Serie de conferințe online despre libertatea religioasă în contextul pandemiei

În Sala „Iustin Patriarhul” a Centrului de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București s-au desfășurat joi, 15 aprilie, şi luni, 26 aprilie, două conferințe, organizate de Cancelaria Sfântului Sinod și de Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene. Ele fac parte dintr-o serie de conferințe online ce au invitați specialiști pe tematici referitoare la libertatea religioasă.

La prima conferință online, ­„Libertate religioasă și prevederi sanitare în Uniunea ­Europeană în timpul pandemiei”, ­moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, au fost invitați dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător la ­Institutul de Istorie a Religiilor al
Academiei Române, și preotul conf. dr. Sorin Șelaru, consilier patriarhal, de la Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene.

Conferința a fost adresată și personalului care își desfășoară activitatea în administrația bisericească, de la nivel central și de la eparhii. Au fost invitați ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri eparhiali care se ocupă de partea de comunicare în media, dar și personalul implicat în activitatea administrativă de la sectoarele social-filantropice și administrativ-biseri­cești de la eparhii din țară.

În deschidere, arhidiaconul Geor­ge Grigoriță a prezentat rolul acestor conferințe în înțelegerea modalităților de impactare a măsurilor sanitare asupra libertății religioase:

„În ultima perioadă, din cauza pandemiei, în toate statele, libertatea religioasă a fost mai mult sau mai puțin limitată, în special prin reglementările luate pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus. Această situație a creat tensiuni sociale și intense dezbateri, provocând reacții pro și contra acestor limitări, ­precum și comentarii la această situație și la rolul Bisericii în perioada de ­pandemie. Astfel, spre exemplu, în primul barometru al vieții religioase din România, realizat în decembrie 2020, s-a constatat că Biserica Ortodoxă Română ocupă prima poziție în încrederea românilor și, ­totodată, că 47,3% din cei inter­vi­evați consideră ca statul a încălcat libertatea religioasă în România în perioada pandemiei. Pe de altă parte, în Uniunea ­Europeană, pozițiile autorită­ților publice referitoare la modul de raportare a ­măsurilor sanitare la libertatea religioasă și la comunitățile religioase au fost diferite, uneori chiar antagonice. Din acest motiv și pentru a înțelege mai bine modalitățile de raportare a măsurilor sanitare la ­libertatea religioasă, în general, și la comunitățile religioase, în special, precum și provocările subsecvente ale acestora în spațiul european, primele trei conferințe sunt dedicate exclusiv acestui subiect”.

În continuare, Bogdan Tătaru-Cazaban a susținut o comunicare despre relația dintre libertatea religioasă și dreptul la sănătate.

„Este o temă care ne preocupă pe toți de mai bine de un an. Am prezentat ce înseamnă libertatea religioasă potrivit documentelor europene și, totodată, felul în care este ea înțeleasă din punct de ­vedere filosofic și teologic, adică relația dintre drepturile fundamentale și demnitatea persoanei umane. Drepturile fundamentale se referă toate la demnitatea persoanei umane, care este inviolabilă, și acest lucru presupune garantarea ­tuturor acestor drepturi, în principal a libertății, una dintre dimensiuni fiind ­libertatea religioasă. În al doilea rând, am încercat să subliniez care sunt relațiile dintre dreptul fundamental la libertatea religioasă și dreptul la sănătate și, mai ales, ceea ce ne preocupă în mod special în contextul de față, care sunt condițiile în care libertatea religioasă poate fi restricționată în manifestarea ei publică”, a spus Bogdan Tătaru-Cazaban.

Cel de-al doilea invitat al conferinței, preotul Sorin Șelaru, a prezentat, pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, situația limitării libertății religioase și mo­da­li­tățile practice propuse pentru cooperarea dintre autorită­țile publice și comunitățile religioase. „Criza ac­­tuală ne-a arătat fără îndoială cât de interdepen­denți suntem astăzi unii de alții. În același timp, ne-a făcut să realizăm cât de vulnerabili suntem noi, europenii. (…) Pandemia a arătat adevărata față a societăților noastre, adevăratele valori la care ținem, care cumva, anterior, erau mai greu de sesizat. Uneori, această față s-a dovedit a fi mai bună decât cea pe care o știam, iar alteori s-a dovedit a fi mai rea. Pandemia a dezvăluit ati­tu­dinea reală a celor care guvernează astăzi statele europene față de libertatea religioasă, de libertatea de cult și față de Biserici”, a precizat preotul Sorin Șelaru.

Partea a doua a întâlnirii a fost ­dedicată întrebărilor adresate din partea participanților pe această temă.

A doua conferință dedicată libertății religioase și măsurilor sanitare

A doua conferință s-a desfă­șurat luni, 26 aprilie 2021. Invitații celei de-a doua con­fe­rințe online, „Libertate religioasă și măsuri sanitare în România în timpul pandemiei”, moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, au fost prof. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și preotul Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal.

Prof. dr. Dan Dun­gaciu a susținut o prelegere referitoare la modul în care se reflectă relația dintre libertatea religioasă și măsurile sanitare în România în timp de pandemie în primul Barometru al vieții religioase din România.

„Am rezumat una dintre cele mai importante cercetări dedicate vieții religioase din România, respectiv «Barometrul vieții religioase din România», prezentat în Aula Academiei Române în luna decembrie a anului 2020, care, printre altele, a recoltat opiniile cetă­țenilor României, mulți dintre ei credincioși și cu foarte multă atenție față de fenomenul religios, față de evoluțiile de politică publică pe care le-au resim­țit cu mai multă sau mai puțină acuitate. Anul trecut a fost important din punctul acesta de vedere pentru că au izbucnit în spațiul public o serie de dezbateri: cât de competent este statul; câte drepturi își arogă în relația cu Biserica; cum trebuie să reac­țio­neze Biserica; care este echilibrul just și, mai ales, care este per­cepția cetățe­nilor față de tot ce s-a ­petrecut, măsurile care au fost luate și cum s-au simțit în sărbători. La vremea respectivă, situația nu a fost de multe ori calmă, și acest lucru s-a reflectat în sondaj. Cetățenii au fost de părere că statul, la un moment dat, a încercat să-și revendice a­nu­mite prerogative care nu erau în competența lui”, a precizat profesorul Dan Dungaciu.

Cea de-a doua prelegere, susți­nută de preotul Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a fost dedicată analizei punctuale a reglementărilor referitoare la exercițiul libertății religioase în perioada de pandemie, în special, situația Bisericii Ortodoxe Române. „Am prezentat mai puțin partea de istoric, de la începutul pandemiei, pentru a discuta împreună cu reprezen­tan­ții eparhiilor exact cadrul legislativ care va reglementa slujbele Bisericii în perioada Săptămânii Mari, a nopții de Înviere și a Săptămânii Luminate”, a spus preotul Ionuț-Gabriel Corduneanu.

Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată întrebărilor de la participanți pe această temă.

Conferința a fost adresată personalului care își desfășoară activitatea în admi­nistrația bisericească, de la nivel central și de la eparhii. Au fost invitați ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri eparhiali care se ocupă de partea de comunicare în media, dar și personalul implicat în activitatea administrativă de la ­sectoarele social-filantropice și admi­nistrativ-bisericești de la eparhii din țară.

Joi, 13 mai 2021, se va desfășura cea de-a treia conferință din cadrul seriei, dedicată libertății religioase și regimului cultelor în această perioadă. Vor participa Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, și preotul prof. dr. Viorel Sava, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași.