Simpozion internațional de teologie dedicat pastorației persoanelor vârstnice, la București

La Palatul Patriarhiei din București s-a desfășurat în perioada 9-12 octombrie 2023 Simpozionul Internațional de Teologie „Pastorația persoanelor vârstnice – realitate și responsabilitate”, organizat de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În deschiderea sesiunii festive, moderată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a avut loc marți, 10 octombrie 2023, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Misiunea Bisericii pentru persoanele vârstnice – slujire jertfelnică a semenilor”. La sesiunea festivă au participat ofi­cialități de stat, reprezentanți ai Academiei Române și ai Universității din București, care au transmis mesaje din partea instituțiilor de care aparțin. Ziua a continuat cu primele sesiuni de comunicări științifice.

În continuare, prof. dr. Gigel Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Educației, a transmis mesajul ministrului educației, lect. dr. Ligia Deca. A urmat un mesaj din partea Academiei Române, citit de acad. Nicolae-Victor Zamfir, vice­pre­ședinte al acestui for de cultură și știință, în care a fost evidențiat rolul dimensiunii spirituale în îngrijirea bolnavilor. Un mesaj a fost transmis și de dr. Ci­prian-Vasile Olinici, secretar de stat pentru Culte, care a explicat că seturile de valori alese de societate stau la baza funcționării și evoluției sale.

În încheiere, prof. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a prezentat caracteristici socio-demografice ale tabloului general al societății din România.

Simpozionul Internațional de Teologie a continuat cu sesiunea de comunicări intitulată „Forme ale cinstirii persoanelor vârstnice în Sfânta Scriptură”. Aceasta a fost moderată de părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific, și s-a desfășurat în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. În aceeași încăpere au avut loc și sesiunile următoare, cu tema „Repere privind pastorația persoanelor vârstnice în Tradiția Bisericii”, care au fost moderate de părintele prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal, și de părintele prof. dr. Constantin Preda, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București.

După o scurtă introducere făcută de părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, prima comunicare, intitulată „Ocrotirea celor vârstnici – o mărturie a slujirii filantropice antiohiene”, a fost susținută de Prea­sfințitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum din Patriarhia Antiohiei. În prelegerea sa, ierarhul a evidențiat activitatea filantropică intensă, desfășurată, deseori cu dificultate, în comuni­tățile bise­ricești din Patriarhia Antiohiei în ultimul secol și jumătate. În continuare a luat cuvântul părintele prof. dr. Constantin Preda, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, care a susținut referatul intitulat „Bătrânețea potrivit Dumnezeieștilor Scripturi”. Această sesiune de comunicări s-a încheiat cu prelegerea „Ghidul bătrânului fericit – studiu inspirat din textul Sfintei Scripturi” a monahiei Dositeea Savin, coordonatoare a Căminului de bătrâni din cadrul Mănăstirii Christiana din Bucu­rești.

La următoarele două sesiuni, intitulate „Repere privind pastora­ția persoanelor vârstnice în Tra­diția Bisericii”, au susținut prelegeri următorii invitați: pr. Petru Moga („Bătrânul, despre bătrâ­nețea lui, aici și acum”); pr. Nicolae Tănase („Bătrânii străzii… Copiii noștri”); conf. dr. Daniel Lemeni („Rolul și funcția bătrânului (gheron) în monahismul timpuriu”); monahia Mateea Mariș („Chipul persoanei vârstnice pe scara înduhovnicirii în monahism”); pr. prof. dr. Nicolae Răzvan Stan („Urmând bătrânilor – incursiune în spiritualitatea Patericului”); prof. dr. Albert E. Alejo („Îngrijitori filipinezi catolici vârstnici care îngrijesc vârst­nici în Roma”); Răzvan Mihai Clipici („Grija manifestată de Patriarhul Justinian Marina față de bătrânii sihaștri români din Sfântul Munte Athos – cores­pondență și însemnări inedite”).

Miercuri, 11 octombrie 2023, tot în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei s-au desfășurat alte sesiuni de comunicări științifice, în cadrul cărora au fost prezentate modalități de implicare a seniorilor în viața parohiei, aspecte legate de situația persoanelor vârstnice în societate și metode de îmbunătățire, precum și soluții din perspectivele teologică și medicală.

Ziua a început cu cea de-a 5-a sesiune de comunicări, intitulată „Persoanele vârstnice în parohii și în mănăstiri azi”, moderată de conf. dr. Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, care a cuprins patru prezentări.

Primul referat a fost susținut de pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și directorul Publicațiilor „LUMINA”, şi s-a intitulat „Perspective mediatice asupra senectuții în programele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române”. Părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal la Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române, a prezentat, apoi, comunicarea cu titlul „Proiecte sociale pentru vârstnici implementate de Federația Filantropia a Patriarhiei Române”. Ultimii vorbitori ai acestei sesiuni au fost pr. dr. Joseph Jawad El Makdessi (Liban), care a prezentat referatul „Bătrânii conform cărților divine ale Vechiului Testament”, și pr. prof. dr. Ștefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu prelegerea intitulată „Frumu­sețile și provocările bătrâneții. O perspectivă morală”.

Sesiunea a 6-a de comunicări, cu tema „Realități și provocări actuale privind situația persoanelor vârstnice în societatea actuală”, a fost moderată de pr. dr. Michael Tița, consilier patriarhal la Sectorul relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe, și a cuprins trei referate. Această sesiune a fost ­deschisă de prof. emerit dr. Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, care a prezentat participanților tema cu titlul „Sunt vârstnicii o populație vulnerabilă pentru sistemul de sănătate?”.

Sesiunea a mai cuprins prelegerea „Soluții privind îmbunătățirea situației actuale în îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice”, prezentată de Elena Dobre, director la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, și prezentarea rezultatelor studiului de caz „Axiologia senectuții. Îmbătrânirea activă din perspectiva tinerilor de astăzi”, de către pr. lect. dr. Ilarion Mâță, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, președintele Asociației „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”-Hârja, județul Bacău.

Simpozionul a continuat cu ultima sesiune de comunicări, intitulată tot „Rea­lități și provocări actuale privind situația persoanelor vârstnice în societatea actuală”, moderată de pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional al Adminis­trației Patriarhale. Această parte a întâlnirii a avut patru referenți științifici: prof. dr. Nicu Gavriluță, de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu tema „Bătrânețea și provocările noilor tehnologii”; pr. prof. dr. Gabriel Gârdan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu referatul „Spiritualitate și management în activitatea de îngrijire instituțio­nalizată a persoanelor vârstnice”; Adriana Căruntu, managerul Fundației „Bucuria Ajutorului” și al Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” din București, cu prelegerea „Provocări în îngrijirea paliativă a persoanelor vârstnice”; pr. Alexandru Ivan, de la Căminul de vârstnici Luxab din București, cu referatul științific „Pastorația vârstnicilor în centrele de îngrijire – tradiție, importanță și provocări”.

Pe durata desfăşurării lucrărilor congresului au participat ierarhi, preoți profesori, monahi, studenți și alți invitați cu interes asupra perspectivelor subiectelor abordate de referenți.