Frumuseţea eternă a Voroneţului: mesajul central al Judecăţii de Apoi

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la vernisajul expoziţiei: „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere” (text revizuit de autor)

Am primit cu deosebită bucurie invitația de a participa la vernisajul expoziţiei organizate de Biblioteca ­Academiei Române şi Mănăstirea Voroneţ, dedicată împlinirii anul acesta, 2021, a 533 de ani de la înfiinţare (1488) şi 30 de ani de la redeschiderea Mănăstirii Voroneţ (1991).

Mănăstirea Voroneț este un dar binecuvântat al lui ­Dumnezeu nu doar pentru ţinutul Bucovinei, cu mănăstiri şi biserici străvechi, cu sfinţi voievozi, ierarhi şi cuvioşi, care au păstrat unitatea poporului şi a credinţei sale apostolice, ci este și un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru întregul neam românesc.

Ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504), biserica Mănăstirii Voroneț, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicată în anul 1488, în trei luni şi trei săptămâni, apoi pictată în interior, în anul 1496. În anul 1547, Mitropolitul Grigore Roşca, ucenic al Sfântului Daniil Sihastrul, i-a adăugat un pridvor închis, care a fost apoi pictat în exterior. Înscrisă în anul 1993, împreună cu alte șapte biserici pictate din nordul Moldovei, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, biserica Mănăstirii Voroneţ se bucură de o mare faimă printre iubitorii artei medievale bisericeşti datorită, în primul rând, picturii sale exterioare. Această pictură prezintă caracteristici care o individualizează, şi anume: albastrul de Voroneţ, culoare care domină decorul său pictural şi despre a cărei realizare şi rezistență în timp se cunosc foarte puţine date. Totodată, se remarcă scena Judecăţii de Apoi, compoziţia cea mai amplă şi mai luminoasă, cu mult superioară scenelor similare din alte biserici moldave, pictură care se desfăşoară pe întreg peretele vestic exterior, neîntreruptă de nici o deschidere a vreunei uși sau ferestre. Fațada de vest, care cuprinde scena Jude­cății de Apoi, este alcătuită din mai multe registre. În partea superioară a frescei se află zugrăvit Dumnezeu Tatăl. Registrul al doilea cuprinde scena Deisis, a Jude­cății de Apoi. Pe tron se află Dreptul Judecător, în dreapta Maica Domnului, iar în stânga se află Sfântul Ioan Botezătorul, care se roagă pentru cei care s-au pocăit, dar nu au mai avut timp ca să arate faptele pocăinței. Deci, pentru aceştia este o mijlocire în ziua Judecăţii, deoarece ei au dorit mântuirea. Această scenă, numită Deisis, a Judecăţii de Apoi sau a Judecăţii universale, este încadrată de Sfinţii Îngeri stând în picioare şi de Sfinţii Apostoli aşezaţi pe scaune. Din Tronul Dreptului Judecător pornește un râu de foc, în care se chinuiesc necredincioşii. Cel de-al treilea registru ilustrează Etimasia (pregătirea Tronului de Judecată – cf. Apocalipsa cap. 4; Psalmi 9, 7-8). Aici sunt prezenţi: Sfântul Duh, simbolizat în forma unui porumbel, Sfânta Evanghelie și Protopărinții neamului omenesc (Adam şi Eva), având alături, spre nord, ceata drept-credincioşilor, călăuziţi spre rai de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud, ceata ereticilor şi necredincioşilor, care sunt mustraţi de Sfântul Proroc Moise. În registrul al patrulea, la mijloc, apare: Mâna lui Dumnezeu purtând cumpăna care cântăreşte, în prezenţa îngerilor, faptele bune şi faptele rele ale oamenilor; lupta dintre îngeri şi demoni pentru sufletele oamenilor. De asemenea, în zona de nord a ultimului registru este reprezentat raiul sau comuniunea drepților și a sfinților, conduși de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar în zona de sud, iadul sau însingurarea celor necredin­cioși, nemilostivi și răi.

Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneț constituie, de fapt, apogeul sau performanța majoră pe care a putut-o atinge arta picturală bisericească în Moldova secolului al XVI-lea.

Deşi elemente de pictură exterioară, fragmentară, se regăsesc şi la alte biserici din spaţiul ortodox sau chiar în Occidentul creştin, ampla pictură exterioară moldavă nu este un fenomen de împrumut, ci s-a constituit şi dezvoltat în acest spaţiu ­imprimat de credinţa şi spiritualitatea monahilor şi a credincioşilor mireni ortodocşi.

Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneţ are, evident, şi un rol artistic decorativ, însă nu poate fi redusă la un act artistic, estetic, ci ea este în primul rând un mijloc de mărturisire a credinţei în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Capul ­Bisericii și Mântuitorul lumii. Chipurile sfinţilor pictaţi pe zidurile bisericii ne cheamă la rugăciune şi ne călăuzesc spre Împărăţia cerurilor, ei sunt pentru noi învățători și rugători.

Iconografia Bisericii Ortodoxe nu este o artă obişnuită, ci una sacră, adică teologică şi liturgică, care semnifică întâlnirea în rugăciune a omului cu Dumnezeu Cel sfânt şi cu sfinţii Lui. De aceea, şi pictura exterioară a unei biserici trebuie să fie în consens cu tradiţia autentică de artă bisericească ortodoxă, iar din punct de vedere liturgic şi teologic trebuie să exprime cu fidelitate credinţa ortodoxă privind scopul existenței omului și universului creat, și anume sfinţirea omului și a universului prin participarea lor la slava sau lumina necreată şi neapusă a Împărăţiei cerurilor, o privire profetică spre „cerul nou şi ­pământul nou”, descris în cartea Apocalipsa 21, 1.

Adevărată capodoperă a artei medievale moldovenești, marea frescă a Judecăţii de Apoi de la Voroneț este o sinteză a Apocalipsei Sfântului Ioan Teologul sau Evanghelistul. Râul de foc izvorând de sub tronul Dreptului Judecător este identificat de Sfinţii Părinţi ai Bisericii Ortodoxe (mai ales de Sfântul Isaac Sirul, sec. VII) cu iubirea lui Dumnezeu care aduce lumină, pace şi bucurie sfinților, dar care produce întristare sau mustrare a conștiinței oamenilor care în timpul vieţii lor pământeşti nu L-au iubit pe Dumnezeu şi nici pe semenii lor aflați în nevoi. Sfântul Isaac Sirul a fost unul dintre cei mai populari sfinţi din spiritualitatea isihastă. El a fost de-a lungul veacurilor un călăuzitor al monahilor, dar şi al mirenilor. În scrierile sale duhovniceşti, el pune accentul pe iubirea lui ­Dumnezeu şi nu acceptă o altă interpretare a lucrării lui ­Dumnezeu în lume decât în perspectiva iubirii lui Dumnezeu. De aceea, Sfântul Isaac Sirul spune că este nedrept să gândim că Dumnezeu îi iubeşte pe drepţii din rai şi-i urăşte pe păcătoşii din iad, pentru că El este prin însăşi natura Sa iubire. Dumnezeu îi iubeşte pe toţi oamenii, dar iubirea Lui devine bucurie în cei care au răspuns iubirii Lui şi au împlinit voia Lui, şi devine mustrare de conştiinţă în cei care au refuzat iubirea Lui. Prin urmare, Judecata universală se petrece în conștiința oamenilor, aceasta fiind luminată, în Ziua de Apoi, de harul, dreptatea și iubirea lui Dumnezeu. De aceea, Dreptul Judecător din marea frescă de la Voroneţ nu este mânios, nu este încruntat, nu este tulburat, ci are chipul senin, o seninătate desăvârşită. În acest sens, chipul Dreptului Judecător de la Voroneţ contrastează cu faţa severă a Dreptului Judecător de la Capela Sixtină a Vaticanului.

În esență, Judecata de Apoi este o evaluare dreaptă a libertății omului de a iubi sau de a nu iubi pe Dumnezeu şi pe semeni. Judecata de Apoi nu este ceva impus din exterior, ci conştiinţele oamenilor sunt luminate de prezenţa harului Dreptului Judecător, iar oamenii văd ei înșiși ce au greșit în viaţă. Desigur, nu sunt judecaţi în Ziua de Apoi cei care s-au pocăit pentru păcatele lor în timpul vieţii pământeşti. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că nu vom fi judecaţi pentru că am păcătuit, ci pentru că nu ne-am pocăit pentru păcate. Iar cei care s-au pocăit după ce au greșit au fost reintegraţi în circuitul iubirii smerite şi milostive a Dreptului Judecător.

Se observă că marea frescă a Mănăstirii Voroneţ este, în acelaşi timp, plină de solemnitate şi de smerenie, de lumină şi de frumuseţe filocalică sau isihastă, de dreptate şi de speranţă. De ce și de speranță? Pentru că la Judecata de Apoi se află prezenţi ca mijlocitori, pentru mântuirea oamenilor, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul, dascălul pocăinţei. Deci, pictura de la Voroneţ, ca şi pictura de la celelalte mănăstiri celebre din Bucovina, este o pictură de inspiraţie isihastă. Părintele duhovnicesc al Mitropolitului Grigore Roşca, autorul programului iconografic de la Voro­neț, a fost însuși Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul sau Isihastul, duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Mormântul acestui mare isihast se află în pronaosul bisericii Mănăstirii Voroneț. Frumusețea albastrului de Voroneț reprezintă cerul coborât pe pământ pentru a înălţa sufletul omului în Împărăţia cerurilor, dar şi pentru a sfinţi natura creată de Dumnezeu, ca o pregustare a bucuriei Învierii de obşte sau universale.

În mod deosebit, Mănăstirea Voroneţ se remarcă şi prin memoria vie pe care o poartă ctitorului ei, Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare, și duhovnicului acestuia, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Sfinţenia acestui loc a făcut ca Mănăstirea Voroneţ să biruiască încercările trăite de-a lungul veacurilor. Mănăstirea Voroneţ a fost desfiinţată în anul 1785, împreună cu alte 23 de mănăstiri, după anexarea părţii de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic. Chiliile s-au ruinat, iar biserica mănăstirii a fost folosită foarte mult timp ca biserică pentru lucrătorii pământului care aparținuse Mănăstirii Voroneţ. Aceşti lucrători au format cu timpul satul Voroneţ. După Marea Unire din anul 1918, mai multe personalităţi culturale şi politice româneşti au insistat asupra evidențierii valorii istorice şi artistice a ­Mănăstirii Voroneţ şi, astfel, biserica mănăstirii a fost declarată monument istoric. Însă regimul comunist ateu a interzis total săvâr­șirea sfintelor slujbe în biserica Mănăstirii Voroneţ, sub pretextul protejării arhitecturii şi picturii din perioada ­Domnitorului Ştefan cel Mare. Fiind considerată monument istoric de artă, biserica Mănăstirii Voroneţ a beneficiat în acea perioadă de unele lucrări de restaurare pentru protejarea frescelor exterioare, consolidarea unor ziduri deteriorate şi întărirea pardoselii. La scurt timp după căderea regimului comunist, în anul 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţarea Mănăstirii Voroneţ ca mănăstire de călugăriţe. Atunci, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, am cerut aprobarea Sfântului Sinod pentru reînfiinţarea mai multor mănăstiri din Bucovina, precum şi din zona Iaşi, mănăstiri închise de habsburgi în secolul al XVIII-lea sau care au fost închise după secularizarea din anul 1863, în timpul ­Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unele mănăstiri fiind transformate în muzee ori în biserici de parohie.

Am participat cu bucurie la vernisajul expoziţiei dedicate redeschiderii Mănăstirii Voroneţ. Cu prilejul pregătirii acestui eveniment, am oferit pentru expunere, la solicitarea domnului prof. ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, o copie după documentul nr. 5057/22 iunie 1990, emis de ­Cancelaria Sfântului Sinod, prin care se comunica Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei decizia Sfântului Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, întrunit în şedinţă de lucru în 7-8 iunie 1990, de reînfiinţare a unor mănăstiri din Moldova, printre care şi Mănăstirea Voroneţ. Astfel, Mănăstirea Voroneţ a fost redeschisă în anul următor, 1991, iar stareţă a fost numită vrednica şi înţeleapta monahie Irina Pântescu.

Îi felicităm și-i binecuvântăm pe organizatorii expoziției „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere”, care aduce un omagiu acestui sfânt lăcaş ­bucovinean, valoros monument al artei şi al spiritualităţii ­ortodoxe româneşti, carte de identitate a frumuseţii sufletului poporului nostru, credincios şi creator de valori netrecătoare.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Duminica Ortodoxiei la Catedrala Patriarhală

În Duminica întâi din Postul Sfintelor Paşti, a Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari Varlaam Ploieşteanul şi Timotei Prahoveanul.

Sfânta Liturghie din Duminica Ortodoxiei a fost precedată, conform tradiţiei ortodoxe, de o procesiune cu sfinte icoane, purtate pe braţe de clericii slujitori, de la Reşedinţa ­Patriarhală la Catedrala de pe Colina Bucuriei. În predica rostită după citirea Sfintei Evanghelii (Ioan 1, 43-51), Întâi­stătătorul Bisericii noastre a precizat că Duminica Ortodoxiei sau Duminica dreptei credinţe a fost in­s­tituită în 11 martie 843, la Constantinopol, întrucât în data de 10 martie a aceluiaşi an a avut loc în capitala Imperiului Bizantin un sinod (întrunit prin înţelegerea dintre împărăteasa ­Teodora şi Patriarhul Metodie al ­Constantinopolului), în cadrul căruia s-a reafirmat, statornicit şi confirmat tot ceea ce s-a mărturisit şi s-a formulat ca dreaptă credinţă la cele şapte Sinoade Ecumenice. Preafericirea Sa a subliniat că prin Duminica Ortodoxiei se mărturiseşte dreapta credinţă şi se resping toate ereziile sau rătăcirile care au avut loc până în anul 843 şi se afirmă totodată cu tărie cinstirea sfintelor icoane, după cum s-a hotărât la Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787.

„Dreapta credinţă înseamnă 
mărturisirea dumnezeirii 
lui Iisus Hristos”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat că prima duminică din Postul Mare, a dreptei credinţe sau a Ortodoxiei, ne arată că nu putem dobândi mântuirea dacă nu mărturisim dreapta credinţă. „Ce este dreapta credinţă? Este mărturisirea adevărului Întrupării sau Înomenirii Fiului veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om pentru ca omul să devină dumnezeu după har. El a luat trup, ca noi să primim Duhul Cel ceresc, să primim lucrarea şi viaţa Duhului Sfânt în viaţa noastră. Dreapta credinţă înseamnă mărturisirea dumnezeirii lui Iisus Hristos (…), mărturisirea adevărului că Iisus din ­Nazaret este Fiul lui Dumnezeu Care S-a făcut Om pentru mântuirea oamenilor, pentru ca ei să dobândească viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor. Ca răsplată pentru această mărturisire a dreptei credinţe, adică a dumnezeirii lui Iisus Hristos, se primeşte vederea Împărăţiei cerurilor. Cu alte cuvinte, mărturisirea dreptei credinţe ne deschide cerurile, ne deschide vederea Împărăţiei cerurilor”.

Patriarhul României a subliniat că dreapta credinţă nu este doar o mărturisire verbală a adevărului Întrupării, ci este şi o vedere duhovnicească a slavei lui Hristos din Împărăţia cerurilor. „De aceea, în icoana ortodoxă se mărturiseşte, prin numele înscris pe icoană, şi slava Împărăţiei cerurilor unde se află sfinţii. Icoana ortodoxă are întotdeauna aureola, adică lumina slavei din Împărăţia cerurilor, în jurul capului sfântului. Uneori chiar fondul icoanei este auriu pentru a ne arăta că sfinţii se află în lumina ­neapusă, necreată, neînserată, veşnică a Împărăţiei cerurilor”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre cele trei slujiri ale icoanei ortodoxe în Biserică. „În primul rând, icoana ortodoxă nu este o simplă podoabă estetică în Biserică, după cum cred unii, care nu cunosc suficientă teologie mărturisitoare. Icoana ortodoxă este cea mai completă mărturisire a dreptei credinţe, prin nume, adică prin cuvânt, şi prin chip sau ima­gine. Ceea ce credem în mintea şi sufletul nostru se arată în icoană prin culoare, prin imagine. De aceea, icoana ortodoxă este mărturisirea completă prin cuvânt şi prin chip. Icoana este o mărturisire a stării în care se află sfinţii, şi anume, ei se află în ceruri, sunt vii, se află în slava, bucuria şi pacea Prea­sfintei Treimi (…). În al doilea rând, icoana orto­doxă este şi o chemare la rugăciune. Ea nu este pusă în biserică pentru a o admira, ci pentru a ne întâlni cu sfinţii în rugăciune. Sfinţii se roagă pururi pentru noi şi ne cheamă şi pe noi la rugăciune. Când ne rugăm într-o biserică ortodoxă pictată simţim că nu ne rugăm singuri, ci ne rugăm împreună cu sfinţii. Icoana ortodoxă este o chemare permanentă, tăcută, fără presiune, este o invitaţie discretă la rugăciune, la preaslăvirea lui Dumnezeu (…). În al treilea rând, icoana ortodoxă este vedere profetică, anticipată a Împărăţiei cerurilor. Biserica pictată este cerul pe pământ, spunea Patriarhul Gherman al Constantinopolului în secolul al VII-lea, pentru ca pe noi, pământenii, să ne înalţe duhovniceşte la ceruri. Icoana ne îndreaptă viaţa spre Împărăţia cerurilor”, a explicat Patriarhul României. Preafericirea Sa a mai precizat că Împărăţia cerurilor este trăită în arvună în Biserică, prin Sfintele Taine, dar şi prin sfintele icoane, şi că în perioada postului în care ne aflăm, dreapta credinţă este temelia tuturor nevoinţelor, pentru a ajunge la slava Învierii lui Hristos.

Apel la ajutor în vederea continuării pictării Catedralei Naţionale

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre noul program intitulat „Pictăm Catedrala”, accesibil pe site-ul pictamcatedrala.ro. „Pe acest site sunt prezentate picturile realizate până acum la Catedrala Mântuirii Neamului şi se face chemare sau apel să ajutăm, după posibilităţi, la continuarea pictării catedralei, ca în doi, trei ani să avem Catedrala Mântuirii Nea­mului sau Catedrala Naţională pictată. Este o mare bucurie şi o mare şansă să fim contemporani cu această lucrare sfântă care va dăinui peste veacuri, ca laudă adusă lui Dumnezeu şi ca ocrotire a poporului ­român. Pe site-ul pictamcatedrala.ro există datele cum putem să contribuim, fiecare cu cât poate şi, desigur, numele dumneavoastră va fi pomenit. Deja, cei care ajută la construirea catedralei, iar acum la ­pictarea ei sunt pomeniţi aici la Catedrala Patriarhală istorică, dar şi la noua ­Catedrală Naţională. Darul nostru este un dar pentru eternitate, pentru veşnicie”, a spus Preafericirea Sa.

În cadrul Sfintei Liturghii, arhi­diaconul Constantin Hurjui a citit ­Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adresată clerului și credin­cioșilor creștini din Patriarhia ­Română la Duminica Ortodoxiei. La această sărbătoare, credincioșii au fost îndemnați să contribuie la colecta organizată în Patriarhia Română pentru susținerea Fondului Central Misionar al Bisericii noastre.

Moment festiv la aniversarea ­hirotoniei întru arhiereu 
a Patriarhului României

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar ­patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat volumul „Rugăciune şi solidaritate filantropică în vreme de pandemie. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2020”, apărută anul acesta la Editura BASILICA a Patriarhiei Române. Volumul structurat în opt capitole ilustrează, prin imagini şi cuvinte, bogata şi rodnica lucrare misionară, promotoare de valori culturale, sociale şi demnitate, desfăşurată de ­Biserică şi de Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel în anul 2020, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe române „Anul omagial al pastoraţiei ­tinerilor şi copiilor” şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi”.

Totodată, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a rostit un cuvânt festiv ­dedicat împlinirii a 31 de ani de la primirea hirotoniei întru arhiereu de către Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel. „Astăzi se împlinesc 31 de ani de profetică, inspirată şi rodnică slujire arhierească a Preafericirii Sale, mai întâi pentru câteva luni ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, pentru aproape 18 ani ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi mai bine de 13 ani ca Întâistătător al Bisericii noastre Ortodoxe Române (…). Noi ne exprimăm recunoştinţa şi mulţumirea pentru activitatea depusă într-un mod cu totul istovitor de către Părintele Patriarh pe parcursul anului 2020. Toţi au recunoscut îndelunga-răbdare a Preafericirii Sale, înţelepciunea şi echilibrul cu care a ştiut să conducă această corabie a Bisericii pe marea atât de învolburată a societăţii româneşti, tulburată de pandemie şi de consecinţele cu totul nefaste pe care aceasta le-a adus în viaţa noastră. Îi dorim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel multă sănătate, aceeaşi râvnă pentru Casa Domnului şi să ne păstorească întru mulţi şi fericiţi ani”, a spus Preasfinţia Sa.

Din partea părinţilor slujitori ai ­Catedralei Patriarhale, Patriarhul ­României a primit un buchet de flori. La rândul său, Părintele Patriarh Daniel i-a mulţumit Preasfinţitului Părinte Varlaam Ploieşteanul pentru bogatul cuvânt de prezentare a volumului ­„Rugăciune şi solidaritate filantropică în vreme de pandemie. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2020”, precum şi ­tuturor celor ­prezenţi.

Expoziție dedicată Mănăstirii Voroneț la Biblioteca Academiei Române

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat marți, 6 aprilie 2021, la vernisajul expoziției „Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere”, organizată în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. La eveniment au fost prezenți academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, membri ai înaltului for de știință și cultură, autorități de stat, viețuitoare de la așezământul monahal sucevean, precum și iubitori de artă din Capitală.

 

La expoziția curatoriată de ­Gabriela Dumitrescu, organizată de Biblioteca Academiei Române, prin Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară, împreună cu Mănăstirea Voroneț, vizitatorii au putut admira ­manuscrise copiate sau redactate la ­mănăstirea suceveană, precum și fotografii ale frescei care înveșmântează Biserica „Sfântul ­Gheorghe” a așezământului ­monahal. Evenimentul a fost moderat de profesor ing. Nicolae Noica, membru de onoare al ­Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei.

În deschidere, academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a evi­dențiat misiunea cultural-educativă îndeplinită și asumată de Mănăstirea Voroneț în istorie, prin atelierele de ­caligrafie, broderie și pictură ale acestei ctitorii a Sfântului Ștefan cel Mare: ­„Mănăstirea Voroneț a fost pentru istoria românilor, mai ales a celor de la sud și ­răsărit de Carpați, o adevărată universitate creștină ortodoxă, în vremuri când încă nu se înființau la noi asemenea instituții de educație, pentru că de la copiere de ­manuscrise până la alcătuire de manu­scrise și de la broderii și icoane, toate acestea au fost realizate în atelierele mănăstirii.

După 1785, Biserica «Sfântul Gheorghe» a Mănăstirii Voroneț a rămas să activeze ca biserică parohială din cauza autorităților habsburgice care au găsit cu cale în acea perioadă să întrerupă viața monahală, uneori să o asuprească, mai ales pe cea răsăriteană, iar episoadele din Ardeal sunt cunoscute. A rămas într-un asemenea statut din 1785 până în 1991, când Biserica Ortodoxă Română a reactivat viața monahală la acest așezământ. Hotărârea Sfântului Sinod este din 1990, dar deschiderea s-a făcut în 1991. (…) ­Redeschiderea vieții monahale la Voroneț, în urmă cu trei decenii, a reașezat mănăstirea în rosturile sale inițiale, de loc privilegiat pentru credincioși, de loc de slujire pentru clerul monahal și de rugăciune pentru mireni, pentru monahi și monahii, de centru ­dăruit cu har al spiri­tualității răsăritene și românești”.

În continuare, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a rostit un cuvânt intitulat „Frumusețea eternă a Voronețului. ­Mesajul central al Judecății de Apoi”.

De asemenea, stavrofora Irina ­Pântescu, proinstareța Mănăstirii Voroneț, a adresat mulțumiri pentru tot ajutorul primit la conservarea și restaurarea monumentului de artă medievală. „Mulțu­mim Bunului Dumnezeu, Statului Român, precum și credincioșilor și vizitatorilor care, trecând pe la Voroneț, au contribuit din puținul lor la lucrările de restaurare. Aceste firicele de nisip, adunându-se, au fost în stare să refacă ceea ce vedem acum la Voroneț. Mulțumim și Întâi­stătătorilor Bisericii noastre, Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel și vrednicului de pomenire ­Patriarh ­Teoctist, care s-au gândit în acele ­vremuri vitrege să ridice mireasa lui ­Hristos, care este Biserica, în felul acesta ridicându-se atâtea biserici și mănăstiri. Ca o cunună a tuturor acestora este Catedrala Națională. Este de datoria noastră să ajutăm. Este demnitatea noastră de români, datoria noastră să fim alături de cei care își pun sufletul pentru ca țara aceasta, poporul ei și credința străbună să triumfe. Mulțu­mesc Bunului Dumnezeu pentru cei 30 de ani pe care mi i-a dat după ce am luat această ascultare. (…) De asemenea, îi mulțumim profesorului ing. ­Nicolae Noica, membru de onoare al ­Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, care, trecând ca oricare turist pe la Voroneț, primind explicațiile ­ghidului, a întrebat la final ce nevoi are așezământul. ­Întorcându-se la București, pe vremea când era ministru, a oferit o sumă de bani cu care s-a ­început restaurarea ­picturii Mănăstirii Vo­roneț în interior”, a spus stavrofora Irina Pântescu.

În continuare a vorbit academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al ­Academiei Române: „Am fost martorii unei admirabile lecții de istorie și teologie pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a oferit-o astăzi. Această inter­pretare în lumina isihasmului este demnă de tradiția părintelui Dumitru Stăniloae, tradiția palamită, care a fost atât de bine pusă de el în lumină. Maica proinstareță Irina m-a ajutat foarte mult să-mi dau seama că astăzi, în sala aceasta, noi trăim un mic moment istoric, pentru că sunt de față actorii de acum 30 de ani ai unui moment important din istoria noastră spirituală: fostul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, astăzi Întâistătător al ­Bisericii noastre, maica Irina și colegul nostru, profesor ing. Nicolae ­Noica. (…) Ideea de a aduna aici toate documentele legate de Voroneț, ale acestui tezaur, care este Biblioteca Academiei Române, vine într-un moment în care Nicolae ­Noica nu obosește să pună în ­lumină ­tezaurul acestei biblioteci, el, care a știut să fie unul dintre primii contribuitori, pe când era ministru al ­lucrărilor publice și amenajării teritoriului. A făcut acest lucru într-o continuitate a tradiției ­neamului său”, a precizat acad. Răzvan Theodorescu.

La final, stavrofora Gabriela Platon, sta­re­ța Mănăstirii Voroneț, a reliefat con­ti­nui­tatea și preocuparea cultural-duhovnicească a obștii de la Mănăstirea Voroneț, urmând tradiția celor 533 de ani de ­istorie și cultură. „Maica Irina Pântescu s-a ­îngrijit, în cei 30 de ani de activitate, nu numai de reînvierea mănăstirii și de ­lucrările de restaurare, ci, exact în spiritul Voronețului, unde s-au editat cărți și ­manuscrise, să facă în așa fel, încât obștea nouă a mănăstirii să ­rodească. (…) Pereții Voronețului înveș­mântați cu fresce sunt și aici, în această expoziție, prin imaginile pe care ­Gabriela Dumitrescu le-a reprodus. Aici sunt expuse și toate cărțile care s-au editat la Voroneț de când stavrofora ­Irina Pântescu este proinstareță. În acest spirit, la Voroneț există preocupare și pentru cultură și pentru a duce mai departe activitatea de slujire a cuvântului și prin carte duhovni­cească, dar și prin carte de cultură. Ne-a onorat prezența în mijlocul nostru a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a academicianului Ioan-Aurel Pop, preșe­dintele Academiei Române”, a spus ­maica stareță Gabriela Platon.

Cu acest prilej, numărul 4 al Foii ­Bibliotecii Academiei Române, numită ­„Tezaur”, a fost dedicat acestui eveniment deosebit. Totodată, a fost realizat și un album cu toate documentele din cadrul expoziției.

Expoziţia organizată de Biblioteca Academiei Române, care constituie o ­retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură ai Mănăstirii Voroneț, a rămas deschisă până la 16 aprilie.

Diploma omagială cu medalie a anului 2020 oferită preşedinţilor filialelor ASCOR

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a primit duminică, 4 aprilie, la Reședința Patriarhală, pe reprezentanții filialelor ASCOR din țară care au participat cu o zi înainte la întrunirea Consiliului Național al asociației la Facultatea „Justinian Patriarhul” din București.

Cu ocazia vizitei tinerilor la ­Reșe­dința Patriarhală, Prea­­feri­citul Părinte Patriarh Daniel a oferit preşedinţilor filialelor Asociaţiei ­Studenţilor Creştini Ortodocşi Români ­(ASCOR) din țară Diploma omagială cu medalie a anului 2020. Patriarhul României i-a felicitat pe cei prezenţi, exprimându-şi totodată speranţa că activităţile ASCOR amânate din cauza pandemiei se vor realiza anul acesta.

„Activităţile de anul trecut care au fost amânate din cauza pandemiei se vor realiza cu speranţă anul acesta. Vă felicităm şi în mod deosebit vă mulţumim pentru activităţile culturale, educaţionale şi misionare pe care le desfăşuraţi, dar şi pentru campaniile de donare de sânge care am înţeles că vor continua. Prin aceasta noi arătăm un sprijin ­direct celor care au nevoie de ajutor pentru vindecare. Aceasta este o activitate iniţiată de Patriarhia Română şi răspândită apoi în diferite eparhii. Astfel, venim în sprijinul celor care suferă, dar şi în sprijinul unităţilor medicale. În timpul pandemiei, ­Biserica a ajutat foarte mult unităţile medicale de la noi din ţară, nu doar cu rugăciunea, ci şi cu acţiunea, cu sume concrete de bani, cu hrană şi cu material sanitar necesar. Aceasta arată că este nevoie să preţuim sănătatea și viața ca daruri de la Dumnezeu, precum şi responsabilitatea noastră de a păstra şi de a cultiva aceste daruri”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, preşedinţii filialelor ­ASCOR au primit din partea Patriarhului României cartea „Pomenirea celor adormiţi în Domnul. Mic catehism liturgic”, semnată de preotul prof. dr. Nicolae D. Necula, şi albumul „Diaspora Bisericii Ortodoxe ­Române”, lucrări apărute anul acesta la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.

Festivitatea de final a proiectului „Alege școala!” în Capitală

Centrul cultural-social „Iustin Patriarhul” a găzduit joi, 8 aprilie 2021, festivitatea de încheiere a proiectului „Alege şcoala!” implementat în județele Prahova, Ialomița și Constanța. Realizat prin intermediul parteneriatului dintre Patriarhia Română şi Fundaţia World Vision România, proiectul s-a desfăşurat în perioada 2018-2021, în 7 comunităţi din județele amintite. Peste 1.000 de copii au beneficiat de activităţi remediale şi extracurriculare menite să contribuie la prevenirea abandonului şcolar. La festivitate a participat şi Prea­sfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, care a transmis mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat: „Proiectele «Hristos împărtăşit copiilor» şi «Alege şcoala!», o binefacere pentru familie, școală şi Biserică”.

 

Deoarece acesta a fost ultimul eveniment festiv, alături de proiectul „Alege școala!” aferent județelor Prahova, Ialomița și Constanța, s-a marcat finalul proiectelor asemănătoare implementate în județele Dolj și Vaslui, respectiv în județul Vâlcea.

În urma prezentării mesajului Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel, ­Prea­sfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a rostit un cuvânt de binecuvântare adresat tuturor participanţilor şi ostenitorilor: „Trăim un moment de succes şi de bucurie pentru ­Biserica Ortodoxă Română, pentru partenerii noştri şi, în special, pentru copiii români care au nevoie de susţinere. Ştim cu toţii cât de importante sunt educaţia şi formarea. Prin natura sa, omul este o fiinţă curioasă şi dornică să cunoască. Cu toate acestea, în perioada copilăriei, din cauza unui număr de factori ce ţin mai mult sau mai puţin de voinţa lor, copiii se pot regăsi în situaţia de a face un pas înapoi, în special când trec prin momente de criză. În astfel de clipe, este foarte indicat ca nu numai factorii educaţionali să fie prezenţi în viaţa lor, ci şi Biserica. Acest proiect care tocmai s-a încheiat a dovedit faptul că Biserica s-a implicat şi că această implicare a dat roade, un mare număr de copii fiind ajutaţi. Pe lângă actele educaţionale prin intermediul cărora cei mici au fost susţinuţi, trebuie menţionate şi valorile spirituale care le-au fost insuflate”.

În continuare, Mihaela Nabăr, directorul executiv al Fundaţiei World Vision România, a rostit un cuvânt de mulţumire adresat tuturor celor care au participat şi au făcut posibilă implementarea acestui proiect, atât celor prezenţi la festivitate, cât şi celor care şi-au desfăşurat activitatea în mijlocul comunităţilor respective. De asemenea, profesorul dr. Adrian Opre, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a realizat o prezentare în care au fost expuse dovezile empirice ale impactului activităţilor proiectului asupra elevilor beneficiari.

Părintele Constantin Naclad, consilier patriarhal în cadrul Biroului de catehizare şi manager al proiectului „Alege şcoala!”, a prezentat, succint, istoria acestui proiect iniţiat pentru prima dată în anul 2009 şi activităţile principale desfăşurate în ultimii trei ani, ilustrând acţiunile derulate în direcţia fiecărei grupe de vârstă. Copiii înscrişi au primit, pe parcursul acestei perioade, şi ajutoare constând în ghiozdane complet echipate, treninguri personalizate, tablete, biciclete şi trotinete. Vorbind despre evenimentul desfăşurat, părintele consilier a afirmat: „Astăzi ne bucurăm, în mod festiv, de încheierea colectivă a celor trei proiecte «Alege şcoala!» care au avut parte, fiecare, de evenimente locale de final. Desfăşurarea acestora a fost dificilă, mai ales în ultimii doi ani, în contextul pandemic, însă noi am încercat să găsim cele mai potrivite soluţii în aşa fel, încât copiii să nu fie lipsiţi de ambianţa şcolii, de activităţile cu care fuseseră obişnuiţi şi, mai ales, de bucuria şi dragostea celor care le sunt aproape, preoţii şi profesorii participanţi în proiect. În cadrul acestui eveniment am prezentat datele şi cifrele care marchează rezultatele eforturilor noastre, dar ne-am şi bucurat împreună de ajutorul pe care Dumnezeu ni l-a oferit pentru a-i aduce pe copii mai aproape de şcoală şi a le insufla învăţăturile bune care sperăm să rămână sădite în inimile lor. Aceste trei ediţii ale proiectului au avut aproximativ 3.000 de beneficiari”.

Părintele Florin Marica, consilier patriarhal şi coordonatorul proiectului, a afirmat: „În cadrul întâlnirii de astăzi ne-am propus să realizăm diseminarea rezultatelor proiectelor şi să prezentăm viziunea privitoare la transferul activităţilor către comunităţile locale în vederea asigurării sustenabilităţii. Astfel, activităţile derulate în perioada de implementare a proiectului vor continua cu suportul parteneriatului dintre familie, Biserică şi școală. La finalul celor trei ani de proiect constatăm un progres în conştientizarea importanţei actului educaţional şi un interes crescut pentru dezvoltare la nivel comunitar. Ritmicitatea şi diversitatea activităţilor adresate copiilor la şcoală şi în biserică, dar şi participarea părinţilor la programe de consiliere şi educaţie parentală au întărit motivaţia interioară şi au sporit dorinţa de participare la actul educaţional. Ne bucurăm să subliniem eficienţa activităţilor din cadrul acestui proiect în prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii”.

În încheierea evenimentului, părintele profesor dr. Constantin Pătuleanu, expert formator în educaţia parentală, a abordat tema rolului educaţiei în formarea tinerilor, iar părintele Mihai Pavel, inspector patriarhal, a vorbit despre parteneriatele comunitare şi paradigmele contemporane de interacţiune locală. La final a fost lansat filmul „Alege şcoala!”, realizat de ­TRINITAS TV.

Proiectele „Hristos ­împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala!”, o ­binefacere pentru ­familie, școală și Biserică

Mesaj transmis cu prilejul festivităților de închidere a proiectului „Alege şcoala!”, edițiile a V-a, a VI-a și a VII-a, 2021

O educație edificatoare pentru viață vizează experiențe nemijlocite, trăite în cadrul unei comunități concrete, începând din familie și continuând în școală și în viaţa Bisericii. Pentru a răspunde nevoilor profunde ale generațiilor de copii și de tineri din societatea actuală, o exigență misionară relevantă o constituie cooperarea dintre Biserică, familie și școală, urmărindu-se consolidarea acestei relații într-o perspectivă cuprinzătoare în care să fie cultivate vocațiile specifice ale acestora.

În societatea de astăzi, accentul în educație este pus pe formarea unor abilități de tip tehnic, pe încurajarea unor aptitudini antreprenoriale, pe achiziția unor informații referitoare la cunoașterea mecanismelor funcționale ale economiei de piață, astfel încât învățământul să fie articulat eficient la piața muncii. În această viziune, școala ar trebui să formeze absolvenți perfect integrați în sistemul de producție și de consum al societății tehnicizate actuale. În acest context restrictiv, fără a neglija formarea unei atitudini civice și a unei pregătiri de ordin pragmatic, este esențial să fie cultivată dimensiunea formativă a educației, care nu se epuizează în achiziția unor informații și în dobândirea unor competențe. Prin urmare, şcoala este chemată să formeze caractere morale puternice, oameni care să cultive un ideal şi să apere valori permanente. În plus, educația religioasă are specificitatea de a-i pregăti pe oameni să devină şi cetățeni pentru Împărăția cerurilor, nu doar pentru viaţa pământească, deoarece omul creat după chipul lui Dumnezeu Cel veşnic viu este chemat la viaţă şi iubire veşnică.

În domeniul educației, Biserica Ortodoxă Română a avut un rol semnificativ de-a lungul istoriei poporului român, contribuind la organizarea și îmbogățirea educației și a culturii naționale. În contextul actual al societăţii secularizate şi individualiste, este fundamentală cultivarea unei educații de promovare a unor idealuri umane bazate pe adevăr, dreptate şi generozitate, de cultivare a libertăţii şi a demnității umane, dar şi a responsabilităţii în societate, dincolo de dorința de a obține rezultate materiale imediate și performanțe tehnice spectaculoase.

Pedagogia dezvoltată în lumina Evangheliei iubirii lui Hristos îl orientează pe copil spre comuniune de iubire generoasă şi solidaritate. În acest sens, educația religioasă este chemată să devină mărturia vie a unei astfel de pedagogii. Educația autentică poate contribui la formarea adevăratei înțelepciuni al cărei început este iubirea responsabilă (cf. Pildele lui Solomon 9, 10). Omul credincios şi responsabil în faţa lui Dumnezeu – Creatorul universului cultivă iubirea faţă de semeni şi nu se mai teme de nimeni și de nimic din lumea materială, limitată şi trecătoare. Această înțelepciune, inspirată de credinţă şi iubire smerită, face distincția între realitățile cerești și cele pământești, între ceea ce este etern și ceea ce este efemer sau trecător.

În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Învață-ți copilul să nu pună preț pe bani, nici pe slavă lumească, nici numai pe viața de aici. Dacă va avea astfel de gânduri, va fi un înțelept”.

În completarea educației religioase din școli, a orei de religie, Patriarhia Română, prin proiectele „Hristos împărtășit copiilor” și „Alege şcoala!”, își propune să refacă legătura copiilor cu o comunitate vie, mărturisitoare și lucrătoare. Astfel, în cadrul parteneriatelor dintre parohii și școli se desfășoară acțiuni social-filantropice ample, prin intermediul cărora sunt susținute educația copiilor și diminuarea abandonului şcolar.

Prin proiectul „Alege şcoala!”, Biserica susţine educația copiilor aflați sub risc de abandon școlar, pentru a se integra şi a creşte în comunitatea bazată pe valori spirituale şi culturale. Prin ­rezultatele obținute de-a lungul timpului, proiectul „Alege şcoala!” a arătat că, prin programe catehetice bine gândite și structurate, poate oferi o alternativă educațională, aducând un spor de cunoaștere și înțelepciune în inimile și în sufletele copiilor din ­familiile, parohiile și comunitățile din întreaga țară.

Biserica este preocupată în egală măsură atât de cultivarea intelectului, cât și de modelarea trăirilor sufletești ale copiilor. În acest sens, proiectul „Alege școala!” a completat armonios orele de Şcoală după şcoală cu Şcoala de Duminică, dar și cu ateliere și campanii de voluntariat, menite să îi responsabilizeze social pe copii, pentru a deveni vocea comunității căreia îi aparțin. La finalul celor trei ani de implementare, ne bucurăm să observăm progresul copiilor, dorința lor de cunoaştere şi efortul lor de a nu abandona școala.

Ne rugăm lui Dumnezeu să ne dăruiască duhul înțelepciunii Sale și să ne ajute să insuflăm copiilor și tinerilor doritori de cunoaștere bucuria de a învăța, de a deveni, printr-o educație autentică, oameni demni și onești, harnici și darnici, în această viață pământească, precum şi cetățeni luminați ai patriei cereşti, ai Împărăției iubirii Preasfintei Treimi.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Adresele oficiale ale Patriarhiei Române către autoritățile ­publice în legătură cu asistența religioasă și înmormântarea în cazurile de COVID-19, respectiv sărbătorirea Învierii Domnului, în noaptea de 1-2 mai 2021

 

În contextul informa­țiilor apărute în presă, cu privire la demersurile pentru modificarea unor acte normative referitoare la persoanele infectate cu noul coronavirus, prezentăm mai jos conți­nutul adreselor Patriarhiei Române către autoritățile publice în legătură cu asistența religioasă și înmormântarea în cazurile de COVID-19, respectiv sărbătorirea Învierii Domnului în noaptea de 1-2 mai 2021.

  1. Adresa nr. 12.293 din data de 21 decembrie 2020, cu privire la asistența religioasă a persoanelor bolnave de COVID-19, internate în spitalele suport COVID-19:

Domniei Sale

Domnului Nelu Tătaru,

Ministrul sănătății

Stimate domnule ministru,

Potrivit art. 29 alin. (5) din Constituția României, Statul sprijină cultele religioase, „inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate”.

De asemenea, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, stabilește în art. 2 alin. (1) că „libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a şi-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului…”.

După cum vă este cunoscut, Biserica Ortodoxă Română acordă asistență spirituală bolnavilor prin intermediul a 364 de preoți care activează în unități medicale din întreaga țară. ­Activitatea acestora nu se reduce la consiliere duhovnicească şi dialog, care uneori se pot desfăşura şi prin telefon, ci, în cazul Sfintelor Taine ale Spovedaniei şi Împărtăşaniei, implică întâlnirea directă, nemijlocită, între preot şi credinciosul aflat în unitatea medicală.

Având în vedere condițiile speciale în care se desfășoară activitatea în sistemul sanitar în contextul pandemiei, vă rugăm să sprijiniți asigurarea asistenţei religioase a bolnavilor de COVID-19 prin elaborarea, în consultare cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cultele recunoscute, a unei proceduri unitare la nivelul întregului sistem sanitar românesc, în baza căreia preo­ții de caritate din spitale să își poată îndeplini în continuare misiunea şi în secțiile/spitalele destinate acestui tip de pa­cienți.

Fiind încredințați că un asemenea demers este benefic atât pentru credincioși, cât și pentru personalul medical, vă asigurăm de aleasa noastră prețuire și vă dorim ca sărbătoarea sfântă a Nașterii Domnului să vă aducă pace, bucurie și ­sănătate.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Răspunsul Ministerului Sănă­tă­ții a venit de la Direcția generală de asistență medicală, medicină de urgență și ­programe de sănătate publică și a avut următorul cuprins:

Nr. înreg. NT 14.270 din 24.12.2020

 

Către Patriarhia Română,

Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră cu nr. 12.293/21.12.2020, înregistrată la Ministerul Sănătă­ții – ­Cabinet Ministru cu nr. NT 14.270/21.12.2020, cu privire la elaborarea, în consultare cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cul­tele recunoscute, a unei proceduri unitare la nivelul întregului sistem sanitar românesc, în baza căreia preoții de caritate din spitale să își poată îndeplini misiunea și în secțiile/spitalele destinate paci­en­ților COVID, vă facem cunoscut faptul că solicitarea dumneavoastră este agreată la nivelul structurii noastre, iar în acest sens vor fi demarate ­demersurile necesare pentru consultarea cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele recunoscute, în acest sens”.

  1. Adresa nr. 784 din data de 26 ianuarie 2021, cu privire la înmormântarea persoanelor decedate de COVID-19:

Domniei Sale,

Domnului Victor Opaschi,

Secretar de stat pentru culte

Domnule secretar de stat pentru culte,

 

La Patriarhia Română s-au primit mai multe sesizări referitoare la maniera în care firmele de servicii funerare autorizate să gestioneze decedații de COVID-19 nu țin cont de voința familiei și de rânduielile specifice slujbei Înmormântării, decedații fiind așezați fără îmbrăcăminte în sicriu, iar slujba Înmormântării se face doar la marginea gropii, încălcând astfel libertatea de religie a familiei defunctului și demnitatea umană a decedatului. Protocolul specific privind managementul în caz de deces al pacienților infectați cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) este prevăzut în Ordinul ministrului sănătății nr. 570/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 13 martie 2020, care modifică Ordinul nr. 436/2020.

Referitor la înhumarea cadavrelor confirmate cu noul ­coronavirus (SARS-CoV-2), în Ordinul ministrului sănătății nr. 570/2020 sunt prevăzute mai multe precizări:

În articolul 4 se menționează că „[…] înhumarea/incinerarea se va efectua în cel mai scurt timp disponibil cu sicriul sigilat […]”;

În articolul 7 se precizează că „[…] înhumarea cadavrelor confirmate cu infecție COVID-19 se va face în aceleași condiții de înhumare impuse persoanelor decedate de alte cauze […]”;

În articolul 6 se prevede ca „[…] angajații serviciilor funerare care preiau cadavrul de la domiciliu, unitatea sanitară în care a survenit decesul sau de la instituția de medicină legală în vederea înhumării vor respecta întocmai aceleași dispoziții ca și orice alt transportator sau persoană care manipulează cadavrul, adică vor respecta aceleași măsuri de prevenire a transmiterii bolilor infectocontagioase și vor fi îmbrăcați obligatoriu în echipamentele individuale de protecție descrise anterior […]” (combinezon complet de protecție din material impermeabil sau material nețesut rezistent la apă care prezintă și protecție pentru cap sau halat cu mâneci lungi impermeabile la apă și bonetă; protectoare faciale: mască cu vizetă, măști chirurgicale și protectoare oculare; două rânduri de mănuși latex; cizme de cauciuc care pot fi dezinfectate);

În ceea ce privește pregătirea celui decedat pentru a fi încredințat familiei, la articolul 7 se fac următoarele precizări: „[…] Cadavrul persoanei decedate ca urmare a infecției ­COVID-19 confirmate prin teste de laborator fără leziuni traumatice nu se îmbălsămează. Cadavrul va fi așezat într-un sac impermeabil dublu și ermetic închis cu fermoar și va fi pulverizat cu produse biocide tip TP22 (pe bază de formol) […], iar în cazul persoanelor decedate de COVID-19 care au fost autopsiate […] se îmbălsămează cu caracter obligatoriu la sfârșitul autopsiei pentru a preveni transmiterea infecției. Aceste cadavre se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă înainte de a fi introduse în sac […]”.

În acest sens, respectuos, vă adresăm rugămintea să facilitați un dialog privind situația prezentată anterior, dialog la care să fie invitați să participe reprezentanți ai cultelor recunoscute din România și ai autorităților competente ale statului, în vederea creării cadrului ­legislativ necesar pentru ca familiile decedaților de COVID-19, în consultare cu preotul paroh, să poată decide asupra modului de desfășurare a slujbei Înmormântării, ­potrivit rânduielilor bisericești și respectând toate normele prevăzute de legislație, care nu interzic introducerea decedatului în biserică/capelă.

 

Cu stimă și binecuvântare,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Urmare a demersului Patriarhiei Române, Secretariatul de Stat pentru Culte a organizat consultări cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Sănătății, precum și cu toate cultele recunoscute și a informat ­Patriarhia Română că, prin adresa nr. C-451/8 martie 2021, a transmis Ministerului Sănătății – Direcția generală de asistență medicală și sănătate publică propunerile concrete agreate de culte pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 570/2020.

III. Adresa nr. 3.189 din data de 5 aprilie 2021, ­
cu privire la ridicarea restricțiilor de circulație
în noaptea de sâmbătă, 1 mai – duminică, 2 mai 2021,
cu prilejul slujbei Învierii Domnului:

Domniei Sale,
Domnului Florin-Vasile Cîțu,
Prim-ministrul Guvernului României
Stimate domnule prim-ministru,

 

Vă mulțumim pentru organizarea în ziua de joi, 25 martie 2021, la sediul Guvernului României, a întâlnirii primului-ministru cu reprezentanții cultelor recunoscute din România, prin care ați arătat întreaga deschidere pentru ca fiecare cult recunoscut să poată organiza, potrivit propriilor tradiții, sărbătorile religioase specifice din perioada primăverii (Pesah – Cultul Mozaic, Învierea Domnului după calendarul occidental, Învierea Domnului după calendarul ortodox, Ramadan – Cultul Musulman).

În acest sens, prin Hotărârea de Guvern nr. 348/2021 s-a creat deja posibilitatea pentru credincioșii cultelor recunoscute care au sărbători religioase în zilele de 27-28 martie și 3-4 aprilie 2021 să poată circula în intervalul 20:00-22:00, respectiv 20:00-2:00, pentru participarea la slujbe. Nu a fost necesară acordarea libertății de circulație a persoanelor pentru întreaga noapte, întrucât majoritatea cultelor recunoscute fie nu au slujbe de noapte, fie au slujbe seara și în prima parte a nopții.

Însă în viitorul apropiat Guvernul României va adopta măsurile aplicabile pentru perioada Paștelui ortodox (sâmbătă, 1 mai – duminică, 2 mai 2021). Prin urmare, vă rugăm ca în toate localitățile să se permită circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în noaptea de sâmbătă, 1 mai – duminică, 2 mai 2021, între orele 20:00-5:00, pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase.

În susținerea solicitării noastre, vă prezentăm următoarele motive:

  1. Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare pentru creștinii ortodocși. De-a lungul secolelor, tradiția prăznuirii Învierii Domnului în ziua de duminică, începând cu ora 00:00, a fost păstrată nealterată în Biserica Ortodoxă de pretutindeni, indiferent de situația politică, economică, militară și socială din țară sau de dificultatea condițiilor meteorologice, epidemiologice sau sanitare.

Dată fiind solemnitatea acestei sărbători, dar și necesitatea unei organizări foarte bune, care să asigure accesul, prezența și organizarea credincioșilor cu menținerea distanței sanitare în exteriorul și în interiorul lăcașurilor de cult, desfă­șurarea slujbei Învierii presupune o amplă mobilizare atât a personalului clerical și neclerical angajat, cât și a voluntarilor.

În acest sens, înainte de venirea credincioșilor, în afara lăcașurilor de cult este necesară crearea unor culoare de acces, marcarea zonelor de staționare individuală, a punctelor de distribuire a Sfintei Lumini la ora 00:00 și a pâinii binecuvântate numite paști; asigurarea igienizării spațiilor comune din incinta unităților de cult etc. Din acest motiv un număr important de angajați și voluntari vor activa începând cu ora 20:00 a zilei de 1 mai.

  1. Potrivit rânduielii liturgice a Bisericii Ortodoxe, slujba Învierii Domnului se desfășoară astfel:

– în afara lăcașului de cult:

l începând cu ora 00:00 din ziua de duminică este săvârșită prima parte a slujbei de Înviere la un Altar de vară, în pridvorul bisericii sau alături de aceasta pe un podium amenajat, slujbă care durează circa 40 de minute – 1 oră;

l astfel, la ora 00:00, clericii ofe­ră credincioșilor prezenți Sfânta Lumină, iar apoi, după citirea Sfintei Evanghelii și rostirea predicii, se vor oferi paștile (pâine binecuvântată și stropită cu agheasmă și vin, pregătită și ambalată, respectând regulile de igienă, în punguțe de unică folosință) celor care pleacă la acel moment;

l la finalul slujbei de afară, clericii vor intra în lăcașul de cult împreună cu credincioșii, în limita spațiului disponibil, ­potrivit prevederilor sanitare în vigoare.

– în interiorul lăcașului de cult: slujba Canonului ­Învierii și a Sfintei Liturghii va continua până la orele 4:00-5:00, în funcție de ritmul desfășurării slujbei, care diferă dacă este vorba de o Catedrală Episcopală, mănăstire sau simplă parohie.

În acest context, pentru a nu umbri bucuria credincioșilor ortodocși în noaptea sfântă a Învierii Domnului, după ce în anul 2020 aceștia nu au putut fi prezenți fizic la această mare sărbătoare, este necesar ca, în noaptea de sâmbătă, 1 mai – dumini­că, 2 mai 2021, libera circulație a credin­cio­șilor să nu fie limitată sau restricționată.

  1. În funcție de ora la care se va termina slujba Învierii în lăca­șu­rile de cult, credincioșii se vor îndrepta către case. Eventuala stabi­lire de către autorități a unei ore de finalizare a slujbei poate afecta desfășu­ra­rea normală a serviciului religios și va determina aglomerări de persoane care vor dori să părăsească în același timp lăcașul de cult.

Cu speranța că veți răspunde pozitiv solicitării Bisericii ­Ortodoxe Române, anume ca în toate lo­ca­li­tățile să se permită circu­la­ția persoanelor în afara lo­cuinței/gospodăriei în noaptea de sâmbătă, 1 mai – duminică, 2 mai 2021, pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase, vă ­asigurăm, domnule prim-ministru, de stimă și binecuvântare.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă:

Toate aceste demersuri oficiale au fost realizate în cadrul unui dialog instituțional cu autoritățile, ceea ce reprezintă un semnal de cooperare deschisă și o recunoaștere de către Statul Român a rolului de factor al păcii sociale al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte culte ­religioase recunoscute.

Cancelaria Sfântului Sinod

Precizări privind impozitarea și transparența veniturilor unităților de cult

Întrucât, în ultima perioadă, au apărut în mass-media diverse discuții cu privire la impozitarea Bisericii ­Ortodoxe Române, respectiv transparența veniturilor de la stat și a veniturilor din fonduri proprii înregistrate de către unitățile de cult, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un material destinat tuturor celor interesați cu privire la aceste două subiecte.

 

  1. Impozitarea Bisericii conform legislației în vigoare

Regimul fiscal aplicabil cultelor religioase

Din punct de vedere fiscal, cultele religioase din România sunt tratate ca organizații de drept privat și utilitate publică, fiind asimilate ca regim fiscal cu ONG-urile, fundațiile, asociațiile sau alte organizații nonprofit de utilitate publică (sindicate, partide politice, unități de învățământ particular etc.). În acest context, fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în beneficiul societății în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înțelege să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donațiile și contribuțiile membrilor partidelor politice, statul înlesnește exercitarea drepturilor și opiniilor politice sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale ori, în cazul învățământului particular, dreptul la educație.

Sprijinul statului către cultele religioase este un principiu constituțional enunțat în art. 29 alin. (5) din Constituție: „Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate”. În prezent, formele prin care statul sprijină cultele religioase sunt reglementate în textul mai multor acte normative în vigoare, între care cele mai importante sunt: Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014), Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015), Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017), OG nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, republicată (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 26 septembrie 2013).

Sprijinul statului față de culte este direct sau indirect. Sprijinul direct se manifestă prin subvenții ale statului pentru acoperirea unora dintre cheltuielile cultelor. Sprijinul indirect se manifestă prin facilități fiscale, între care se numără și scutirea de impozit doar pentru anumite activități desfășurate de către unitățile de cult.

 

Rolul facilităților fiscale

Facilitățile fiscale sunt beneficii acordate anumitor persoane fizice sau juridice impozabile care au ca scop sprijinirea de către stat a anumitor activități din societate.

În România, beneficiază de facilități fiscale entitățile prin intermediul cărora se exercită anumite drepturi fundamentale (drepturi politice, sindicale, educație, religie, asociere). De exemplu: școlile și grădinițele private sunt entități unde sumele plătite de părinți sunt scutite de impozitare pentru că, de fapt, ele constituie contribuții ale părin­ților pentru buna funcționare a școlii în care se exercită dreptul la educație; contri­buțiile membrilor de sindicat nu sunt impozitate, nici donațiile sindicatului către membrii săi; veniturile sindicatelor provenind din proprie­tăți nu sunt, de asemenea, impozitate. Cotizațiile membrilor de partid nu sunt impozitate. Mai mult, partidele politice parlamentare, deci cele care în urma scrutinului și-au demonstrat capacitatea de a integra cât mai multe persoane din punct de vedere politic, primesc subvenții pentru funcțio­nare de la stat, prin Autoritatea Electorală ­Permanentă (practica este comună la nivel european). Autoritatea Electorală Permanentă sprijină partidele politice oarecum similar cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte către cultele religioase. De asemenea, Ministerul Edu­cației alocă un sprijin per elev unităților de învățământ private acreditate.

În același sens nu se impozitează, într-o anumită valoare, anumite venituri: pensii, ajutoare sociale, cadourile oferite de angajatori anga­jaților.

La fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilități fiscale, ca expresie a regimului democratic în care cetățenii sunt încurajați și sprijiniți să-și exercite drepturile și libertățile, între care libertatea religioasă este unul dintre drepturile fundamentale. Nici un stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizațiile societății civile, tocmai pentru că acestea își împlinesc vocația și misiunea fără intermedierea statului. Prin hotărârea din 30 iunie 2011 în cauza Asociația Martorii lui Iehova c. Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că donațiile sunt sursa principală de finanțare a organi­zațiilor religioase și că fiscalizarea donațiilor credincioșilor este în măsură să amenințe perenitatea sau să afecteze serios organizarea internă, funcționarea și activitățile religioase ale asociației.

Biserica Ortodoxă Română, ca și celelalte culte religioase, plătește impozite către stat și beneficiază de anumite facilități fiscale, exact ca orice altă organizație a societății civile, inclusiv pentru efortul și capacitatea cultelor religioase de a integra social peste 99,8% din populația rezidentă a României.

 

Ce impozite plătește o unitate de cult?

Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pentru clădirile și terenurile care au utilizare economică (nu și pentru lăcașurile de cult și clădirile anexe1, precum și terenurile aferente acestora), pentru salariile angajaților (personal clerical și neclerical), precum și pentru orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcționate către opere social-filantropice, religioase, educaționale și culturale. De asemenea, pe lângă impozitul pe venit, Biserica Ortodoxă Română plătește taxe şi impozite, inclusiv TVA, asemenea societăților comerciale, pentru activitățile economice, altele decât cele pentru care este scutită prin legea fiscală.

De exemplu, conform Declarației 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate – document depus la ANAF, în fiecare lună -, Patriarhia Română a plătit, în februarie 2021, 2.320.499 de lei reprezentând impozit pe venit salarii, impozit pe venituri drepturi de autor, CAS, CASS, CAM aferente ­salarizării personalului clerical și neclerical (inclusiv cel din străinătate) din cadrul Adminis­trației Patriarhale.

Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terți sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcționat către repararea și între­ținerea lăcașurilor de cult sau către opere de natura celor menționate. Pentru activităţile economice având caracter permanent (turism, servicii funerare etc.) puținele unităţi de cult care desfășoară astfel de activități au înființat societăți comerciale supuse tuturor rigorilor legale specifice acestora.

 

Ce venituri ale Bisericii Ortodoxe Române sunt scutite de impozitare?

Veniturile cultelor religioase din România care sunt scutite de impozitare sunt reglementate expres și limitativ de către Codul fiscal, în cuprinsul art. 15 alin. 1 lit. a): „Pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, veniturile obţinute din chirii, veniturile obţinute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obţinute din activităţi economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor eclesiastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată”. Pe lângă enumerarea veniturilor care nu sunt supuse impozitării, textul de lege prezentat stabilește și criteriul în funcție de care aceste venituri pot sau nu fi impozitate, anume ca fondurile provenite din aceste surse să fie reinvestite în întreținerea lăcașurilor de cult, respectiv în susținerea operelor social-filantropice, a celor religioase, educaționale și/sau ­culturale. În acest context, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu cea mai mare și permanentă activitate filantropică din Romania.

 

  1. Transparența veniturilor de la stat și a veniturilor din fonduri proprii înregistrate de către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române

Care sunt veniturile unei unități de cult?

Potrivit art. 45 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, credincioșii ortodocși afiliați unei parohii au atât drepturi, cât și îndatoriri, una dintre sarcinile care le revin fiind aceea „de a întreţine şi a ajuta Biserica şi pe slujitorii ei”, inclusiv prin contribuții financiare și materiale. Acest sprijin acordat Bisericii are rolul de a asigura funcționarea parohiei. În caz contrar, aceasta va fi desființată (devenind filie), iar credincioșii vor fi afiliați altei parohii (art. 46 alin. 1 din statut).

Veniturile unei unități de cult sunt constituite din:

– venituri din activități de cult (contribuția anuală a credincioșilor, contribuții ocazionale pentru diverse servicii religioase, venituri din distribuirea lumânărilor, a tipăriturilor și a obiectelor de cult, taxa pentru concesionarea locurilor de veci din cimitir);

– venituri din donații (ale altor unități de cult sau ale credincioșilor);

– venituri din subvenții primite de la bugetul de stat;

– venituri din sponsorizări;

– venituri din unele ajutoare acordate din fondurile bisericești (Fondul Central Misionar, Fondul Filantropia, Fondul „Păstorul cel Bun” ș.a.);

– venituri din alte activități (valorificarea unor bunuri sau a resturilor de lumânări, activități agricole sau arende, chirii sau redevențe, taxe de vizitare ș.a.);

– venituri financiare (dobânzi bancare ș.a.);

– venituri încasate pentru alte unități din cadrul cultului (pentru unitățile producătoare, în cazul distribuirii de lumânări, tipărituri bisericești și obiecte de cult, precum și încasările pentru Fondul Central Misionar, pentru Fondul Filantropia, pentru alte eparhii și sinistrați).

Prezentarea acestor categorii de venituri nu presupune faptul că fiecare parohie realizează, în mod obligatoriu, aceste venituri. De fapt, în mod real, majoritatea covârșitoare a unită­ților de cult realizează venituri numai din sub­vențiile de la bugetul de stat, din activi­tățile de cult și din donațiile credincioșilor. La nivelul țărilor Uniunii Europene este recunoscut că activitatea de punere la dispoziție a unor bunuri specifice destinate cultului între membrii aceluiași cult nu este o activitate comercială, ci este un mijloc de întreținere a activității religioase.

 

Care sunt cheltuielile unei unități de cult?

Veniturile unei unități de cult sunt utilizate, în primul rând, pentru asigurarea desfășurării permanente a activității de cult. De altfel, atât comunitatea parohială, cât și instituția Bisericii impun clericilor ca aceștia să răspundă cu prompti­tudine tuturor solicitărilor de asigurare a asistenței religioase venite din partea credin­cioșilor (spovedirea și împărtășirea credincioșilor aflați în faze terminale, oficierea slujbelor de sfințire și binecuvântare, consiliere spirituală în momente importante ale vieții etc.). Pentru a se putea dedica întru totul misiunii lor preo­țești, clericilor le este de principiu interzis să desfășoare activități economice din care ar putea să se întreţină, pentru a nu neglija slujirea permanentă a credincioşilor, în mijlocul cărora sunt obligați să locuiască.

În contextul actual, cu mari dificultăți, unitățile de cult desfășoară şi activități social-filantropice, misionar-pastorale (publicarea buletinului parohial, distribuirea unor ­tipărituri duhovnicești, susținerea corului parohiei ș.a.), cultural-educațio­nale (organizarea de concerte, confe­rințe, mese rotunde, seri de film etc.) și edilitar-gos­po­dărești (realizarea de construcții, reparații și restaurări ale imobilelor parohiei ș.a.).

Cheltuielile unei unități de cult ar putea fi grupate în următoarele categorii:

– cheltuieli cu remunerația din fonduri proprii a personalului clerical și neclerical angajat;

– cheltuieli cu reținerile salariale (impozit, fond de sănătate, ajutor de șomaj, asigurări sociale);

– cheltuieli cu utilitățile (energia electrică, încălzirea, apa, salubritatea);

– cheltuieli cu scop social-filantropic (ajutoare pentru credincioșii din parohie, din alte unități de cult sau din centre sociale, pentru Fondul Central Misionar, pentru Fondul ­Filantropia ș.a.);

– cheltuieli cu reparațiile curente și capitale (la biserică, la casa parohială, restaurarea picturii ș.a.);

– cheltuieli cu materiile consumabile (pentru exercitarea cultului – cărbune, tămâie, lumânări, carburanți, birotică, produse de curățenie ș.a.);

– cheltuieli cu obiectele de inventar (veșminte, obiecte de uz liturgic, cărți pentru bibliotecă ș.a.);

– cheltuieli cu polițele de asigurare;

– cheltuieli cu diverse impozite și taxe;

– cheltuieli cu rate și chirii;

– cheltuieli poștale și taxe de comunicații;

– cheltuieli de protocol;

– cheltuieli cu deplasările;

cheltuieli cu alte servicii executate de terți etc.

Unitățile de cult nu pot realiza toate categoriile de venituri prezentate. În schimb, în ceea ce privește cheltuielile, majoritatea au frecvență lunară.

 

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale

Conform reglementărilor Legii nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, începând cu 1 aprilie 2019, sponsorizările efectuate de către plătitorii de impozit pe profit și de impozit pe veniturile ­microîntreprinderilor către entități nonprofit sau unități de cult pot fi scăzute de acestea din impozitele datorate doar dacă ­beneficiarii sumelor sunt înscriși în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Procedura privind organizarea Registrului entităților/unită­ților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum și formularele specifice înregistrării au fost aprobate prin Ordinul ANAF nr. 819/2019. Astfel, registrul amintit este organizat de către ANAF, iar accesul către acesta se poate face prin intermediul site-ului oficial al instituției, www.anaf.ro.

În acord cu reglementările de mai sus, întocmai celorlalte organizații nonprofit (ONG-uri, fundații, aso­ciații, sindicate etc.), unitățile de cult pot beneficia de sponsorizări doar dacă sunt înscrise în Registrul enti­tăților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Întrucât acest registru este public, veniturile din sponsorizări înregistrate de către unitățile de cult au un caracter public, acestea putând fi consultate în registrul amintit mai sus, așa cum se poate proceda și în cazul tuturor celorlalte organizații nonprofit.

 

Informații publice privind veniturile și cheltuielile unităților de cult

Toate veniturile și cheltuielile unei unități de cult sunt prezentate periodic organismelor bisericești proprii alcătuite din clerici și mireni (după caz, Adunarea parohială, Adunarea eparhială, Adunarea Națională Bisericească). Evi­dența contabilă a unităților de cult se face cu respectarea legislației în vigoare, iar în cazul eparhiilor, situația lor financiară se depune anual la Ministerul Finanțelor Publice și este disponibilă pe site-ul acestei instituții.

 

Notă:

1 Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal: „Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociaţii religioase, cum ar fi: clopotniţa, cancelaria parohială, agheas­matarul, capela mortuară, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiţa, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, aşezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin aşezământ cu caracter social-caritabil se înţelege serviciul social organizat în conformitate cu prevederile Nomenclatorului serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015” [HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Titlul IX – Impozite și taxe locale, pctul. 23 alin. (2)].

Serie de conferințe online despre libertatea religioasă în contextul pandemiei

În Sala „Iustin Patriarhul” a Centrului de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București s-au desfășurat joi, 15 aprilie, şi luni, 26 aprilie, două conferințe, organizate de Cancelaria Sfântului Sinod și de Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene. Ele fac parte dintr-o serie de conferințe online ce au invitați specialiști pe tematici referitoare la libertatea religioasă.

La prima conferință online, ­„Libertate religioasă și prevederi sanitare în Uniunea ­Europeană în timpul pandemiei”, ­moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, au fost invitați dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător la ­Institutul de Istorie a Religiilor al
Academiei Române, și preotul conf. dr. Sorin Șelaru, consilier patriarhal, de la Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene.

Conferința a fost adresată și personalului care își desfășoară activitatea în administrația bisericească, de la nivel central și de la eparhii. Au fost invitați ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri eparhiali care se ocupă de partea de comunicare în media, dar și personalul implicat în activitatea administrativă de la sectoarele social-filantropice și administrativ-biseri­cești de la eparhii din țară.

În deschidere, arhidiaconul Geor­ge Grigoriță a prezentat rolul acestor conferințe în înțelegerea modalităților de impactare a măsurilor sanitare asupra libertății religioase:

„În ultima perioadă, din cauza pandemiei, în toate statele, libertatea religioasă a fost mai mult sau mai puțin limitată, în special prin reglementările luate pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus. Această situație a creat tensiuni sociale și intense dezbateri, provocând reacții pro și contra acestor limitări, ­precum și comentarii la această situație și la rolul Bisericii în perioada de ­pandemie. Astfel, spre exemplu, în primul barometru al vieții religioase din România, realizat în decembrie 2020, s-a constatat că Biserica Ortodoxă Română ocupă prima poziție în încrederea românilor și, ­totodată, că 47,3% din cei inter­vi­evați consideră ca statul a încălcat libertatea religioasă în România în perioada pandemiei. Pe de altă parte, în Uniunea ­Europeană, pozițiile autorită­ților publice referitoare la modul de raportare a ­măsurilor sanitare la libertatea religioasă și la comunitățile religioase au fost diferite, uneori chiar antagonice. Din acest motiv și pentru a înțelege mai bine modalitățile de raportare a măsurilor sanitare la ­libertatea religioasă, în general, și la comunitățile religioase, în special, precum și provocările subsecvente ale acestora în spațiul european, primele trei conferințe sunt dedicate exclusiv acestui subiect”.

În continuare, Bogdan Tătaru-Cazaban a susținut o comunicare despre relația dintre libertatea religioasă și dreptul la sănătate.

„Este o temă care ne preocupă pe toți de mai bine de un an. Am prezentat ce înseamnă libertatea religioasă potrivit documentelor europene și, totodată, felul în care este ea înțeleasă din punct de ­vedere filosofic și teologic, adică relația dintre drepturile fundamentale și demnitatea persoanei umane. Drepturile fundamentale se referă toate la demnitatea persoanei umane, care este inviolabilă, și acest lucru presupune garantarea ­tuturor acestor drepturi, în principal a libertății, una dintre dimensiuni fiind ­libertatea religioasă. În al doilea rând, am încercat să subliniez care sunt relațiile dintre dreptul fundamental la libertatea religioasă și dreptul la sănătate și, mai ales, ceea ce ne preocupă în mod special în contextul de față, care sunt condițiile în care libertatea religioasă poate fi restricționată în manifestarea ei publică”, a spus Bogdan Tătaru-Cazaban.

Cel de-al doilea invitat al conferinței, preotul Sorin Șelaru, a prezentat, pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, situația limitării libertății religioase și mo­da­li­tățile practice propuse pentru cooperarea dintre autorită­țile publice și comunitățile religioase. „Criza ac­­tuală ne-a arătat fără îndoială cât de interdepen­denți suntem astăzi unii de alții. În același timp, ne-a făcut să realizăm cât de vulnerabili suntem noi, europenii. (…) Pandemia a arătat adevărata față a societăților noastre, adevăratele valori la care ținem, care cumva, anterior, erau mai greu de sesizat. Uneori, această față s-a dovedit a fi mai bună decât cea pe care o știam, iar alteori s-a dovedit a fi mai rea. Pandemia a dezvăluit ati­tu­dinea reală a celor care guvernează astăzi statele europene față de libertatea religioasă, de libertatea de cult și față de Biserici”, a precizat preotul Sorin Șelaru.

Partea a doua a întâlnirii a fost ­dedicată întrebărilor adresate din partea participanților pe această temă.

A doua conferință dedicată libertății religioase și măsurilor sanitare

A doua conferință s-a desfă­șurat luni, 26 aprilie 2021. Invitații celei de-a doua con­fe­rințe online, „Libertate religioasă și măsuri sanitare în România în timpul pandemiei”, moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, au fost prof. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și preotul Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal.

Prof. dr. Dan Dun­gaciu a susținut o prelegere referitoare la modul în care se reflectă relația dintre libertatea religioasă și măsurile sanitare în România în timp de pandemie în primul Barometru al vieții religioase din România.

„Am rezumat una dintre cele mai importante cercetări dedicate vieții religioase din România, respectiv «Barometrul vieții religioase din România», prezentat în Aula Academiei Române în luna decembrie a anului 2020, care, printre altele, a recoltat opiniile cetă­țenilor României, mulți dintre ei credincioși și cu foarte multă atenție față de fenomenul religios, față de evoluțiile de politică publică pe care le-au resim­țit cu mai multă sau mai puțină acuitate. Anul trecut a fost important din punctul acesta de vedere pentru că au izbucnit în spațiul public o serie de dezbateri: cât de competent este statul; câte drepturi își arogă în relația cu Biserica; cum trebuie să reac­țio­neze Biserica; care este echilibrul just și, mai ales, care este per­cepția cetățe­nilor față de tot ce s-a ­petrecut, măsurile care au fost luate și cum s-au simțit în sărbători. La vremea respectivă, situația nu a fost de multe ori calmă, și acest lucru s-a reflectat în sondaj. Cetățenii au fost de părere că statul, la un moment dat, a încercat să-și revendice a­nu­mite prerogative care nu erau în competența lui”, a precizat profesorul Dan Dungaciu.

Cea de-a doua prelegere, susți­nută de preotul Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a fost dedicată analizei punctuale a reglementărilor referitoare la exercițiul libertății religioase în perioada de pandemie, în special, situația Bisericii Ortodoxe Române. „Am prezentat mai puțin partea de istoric, de la începutul pandemiei, pentru a discuta împreună cu reprezen­tan­ții eparhiilor exact cadrul legislativ care va reglementa slujbele Bisericii în perioada Săptămânii Mari, a nopții de Înviere și a Săptămânii Luminate”, a spus preotul Ionuț-Gabriel Corduneanu.

Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată întrebărilor de la participanți pe această temă.

Conferința a fost adresată personalului care își desfășoară activitatea în admi­nistrația bisericească, de la nivel central și de la eparhii. Au fost invitați ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri eparhiali care se ocupă de partea de comunicare în media, dar și personalul implicat în activitatea administrativă de la ­sectoarele social-filantropice și admi­nistrativ-bisericești de la eparhii din țară.

Joi, 13 mai 2021, se va desfășura cea de-a treia conferință din cadrul seriei, dedicată libertății religioase și regimului cultelor în această perioadă. Vor participa Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, și preotul prof. dr. Viorel Sava, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași.

„Marşul pentru viaţă” 2021 s-a desfăşurat în mediul online

A XI-a ediţie a „Marşului pentru ­viaţă” s-a desfăşurat sâmbătă, 27 martie. Din cauza normelor igienico-sanitare impuse de autorităţi şi în acest an, evenimentul s-a desfășurat online, putând fi urmărit în direct pe paginile de ­Facebook ale ­TRINITAS TV, Agenţiei de Ştiri ­BASILICA şi „Marșul pentru viață ­România și Republica Moldova”.

În cuvântul de deschidere, Cristina Teleanu, prezentatoarea evenimentului, a evidenţiat implicaţiile sloganului „Uniţi pentru viaţă”: „Tema din acest an reprezintă o chemare, pentru că fiecare dintre noi poate face ceva, iar cea mai înal­tă chemare pe care o avem este să sprijinim viaţa, să ajutăm femeile în criză de sarcină să se elibereze de frici şi de probleme, astfel încât să se poată bucura în mod deplin de venirea pe lume a copiilor lor”.

În continuare, Alexandra Nadane, unul dintre organizatorii evenimentului, a ­subliniat greutăţile pe care le întâmpină femeile aflate în criză de sarcină, lansând un apel pentru conştientizarea faptului că orice om se poate implica pentru ajutorarea lor.

De asemenea, invitatul special al ­acestei ediţii a „Marşului pentru viaţă”, Charlotte Pence Bond, fiica fostului ­vicepreşedinte american Mike Pence şi una dintre cele mai puternice voci pro-viaţă din Statele Unite ale Americii, a prezentat experienţa sa în ceea ce priveşte lupta pentru apărarea copiilor nenăscuţi, atrăgând atenţia la implicaţiile negative pe care le are „cultura avortului” prezentă în societatea de astăzi.

Evenimentul din acest an a cuprins şi trei momente artistice în care Ioana Picoş, Maria Coman şi Iustina Irimia-Cenuşă au interpretat mai multe melodii din repertoriul naţional şi internaţional, dar şi creaţii proprii sub deviza „Live for Life”.

Adunarea Generală a Federaţiei Filantropia a Patriarhiei Române

În perioada 30-31 martie, a avut loc Adunarea Generală a Federaţiei Filantropia a Patriarhiei Române, la care au participat membri ai asociaţiilor şi ONG-urilor componente. Întrunirea s-a ­desfăşurat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patri­arhul Bisericii Ortodoxe ­Române, la Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” de la Mănăstirea Caraiman din localitatea prahoveană Buşteni.

Adunarea Generală a Federaţiei Filantropia a fost precedată marţi, 30 martie, de întrunirea Consiliului Director în care au fost discutate mai multe subiecte de ordin administrativ privind activitatea instituţiei în anul 2020 şi în acest an.

În continuare a avut loc şedinţa Adunării Generale, desfăşurată în două sesiuni de lucru, pe parcursul celor două zile de lucrări. Ambele sesiuni au fost prezidate de părintele Ciprian Ion Ioniţă, consilier patriarhal coordonator la Sectorul social-filantropic din cadrul Administraţiei Patriarhale şi preşedintele Federaţiei Filantropia. În cadrul acestora au fost discutate bilanţul activităţilor şi situaţia financiară a federaţiei din anul anterior, precum şi stadiul proiectelor aflate în implementare, dar şi propuneri privind noi oportunităţi de colaborare şi parteneriate.

Astfel, după prezentarea stadiului ­proiectelor organizaţiilor membre, aflate în implementare, a fost discutată posibilitatea solicitării unei noi finanţări din partea ­Organizaţiei Internaţionale pentru Caritate Creştin-Ortodoxă (IOCC – International ­Orthodox Christian Charities), cu care ­Federaţia Filantropia are o colaborare ­îndelungată în cadrul mai multor proiecte.

La finalul discuţiilor au fost lansate invitaţiile pentru cursurile de formare profesională „Îngrijitoare bătrâni la domiciliu” şi „Consilier în domeniul adicţiilor”, întrunirea terminându-se prin prezentarea unor noi oportunităţi de colaborare, între care programul intitulat „Capacitatea preoţilor ortodocşi în detectarea şi notificarea cazurilor de trafic de persoane”, iniţiat de International Justice Mission (IJM), organizaţie internaţională care luptă împotriva violenţei domestice mai ales în mediile sărace, precum şi împotriva traficului de persoane.

La final, părintele Ionuţ Tutea, ­consilier eparhial în cadrul Sectorului social-filantropic şi de misiune al Arhi­episcopiei ­Bucureştilor, a subliniat eforturile Bisericii de sprijinire a tuturor categoriilor de persoane defavorizate, mai ales în contextul pandemiei şi rolul vital pe care Federaţia Filantropia îl are în ceea ce înseamnă lucrarea filantropică a Bisericii: „Anul 2020 a fost marcat de criza sanitară, iar Biserica şi-a concentrat eforturile pentru susţinerea şi sprijinirea categoriilor defavorizate care au avut mai mult de suferit din cauza ­problemelor de ordin medical. Încă de la începutul pandemiei am sprijinit persoanele izolate, care nu îşi mai puteau asigura cele necesare vieţii. Am oferit hrană caldă, pachete cu alimente şi echipamente electronice necesare elevilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale modeste pentru continuarea studiilor. În paralel au fost continuate programele organizaţiilor membre ale ­Federaţiei Filantropia. La şedinţă au fost prezentate toate activităţile desfăşurate în întreaga ţară. Un alt aspect important al întâlnirii este stabilirea unor noi repere pentru colaborarea viitoare, organizaţiile membre stabilind un cadru general pentru acţiunile din acest an şi din viitor. Există proiecte depuse pentru obţinerea finanţării din fonduri europene şi la alte agenţii finanţatoare, pentru ca activitatea să fie şi una sistemică, nu doar la nivelul individual al organizaţiilor membre. Toate proiectele federaţiei au ca beneficiar final persoanele defavorizate”.

De asemenea, directorul Misiunii sociale Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, Igor Belei, a subliniat implicarea Bisericii pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile din Republica Moldova, apreciind faptul că activitatea socială se va intensifica în viitor: „În ultima perioadă, activitatea socială a Bisericii a fost concentrată pe ajutorarea oamenilor afectaţi de pandemie. Am avut un amplu program de asistare a familiilor defavorizate, iar la finalul anului 2020 am reuşit orga­nizarea primei bănci pentru alimente din ­Republica Moldova. Astfel, am reuşit să creăm un mecanism care ajută cu produse alimentare serviciile sociale ale Bisericii şi ale partenerilor. De asemenea, în decursul anului trecut au fost reevaluate o serie de programe sociale, sprijinind mame în situaţie de risc, adolescenţi şi elevi pentru evitarea abandonului şcolar, precum şi persoane vârstnice izolate. În acest an preconizăm să intensificăm activitatea socială prin sporirea numărului de programe, în toate eparhiile sufragane Mitropoliei Basarabiei”.

Federaţia Filantropia este o organizaţie nonprofit a Patriarhiei Române, al cărei scop este creşterea impactului şi eficienţei acţiunilor sociale ale organizaţiilor membre sau partenere şi a structurilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, prin integrarea lor într-un răspuns unitar, coordonat, coerent şi eficient la provocările sociale actuale, prin elaborarea şi implementarea de strategii, programe și proiecte comune în domeniile: asistenţă socială, medical, social-medical, educaţional, dezvoltarea resurselor umane și furnizare de formare continuă și servicii de ocupare, dezvoltare comunitară, protecția mediului, promovare a valorilor şi tradiţiilor culturale româneşti și conservare, restaurare și gestionare obiective de patrimoniu.

Şantierul Catedralei Mântuirii Neamului în preajma sărbătorilor pascale

Fronturile de lucru de pe şantierul Catedralei Mântuirii Neamului avansează într-un ritm constant atât la interior, cât şi la exterior. În prezent, lucrările de pictură în Sfântul Altar se apropie de final, în timp ce la exterior se lucrează atât la tencuirea turlelor, cât şi la acoperişul porticelor şi cupoletelor care delimitează piaţeta din faţa lăcașului.

La începutul primăverii, ameliorarea condiţiilor meteorologice a permis reluarea lucrărilor ­într-un ritm susţinut la exteriorul Catedralei Naţionale. Astfel, continuă amenajările atât în zona superioară a sfântului lăcaş, cât şi în zona cupoletelor şi a porticelor din partea de vest a catedralei, ne-a transmis inginerul Petre Chiuţă, consilier patriarhal din cadrul Sectorului monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei ­Române, responsabil de lucrările de pe­ şantierul Catedralei Mântuirii Neamului.

În partea superioară a catedralei se lucrează la tencuielile exterioare şi finisajul final de la nivelul turlelor mici şi al turlei-clopotniţă. De asemenea, pe faţada de vest se montează schelele necesare pentru demararea lucrărilor de tencuire. În partea de sud se montează ancadramentele mari din piatră.

La nivelul piaţetei, avansează lucrările de amenajare a porticelor şi cupoletelor care delimitează spaţiul liturgic exterior. În prezent, se montează astereala şi folia de protecţie, pregătindu-se astfel suportul pentru montarea învelitorilor de tablă ale acoperişurilor acestor construcţii.

La interior continuă pictarea în tehnica mozaic, fiind finalizate toate scenele şi elementele decorative din absida Sfântului Altar. În prezent se lucrează la ultima suprafaţă a acestei zone, respectiv la scenele care vor fi montate pe spatele catapetesmei, ne-a transmis pictorul Daniel Codrescu. Totodată, sunt în pregătire schiţele pentru scenele care vor domina cele două abside laterale ale naosului catedralei, respectiv reprezentările tradiţionale ale Învierii şi Naşterii Mântuitorului.

Detalii despre registrul iconografic ce urmează să împodobească în interior Catedrala Mântuirii Neamului, materialele folosite, stadiul lucrărilor şi modul în care pot fi sprijinite lucrările de pictare în tehnica mozaic pot fi obţinute de pe platforma online pictamcatedrala.ro, lansată în acest an cu ocazia Duminicii Ortodoxiei, când Biserica a sărbătorit triumful dreptei credinţe asupra ereziilor şi restaurarea cultului icoanelor.

Întâlnire cu noul secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, s-a întâlnit luni, 29 martie 2021, la Palatul Patriarhiei, cu noul secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache. În cadrul vizitei s-a discutat despre viitoare proiecte și acțiuni comune menite să vină în sprijinul românilor din afara granițelor țării.

La întâlnirea din Salonul „Sanctus Iohannes Cassianus” al Palatului Patriarhiei au participat și părintele Nicolae ­Dascălu, consilier patriarhal coordonator și directorul Publicațiilor LUMINA; Ciprian Olinici, consilier patriarhal ­coordonator și directorul general al ­Televiziunii TRINITAS TV; părintele Costin Spiridon, consilier patriarhal – Comunități bisericești externe din cadrul Sectorului relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe. Aceste departamente ale Admi­nistrației Patriarhale au mai multe proiecte în desfășurare cu privire la comu­nitățile românești din afara granițelor țării.

„Întâlnirea aceasta este foarte importantă pentru că noul secretar de stat, Oana Ursache, dorește să cunoască activitățile pe care le desfășoară Patriarhia Română în comunitățile ortodoxe din afara granițelor țării și pentru că are loc încă de la începutul anului 2021, care este proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii noastre drept «Anul omagial al pastorației românilor din afara României». Ne-am bucurat să constatăm o mare deschidere din partea conducerii Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și chiar am observat că, în majoritatea lor, proiectele noastre coincid cu cele ale departamentului și sperăm într-o colaborare foarte deschisă și constructivă în susținerea comu­nităților noastre din afară atât în dorința de a le fi aproape și de a-i ajuta în păstrarea identității noastre naționale de limbă, de credință, cât și din dorința ca aceste parohii ale noastre din afara granițelor să fie cu adevărat colțuri de țară în care românii aflați la lucru, la studii, stabiliți definitiv sau temporar în străinătate să se poată regăsi ca în locurile de origine. Atât TRINITAS TV, cât și «Ziarul Lumina» și-au exprimat bucuria de a implementa încă din anii trecuți mai multe programe referitoare la comu­nitățile noastre externe și ­intensificarea acestora pe parcursul acestui an”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Noul secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a apreciat proiectele desfășurate de Biserica Ortodoxă ­Română în diaspora română și și-a ­exprimat dorința de întărire a relațiilor interin­sti­tuționale. „În calitatea mea de diasporean, am observat că singura ­instituţie care reuşeşte să unească ­românii de pretutindeni este Biserica. În interiorul ei vin cei care au cea mai mare nevoie de prezenţa statului român. Acea diasporă neascultată suficient, neiubită suficient, necunoscută suficient îşi găseşte, în sânul Bisericii, nu doar credinţa, ci o legătură cu casa. În interiorul bisericilor din străinătate, românul se simte acasă. În afară de faptul că vorbeşte şi ascultă o predică în limba lui, în condiţiile în care toată săptămâna ascultă numai limba ţării de adopţie, are câteva ceasuri de «acasă», oriunde s-ar afla el. De aceea, consider colaborarea dintre departamentul pe care îl conduc şi Biserică, în calitatea de instituţie, obligatorie. (…) Nici una dintre ideile pe care le avem nu a rămas fără ecou şi nici una dintre ideile pe care le-am ascultat nu va rămâne fără ecou din partea noastră. În noi, Biserica va găsi întotdeauna un partener de dialog şi de ­treabă, de proiecte, de acţiuni concrete”, a declarat Oana Ursache, secretar de stat.

La final, noul secretar de stat a primit din partea Preafericitului Părinte ­Patriarh Daniel un album intitulat „Diaspora Bisericii Ortodoxe Române”, ilustrat bogat cu imagini din viața ­parohiilor și mănăstirilor din diasporă.

Întâlnire pentru uniformizarea bunelor practici în administrarea cimitirelor

În Sala Colloquium a Palatului Patriarhiei a avut loc marţi, 2 martie 2021, o şedinţă de lucru a responsabililor sectoarelor eparhiale care se ocupă de supravegherea şi administrarea cimitirelor aflate în proprietatea şi în folosinţa unităţilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române. Întâlnirea a fost moderată de părintele Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, care a prezentat Regulamentul cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română.

Sesiunea întâi a şedinţei a fost deschisă de cuvântul părintelui vicar administrativ patriarhal Ionuţ-Gabriel Corduneanu. Au mai vorbit, în partea introductivă a sesiunii, părintele diacon Alexandru Bordea, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod; părintele Dumitru Ştefănescu, consilier eparhial în cadrul Sectorului administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor; şi părintele Ginel Aurelian Ivan, consilier eparhial în cadrul Sectorului cimitire, monumente şi servicii funerare al aceleiaşi eparhii. În continuare, reprezentanţii eparhiilor din ţară au luat cuvântul, discutând pe baza noului regulament elaborat şi adresând întrebări despre punerea în practică a acestuia.

Sesiunea a doua a întâlnirii a constat în abordarea unor teme concrete şi de interes actual, aflate pe ordinea de zi. Printre acestea s-au numărat: situaţia cimitirelor trecute abuziv în inventarul domeniului public al unităţilor administrativ-teri­toriale; stadiul acţiunii de inventariere şi evidenţiere a tuturor monumentelor înăl­ţate în cinstea eroilor neamului, dar şi a mormintelor sau construcţiilor funerare dedicate unor eroi sau personalităţi marcante, care se află în proprietatea sau administrarea unităţilor de cult (parohii, mănăstiri, protopopiate, centre eparhiale) din cuprinsul Patriarhiei Române; tipuri de sesizări primite la Cancelaria Sfântului Sinod cu privire la cimitire şi metodologia de soluţionare a acestora.

Vorbind despre necesitatea şi ­importanţa acestei întâlniri, părintele vicar administrativ patriarhal Ionuţ-Gabriel Corduneanu a afirmat: „Este prima întâlnire naţională a responsabililor pentru cimitire din cadrul administraţiilor eparhiale în contextul apariţiei noului regulament al cimitirelor din Biserica Ortodoxă ­Română, fiind prezenţi atât inspectori, cât şi consilieri eparhiali sau consilieri cu atribuţii multiple. Dezbaterile au fost foarte bogate şi utile. A fost propusă, în cadrul acestei şedinţe, o uniformizare a unor bune practici şi o aplicare cât mai temeinică şi riguroasă a acestora, astfel încât toate cimitirele din Biserica Ortodoxă Română să fie sistematizate, să aibă actele de proprietate în bună stare şi actele de concesiune actualizate în funcţie de situaţiile care pot interveni şi eliberate celor în drept. De asemenea, se urmăreşte ca şi cimitirele să fie cât mai îngrijite şi curate, iar credincioşii care deţin locurile de înmormântare să le folosească în mod responsabil”.

Cu privire la elaborarea noului regulament menţionat, părintele vicar a evidenţiat faptul că „este al doilea Regulament al cimitirelor din istoria Bisericii Ortodoxe Române şi are ca noutate faptul că în anexa lui sunt prezentate principalele documente utilizate în administrarea unui cimitir. Între acestea se numără registrul locurilor de înmormântare, modelul actului de concesiune şi diferitele modele de adeverinţe şi documente care trebuie eliberate. Mai aduce o serie de clarificări în ceea ce priveşte sensul unor termeni din vechiul regulament, în vederea unei aplicări unitare a principiilor înscrise, dar subliniază şi nevoia de a menţine o bună organizare şi o evidenţă care vin în beneficiul tuturor, al administratorului cimiti­rului şi al celor care au locuri de înmormântare. Sunt avute în vedere toate cimitirele, inclusiv cele mai mici, de la sate, care pot fi şi ele sistematizate. Expresia dragostei şi a cinstirii noastre faţă de cei trecuţi la Domnul în nădejdea Învierii şi a vieţii veşnice se manifestă prin modul în care ştim să îngrijim cimitirele şi locurile de odihnă ale celor adormiţi. Mai ales în contextul acestui an comemorativ, al celor adormiţi în Domnul, este bine ca fiecare comunitate să aibă grijă atât de troiţele şi de monumentele eroilor, cât şi de mormintele şi monumentele dedicate personalităţilor marcante care au trăit în sânul respectivei comunităţi. Modul în care ştim să ne cinstim înaintaşii trebuie să se reflecte şi în această atitudine cuviincioasă a noastră. Este un demers amplu care cuprinde atât o acţiune administrativă, cât şi una concretă”.

Noul Regulament al cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română a intrat în vigoare începând cu data de 11 decembrie 2020. Din punct de vedere structural, acesta cuprinde 51 de articole reunite în 12 capitole distincte.

Părintele profesor Ioan Ică senior a fost înmormântat la Sibiu cu onoruri militare

Slujba Înmormântării părintelui profesor Ioan Ică senior (1932-2021) a fost oficiată miercuri, 14 aprilie, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi s-au rugat pentru odihna veşnică a părintelui Ioan Ică senior, care a fost înmormântat în cimitirul municipal vechi din Sibiu, cu onoruri militare. La finalul slujbei a fost citit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Române, intitulat „Părintele Ioan Ică senior (1932-2021). Un preot erudit şi un profesor dinamic”. Părintele profesor Ioan Ică senior a trecut la Domnul luni, 12 aprilie 2021.

Conducerea Facultăţii de ­Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, cadre didactice universitare de la mai multe universităţi, consilieri eparhiali, protopopi, preoţi şi teologi, precum şi apropiaţi ai familiei au venit să-şi ia rămas-bun de la marele profesor de teologie dogmatică şi simbolică de la şcolile teologice universitare din Sibiu şi Cluj-Napoca. Slujba Înmormântării a fost oficiată de un sobor de arhierei, din care au făcut parte Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul ­Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltprea­sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfinţitul Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

„Ne-a fost nouă, tuturor, model”

În cuvântul rostit la finalul slujbei de înmormântare, Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a evidenţiat calităţile remarcabile de pedagog, profesor de teologie şi slujitor al Bisericii, virtuţi cultivate de părintele profesor Ioan Ică senior.

„Părintele profesor Ioan Ică senior a fost un slujitor cu multă vocaţie, cu multă devoţiune. Şi-a împlinit cele trei misiuni ale sale cu mult devotament. Întâi de toate, a avut misiunea academică, şi părintele profesor avea o vorbă şi le spunea studenţilor că trebuie să ai încărcătură de aur, adică atât de mult să agoniseşti, încât să poţi să dai şi celorlalţi din prisosul bogăţiei tale intelectuale şi spirituale. A onorat o catedră grea şi esenţială, de bază, a teologiei, adică acea care se ocupă de învăţătura de credinţă a Bisericii noastre, temelia vieţii noastre spirituale. A doua slujire, legată de cea a propovăduirii de la catedră, a fost cea a slujirii de la ­Altar, şi îmi amintesc de câte ori ne punea şi pe noi la probe de examen, la un ches­tionar liturgic. A treia slujire a fost o ­binecuvântare de la Dumnezeu, este vorba de slujirea familiei. Ne-a fost nouă, tuturor, model. A slujit în familie împreună cu doamna preoteasă ca nimeni altul. Fiind colegi de facultate, L-au slujit împreună pe Hristos, dar s-au ajutat unul pe altul şi împreună au reuşit să lase Bisericii noastre două familii de slujitori: prima a fiului, care i-a devenit urmaş la catedră, cu mare cinste şi demnitate, familia ­părintelui profesor Ioan Ică junior, iar familia celuilalt fiu, Teodor, un inginer, un laic atât de devotat Bisericii, un dreptcredincios care este pilduitor pentru mulţi dintre slujitorii Bisericii noastre”, a ­subliniat ierarhul.

Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost citit de Prea­sfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Sucevei și Rădăuților.

Mesajul Facultăţii de Teologie din Sibiu şi cuvântul de evocare a personalităţii părintelui profesor Ioan Ică senior au fost citite de către decanul instituţiei, pr. conf. univ. dr. Daniel Buda.

„Vreme de mai multe decenii, teologia sistematică predată la Sibiu, şi nu numai, a fost identificată cu personalitatea părintelui Ioan Ică senior. (…) Maniera unică de predare, modul de a explica studenţilor dogmele, energia şi pasiunea molipsitoare emanate la cursuri au rămas profund întipărite în memoria a peste 40 de generaţii de studenţi sibieni”, a spus părintele decan.

A fost prezent şi rectorul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, prof. univ. dr. Sorin Radu, care a rostit un mesaj de condoleanţe şi de evocare a părintelui Ioan Ică senior.

„Conducem pe ultimul drum din această lume un mentor care a format zeci de generaţii de studenţi teologi, un pedagog cunoscut pentru pasiunea predării şi acrivia ascultării, un cercetător pasionat, autor de studii valoroase publicate în ţară şi în străinătate”, a spus prof. univ. dr. Sorin Radu.

La final, ceilalţi ierarhi au transmis mesaje de evocare şi de condoleanţe, iar mai apoi au fost citite mesajele primite de la ierarhii din ţară şi din diaspora românească.

Sicriul cu trupul neînsufleţit a fost scos din catedrală cu onoruri militare şi dus la cimitirul municipal din Sibiu, unde s-a oficiat slujba înhumării, iar Garda militară prezentă a tras trei salve de puşcă.

* * *

Părintele profesor s-a născut în Sibiu, la 9 septembrie 1932. În perioada 1944-1951 a urmat studiile medii la Sibiu, apoi a studiat la Institutul Teologic din Sibiu (1951-1955). A urmat cursuri de doctorat în Teologie Dogmatică şi Simbolică la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1958-1961), iar în 1974 şi-a susţinut teza de doctorat. În perioada 1961-1968 a ocupat un post administrativ la Institutul Teologic din Sibiu, iar mai apoi a fost numit lector pentru limbile engleză şi germană (1968-1973), lector şi apoi conferenţiar (1974-1976) pentru îndrumări misionare. Din 1976 şi până în 1994 a fost profesor titular la Catedra de Teologie Dogmatică şi Simbolică la acelaşi institut. În 1994 s-a transferat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, ­unde a fost decan în perioada 1996-2000. A fost hirotonit diacon în 1971, preot în 1972, iar în 1977 a fost hirotesit iconom stavrofor. A fost delegat al Bisericii ­Ortodoxe Române la mai multe întruniri ecumenice internaţionale, a fost membru în Comisia ortodoxă română pentru dialogul cu Biserica luterană. A participat la diferite sesiuni ale Conferinţei creştine pentru pace, iar în perioada 1978-1992 a fost redactor responsabil al revistei ­„Mitropolia Ardealului”.

Părintele Ioan Ică senior a scris numeroase studii de specialitate în reviste teologice precum „Mitropolia Ardealului”, „Ortodoxia”, „Studii Teologice”, „Glasul Bisericii”, „Revista Teologică”. A tradus din opera teologului grec Nikos Nissiotis, precum şi lucrările „Dialoguri la Athos: Între cer şi pământ. Teologia rugăciunii minţii” (Alba Iulia, 1994), „Patericul sinaitic” (Alba Iulia, 1994), Arhimandrit Vasilios, „Intrarea în împărăţie. Elemente de trăire liturgică a tainei unităţii în Biserica Ortodoxă” (Sibiu, 1996), Alexandros Kalomiros, „Sfinţii Părinţi despre originile şi ­destinul omului şi cosmosului” (Sibiu, 1998).

Părintele Ioan Ică senior (1932-2021). Un preot erudit şi un profesor dinamic

Mesajul transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la slujba de înmormântare a părintelui profesor Ioan Ică senior, Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime”, Sibiu, miercuri, 14 aprilie 2021

 

Am primit cu profundă întristare vestea trecerii din această viaţă a părintelui profesor Ioan Ică senior, unul dintre cei mai de seamă dascăli de teologie sistematică ai Bisericii Ortodoxe Române, profesor pentru aproape 40 de generaţii de absolvenţi ai facultăţilor de teologie ortodoxă din Sibiu, Cluj-Napoca şi Alba Iulia.

Atașamentul său faţă de Biserica străbună l-a moștenit de la părinţii săi credincioşi, Ioan şi Susana; preţuirea pentru spiritualitatea răsăriteană i-a fost insuflată de sora mai mare, monahia Fevronia, intrată de timpuriu în viaţa monahală, iar fidelitatea pentru Sfânta Ortodoxie a Părinţilor Bisericii, a Sfintelor Sinoade Ecumenice şi a Mărturisirilor de credinţă i-a fost influențată de apropierea sa de părintele profesor Dumitru Stăniloae, încă din vremea când acesta venea la Sibiu şi care l-a determinat să se dedice studiului limbilor clasice – greaca și latina, să studieze mai apoi greaca modernă, precum și limbile franceză, engleză și germană şi să aprofundeze gândirea sigură şi creatoare a Sfinţilor ­Părinţi.

O influență determinantă în formarea teologică a părintelui profesor Ioan I. Ică senior au avut-o pleiada de profesori de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, dar mai ales profesorii de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde, în perioada 1958-1961, a urmat cursu­rile de doctorat la specializarea teologie dogmatică și simbolică comparată, avându-i acum ca profesori pe unii dintre cei mai apreciați teologi români ai secolului XX.

Pregătirea sa temeinică a determinat numirea în postul de lector la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, în anul 1968, conferențiar în anul 1974, profesor universitar în 1976, iar din anul 1984 și conducător de doctorat la ­specializarea Teologie fundamentală și dogmatică.

Timp de patru decenii a desfă­șu­rat o deosebită activitate didacti­că, formând multe generații de teologi la facultățile de teologie ortodoxă din Sibiu, Cluj-Napoca (începând din 1994) şi Alba Iulia (între anii 1996 şi 2000).

Ca profesor, a manifestat exigen­ță și a oferit sprijin în afirmarea tinerilor teologi. A fost îndrumător al multor teze de doctorat și membru în peste 70 de comisii de doctorat. Prin cursurile, studiile și articolele sale a susținut revenirea teologiei româneşti la izvoarele patristice, ținând seama însă și de problemele lumii contemporane.

Între anii 1978 şi 1992, părintele Ioan Ică senior a fost redactor responsabil al revistei „Mitropolia Ardealului”, redevenită după anul 1989 „Revista Teologică”, publicație periodică de teologie și viață bisericească, menținându-i o înaltă ținută academică și continuând tradiția marilor ei redactori: Mitropoliții Nicolae Bălan și Nicolae Colan și preotul profesor Grigorie T. Marcu.

Părintele profesor Ioan Ică senior rămâne pentru generaţiile tinere o pildă de hărnicie, entuziasm și dăruire de sine pentru binele Bisericii şi pentru promovarea învățămân­tului teologic românesc.

Părintele profesor Ioan Ică senior este cunoscut şi prin traducerea unor lucrări de o importanță majoră pentru învăță­mântul teologic academic și pentru viața duhovnicească a Bisericii.

Activitatea sa teologică academică şi internaţională a fost recunoscută prin acordarea de înalte distincții și titluri academice, în ţară şi în străină­tate, iar în anul 2017, la sărbători­rea a 85 de ani, în semn de pre­țu­i­re și binecuvântare pentru întrea­ga sa slujire preoțească și academică, i-am conferit ­Ordinul Crucea Patri­arhală pentru clerici, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române.

Alături de familia părintelui profesor şi de comunitatea academică de la Sibiu şi din întreaga ţară, în numele Patriarhiei Române, împărtăşim durerea plecării dintre noi a părintelui profesor Ioan Ică senior. Totodată, ne exprimăm în nume personal preţuirea şi recunoştinţa pentru contribuţia preacucerniciei sale la formarea noastră teologică şi duhovnicească în anii studenției la Institutul Teologic Universitar de la Sibiu (1970-1974) şi la susținerea tezei de doctorat (1980).

Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să așeze sufletul slujitorului Său, părintele profesor Ioan Ică senior, în ceata sfinților slujitori, dăruindu-i odihnă în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi!

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe şi binecuvântări pentru familia îndoliată şi pentru toți cei îndureraţi,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor

Duminică, 7 martie, a avut loc hirotonia întru arhiereu a părintelui arhimandrit Nichifor Horia. Noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, care va purta de acum înainte titulatura „Botoșăneanul”, a fost ales în această demnitate de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa de lucru din 25 februarie 2021.

Rânduiala de anunţare şi chemare la treapta arhieriei a părintelui arhimandrit Nichifor Horia a fost săvârşită sâmbătă, 6 martie, în Catedrala Mitropolitană, după slujba Vecerniei unită cu Litia.

În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, în cadrul Sfintei Liturghii arhierești, a avut loc slujba de hirotonie a noului ierarh. A fost prima hirotonie de Episcop în Catedrala Mitropolitană din Iași după 30 de ani, ultima fiind cea a Preasfințitului Părinte Calinic Botoșăneanul, la 25 martie 1991.

Conform rânduielii din Arhieraticon, imediat după slujba Utreniei, Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu un sobor de ierarhi, a săvârşit în Catedrala Mitropolitană rânduiala examinării şi desemnării ipopsifiului Nichifor Horia la treapta arhieriei. Împreună cu Mitropolitul Moldovei și Bucovinei au fost prezenți toți ierarhii din Moldova de o parte și de alta a Prutului, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor; Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor; Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhi­episcopul Romanului şi Bacăului; Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor; Preasfinţitul Părinte Antonie, ­Episcopul de Bălți; Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul ­Basarabiei de Sud; și Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al ­Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

După cântarea „Sfinte Dumnezeule” din cadrul Sfintei Liturghii arhierești, Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu ceilalți ierarhi, a săvârşit Sfânta Taină a hirotoniei întru arhiereu pentru ipopsifiul Nichifor. După hirotonie, în faţa uşilor împărăteşti, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei l-a prezentat poporului pe noul Episcop-vicar eparhial, Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoșă­neanul, căruia i-au fost oferite veşmintele şi însemnele arhiereşti: sacosul, omoforul, crucea pectorală, engolpionul şi mitra.

La finalul Liturghiei, în cadrul ceremoniei de întronizare, actul patriarhal de confirmare a alegerii noului Episcop de către Sfântul Sinod, act semnat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a fost lecturat de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi ­Bacăului. În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan l-a îmbrăcat cu mantia arhierească pe Preasfinţitul Părinte ­Nichifor şi i-a înmânat cârja arhierească, precum și crucea de binecuvântare din partea Părintelui Patriarh, după care noul arhiereu a fost condus spre scaunul episcopal.

„Am încercat să aşez în faţa Preasfinţiei Voastre chipul arhiereului spre care să tindeţi. Nu vă va fi uşor. Greutăţile cu care ne confruntăm noi, arhiereii de faţă, de mulţi ani, vor fi prezente şi în crucea vieţii Prea­sfinţiei Voastre”, a spus Părintele Mitropolit Teofan în cuvântul rostit cu acest prilej.

În mesajul adresat celor prezenţi, Prea­sfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul şi-a exprimat încrederea în ajutorul Prea­sfintei Treimi, cerând mijlocirea și ajutorul Maicii Domnului, al Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură de Aur, al Sfintei Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, și al Sfântului Ierarh Iosif Naniescu, Mitropolit al Moldovei, icoană și pildă de vrednic ierarh și filantrop creștin. „Cuvânt de mulțumire se cuvine să adresez în mod deosebit Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru încrederea și susținerea acordată, precum și tuturor membrilor Sfântului ­Sinod”. Noul Episcop-vicar s-a adresat și clericilor din eparhie, spunându-le că „vom fi împreună îndeosebi în slujirea Sfintei Liturghii pentru a împărtăși bucuriile și necazurile, păstrând dreptarul Sfintei Evanghelii pe care datori suntem a-l propovădui și împlini”, iar credin­cioșilor le-a mulțumit pentru prezență și i-a rugat să îl poarte în rugăciuni.

Primul Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei a fost hirotonit

Hirotonia Preasfinţitului ­Părinte Nestor Hunedoreanul a avut loc în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne), în cadrul Sfintei Liturghii săvârşite în Catedrala „Adormirea Maicii ­Domnului” din Deva de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, aflat sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul ­Ardealului. Din sobor au făcut parte: Înaltprea­sfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; Prea­sfinţitul Sofronie, ­Episcopul Oradiei; Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; Prea­sfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor; Preasfinţitul Andrei, ­Episcopul Covasnei şi Harghitei; şi Prea­sfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi ­Hunedoarei. Înainte de Sfânta Liturghie a fost oficiată ceremonia de chemare la arhierie şi mărturisirea de credinţă a celui ales să fie hirotonit Arhiereu-vicar.

Credincioşii au participat în număr limitat la slujbă pentru a se respecta distanţarea fizică şi toate celelalte măsuri de siguranţă sanitară impuse de autorităţi în această perioadă de pandemie. Au fost prezente autorităţi centrale şi locale, ­amintindu-l aici pe secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, precum şi alţi oaspeţi ­veniţi să participe la sărbătoarea din Episcopia Devei şi Hunedoarei. Credincioşii care nu au avut acces în catedrala din Deva au avut posibilitatea să urmărească slujba religioasă şi hirotonia în curtea lăcaşului de cult, unde au fost amplasate două ecrane de mari dimensiuni.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Andrei a citit actul de confirmare a alegerii Arhiereului-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, semnat de ­Prea­fericitul Părinte Daniel, Patriarhul ­Bisericii Ortodoxe Române, preşedintele Sfântului Sinod. A urmat ceremonia de instalare a Preasfințitului Părinte Nestor Hunedoreanul, care a primit însemnele arhiereşti şi a fost aşezat în tronul arhieresc. Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Laurenţiu i-a oferit crucea dăruită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ­pentru a binecuvânta pentru prima dată clerul şi credincioşii după instalare.

Mitropolitul Ardealului a rostit apoi un cuvânt de învăţătură la Duminica ­Înfricoşătoarei Judecăţi, după care l-a felicitat pe noul arhiereu şi l-a îndemnat să lucreze necontenit pentru mântuirea ­clerului şi a credincioşilor din Episcopia Devei şi ­Hunedoarei.

Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, a rostit un mesaj de felicitare şi de încurajare pentru noul Arhiereu-vicar al eparhiei hunedorene.

Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul a mulţumit Sfântului Sinod, ­ierarhilor prezenţi şi tuturor celor care i-au fost părinţi spirituali şi îndrumători în slujirea la care a fost chemat din anii ­tinereţii.

„Chemat astăzi, din mila lui Dumnezeu, la slujirea arhierească, privesc spre această cruce grea şi împovărătoare prin ochii acelora care mi-au fost şi îmi sunt dascăli şi povăţuitori, ierarhi ai lui Hristos din Biserica noastră drept­măritoare în faţa cărora mă înclin cu multă admiraţie şi recunoştinţă şi care îmi sunt pildă şi model de urmat în această misiune sfântă. (…) Îi cer lui Dumnezeu să-mi dăruiască înţelepciune, smerenie şi ascultare pentru a putea fi vrednic împreună-lucrător cu Prea­sfinţitul Părinte Gurie în ogorul Bisericii, spre slava Preasfintei Treimi şi folosul credincioşilor hunedoreni”, a spus Preasfințitul Părinte Nestor ­Hunedoreanul.

Sărbătoarea s-a încheiat cu un cuvânt al Preasfințitului Părinte Episcop Gurie, care l-a îndemnat pe noul Arhiereu-vicar să conştientizeze lucrarea harică la care a fost chemat de a sluji necontenit lui Dumnezeu şi oamenilor.

Slujba de ipopsifiere a arhimandritului Nestor Dinculeană a avut loc după cea a Vecerniei, în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Deva, sâmbătă, 6 martie 2021, şi a fost oficiată de un sobor de arhierei sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Din sobor au făcut parte Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Andrei, Episcopul ­Covasnei şi Harghitei, şi Preasfinţitul ­Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei.

Preasfinţitul Părinte Nestor Hunedoreanul a fost ales de Sfântul Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei în cadrul şedinţei din 25 ­februarie 2021.

Ambasadorul statului Israel în România în vizită la Reședința mitropolitană din Cluj-Napoca

La Reședința mitropolitană, Înaltpreasfințitul Părinte ­Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul ­Clujului, Maramureșului și Sălajului, l-a primit în vizită pe Excelența Sa David Saranga, ambasadorul statului Israel în România.

În cadrul întâlnirii care a avut loc ­miercuri, 10 martie, Înaltpreasfinţitul ­Părinte Mitropolit Andrei a vorbit despre vizitele Înaltprea­sfinției Sale în Israel și despre pelerinajele organizate în Țara Sfântă, „care dau posibilitatea credin­cio­șilor să se închine la Locurile Sfinte, unde s-au arătat în lume iubirea și lucrarea minunată a lui Dum­nezeu pentru oameni și prin oameni. Mitropolitul Clujului și-a exprimat, tot­odată, do­rin­ța de a reveni cât mai curând în acele locuri încărcate de istorie și spi­ritua­litate”, a declarat consilierul cultural al arhiepiscopiei, preotul Cornel Coprean.

Excelența Sa David Saranga l-a ­asigurat pe Înaltpreasfințitul Părinte ­Mitropolit Andrei de intenții­le ferme ale Israelului de a semna un acord cu România pentru reluarea turismului. De ­asemenea, s-a mai discutat despre impactul pandemiei asupra vieții spirituale și ­nevoia oamenilor de a găsi repere în această perioadă.

100 de ani de la nașterea Mitropolitului Bartolomeu Anania

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a organizat un eveniment comemorativ la 100 de ani de la nașterea Mitropolitului Bartolomeu Anania, iar Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană a organizat conferinţa „Biblie și Cultură în mileniul III. Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania – 100 de ani de la naștere”.

Mitropolitul Bartolomeu ­Anania a fost evocat vineri, 12 martie, în aula Facul­tății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, ­în cadrul unui eveniment transmis live în mediul online. Mitropolitul, teologul, prozatorul, poetul și dramaturgul ­Bartolomeu Anania (din botez Valeriu) s-a născut la data de 18 martie 1921, în Glăvile, județul Vâlcea. Ierarhul a trecut la ­Domnul pe 31 ianuarie 2011, fiind înmormântat în cripta ierarhilor de la demi­solul Catedralei Mitropolitane clujene.

Personalitatea ierarhului și cărturarului, opera și realizările sale au fost evocate de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, ­Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi ­Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Prea­sfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului; academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române; prof. dr. Ioan Bolovan – membru corespondent al Academiei Ro­mâne și director al Institutului de Istorie ­„George Barițiu” din Cluj-Napoca; pr. lect. dr. Bogdan Ivanov – administratorul Fundației „Mi­tropolitul Bartolomeu” și ­cadru universitar la Fa­cultatea de ­Teologie Ortodoxă din Cluj-Na­poca.

Cu acest prilej a fost lansat volumul „Centenarul Mitropolitului Bartolomeu Anania (1921-2021)”, îngrijit de pr. Iustin Tira, vicar eparhial al eparhiei clujene. Cartea a apărut la Editura Renașterea și a fost prezentată de pr. dr. Cătălin ­Pălimaru, directorul editurii.

Actrița Elena Ivanca, de la Teatrul Naţional clujean, a prezentat un ­spec­tacol-lectură din opera „Rotonda plopilor aprinși. De dincolo de ape”, scrisă de ­Valeriu Anania. Bianca-Elena ­Coltan, asistent universitar la Academia ­Na­țională de Muzică din Cluj-Napoca, a susținut un recital de pian.

La final, arhim. prof. dr. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă, a vorbit despre importanța și rolul ierarhului în cadrul in­sti­tuției de învă­ță­mânt teologic clujean şi a amin­tit că, în semn de omagiu, sala de lectură a facul­tății poartă numele Mitropolitului Bartolomeu. Manifestarea a fost moderată de pr. dr. Cornel Coprean, consilier cultural al eparhiei.

 

Conferinţa Facultăţii de Teologie clujene

Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană a organizat conferința online „Biblie și Cultură în mileniul III. Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania – 100 de ani de la naștere”, în data de 9 martie. Au susținut comunicări: pr. prof. dr. Ioan ­Chirilă – „Mitropolitul Bartolomeu și ­întâlnirea dintre cult – cultură – Scriptură”; pr. prof. dr. Ștefan Iloaie – „Concepte de morală creștină în notele subsidiare ale Ediției Jubiliare a Bibliei – Bartolomeu Valeriu Anania”; pr. lect. dr. Bogdan ­Ivanov – „Lectura Bibliei, versiunea Bartolomeu, de la comentariu la text”; conf. dr. Lucian Bâgiu – „Cum l-am cunoscut pe IPS Bartolomeu Anania”; Elena Maria Ganciu – „Mitropolitul Bartolomeu şi căutarea sensurilor esenţiale”; Nicoleta ­Pălimaru – „Poezia de inspirație biblică a lui Valeriu Anania”; pr. Călin Florea – „Înaltul nostru Bartolomeu – Amintiri cu nectar”; lect. dr. Stelian Pașca-Tușa – „Lupta Mitropolitului Bartolomeu cu ­logosul/ Logosul în Cartea Psalmilor”.

Mitropolitul Andrei a sărbătorit un deceniu de slujire la Cluj-Napoca

La praznicul Bunei Vestiri se împlinesc 10 ani de când Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a fost întronizat în demnitatea de Arhiepiscop și Mitropolit la Cluj-Napoca.

Un prim moment aniversar, sub egida „Mitropolitul Andrei, un deceniu de slujire la Cluj”, a avut loc marți seara, 23 martie, în aula Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, în prezența unui public ­restrâns, cu respectarea normelor ­igieni­co-sanitare aflate în vigoare. Evenimentul a fost transmis live pe internet.

Despre personalitatea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei și activitatea desfășurată în cei 10 ani de slujire la Cluj-Napoca au vorbit Prea­sfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului; academicianul Emil Burzo, președinte onorific al filialei Cluj-Napoca a Academiei Române; pr. prof. dr. Ioan Chirilă, cadru universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

În cadrul evenimentului au fost lansate volumul aniversar „Mitropolitul Andrei, un deceniu de slujire la Cluj”, îngrijit de pr. Iustin Tira, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, și broșura „Bună Vestire la zece ani”. Ambele publicații au apărut la Editura Renașterea și au fost prezentate publicului de către Preasfințitul Părinte ­Benedict Bistrițeanul.

Cvartetul coral mixt „Synavlia”, compus din studenți de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, dirijat de Roxana Chicidea, a susținut un recital. Cvartetul a fost acompaniat la pian de Adelina Sabău, de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

La final, arhim. prof. dr. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă, a vorbit despre importanța și rolul ierarhului în cadrul instituției de învățământ teologic clujean, evidenţiind că Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Andrei este cadru universitar al facultății, promotorul și ctitorul principal al campusului universitar ­„Nicolae Ivan”, unde instituția teologică își desfășoară activitatea. Piatra de temelie a clădirii campusului a fost pusă imediat după venirea ierarhului la Cluj-Napoca, în anul 2011, iar în scurt timp, la data de 6 decembrie 2013, au avut loc inaugurarea oficială și sfințirea paraclisului cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a mulțumit lui Dumnezeu, „de la cer până la pământ”, pentru toate binefacerile revărsate peste dânsul și peste Eparhia Clujului, tuturor colaboratorilor, precum și celor prezenți.

Evenimentul, la care a participat și Preasfin­țitul Părinte Episcop Vasile Flueraș, a fost moderat și prezentat de pr. Cornel Coprean, consilierul cultural al eparhiei.

 

Moment aniversar la hramul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului

La praznicul Bunei Vestiri, joi, 25 martie, a fost sărbătorit hramul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului. În această zi s-au împlinit 10 ani de când Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a fost întronizat în demnitatea de Arhiepiscop și Mitropolit.

Momentul aniversar a fost marcat la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, unde Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramu­reșului și Sălajului, a oficiat Sfânta ­Liturghie, împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, și Preasfin­țitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al ­Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. La slujbă a participat și Prea­sfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraş.

După citirea pasajului evanghelic, Preasfin­țitul Părinte Episcop Iustin a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a vorbit despre semnificația și importanța sărbătorii Bunei Vestiri.

La finalul Sfintei Liturghii, Prea­sfințitul Părinte Episcop Iustin i-a transmis Înaltprea­sfințitului Părinte Mitropolit Andrei urările din partea Sinodului mitropolitan, a clerului şi a credincioşilor din cuprinsul mitropoliei. În semn de prețuire și respect, Înaltpreasfinţitul ­Părinte Mitropolit Andrei a primit o icoană cu Maica Domnului, o cruce de binecuvântare și un aranjament floral. Apoi, Înalt­prea­sfințitul Părinte Andrei a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate, precum și tuturor celor prezenți. De asemenea, a subliniat impor­tanța locală a praznicului Bunei Vestiri. Momentul festiv s-a încheiat cu un ­Polihroniu.

La slujbă au participat numeroși credincioși clujeni, oficialități locale, județene și centrale, reprezentanți ai instituțiilor clujene. Mulți au asistat la Sfânta Liturghie în fața catedralei din Piața Avram Iancu. În cadrul slujbei s-a citit rugăciunea pentru încetarea pandemiei de coronavirus și s-au înălţat rugăciuni pentru cei bolnavi, pentru personalul medical și pentru toți cei aflați în slujba aproapelui.

Un ctitor harnic şi un păstor dinamic

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la sărbătorirea a 10 ani de slujire a Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureșului şi Sălajului, 25 martie 2021

Asemenea lui Hristos, Păstorul Cel bun, episcopii, ca slujitori ai Lui şi ai oamenilor, trebuie să păstorească pe cei încredințați lor cu dragoste părintească, după cum ne învață Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, zicând: „Păstoriți turma lui Dumnezeu dată în paza voastră, cercetând-o nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu pentru câştig urât, ci din dragoste; nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste Bise­rici, ci pilde făcându-vă turmei. Iar când se va arăta Mai-Marele ­păstorilor, veţi lua cununa cea neveştejită a măririi” (1 Petru 5, 1-4; vezi şi 1 Timotei 4, 12-13; Tit 2, 7).

Demnitatea slujirii de arhipăstor în eparhie este sfântă şi mare, iar sarcinile ei sunt multiple, mai ales într-o lume aflată în criză spirituală şi materială. Însă multele lucrări ale slujirii pastorale ne îndeamnă să ne apropiem, prin rugăciune, trăire şi lucrare, mai mult de Hristos-Capul Bisericii, de Sfânta Treime şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu, pentru a primi ajutorul lor, spre folosul celor mulţi.

Următor acestor îndemnuri şi rânduieli sfin­te, Înaltprea­sfinţitul Părinte Andrei, Mi­tro­politul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, caută mereu să împlinească în viaţa şi activitatea sa marile responsabilităţi ale slujirii lui Dumnezeu şi ­oamenilor.

Mărturisitor și slujitor al Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, pe lângă o bogată activitate teologică academică, desfășurată ca profesor universitar, a consolidat şi a înnoit moștenirea înaintașilor săi, a împlinit și a înmulțit faptele iubirii milostive, prin fondarea mai multor instituții și așezăminte social-filantropice, prin multe activități ­culturale și misionare.

După 21 de ani de păstorire ca Arhiepiscop al Alba Iuliei, unde a contribuit decisiv la înnoirea şi dezvoltarea vieţii bisericeşti în sprijinul întăririi prezenței ortodoxe şi românești în acest ținut plin de istorie, credință şi cultură românească, în anul 2011, în ședința din 18 martie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei în demnitatea de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Din anul 2012 mitropolia se numeşte Mitropolia Clujului, ­Maramureşului şi Sălajului.

Şi în această nouă demnitate, Înaltprea­sfinţitul Părinte ­Mitropolit Andrei a desfăşu­rat o bogată şi intensă lucrare pastorală, culturală şi social-misionară. A înființat trei mănăstiri noi, 10 parohii, trei centre pentru tine­ret, centre pentru cateheză, o grădiniță, o școa­lă primară și o școală gimnazială confesiona­lă, precum și o școală gimnazială pentru recuperarea copiilor aflaţi în situaţia de abandon școlar.

Din grijă pentru învăţământul teologic a ctitorit un sediu nou şi modern pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (Campusul universitar „Nicolae Ivan”), inaugurat în anul 2013, care cuprinde Paraclisul „Sfântul Nicolae”, ­bibliotecă, centru de conferinţe, cantină şi cămin studenţesc.

Sărbătorirea împlinirii a 10 ani de slujire a Înaltprea­sfinţitului Părinte Andrei ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureșului şi Sălajului, cu neobosită şi intensă lucrare misionară, pune în lumină taina rodirii spirituale ca împlinire a responsabilității de a mărturisi şi sluji, prin cuvânt şi faptă, prezența şi lucrarea lui Hristos, Marele-Preot sau Arhiereul veșnic în Biserica Sa.

Astăzi, la ceas aniversar, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei şi asupra clerului şi credincioșilor din eparhia pe care o păstorește. Totodată, îl felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei pentru modul în care a înmulțit darurile primite de la Dumnezeu, lucrând „cu timp şi fără timp”, îmbinând viața spirituală cu slujirea socială, dar şi dragostea de țară cu pacea dintre culte!

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, „Păstorul Cel Bun” (Ioan 10, 11) şi „Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3, 1), să-i dăruiască în continuare aceeași bunătate părintească şi aceeași râvnă sfântă pentru Biserică şi neam!

Întru mulți şi fericiți ani, Înaltpreasfinţia Voastră!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

103 ani de la Unirea Basarabiei cu România, marcați la Iași

Cu prilejul împlinirii a 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud. Slujba a avut loc sâmbătă, la un Altar amenajat în curtea bisericii parohiei ieșene Bârnova, acolo unde este înmormântat Ion C. Inculeț, președintele Sfatului Țării al Republicii Moldova, cel care a semnat Actul de unire cu patria-mamă în 27 martie 1918.

Evenimentul istoric petrecut în urmă cu 103 ani a fost marcat prin rugăciune, la acțiune participând și numeroși studenți.

„Ne gândim cum o fi fost ziua de 27 martie 1918 la Chișinău, la Iași, la Bălți, la Cahul, la București îndeosebi, Ardealul fiind întru așteptare? Dăm slavă lui Dumnezeu pentru tot și pentru toate! Ne aflăm aici, la Bârnova, unde este mormântul binecuvântat al celui mai important personaj din Sfatul țării, robul lui Dumnezeu Ion, loc care amintește de acel an de grație al națiunii române. Am gândit de bine să săvârșim astăzi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie aici, lângă această sfântă biserică, lângă mormântul ctitorului Unirii. Am săvâr­șit Sfânta ­Liturghie, Dumnezeiasca Euharistie, ca prinos de mul­țumire adus lui Dumnezeu pentru ceea ce s-a împlinit atunci. Totul era împotrivă, dar prin mila lui Dumnezeu de sus și prin bărbați puternici de jos, din stânga și din dreapta Prutului, imposibilul, ne­speratul, a devenit realitate”, a subliniat Mitropolitul Moldovei și ­Bucovinei în cuvântul de învățătură.

Preasfințitul Părinte Episcop Veniamin a amintit despre contribuția clericilor la Unirea Basarabiei cu România: „I-aș aminti pe arhimandritul Gurie Grosu, care mai târziu a devenit Mitropolit al Basarabiei, pe arhim. Dionisie Erhan, care a devenit Episcop al Cetăţii Albe Ismail, pe preotul Alexandru Baltaga, pe preotul Alexei Mateevici şi pe alţi clerici care cu multă dăruire au promovat cultura şi limba română, arătând că trebuie să respectăm, pe de o parte, principiile canonice, pe de altă parte, dreptul istoric firesc şi dorinţa poporului de a fi într-o singură ţară în Regatul României”.

La final, părintele paroh Adrian Albet a primit din partea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan rangul de iconom. Totodată, prof. univ. dr. Grigore ­Tinică, medic în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” din Iași, a primit distincția mitropolitană „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei pentru mireni”. În cadrul manifestării, au mai luat cuvântul Liviu Brătescu, secretar de stat în Ministerul Culturii, primarul municipiului Iași, ­Mihai Chirica, vicepreședintele Consiliului Județean Iași, Marius Sorin Dangă, primarul comunei Bârnova, Mihai Bălan, și Nicolae Dandiș, primarul orașului ­Cahul din Republica Moldova.

În încheiere, după slujba de pomenire a lui Ion C. Inculeț și a familiei sale, ­militarii Garnizoanei Militare din Iași, împreună cu autoritățile locale, au depus coroane de flori la mormântul semnatarului Actului de Unire.

 

Acord de înfrățire între municipiile Iași și Cahul

Tot sâmbătă, la Primăria Iași, a avut loc semnarea acordului de înfrățire între municipiile Iași și Cahul. Documentul a fost semnat de primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, şi de omologul său, Nicolae Dandiș. La momentul festiv au fost prezenţi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei şi Preasfinţitul Părinte Episcop Veniamin al Basarabiei de Sud. Înfrățirea celor două orașe a fost aprobată de Ministerul Român al Afacerilor Externe și de către Consiliul Local Iași, prin Hotărârea nr. 137/27 aprilie 2020.

Mănăstirea Pătrăuți, reînființată după mai bine de 200 de ani

În Duminica a 3-a din post (a Sfintei Cruci), în 4 aprilie 2021, a fost redeschisă Mănăstirea Pătrăuți, județul Suceava, la mai bine de 200 de ani după ce aceasta a fost închisă de autoritățile habsburgice. Evenimentul a fost marcat de slujba Sfintei Liturghii săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la un Altar de vară amenajat în curtea lăcaşului de cult, împreună cu un sobor de slujitori, din care au făcut parte părintele Ionel Doru Budeanu – protopop al Protoieriei Suceava 1, părintele arhimandrit Nectarie Clinci – stareţ al Mănăstirii Sihăstria Putnei şi exarh onorific pentru zona protopopiatelor Suceava I, Suceava II și Rădăuți. Răspunsurile liturgice au fost date de corul de maici al Mănăstirii ­Suceviţa.

Părintele arhimandrit Nectarie Clinci a dat citire actului prin care maica ­Alexandra Bădrăgan a fost numită ca stareţă a Mănăstirii Pătrăuţi, iar Prea­sfințitul Părinte Damaschin a săvârşit hirotesirea în rangul de stavroforă.

Noua obște este formată la început din trei călugărițe venite de la Mănăstirea Sucevița și vor fi conduse de stareța ­Alexandra Bădrăgan.

„Pornesc la drum cu multă responsabilitate, este ceva neașteptat pentru mine. Nu pot decât să mă rog la Dumnezeu să mă întărească, să mă lumineze, să pot înțelege eu taina acestei ascultări care mi s-a încredințat, dar pentru biserică, pentru această mănăstire, pentru ctitoria pe care Ștefan cel Mare a lăsat-o urma­șilor, este o mare bucurie ca, după mai bine de 200 de ani, să poată fi redeschisă ca mănăstire de maici. Sunt foarte multe de făcut, e un început. Să sperăm că terminăm lucrările care au fost începute de părintele Gabriel (n.r. – Herea) la monument, mă gândesc la acoperiș, apoi pardoseala din interiorul bisericii, care este decopertată, și sigur sunt foarte multe de făcut pentru maici… pentru că ea a fost biserică de mir. Mă gândesc la anexe, la tot ce ține de viața de mănăstire. Să fie spre slava lui Dumnezeu și bucuria tuturor celor care vor veni aici”.

Stavrofora Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, a declarat: „Eu pot să vă spun foarte bine ce înseamnă redeschiderea acestei mănăstiri, pentru că și noi am redeschis Mănăstirea Voroneț după 206 ani. Este o emoție aparte, un moment istoric în primul rând. În toate scrierile de specialitate este menționat că Pătrăuțiul a fost mănăstire de călu­gărițe. Cu cât se reînființează mai multe mănăstiri, cu atât se aduce mai multă rugăciune zilnică înaintea lui Dumnezeu. Începuturile sunt grele, dar Dumnezeu rânduiește să vină și oameni care să se alăture obștii nucleu de la început, și cu siguranță o să fie numai de bine tot ce se va petrece aici”.

 

Un nou sfânt lăcaş al Patriarhiei Române va fi înălţat la Edineţ

Marţi, 23 martie, în orașul Edineț, Republica Moldova, a fost pusă piatra de temelie pentru biserica ce va fi ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. La invitația Preasfințitului Părinte Antonie, Episcop de Bălți, la slujba de sfințire a fost prezent și Prea­sfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor.

Hrisovul de sfinţire a pietrei de temelie a fost citit de către Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, informează Biroul de presă al eparhiei. În actul care se pune la temelia bisericii a fost trecută şi o doleanţă din testamentul ctitorului, adormita în Domnul Maria Andronache, care a donat pământul pentru construirea noului sfânt lăcaş: „Această biserică va aparţine canonic numai Patriarhiei ­Române, indiferent de contextul istoric ce va urma, slujirea se va face în limba română, iar toţi slujitorii rânduiţi să fie preoţi români, care vor sluji permanent pentru unitatea neamului românesc”.

La eveniment au fost prezenţi, pe lângă preoţii şi diaconii din cadrul Episcopiei de Bălţi, şi numeroşi credincioşi, Excelenţa Sa, domnul Petrişor Ionel Dumi­trescu, consulul general al României la Bălţi, şi domnul Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineţ.

După oficierea slujbei de sfinţire, consulul general al României la Bălţi şi primarul municipiului Edineţ au vorbit despre impor­tanța momentului la care au asistat. De asemenea, despre impor­tanța lăcașului a vorbit și părintele Neculai ­Iulian Pînzariu, paroh al comunităţii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, din satul Burlăneşti, ­raionul Edineţ, cel care va şi coordona, cu binecuvântarea Prea­sfințitului Părinte ­Antonie, lucrările de construcţie a noului lăcaş de cult.

În cele patru laturi ale noului sfânt lăcaş au fost aşezate pietre aduse de la Mănăstirea Putna, în locul unde a fost înfiptă crucea a fost turnată ţărână de la Mănăstirea Putna, iar în untdelemnul sfinţit a fost adăugat ulei de la candela care arde la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, de la aceeași mănăstire.

Preasfințitul Părinte Antonie a mulţumit, în mod special, Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, pentru faptul că a acceptat să fie prezent la momentul unic din istoria Episcopiei de Bălţi, menţionând că este pentru prima dată când, la o slujbă de sfinţire a pietrei de temelie pentru un nou sfânt lăcaş, participă un ierarh din ţară. De asemenea, a adus mulţumiri şi tuturor celor prezenţi la sărbătoarea Episcopiei de Bălţi, specificând că slujba de sfinţire a pietrei de temelie a noului sfânt lăcaş din Edineţ este o ofrandă adusă zilei de 27 martie, ziua unirii Basarabiei cu patria-mamă – România.

 

Episcopia de Bălţi, alături de medici şi de pacienţii cu COVID-19

Joi, 15 aprilie, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, însoţit de părintele Dorian Revenco, preot misionar în cadrul Episcopiei de Bălţi, a făcut o vizită la Spitalul Clinic din Făleşti, unde director este Iurie Osoianu, informează Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi.

Clericii Episcopiei de Bălţi au dus în dar pentru pacienţii din Secţia de Infecţioase a spitalului din Făleşti produse recomandate de medici, respectiv apă, covrigi şi pesmeţi. Clericii au dus un dar aparte şi pentru doctori.

„Prin acest gest, clericii Episcopiei de Bălţi doresc să arate că sunt, în continuare, alături de medici, pe umerii cărora a căzut toată lupta cu noul virus. Boala încă nu a scăzut din intensitate, de aceea este nevoie să arătăm în continuare solidaritate. Clericii Episcopiei de Bălţi se roagă pentru sănătatea medicilor şi pentru însănătoşirea celor bolnavi”, a menţionat Preasfințitul Părinte Episcop ­Antonie. Iurie Osoianu, directorul spitalului, a mulţumit pentru daruri, menţionând că sunt binevenite aceste gesturi de încurajare pentru medici şi pentru pacienţi. Domnul director a îndemnat ­populaţia să fie atentă cu sănătatea şi să respecte recomandările pe timp de pandemie. Lidia Vacarciuc, asistenta principală a spitalului din Făleşti, a apreciat acţiunea Episcopiei de Bălţi, aducând mulţumiri celor care donează şi vin cu un cuvânt de susţinere către medici şi pacienţi.

Ierarhii Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, decorați de președintele României

În după-amiaza de miercuri, 7 aprilie, la sediul Ambasadei României în Republica Italiană, de la Roma, a avut loc un eveniment deosebit. Ministrul de externe al României, Bogdan Lucian Aurescu, a înmânat ierarhilor Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei distincţii din partea preşedintelui României, Klaus ­Iohannis, se arată pe site-ul eparhiei episcopia-italiei.it.

Președintele României i-a conferit Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria G – „Cultele”, iar Preasfințitului Părinte Arhiereu-vicar Atanasie de Bogdania i-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler. Ierarhii au primit distincțiile „în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru solidaritatea și dăruirea de care au dat dovadă în intensa lor activitate social-filantropică direcţionată către cetățenii români aflați pe teritoriul Republicii Italiene, contribuind astfel la limitarea impactului pe care actuala criză epidemiologică a avut-o asupra comu­nității românești și în special asupra categoriilor sociale vulnerabile”.

În cuvântul de mulţumire, Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan a subliniat faptul că aceste distincţii nu sunt acordate pentru merite individuale, „ci reprezintă efortul colectiv și meritul întregii episcopii, motiv pentru care le dedicăm tuturor clericilor, soțiilor clericilor și voluntarilor mireni implicați în ajutorarea celor afectați material și moral de pandemie”.

Decretele privind decorarea ierarhilor au fost semnate de președintele Klaus Iohannis în luna august a anului 2020. La ceremonia de acordare a înaltelor distincții au participat ambasadorul ­României în Italia, George Bologan, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Sprijin pentru restaurarea ­bisericii ­ortodoxe românești din Micherechi, Ungaria

La biserica ortodoxă românească din Micherechi, Ungaria, au avut loc luni, 12 aprilie 2021, o întâlnire de lucru și o conferință de presă la care au luat parte Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei, Soltész Miklós, secretarul de stat pentru culte și naționalități, Traian Cresta, purtătorul de cuvânt al comunității românești în Parlamentul de la Budapesta, precum și alte numeroase oficialități, jurnaliști și locuitori.

Întâlnirea a fost prilejuită de anunțarea publică a sprijinului financiar nerambursabil oferit de Cancelaria Primului-Ministru pentru restaurarea bisericii ortodoxe românești cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Micherechi, în valoare totală de 20 milioane de forinți. De asemenea, au fost acordate și alte sume de bani pentru grădinița românească și pentru Asociația de Dansuri Populare Româ­nești din această localitate, dar și pentru alte obiective culturale și educaționale destinate românilor din Ungaria.

La eveniment, secretarul de stat pentru culte și oaspeții de la Budapesta și Giula, însoțiți de jurnaliști, au vizitat mai întâi biserica românească din ­Micherechi, unde au fost întâmpinați de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și de clericii prezenți, ierarhul rostind o rugăciune de mulțumire și ajutor pentru credincioșii din Micherechi și pentru toți binefăcătorii lor. În continuare, acesta a adresat un cuvânt de bun venit oaspeților, subliniind bunele relații și colaborarea fructuoasă avută cu auto­ritățile de stat maghiare, care, prin diferite proiecte, au ajutat și în trecut la restaurarea bisericilor românești, achi­zițio­narea unor case parohiale noi și la bunul mers al vieții bisericești în general. De asemenea, în timpul pandemiei, statul a menținut o relație benefică, de încredere și respect reciproc, cu toate cultele din Ungaria. Biserica, la rândul ei, a avut un rol foarte important, atât în împlinirea nevoilor spirituale ale credincioșilor, cât și în păstrarea identității lor naționale și spirituale. Conferința de presă propriu-zisă a urmat ulterior, fiind susținută în parcul din fața bisericii românești, în apropierea crucii din marmură intitulată ­„Monumentul Strămoșilor”.

Ambasadorul Israelului în România la Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte

David Saranga, ambasadorul Israelului la Bucureşti, a efectuat marți, 30 martie, o vizită oficială la Aşezământul Românesc de la Ierusalim. Au fost discutate aspecte privind relaţiile dintre Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi statul Israel şi situaţia pelerinajelor în contextul pandemiei.

 

Ambasadorul israelian a fost întâmpinat de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei ­Române la Locurile Sfinte, care i-a prezentat Aşezământul Românesc de la ­Ierusalim şi biserica din cadrul acestuia.

„Excelenţa Sa se află pentru câteva zile în Israel, pentru sărbătorirea ­Paştelui evreiesc, şi a dorit să viziteze biserica românească, exprimându-şi ­dezacordul față de atitudinea unor locuitori la adresa Reprezentanţei Patriarhiei Române. De altfel, Ministerul de Interne israelian şi Primăria Ierusalim deja au luat atitudine cu privire la aceste acte de vandalism”, ne-a declarat părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie.

În discuţiile ce au urmat, ambasadorul statului Israel a oferit garanţii că autorităţile de la Ierusalim depun toate eforturile pentru combaterea acţiunilor de vandalizare şi a oricăror acte ce încalcă libertatea de credinţă: „Biserica românească din Ierusalim este un punct de reper pentru cultura acestui oraş. Pentru statul şi guvernul israelian este foarte important să vedem că libertatea religioasă se păstrează, iar autorităţile vor face tot ce este posibil să fim siguri că orice persoană, din orice religie, Îl va cinsti pe Dumnezeu după credinţa sa”.

Totodată, a fost tratată şi situa­ţia pelerinajelor, în acest moment, accesul turiştilor şi al pelerinilor străini pe teritoriul Israelului fiind oprit din cauza pandemiei de COVID-19. „Excelenţa Sa ne-a asigurat că sprijină Reprezentanța Românească la Locurile Sfinte, aceasta fiind o formă de prezentare a ţării şi ­Bisericii noastre. Israelul doreşte să aibă această poartă deschisă către ­România şi să primească în curând pelerini şi turişti care doresc să viziteze Locurile Sfinte. În acest sens, domnul ambasador a precizat că în mo­mentul de faţă se desfăşoară negocieri între guvernele celor două părţi pentru a se găsi o soluţie amiabilă”, a spus părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie.

În noaptea de 2 februarie 2021, biserica Aşezământului Românesc de la Ierusalim a fost ţinta unui act de vandalism, când un bărbat a încercat să pătrundă în ­interiorul acesteia. La acea dată, ambasadorul David Saranga a transmis un mesaj Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în care condamna actul de vandalism.

Superiorul Aşezămintelor româneşti la Locurile Sfinte la Patriarhul Ierusalimului

Părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul ­Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a efectuat marţi, 13 aprilie, o vizită de protocol la Patriarhia Ierusalimului. În cadrul acesteia, părintele arhimandrit a transmis un mesaj de felicitare Preafericitului ­Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul ­Ierusalimului, cu ocazia sărbătoririi după ­Calendarul ierusalimitean a ocrotitorului spiritual, Sfântul Mucenic Teofil, unul din ceata Sfinţilor 40 de Mucenici care au primit cununa martirică în Sevastia Armeniei. Cu această ocazie, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie i-a dăruit Patriarhului Ierusalimului o icoană.

În cadrul vizitei au mai fost discutate şi detalii de ordin administrativ cu privire la ceremoniile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri şi cu ocazia praznicului Învierii Domnului.

Totodată, au fost purtate discuţii şi pe tema pelerinajelor, care urmează a fi reluate, cu unele restricţii sanitare, din această vară.

Un teolog erudit şi un ierarh harnic – Episcopul Atanasie Jevtici (8 ianuarie 1938 – 4 martie 2021)

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la trecerea la cele veșnice a Episcopului Atanasie Jevtici din Biserica Ortodoxă Sârbă

 

Vestea trecerii din această lume a Preasfinţitului Părinte ­Episcop Atanasie Jevtici, din Biserica Ortodoxă Sârbă, a adus întristare în inimile tuturor celor care l-au cunoscut. Demn ucenic al părin­telui Iustin Popovici, Episcopul Atanasie a studiat în Serbia, Grecia și Occident, lăsând în urmă multe lucrări și studii deosebit de valoroase pentru teologia ortodoxă. A scris multe cărți și studii în limbile neogreacă, franceză, engleză, rusă, bulgară, germană, italiană etc., dar, dincolo de aspectul ei cantitativ, opera lui este importantă atât pentru Biserica Sârbă, cât și pentru întreaga Biserică Ortodoxă.

Asemeni mentorului său, Preasfințitul Părinte Atanasie Jevtici și-a dat seama că teologia cunoașterii nu poate fi realizată în mod autentic și convingător fără expe­riență, fără o viață lăuntrică adecvată şi fără o viață spirituală integrată eclesial. Studiul teologiei ortodoxe se poate face atunci când reușim să vedem că teologia, în general, este o teologie a experienței, a co­mu­niunii omului cu Dumnezeu Cel personal.

Prima sa lucrare teologică este Eclesiologia Sfântului Apostol Pavel, scrisă în limba greacă, iar mai târziu va scrie și alte opere importante în domeniul teologiei dogmatice.

În opera sa vedem o largă deschidere către întreaga lume creștină, având o cu­noaș­tere impresionant de vastă a scrierilor și pozițiilor susținute de către Sfinții Părinți, de către scriitorii bisericești, dar și de către filosofii antici și contemporani, precum și de către teologii ortodocși și eterodocși. El a scris lucrări teologico-filosofice ­puternic ancorate în realitatea contemporană, răspunzând problemelor cu care societatea se confruntă.

Preasfințitul Părinte Atanasie Jevtici pornește în cercetarea sa de la Revelaţia Persoanei Dumnezeului Celui adevărat și veșnic viu, nu de la o oarecare idee „existențialistă” despre Dumnezeu. Filosofia teologică este înțeleasă și transmisă de el ca fiind o înțelegere a vieții, mai presus de metafizică sau de concepția philosophia perennis. El este primul teolog sârb care își construiește întreaga gândire teologico-filosofică făcând filosofie prin prisma gândirii ortodoxe. Pornind de la o anumită idee a filosofiei creștine, el dezvoltă o identitate ortodoxă specifică.

Episcopul Atanasie a publicat 93 de cărți și peste 500 de studii și articole, a tradus lucrări din limbile greacă veche, neogreacă, slavonă, franceză, engleză, italiană şi rusă. Opera lui cuprinde studii de teologie, antropologie, istorie bisericească ş.a. Ca semn de apreciere pentru lucrările sale teologico-filosofice a fost primit în Uniunea Scriitorilor din Serbia și este menționat în enciclopediile sârbești, grecești și rusești. De asemenea, Prea­sfinţitul Părinte Atanasie Jevtici a fost unul dintre cei mai activi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Preasfinția Sa a arătat permanent atât statornicie în credinţa ortodoxă, cât şi dragoste părintească şi înţelepciune ca profesor, duhovnic și ierarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În aceste momente de tristeţe prin care trece Biserica Ortodoxă Sârbă şi ­întreaga Ortodoxie, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Arhiereul bunătăţilor celor viitoare (Evrei 9, 11), să aşeze sufletul Episcopului Atanasie împreună cu sfinţii, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.

Veşnica lui pomenire, din neam în ­neam!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Luni, 1 martie

A primit în audiență pe preacucernicul preot Iulian Necula, paroh al Parohiei „Buna Vestire”-Iași.

 

Marți, 2 martie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita Excelenţei Sale, domnul Ştefan Tomašević, ambasadorul Republicii Serbia în România.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 4 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Vineri, 5 martie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Un teolog erudit şi un ierarh harnic – Episcopul Atanasie Jevtici (8 ianuarie 1938 – 4 martie 2021)”, la trecerea din această lume a Preasfinţitului Părinte Episcop Atanasie Jevtici, din Biserica Ortodoxă Sârbă.

 

Duminică, 7 martie

A participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

 

Luni, 8 martie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Preotul Marian Cioca (1958-2021), păstor și ostenitor al ­Bisericii”, la slujba de înmormântare a părintelui Marian Cioca, preot paroh la Parohia Coslegi, din județul Prahova, Protoieria Ploiești Nord.

 

Marți, 9 martie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita domnului Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita domnului Sorin Câmpeanu, ministrul educaţiei naţionale.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 10 martie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita domnului Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

 

Joi, 11 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Vineri, 12 martie

A primit, la Reşedința Patriarhală, vizita domnului Florin-Vasile Cîţu, prim-ministrul României.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele Gheorghe Voica (1941-2021) – preot blând și destoinic”, la slujba de înmormântare a părintelui Gheorghe Voica, preot îmbisericit pe seama Parohiei Zurbaua, Protoieria Ilfov Sud.

 

Duminică, 14 martie

A participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

 

Luni, 15 martie

A săvârșit slujba Canonului cel Mare în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

 

Marți, 16 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 18 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele Ioan Covercă (1933-2021), preot înţelept şi harnic”, la slujba de înmormântare a părintelui Ioan Covercă, preot îmbisericit la Parohia Militari III, Protoieria Sector 6 ­Capitală.

 

Duminică, 21 martie

În prima duminică a Postului Mare, Duminica Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

La finalul predicii sale, în care a vorbit despre însemnătatea icoanelor în Ortodoxie, Părintele Patriarh Daniel a prezentat noul site pictamcatedrala.ro, o platformă online de sprijin pentru pictarea Catedralei Naționale.

Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul ­Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de soborul ­Catedralei Patriarhale.

În Duminica Ortodoxiei a acestui an, Patriarhul României a sărbătorit 31 de ani de la hirotonia întru arhiereu. Cu acest prilej, în timpul Sfintei Liturghii din Catedrala ­Patriarhală s-au înălţat rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile pe care Preafericirea Sa le-a primit de la ­Dumnezeu în toţi aceşti ani.

După Sfânta Liturghie, a fost prezentat volumul Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel, „Rugăciune și solidaritate filantropică în vreme de pandemie. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2020”, apărut la Editura Basilica a ­Patriarhiei Române. Volumul a fost prezentat de ­Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care i-a adresat Patriarhului României un cuvânt de felicitare cu prilejul împlinirii celor 31 de ani de la primirea arhieriei.

 

Marți, 23 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 25 martie

A participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învățătură.

 

Vineri, 26 martie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita Excelenței Sale, domnul Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 28 martie

A participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Profesorul Constantin Simirad (1941-2021), un primar înţelept şi un intelectual credincios”, la slujba de înmormântare a profesorului Constantin Simirad, fost primar al municipiului Iaşi, om de cultură şi demnitar cu o bogată activitate civică.

 

Marți, 30 martie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita Excelenței Sale, domnul Cristian Istrate, noul ambasador al României în Federația Rusă.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele Sandi Mehedințu (1942-2021), un preot harnic şi curajos”, la slujba de înmormântare a părintelui Sandi Mehedințu, fost paroh la Parohia Colțea, Protoieria Sector 3 Capitală.

 

Joi, 1 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Sâmbătă, 3 aprilie

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul: „Responsabilitate și solidaritate în vremuri de pandemie”, la întrunirea Consiliului Național al Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) la Bucureşti.

 

Duminică, 4 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

La finalul Sfintei Liturghii a oferit monahiilor care ­îndeplinesc ascultări la Reşedinţa Patriarhală Diploma omagială a anului 2020, cu medalie.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, participanţii la Consiliul Naţional al Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR), desfăşurat în perioada 3-4 aprilie 2021, la ­Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, şi le-a oferit Diploma omagială a anului 2020, cu medalie.

 

Luni, 5 aprilie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Domnul Iordache Constantin (1952-2021). Un tată credincios şi harnic”, la slujba de înmormântare a domnului Iordache Constantin, tatăl părintelui arhimandrit Dionisie ­Constantin, consilier patriarhal coordonator la Atelierele Patriarhiei Române.

 

Marți, 6 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A participat la vernisajul expoziţiei: „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere”, organizată de Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea Voroneţ, unde a rostit cuvântul „Frumuseţea eternă a Voroneţului: mesajul central al Judecăţii de Apoi”.

 

Miercuri, 7 aprilie

A hirotesit întru duhovnici 11 preoţi din Arhiepiscopia ­Bucureştilor, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură despre semnificaţia şi responsabilitatea slujirii de duhovnic.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei de hirotesie, Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, 7 aprilie 2021

 

Joi, 8 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Înaltpreasfințitul ­Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Cristian ­Diaconescu, preşedintele Partidului Mişcarea Populară.

 

Vineri, 9 aprilie

A adresat un mesaj de condoleanțe Casei Regale Britanice la trecerea din această viață a Prințului Filip, Duce de Edinburgh.

 

Sâmbătă, 10 aprilie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele iconom stavrofor Dumitru Merticariu (1951-2021). Un preot misionar, harnic şi jertfelnic”, la slujba de înmormântare a părintelui Dumitru Merticariu, fost paroh al Bisericii Banu, Iași.

 

Duminică, 11 aprilie

În Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul), Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat în mijlocul obştii monahale a Mănăstirii ilfovene Cernica, întrucât vechea vatră de ­rugăciune şi cultură şi-a sărbătorit unul dintre ocrotitorii spirituali, pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat şi a rostit cuvânt de învăţătură la Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a sfințit Casa ­Memorială „Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica”, ­Muzeul Mănăstirii Cernica şi trapeza pentru pelerini a aşezământului monahal.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pe treptele Muzeului Mănăstirii Cernica, 11 aprilie 2021

 

Marți, 13 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit în audienţă pe stravrofora Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț.

 

Miercuri, 14 aprilie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele Florian Boitan (1930-2021). Un preot evlavios şi un profesor talentat”, la slujba de înmormântare a părintelui Florian Boitan, fost paroh la Parohia Delea Veche, Protoieria Sector 2 Capitală, profesor și director al Seminarului ­Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din București.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele Ioan Ică senior (1932-2021). Un preot erudit şi un profesor dinamic”, la slujba de înmormântare a părintelui profesor Ioan Ică senior, fost profesor al facultăţilor de ­teologie ortodoxă din Sibiu, Cluj-Napoca şi Alba Iulia.

 

Joi, 15 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

Duminică, 18 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marți, 20 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Preacucernicul părinte lector dr. Dumitru Pintea (1953-2021). Teolog erudit şi preot iubitor de cultură”, la slujba de ­înmormântare a părintelui lector dr. Dumitru Pintea, cadru ­didactic al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian ­Patriarhul” a Universității din București şi fost paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii” – Mavrogheni, Protoieria Sector 1 Capitală.

 

Miercuri, 21 aprilie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Istoricul şi arheologul Vasile Chirica (1943-2021). Un ­cercetător renumit şi un om credincios”, la slujba de înmormântare a istoricului și arheologului Vasile Chirica.

 

Vineri, 23 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, cu ocazia ­hramului.

 

Duminică, 25 aprilie

În Duminica a 6-a din Postul Sfintelor Paşti, a Intrării Domnului în Ierusalim sau Floriile, Patriarhul României a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Patriarhul României la finalul Sfintei Liturghii, Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, 25 aprilie 2021

 

Marți, 27 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 28 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

Joi, 29 aprilie

În Sfânta şi Marea Zi Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Conform rânduielii liturgice a Bisericii Ortodoxe, la această Sfântă Liturghie, Patriarhul României a sfinţit şi un al doilea agneţ, pentru împărtăşirea grabnică a bolnavilor, a copiilor şi a celor aflaţi în situaţii speciale, în timpul anului.

Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi ­Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar ­patriarhal, înconjuraţi de soborul Catedralei Patriarhale.

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal