Sfintele Paști la Catedrala Patriarhală

Sâmbătă, 23 aprilie, în jurul orei 19:00, delegația română condusă de părintele arhimandrit Teofil Anăs­tăsoaie, Superiorul Așezămin­telor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a aterizat pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, aducând Sfânta Lumină care s-a pogorât și în acest an în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Pe aeroportul din Otopeni, delegația a fost întâmpinată de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, care a făcut o scurtă declarație presei amintind că Sfânta Lumină s-a pogorât la ora 14:31. În continuare, Prea­sfin­ția Sa a oferit Sfânta Lumină repre­zentanților protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureștilor și delega­țiilor din celelalte eparhii din țară.

 

De la aeroportul din Otopeni, Sfânta Lumină a fost adusă la Catedrala Patriarhală din București, fiind întâmpinată în sfântul lăcaș de pe Colina Bucuriei de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în timp ce la strană s-a intonat cântarea tradi­țională a Vecerniei, „Lumină lină…”. Candela cu Sfânta Lumină a fost așezată pe Sfânta Masă a Catedralei Patriarhale, timp în care au fost rostite cereri pentru ocrotirea întregului popor dreptcredincios.

La finalul acestei rânduieli speciale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt în care a subliniat faptul că Lumina care se pogoară la Sfântul Mormânt este un dar de la Mântuitorul Iisus Hristos. „Această Lumină este, în primul rând, un dar al lui Hristos pentru cei care cred în El, Îl iubesc și Îl caută. Această Lumină Îl reprezintă pe Însuși Mântuitorul Iisus Hristos, Care este «Lumina lumii» și Care ne încredințează prin aceasta de Învierea Sa din morți, în mod anticipat. De asemenea, această Lumină este un simbol al comuniunii lui Dumnezeu cu oamenii și a oamenilor cu Dumnezeu. Mănunchiurile de 33 de lumânări adunate laolaltă, ca și credincioșii care au venit să ia Lumina în rotonda Bisericii Învierii Domnului din Ierusalim, înseamnă comuniune de rugăciune, de credință și de speranță, dar și o bucurie deosebită. Bucuria este sentimentul prezenței Duhului Sfânt în om. De aceea, când această Lumină apare, există o explozie de bucurie împrejurul Bisericii Mormântului Domnului, pentru că este semnul iubirii lui Hristos pentru cei care cred în El. Lumina este limbajul primordial și ultim al legăturii dintre Creator și creație, nefiind doar un simbol cultic. Cel dintâi element creat a fost lumina. Ultima formă a relației dintre Creator și creație se va arăta în Ierusalimul ceresc, când lumina creată va fi interiorizată în lumina slavei necreate. Astfel, putem spune că Lumina de la Ierusalim ne rea­mintește că Dumnezeu din iubire milostivă a făcut lumea și cea dintâi făptură a fost lumina, iar destinația ultimă pentru fiecare om, după învierea cea de obște, nu este mormântul sau întunericul, ci lumina slavei Prea­sfintei Treimi din Împă­răția cerurilor”, a spus Prea­fe­ricirea Sa. De asemenea, Întâi­stătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit delegației care a adus Sfânta Lumină de la Ierusalim, amin­­tind și faptul că această Lumină va ajunge în toate colțurile țării, dar și peste hotare, delegații din Republica Moldova, Ucraina și Cehia fiind așteptate pentru a o primi la gra­nițele țării.

Din candela așezată pe Sfânta Masă a Catedralei Patriarhale a fost aprinsă lumânarea din care Prea­fe­ricitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Sfânta Lumină slujitorilor și cre­dincioșilor care au participat la slujba Învierii pe Colina Bucuriei.

Slujba Învierii în pridvorul Reședinței Patriarhale

Mii de credincioși bucureșteni s-au reunit duminică în rugăciune pe Colina Bucuriei la miezul nopții, unde au primit Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim și au participat la slujba Învierii săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în pridvorul Reședinței Patriarhale.

După citirea Sfintei Evanghelii și săvârșirea rânduielii începutului pascal cu stihurile Învierii și cântarea „Hristos a înviat!”, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat că slujba din noaptea de Paști este o icoană a învierii de obște de la sfârșitul veacurilor şi a explicat cum taina Sfintelor Paști înseamnă taina Crucii și a Învierii. „Prin Învierea Sa din morți, Mântuitorul Iisus Hristos nu doar a biruit moartea, ci a biruit și iadul ca existență însingurată și izolată și cu strălucirea sufletului Său îndumnezeit a adus iubire în locul însingurării și lumină în locul întunericului. De aceea, în Biserica Ortodoxă, icoana Învierii Domnului nostru Iisus Hristos din morți nu-L arată ieșind din mormânt, cum se întâmplă în tablourile religioase occidentale, ci Îl arată pe Hristos coborând prin Cruce la iad. Aceasta înseamnă că Învierea lui Hristos nu începe a treia zi, ci puterea Învierii se arată chiar în Sfânta și Marea Vineri, când prin Cruce a coborât la iad, a biruit puterile iadului, a sfărâmat legăturile sufletelor care erau robite de frica morții. (…) Hristos, biruitor asupra păcatului protopărinților, și anume asupra neascultării lor, arătând ascultare până la moarte, a transformat moartea în Paști, adică în trecere spre viață veșnică. A biruit iadul și pe diavol. Sfânta Scriptură ne arată că omul nu a fost făcut pentru moarte, ci pentru viață veșnică. (…) Taina Sfintelor Paști înseamnă taina Crucii și a Învierii. Prin Cruce a venit bucurie la toată lumea deoarece în iubirea jertfelnică a lui Hristos arătată pe Cruce era tainic ascunsă sămânța Învierii. Ortodoxia nu desparte Crucea de Înviere, ci vede în Cruce începutul Învierii prin iubirea smerită și jertfelnică a lui Hristos, iar Învierea arată slava Crucii. De aceea, în noaptea de Paști nu ascundem crucea, ci punem lângă ea lumânarea de Înviere și proclamăm adevărul că «Hristos a înviat!» și răspundem «Adevărat a înviat!»”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Totodată, Patriarhul României a îndemnat ca în zilele bucuriei pascale să avem „bună­vo­i­­nță și să arătăm în continuare ajutor celor care din cauza războiului și-au părăsit țara și s-au refugiat în diferite țări vecine și la noi, în România, dar care doresc să se întoarcă acasă îndată ce este posibil”. La final, Preafericirea Sa a mulțumit autori­tăților care au contribuit la buna organizare a slujbei de Înviere, precum și credincioșilor prezenți, explicând că „frumu­sețea Bisericii o arată mulțimea credincioșilor care poartă lumânări ale Învierii în mână ca semn al credinței, al speranței și ca semn al comuniunii de iubire cu Dumnezeu și cu semenii”.

Credincioșii care și-au continuat drumul spre casă au primit în dreptul Altarului de vară și al „Baldachinului Sfinților” pâine sfinţită stropită cu vin, cunoscută ca „Sfintele Paşti”, iconițe cu Învierea Domnului, Pastorala de Paști, un ou roșu și o păscuță realizată la Patiseria „Misionarul” a Patriarhiei Române.

Sfânta Liturghie din noaptea de Paşti

După Utrenia Învierii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul și Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul rostit la final, Preafericirea Sa i-a îndemnat pe cei prezenți să transmită în familie și celor apropiați „bucurie din bucuria lui Hristos, pacea din pacea Lui și lumină în suflet din lumina lui Hristos”.

Toți credincioșii prezenți au primit iconițe cu Învierea Domnului, Pastorala de Paști, un ou roșu și o păscuță realizată la Patiseria „Misionarul” a Patriarhiei Române.

Vecernia Învierii

În toate bisericile din Patriarhia Română a fost oficiată, în prima zi a Sfintelor Paşti, duminică, 24 aprilie 2022, slujba Vecerniei Învierii Domnului, numită în popor și „A doua Înviere”. La Catedrala Patriarhală din București, slujba a fost săvârșită, la orele amiezii, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum din Patriarhia Antiohiei; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Bucureştilor. În cadrul slujbei Vecerniei Învierii a fost citit pasajul evanghelic de la Ioan 20, 19-25, în nouă limbi: română, greacă, arabă, latină, ebraică, engleză, italiană, spaniolă și franceză.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre sem­nificația pasajului evanghelic lecturat, explicând mai întâi motivul pentru care Domnul le arată ucenicilor Săi semnele Pătimirii Sale: „Această Evanghelie ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos, după Învierea Sa din morți, a dorit să-i încurajeze pe ucenici, încredințându-i mai întâi de adevărul Învierii Lui. Domnul i-a salutat prin cuvintele «Pace vouă!» și apoi le-a arătat mâinile și coasta Sa. Această mărturie este deosebit de semnificativă: deși a înviat din morți, Hristos Domnul poartă pentru veșnicie, în trupul Său, semnele suferinței Sale pe Cruce. El, care a vindecat orbi din naștere și a înviat oameni din morți, putea să vindece semnele cuielor și lancei, dacă dorea. Însă nu a dorit să le șteargă, ci ele rămân în trupul Lui înviat ca semne ale iubirii Sale smerite și eterne și ale legăturii interioare între taina Crucii Sale, ca iubire jertfelnică, și taina Învierii Sale, ca bucurie veșnică”. Patriarhul României a explicat valențele misionare ale citirii acestui pasaj evanghelic în mai multe limbi: „Domnul îi trimite pe ucenici în misiunea de a propovădui Evanghelia și de a predica pocăința, spre mântuire, la toate neamurile, începând din Ierusalim. Trimiterea la diferitele popoare și etnii înseamnă că Apostolii trebuiau să cheme la comuniune de iubire în Hristos toate nea­murile pământului. Așa se explică de ce, în această zi, citim Evanghelia în mai multe limbi, pentru a arăta că Hristos Domnul nu a venit doar pentru poporul evreu, ci pentru toate popoarele din lume care vor crede în El, Îl vor iubi și vor face parte din Biserica Sfântă a Lui. Trimiterea ucenicilor este o lucrare prin care ei continuă ceea ce Hristos a început. În continuare, Mântuitorul suflă asupra ucenicilor Duh Sfânt și le oferă puterea iertării păcatelor. Aceasta înseamnă că Domnul, care înainte de Răstignirea Sa, la Cina cea de Taină, a instituit Sfânta Euharistie, după Învierea din morți dăruiește ucenicilor o putere dumnezeiască, aceea de a ierta păcatele. Le-o dăruiește ca ei să poată primi pocăința celor care se căiesc, se spovedesc și cer iertare, fiindcă fără pocăință nu este mântuire”, a precizat Preafericirea Sa.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale și de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.