Centenarul Încoronării, sărbătorit la Alba Iulia

Nr. 592-594// în / de

Centenarul Încoronării primilor doi monarhi ai României Mari, Regele Ferdinand I şi Regina Maria I, a fost sărbătorit sâmbătă şi duminică, 15 şi 16 octombrie, la Alba Iulia, prin ample manifestări religioase şi culturale. Sâmbătă, mulţimile de participanţi la eveniment au fost binecuvântate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit, la finalul slujbei religioase, cuvântul festiv intitulat „Încoronarea Regală de la Alba Iulia a fost consfinţirea Marii Uniri a poporului român”.

 

 

Cetatea Alba Iuliei a redevenit loc de pelerinaj, la patru ani de la Centenarul Marii Uniri, pentru mii de români din întreaga ţară veniţi să cinstească memoria celor doi monarhi încoronaţi la Catedrala Re­întregirii din inima ţării. Îmbrăcaţi în costume populare, cu steagul României în mâini, românii ajunşi în cetatea Alba Iuliei au avut posibilitatea să se roage la slujbele săvârşite în această zi, să afle mai multe despre momentul istoric al ­încoronării şi să-i vadă pe reprezentanţii Casei Regale a României.

Programul din ziua în care s-au împlinit 100 de ani de la istoricul moment al încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria I a început la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, lăcaşul de cult ridicat în perioada 1921-1922 pentru evenimentul care avea să consacre unirea românilor realizată cu multă jertfă şi eroism la 1 decembrie 1918. Sfânta Liturghie din ziua Centenarului Încoronării a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul ­Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu arhipăstorii eparhiilor sufragane Mitropoliei Ardealului: Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi Prea­sfinţitul Părinte Nestor, Episcopul Devei şi Hunedoarei. Alături de ierarhi s-a aflat un sobor de preoţi şi diaconi, format din cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia şi membri ai Administraţiei eparhiale din Arhiepiscopia Sibiului şi din Arhiepiscopia Alba Iuliei.

Sfânta Liturghie a fost urmată de un Te Deum oficiat în faţa Catedralei Re­întregirii de Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel şi soborul de arhierei din care a mai făcut parte şi Înaltprea­sfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi ­Sălajului. Custodele Coroanei Regale a României, Majestatea Sa Margareta, împreună cu membri ai Familiei Regale a României au fost întâmpinaţi de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu la intrarea în curtea Catedralei Reîntregirii, unde a avut loc o ceremonie de primire a oaspeţilor şi oficialităţilor, prin onoruri militare şi intonarea Imnului naţional şi a imnului regal. Au urmat, mai apoi, o ceremonie de dezvelire a plăcii aniversare aşezată pe peretele vestic al clopotniţei catedralei din Alba Iulia, în apropiere de bustul Regelui Ferdinand, şi sfinţirea acesteia, slujba religioasă fiind săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhi­episcop Irineu. Reprezentanţii Casei Regale şi oficialităţile au fost conduse, apoi, pe scena din faţa catedralei, unde s-a oficiat Te Deum-ul.

La finalul slujbei religioase, Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul festiv intitulat „Încoronarea Regală de la Alba Iulia a fost consfinţirea Marii Uniri a poporului român”. De asemenea, Mircea Abrudean, şeful Cancelariei prim-ministrului României, a transmis mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă. Ceremonia s-a încheiat cu un foc de artificii tricolore.

În cele două zile de sărbătorire a centenarului au avut loc expoziţii, ceremonii şi recitaluri de cântări religioase şi patriotice, paradă militară, lansarea a două volume festive, iar în Piaţa Cetăţii, după intonarea Imnului naţional şi a imnului regal, a fost dezvelită şi sfinţită statuia Reginei Maria, opera sculptorului Mircea Rusu.

Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și al Catedralei Patriarhale

Nr. 592-594// în / de

Pelerinajul istoric, reluat după doi ani din cauza pandemiei, a deschis sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. Credincioșii care au participat luni, 24 octombrie 2022, la procesiunea tradițională „Calea Sfinților” au trăit bucuria reîntâlnirii cu sfântul ocrotitor și momente de comuniune frățească, mărturisind cre­dința ortodoxă pe străzile Capitalei prin cântare și rugăciune în comun. Anul acesta, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, aducător de sfinți în cetatea Bucureștilor, l-a avut împreună-rugător pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama, ale cărui cinstite moaște au fost aduse din Mitropolia de Veria, Naousa şi Kampania (Grecia).

 

Potrivit tradiției, procesiunea a început în două locuri din centrul Capitalei, cu două coloane. Prima coloană, condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a plecat de la Catedrala Patriarhală cu icoana și racla cu sfintele odoare duhovnicești ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care au fost purtate pe Bulevardul Regina ­Maria. Din alai au făcut parte stareți de mănăstiri, clerici din protopopiatele sectoarelor 4, 5 și 6 ale Capitalei și din Ilfov Sud, preoți de caritate și mulțime de credincioși. În urma raclei, pelerinii, care au purtat în mâini fire de dumitriţe, ­crizanteme și alte flori parfumate de toamnă, au intonat cântări închinate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou împreună cu membrii Grupului psaltic „Tronos” al ­Catedralei Patriarhale.

În cea de-a doua coloană a procesiunii, condusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, au fost purtate icoana și moaștele Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, și icoana și moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina. Procesiunea a plecat de la ­Biserica „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, urmând traseul: Calea Șerban Vodă – str. Bibescu Vodă – baza Dealului Patriarhiei. Cortegiul a fost deschis de clerici purtând Sfânta Cruce, ripide și steaguri bisericești, urmați de eleve ale Seminarului Teologic Ortodox „Sfânta Filofteia” de la Mănăstirea Pasărea, ­monahi și monahii. Acestora le-au urmat clerici din protoieriile sectoarelor 1, 2 și 3 ale Capitalei și din Protoieria Ilfov Nord. La acest braț al procesiunii au luat parte stareții mănăstirilor din cuprinsul ­Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și consilierii eparhiali.

Procesiunea de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou a plecat în sunet de clopote și în bătăi de toacă, iar pe parcursul ei, un grup de psalți a intonat troparele și condacele sfinților ale căror cinstite moaște au fost purtate, precum și troparul Cincizecimii și condacul „Apărătoare Doamnă”. O mulțime semnificativă de credincioși și pelerini a întregit coloana, aducând laude acestor sfinți ­împreună cu clericii prezenți, prin cântare, în duh de rugăciune.

La Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei, procesiunea cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, care a venit de la Catedrala Patriarhală, s-a întâlnit cu procesiunea cu moaștele Sfinţilor ­Împăraţi Constantin şi Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie. Aici a avut loc un moment important al evenimentului, întrucât celor două coloane li s-a adăugat delegația Mitropoliei de Veria, Naousa şi Kampania (Grecia), condusă de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon, care a adus racla cu moaștele Sfântului ­Ierarh Grigorie Palama, precum și icoana Sfântului Ierarh Grigorie și a familiei sale.

În continuare, alaiul clericilor și credincioșilor a urcat spre Catedrala ­Patriarhală, unde a fost întâmpinat la Altarul de vară de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi membri ai Sinodului mitropolitan al ­Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.

 

Întâmpinarea sfintelor moaște la Altarul de vară

După intonarea troparelor sfinților și săvârșirea slujbei Polihroniului, Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare: „Sfântul ­Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, al cărui hram îl prăznuim zilele acestea, dar și Sfântul Ierarh ­Grigorie Palama, ale cărui moaște au fost aduse spre închinare și binecuvântare din Mitropolia de Veria, Naousa și ­Kampania (Grecia), împreună cu icoana Sfântului Ierarh Grigorie și a sfinților din familia sa, ne unesc într-o comuniune tot mai profundă, învățând de la aceştia atât puterea rugăciunii în singurătate, cât și a rugăciunii în viața de familie. Aceste două feluri de rugăciune se văd în scrierile Sfântului Grigorie Palama, dar și în viața familiei sale: a părinților, fraților și surorilor sale, în total șapte persoane, canonizate împreună de ­Patriarhia Ecumenică în anul 2009, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Pantelimon de Veria, Naousa şi Kampania”. Patriarhul României a mulţumit oaspetului grec şi a chemat la cinstirea sfinţilor prin imitarea exemplului lor de vieţuire: „Astăzi, prin bunăvoința Înaltprea­sfințitului Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania, căruia îi mulțumim pentru prietenie și dărnicie, ne putem închina nu doar Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, pe care îi avem spre cinstire permanent în Catedrala Patriarhală, ci și moaștelor Sfântului Ierarh Grigorie Palama și icoanei familiei sale sfinte. Toți acești sfinți ne cheamă la o împreună-lucrare cu harul lui Dumnezeu, prin rugăciune și pocăință, prin smerenie și milostenie, pentru a dobândi pacea inimii şi sfinţenia sau asemănarea cu Dumnezeu Cel sfânt, după cum ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel, zicând: «Căutaţi pacea cu toţi şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu» (Evrei 12, 14)”.

De asemenea, Înaltpreasfințitul ­Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei, a rostit un cuvânt în care a mulțumit Întâistătătorului Bisericii noastre pentru invitație, rememorând vizita anterioară în care moaștele Sfântului Grigorie Palama au mai poposit în țara noastră: „Cu deosebită emoție îmi amintesc de manifestările impresionante ale dragostei și respectului poporului român cel iubitor de sfinți pe care le-am trăit acum câțiva ani, în 2009, anul în care, printr-un act patriarhal și sinodal al Patriarhiei noastre Ecumenice a ­Constantinopolului, au fost canonizați și trecuți în rândurile sfinților Bisericii ­Ortodoxe universale membrii familiei Sfântului Grigorie Palama, atunci când am adus la Galați cinstitele, de har purtătoarele și de mir izvorâtoarele moaște ale marelui nostru ­Părinte al Bisericii, Sfântul Grigorie Palama, la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Casian al ­Dunării de Jos și având, bineînțeles, înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. De aceea, cu multă ­bucurie am acceptat invitația Preafericirii Voastre și am adus din nou aici nu un tezaur lumesc sau o moștenire istorică, ci o comoară cerească, un fragment din cinstitele moaște ale Sfântului Grigorie ­Palama, a căror valoare nu constă în mărime, ci în harul Duhului Sfânt, al Celui ce S-a sălășluit într-însele și ține laolaltă instituția Bisericii, al Celui ce împăr­tășește harismele și preface oasele uscate într-un izvor nesecat de sfințire și de har, vindecând, deopotrivă, bolile sufletești și trupești”.

La final, sfintele icoane şi sfintele moaşte au fost depuse spre închinare, până vineri, 28 octombrie, în „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de pelerini.

 

Prăznuirea Ocrotitorului Bucureștilor și al Catedralei Patriarhale

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, se ­bucură, în fiecare an, de un bogat program liturgic la care pelerinii ce poposesc pe Dealul Patriarhiei au posibilitatea de a participa.

În seara zilei de luni, 24 octombrie, în Catedrala Patriarhală, Preasfințitul ­Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit slujba Privegherii în cinstea Sfântului ­Ierarh Grigorie Palama, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Clericii și credincioșii pre­zenți au adus laudă de seară teologului luminii necreate, ale cărui sfinte moaște au fost aduse și așezate spre închinare tot în această zi de către delegația Mitropoliei de Veria, Naousa și Kampania, din Grecia, condusă de Înalt­prea­sfin­țitul Părinte Mitropolit Pantelimon.

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat viața și lucrarea ierarhului pomenit.

În dimineața zilei de marți, 25 octombrie, Sfântul Grigorie Palama a fost ­cinstit prin săvârșirea Sfintei Liturghii. Atât la slujba Privegherii, cât și la Sfânta Liturghie, răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Potirul” al ­Mănăstirii Radu Vodă din Capitală.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvâr­șit marți, 25 octombrie 2022, în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic ­Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, slujba Privegherii la Altarul de vară din vecinătatea Catedralei Patriarhale.

Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu ierarhul au făcut parte preoţi vicari şi consilieri din cadrul Adminis­trației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhi­episcopiei Bucu­reș­tilor, precum și părinții protoierei ai celor șase protopopiate ale Capitalei și din județul Ilfov.

La finalul Vecerniei cu Litie, Prea­sfin­țitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul a rostit un cuvânt de învățătură în care a prezentat aspecte din viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, evidențiind apoi modul în care trebuie să ne raportăm la sfinți.

În continuare, la Altarul de vară a fost săvârșită slujba Utreniei, după rânduiala îndătinată, răspunsurile de la strană fiind oferite de studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie cinstit cu fast liturgic

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost cinstit miercuri, 26 octombrie, pe Colina Bucuriei cu fast liturgic. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de către Înalt­prea­sfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania.

Împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania (Grecia), s-au rugat Înalt­preasfințitul Părinte Timotei, Arhi­episcopul Aradului; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din ­Ungaria; Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix; Preasfințitul ­Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de clerici membri ai Administrației ­Patriarhale și eparhiale: vicari, consilieri, inspectori, protoierei, precum și alți preoți și diaconi.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit ­Pantelimon după citirea pasajului. Înaltpreasfinția Sa a evidențiat faptul că Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a arătat ocrotitor nu doar al Tesalonicului, unde se află cinstitele sale moaște, ci pentru toți cei care îl cheamă în ajutor: „Minunile și recu­noaș­terea de care s-a bucurat Sfântul și slăvitul Mare ­Mucenic Dimitrie, ­Izvorâtorul de Mir, pe care îl cinstim astăzi, se răspândesc din vremea muceniciei sale până în zilele noastre, de la o margine până la alta a lumii. Tocmai de aceea s-a și schimbat primul text al troparului Sfântului Mucenic Dimitrie, pentru că el nu mai este cinstit doar ca mare apărător al cetății sale, a Tesalonicului, ci și ca mare apărător al lumii întregi, iar aceasta nu este doar o simplă figură de stil, ci o realitate concretă, pentru că fiecare epocă, fiecare om, fiecare cetate și fiecare țară pot să-și aducă mărturia personală față de nenumăratele și marile minuni pe care, cu puterea lui Dumnezeu, le-a săvârșit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Domnitori și patriarhi, clerici și mireni, oameni importanți și neînsemnați, înțelepți și cei fără de carte, bogați și săraci au devenit primitori ai ajutorului și ai iubirii sale sfinte, au devenit părtași ai minunilor sale. Ei au fost martori ai mirului care izvorăște cu îmbelșugare din sfintele sale moaște cele pline de har prin mucenicia sa. Acest mir a izvorât nu doar în trecut, când cinstitele sale moaște se aflau în mormânt, în biserica sa din Tesalonic, ci până în ziua de astăzi din fiecare părticică a sfintelor sale moaște izvorăște acest mir făcător de minuni și bine înmiresmat. De aceea, este o mare binecuvântare pentru cetatea Tesalonicului, dar și pentru ­întreaga Biserică Ortodoxă a lui Hristos”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

Totodată, ierarhul grec a mulțumit Prea­fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru invitația oferită de a veni la București, apreciind organizarea hramului Catedralei Patriarhale, credința și iubirea de sfinți a poporului român.

La finalul Sfintei Liturghii, Înalt­preasfinția Sa a rostit un cuvânt de ­binecuvântare în care a vorbit despre aflarea minunată a cinstitelor moaște ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie în ­localitatea italiană San Lorenzo in Campo, repatrierea lor în cetatea Tesalonicului și reașezarea lor în catedrala închinată lui, unde săvârșesc și astăzi numeroase minuni.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, condusă de părintele conf. univ. dr. Stelian Ionașcu.

 

Ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, marcată în mod solemn

Sărbătoarea Ocrotitorului Bucureștilor și al Catedralei Patriarhale a debutat miercuri seară, 26 octombrie, prin săvârșirea Privegherii Mari în cinstea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, rânduială ce cuprinde Vecernia unită cu Litia și Utrenia. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, înconjurat de un sobor de ieromonahi și diaconi, la Altarul de vară al sfântului lăcaș de pe Colina Bucuriei.

După slujba Vecerniei unită cu Litia, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat folosul rugăciunii, subliniind importanța împletirii rugăciunii publice, prin participarea la sfintele slujbe ale Bisericii, cu rugăciunea particulară.

În continuare, soborul de slujitori a săvârșit slujba Utreniei Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, cântările fiind intonate de membrii Grupului „Tronos” al Catedralei Patriarhale, împărțiți în două strane, conduse de părintele arhidiacon Mihail Bucă, respectiv de protopsaltul Gabriel Rădășanu.

În ziua cinstirii sfântului ocrotitor al Bucureștilor, precum și în ajun, pelerinajul din Cetatea Bucureștilor s-a intensificat, pelerinii așteptând răbdători ore întregi la rândul care ajunsese până pe strada 11 iunie, pentru a petrece o clipă de rugăciune la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și la cea a Sfântului Ierarh Grigorie Palama.

Ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost marcată în mod solemn la Altarul de vară prin Sfânta ­Liturghie săvârșită de Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa şi Kampania, Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, împreună cu un impresionant sobor alcătuit din 38 de arhierei, români și străini, preoți și diaconi, în prezența autorităților de stat și a miilor de credincioși veniți din toate colțurile țării.

 

„Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un călugăr isihast”

În cuvântul de învățătură rostit după citirea fragmentului evanghelic, Întâi­stătătorul Bisericii noastre a evidențiat dragostea poporului român față de sfinții cuvioși rugători, cum a fost și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor: „Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un călugăr rugător, isihast. De aceea, Dumnezeu l-a învrednicit, pentru multa sa smerenie și multele sale nevoințe, să fie atât de mult iubit și cinstit, încât să ajungă aici, în capitala Țării Românești, la sfârșitul Războiului ruso-turc. În anul 1774, la cererea românului Hagi Dimitrie, generalul rus Petru Saltîkov a binevoit să lase aceste moaște sfinte aici, întrucât, așa cum motiva cel care a cerut moaștele, războiul a adus o mulțime de pagube popoarelor din această zonă. Sfântul Dimitrie, Ocrotitorul Bucureștilor, este un sfânt rugător, care a trăit la sfârșitul secolului al 13-lea și începutul secolului al 14-lea. Se știe că începând cu secolul al 12-lea, cu anul 1185, în părțile acestea s-a înființat Țaratul româno-bulgar de către frații ­Petru și Asan, care a avut-o ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Românii și bulgarii aveau evlavie foarte mare față de sfinții cuvioși rugători. De aceea, până astăzi sfinții cuvioși sunt foarte mult apreciați în Ortodoxie. Ei sunt numiți «de Dumnezeu purtătorii Părinții noștri», pentru că au practicat rugăciunea neîncetată”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Teologul energiilor necreate”

Preafericirea Sa a subliniat și faptul că teologul care a sistematizat toată trăirea și gândirea teologică isihastă a fost Sfântul Grigorie Palama, ale cărui sfinte moaște se află aduse spre închinarea credincioșilor la București: „Sfântul Grigorie Palama este teologul rugăciunii neîncetate, împreună cu Sfântul Grigorie Sinaitul, dar mai ales este teologul luminii celei necreate a slavei Preasfintei Treimi, care s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos ca fiind nu lumină de la soare, ci lumină care izvora din interiorul Persoanei Mântuitorului, deci lumină necreată, veșnică. El a demonstrat în fața adversarilor săi, care erau impregnați de o gândire scolastică, apuseană, că există o distincție între ființa divină, care nu se împărtășește creaturilor, și energiile divine sau lucrările dumnezeiești, care se împărtășesc prin iubirea lui Dumnezeu făpturilor create de El. Sfântul Grigorie Palama mai este numit și teologul energiilor necreate”.

De asemenea, Patriarhul României a precizat că toată viața Bisericii și sfințirea se fac prin harul Preasfintei Treimi arătat în Iisus Hristos și împărtășit apoi prin Duhul Sfânt. „Prin dumnezeiescul har se face sfințirea slujitorilor Bisericii și prin el se sfințesc toate lucrările sau activitățile Bisericii. Harul acesta, însă, este dat nouă de Hristos și împărtășit nouă de Duhul Sfânt, mai ales prin Sfintele Taine ale Bisericii, dar și prin viața de rugăciune. Prin rugăciune ne întâlnim cu Dumnezeu și El revarsă iubirea Sa în sufletul celui care se roagă. Sfântul Apostol Pavel, când îi binecuvântează pe ­Corinteni, în Epistola a doua, spune: «Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!» (2 Cor. 13, 13). Se poate înțelege din această binecuvântare ce este harul. Harul reprezintă iubirea lui Dumnezeu Tatăl și împăr­tășirea sau comuniunea Duhului Sfânt. Harul este al întregii Sfinte Treimi, dar descoperit nouă de Hristos și dăruit nouă prin Duhul Sfânt. De aceea, avem expresii în scrierile Noului Testament ca de pildă «tronul harului» și «duhul harului», care înseamnă Duhul Sfânt. De aceea, Sfântul Ambrozie de Milano a spus că tronul Tatălui și al Mielului este Duhul Sfânt, iar râul de cristal care vine din tronul Tatălui și al Mielului este harul Duhului Sfânt. Avem această lucrare tainică și sfântă a harului în viața Bisericii, iar aceasta se știe că este în primul rând în Sfintele Taine începând cu Botezul, deoarece prin Botez primim harul Prea­sfintei Treimi pentru a conlucra cu el și a ajunge la sfințenie sau la asemănarea cu Dumnezeu”, a subliniat Preafericirea Sa.

 

Mulțumiri celor care au ajutat la organizarea hramului

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit mai întâi celor doi mitropoliţi invitați la această sărbătoare a sfinților isihaști, între care este numărat și ocrotitorul Catedralei Patriarhale: „Reprezintă o mare bucu­rie și o mare onoare faptul că Înalt­preasfin­țitul Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei, din Grecia, ne-a adus moaștele Sfântului Grigorie Palama. Dânsul a promis, atunci când a săvârșit Sfânta Liturghie cu prilejul cinstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul Tesalonicului, că în anii următori va aduce mâna dreaptă a acestui sfânt, pentru închinare, și ne va lăsa o părticică din moaștele sale. Astfel, cei doi Sfinți Dimitrie, din 26 și 27 octombrie, vor avea o și mai mare legătură între ei prin sfintele moaște, ținând seama și că Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, are chipul pe stema Bucu­reștiului. Această promisiune plină de dărnicie și prietenie a Înalt­preasfințitului Mitropolit Pantelimon reprezintă pentru noi o bucurie, o încurajare și o intensificare a comuniunii dintre popoarele noastre ortodoxe, grec și român. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost, în secolul al 4-lea, un mare apărător al dreptei credințe, până la moarte. Se spune că atunci când au încetat perse­cuțiile, a apărut monahismul, ca o formă de nevoință duhovnicească, fiind numit martiriul alb, comparativ cu cel roșu, al sângelui. Așadar, există și o legătură tainică între mucenicie și monahism. Aceste sărbători în care sfinți din neamuri diferite se întâlnesc prin moaștele lor, prin invitarea unor slujitori ortodocși din alte ­Biserici, întăresc comuniunea ortodoxă, mai ales într-o vreme în care există mult individualism, dezbinare și tulburare. De aceea, considerăm că sfinții care ne aduc pace în suflet sunt și mijlocitori înaintea Preasfintei Treimi pentru trimiterea păcii între popoare”.

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre lucrarea sfinților isihaști, cărora le este închinat Anul comemorativ 2022, ei fiind aceia care au căutat pacificarea sufletului, și-au curățit inima de gândurile rele și au simțit binecuvântarea lui Dumnezeu. Patriarhul României a subliniat că rostul vieții duhovnicești nu este postul sau rugăciunea sau nevoința, ci curățirea inimii și a cuvintelor, așa încât unii dintre sfinții isihaști s-au învrednicit, cu voia lui Dumnezeu, să vadă încă din lumea aceasta slava Sa din Împărăția cerurilor. Preafericirea Sa i-a mulțumit în mod ­deosebit ierarhului grec pentru darul de a ne închina la moaștele marelui dascăl al isihasmului, Sfântul Grigorie Palama.

La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon și-a exprimat recunoștința pentru invitația de a sluji împreună cu Preafericirea Sa și cu ceilalți arhierei în ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou. Ierarhul a evidențiat în cuvântul său și importanța covârși­toare a ocrotirii și mijlocirii sfinților pe care Dumnezeu i-a ales spre a apăra și bine­cuvânta poporul binecredincios: „Cred că nu există cineva care să nu își dea seama cât de mare este binecuvântarea de a avea prezența și ocrotirea unui sfânt în cetatea sa, deoarece acesta mijlocește pentru ea înaintea lui Dumnezeu și se roagă pentru toți locuitorii ei. Dumnezeu, în înțelep­ciunea Sa, nu a dat doar îngerilor porunca de a ne ocroti, ci a îngăduit și sfinților și aleșilor Săi, care sunt frații noștri născuți în cer mai înainte de noi, să ne păzească și să ne ocrotească pe noi și orașele în care trăim, ferindu-ne de primejdii. Bunul ­Dumnezeu a mai îngăduit ca noi să avem sfintele lor moaște, cele pline de har, ca pe niște ziduri puternice și de netrecut, pentru a ocroti cetățile noastre de toți vrăjmașii, dar și pentru a fi comori ale harului și izvoare nesecate de vindecări sufletești și trupești”. La finalul cuvântului său, Mitropolitul Pantelimon a oferit ­Patriarhului României un recipient conținând mir izvorât de la sfintele moaște ale Marelui Mucenic Dimitrie.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mulțumit pentru prezență și Înalt­preasfințitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, din Bulgaria, eviden­țiind existența unei puternice prietenii duhov­nicești româno-bulgare prin doi mari sfinți isihaști: Sfântul Dimitrie cel Nou și Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab. În semn de recu­noș­tință, Părintele Patriarh a oferit atât ierarhului grec, cât și celui bulgar câte o frumoasă icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Patriarhul României și-a exprimat recunoș­tința și față de toate persoanele și instituțiile implicate în buna organizare a manifestărilor prilejuite de sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, mulțumind în special ierarhilor membri ai Sfântului Sinod care au slujit; reprezentanților auto­rităților de stat care au participat la Sfânta Liturghie; clericilor slujitori; Primăriei Municipiului Bucu­rești; Direcției Administrație Publică și Centrului Cultural al Municipiului București; Primăriei Sectorului 4 al ­Capitalei; Direcției Generale a Poliției Municipiului Bucu­rești; Inspectoratului General al Poliției Române – Brigada Rutieră a Capitalei; Poliției Locale a Municipiului București; Poliției Locale a Sectorului 4; Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București; Serviciului de Ambulanță București-Ilfov; Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucu­rești-Ilfov; voluntarilor Catedralei Patriarhale și ai Parohiei Afumați 2 din Protoieria Ilfov Nord, parohie ce a oferit gratuit cele 50.000 de sticle cu agheasmă pentru pelerini; membrilor permanențelor Consiliului Național Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor; clericilor slujitori ai Catedralei Patriarhale; corurilor care au înfru­musețat slujbele săvârșite în zilele sărbătoririi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou; protopopilor și preoților participanți din Arhiepiscopia Bucureștilor; clericilor voluntari care au îndrumat credincioșii; voluntarilor din grupul „Tineri în acțiune”; Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române și pelerinilor prezenți la evenimentele de pe Dealul Patriarhiei.

 

Încheierea manifestărilor de prăznuire a Cuviosului Dimitrie la Catedrala Patriarhală

În seara zilei de 27 octombrie, slujba Privegherii pentru Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, Mitropolitul Țării Românești, a fost săvâr­șită la Catedrala Patriarhală de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. La sfârșitul slujbei Utreniei, ierarhul dunărean a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre puterea înnoitoare a participării la pelerinaje, dar și despre rolul pe care sfinții îl au în viața fiecărui creștin.

Vineri, 28 octombrie, Sfânta Liturghie spre cinstirea Sfântului Ierarh Iachint și a Sfintei Teofana Basarab a fost săvârșită de soborul Catedralei Patriarhale. Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhi­diaconul protopsalt Mihail Bucă.

Soborul de slujitori al Catedralei Patriarhale, în glasul clopotelor, al toacei de lemn și al cântărilor psalților, în frunte cu Sfânta Cruce, ripide și steaguri bisericești, a purtat, în miezul nopții, vineri spre sâmbătă, după închinarea ultimului pelerin, racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și cele cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina de la „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Bucuriei la locul lor de cinstire consacrat din pronaosul catedralei.

Moaștele Sfântului Grigorie Palama, care au binecuvântat în mod special anul acesta hramul Catedralei Patriarhale, au fost înapoiate tot vineri, 28 octombrie, în Grecia, de către delegația Mitropoliei de Veria, Naousa și Kampania, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon.

 

Întrunirea Sfântului Sinod la Palatul Patriarhiei

Nr. 592-594// în / de

Palatul Patriarhiei a găzduit vineri, 28 octombrie, ședința solemnă și ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost prezentate activitățile de la nivelul eparhiilor româ­nești din țară și străinătate privind marcarea Anului omagial și comemorativ 2022 și au fost dezbătute și o serie de subiecte de or­din teologic, liturgic și administra­tiv. La ședința solemnă au fost invi­tați și membrii delegației Mitro­po­liei de Veria, Naousa și Kampania, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon, care a rostit un cuvânt de mulțumire.

Lucrările Sfântului Sinod au fost precedate de să­vârșirea slujbei de Te Deum de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Ședința solemnă a Sfântului Sinod s-a desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a rostit un cuvânt de bun-venit. Prezent la acest moment, Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon a rostit un cuvânt de mulțu­mire pentru invitația adresată de Preafericirea Sa, subliniind și legăturile dintre cei trei sfinți isihaști cărora le-a fost dedicat Anul comemorativ 2022.

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a citit raportul-sinteză intitulat „2022 – Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, ­Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, i-a oferit Patriarhului României Ordinul mitropolitan „Mitropolitul Gurie Grosu”, instituit în contextul împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei.

La finalul ședinței solemne a Sfântului Sinod a fost vizionat filmul documentar intitulat „Rugăciunea în viața Bisericii și a credinciosului”, realizat de TRINITAS TV, după care Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon împreună cu membrii delegației gre­cești și-au luat rămas-bun de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, mulțumindu-i pentru invitație și găzduire, și s-au retras în vederea plecării către ­Grecia, împreună cu racla cu moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Palama.

În continuare, în Aula Magna a Palatului Patriarhiei au avut loc lucrările ședinței de lucru a Sfântului Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române, deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel după citirea apelului nominal și constatarea pre­zenței statutare.

În cuvântul de deschidere, Preafericirea Sa a prezentat volumul „Anuarul Sfântului Sinod Anul VII (2022)”, apărut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, lucrare care se publică anual și care cuprinde sinteza activită­ților desfă­șu­rate la nivelul eparhiilor. Volumul a fost oferit în dar fiecărui membru al Sfântului Sinod participant la lucrări.

Ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au întrunit apoi în comisiile sinodale pentru întocmirea referatelor privind temeiurile repartizate: Comisia pastorală, monahală și socială; Comisia teologică, liturgică și didactică; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină; Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase, referate prezentate în final în plen de către raportorii celor patru comisii. (Diac. Vasile Robert Nechifor)

 

Principalele noi hotărâri ale Sfântului Sinod au fost:

Aprobarea propunerii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei de canonizare a Ierarhului Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești, cu titulatura: Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Româ­nești, și înscrierea lui în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, în Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române și în cărțile de cult în ziua de 16 iunie;

Aprobarea alcătuirii a 12 volume cu numele tuturor sfinților din fiecare zi, cinstiți în Biserica Ortodoxă Română, cu titlul Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române;

Aprobarea includerii în Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, în ziua de 14 noiembrie, a celor 7 Sfinți din familia Palama, canonizați de Patriarhia Ecumenică în anul 2009: Sfinții Cuvioși Palamiți: părinții Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Constanțiu și Caloni (Cali), frații săi, Teodosie și Macarie, și surorile lui, Epiharia și Teodota (sec. XIV);

Aprobarea organizării Întâlnirii Interna­ționale a ­Tineretului Ortodox la începutul lunii septembrie a anului 2023 la Timișoara, orașul-reședință al Mitropoliei Banatului;

Aprobarea textului slujbei Aducerii moaș­telor Sfântului Apostol Andrei la Iași (13 octombrie) și a includerii acestuia în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe
Române;

Aprobarea textului Paraclisului Sfântului Cuvios ­Paisie de la Neamț și a includerii acestuia în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)

Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț

Nr. 592-594// în / de

Raport-sinteză privind activitatea Bisericii Ortodoxe Române în anul 2022

 

Preafericite Părinte Patriarh,

Preasfințit Sinod,

Distinși participanți,

Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la naşterea Sfântului Paisie de la Neamţ şi 1.000 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Simeon Noul Teolog, ceea ce reprezintă un bun prilej pentru a promova rugăciunea ca stare de întâlnire și convorbire a omului cu Dumnezeu, ca izvor de sfințire în Biserică și în familie, dar și ca arvună a bucuriei din Împărăția iubirii Preasfintei Treimi. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2022 să fie proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști ­Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț1 și a aprobat Programul-cadru liturgic, cultural şi mediatic, prin care au fost stabilite obiectivele privind realizarea acestui proiect religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic, misionar şi mediatic la nivelul tuturor unităților bisericeşti ale Patriarhiei Române, din țară şi din diasporă. Datele și rezultatele comunicate de sectoarele Administrației Patriarhale, de Centrul de Presă BASILICA și de centrele eparhiale oferă o imagine de ansamblu privind activitățile desfă­șurate în cuprinsul Patriarhiei Române de-a lungul anului 2022.

 

Canonizări de sfinți

Încă de la începutul anului dedicat rugăciunii și sfinților isihaști, Sfântul Sinod a hotărât canonizarea Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, prima monahie din istorie cunoscută ca fiind de origine română. Evenimentul istoric prin care s-a proclamat sfințenia Cuvioasei Teofana Basarab, fiica Domnitorului ­Basarab I al Țării Românești, a avut loc în ziua de sâmbătă, 21 mai 2022, la hramul istoric al Catedralei Patriarhale.

 

Medalii și Diplome omagiale

Sub îndrumarea și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru Anul omagial și comemorativ 2022, în Atelierele Institutului Biblic a fost făurit Ordinul patriarhal Maica Domnului Rugătoarea (Oranta) – Engolpion pentru ­arhierei, Cruce pectorală pentru clerici și insignă pentru mireni. În Ateliere a fost realizată racla pentru moaștele Sfântului isihast Ioanichie cel Nou de la Muscel. De asemenea, în colaborare cu Monetăria Statului, Atelierele Institutului Biblic au realizat Medalia omagială și comemorativă – 2022.

 

Congrese, simpozioane și colocvii

În strânsă legătură cu cele două teme, Patriarhia Română și centrele eparhiale au organizat congrese, simpozioane și colocvii, la care au participat personalități din țară și din străinătate. În acest sens, amintim Simpozionul internaţional de teologie „Importanța rugăciunii în viața eclesială și personală a credin­cioșilor”, organizat la Palatul Patriarhiei, în perioada 9-13 octombrie 2022.

La nivel eparhial, au fost organizate numeroase conferințe, evenimente și campanii culturale, cercuri pastorale și misionare, cateheze și seri duhovnicești, dintre care menționăm: Simpozionul național de teologie patristică „Rugăciunea în experiența și spiritualitatea Sfinților Părinți”, organizat în Arhiepiscopia Bucureștilor; Simpozionul internațional „Tra­diția patristică. Isihasmul bizantin, istorie și spiritualitate”, organizat de ­Arhiepiscopia Iașilor; Conferința „Legătura dintre rugăciune și răbdarea suferințelor. Sfinții mucenici – modele de rugăciune și răbdare”, derulată în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului; Simpozionul interna­țional „Rugăciunea, inima Bisericii”, organizat în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului; Simpozionul internațional „Sfântul Simeon Noul Teolog. 1.000 de ani de la trecerea la cele veșnice”, organizat în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei; Conferința „Vederea lui Dumnezeu și experiența luminii necreate în teologia isihastă”, desfășurată în Arhiepiscopia Timișoarei; Conferința „Rugăciunea într-o lume secularizată”, organizată în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei ­Occidentale; Seria de conferințe „Doamne, învață-ne să ne rugăm”, organizată în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului; Con­ferința „Rugăciunea – respirația vieții noastre”, organizată în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii; seminarii științifice cu tematica Anului omagial și comemorativ s-au desfășurat și în Arhiepiscopia Tomisului și în Arhiepiscopia Târgoviștei; Simpozionul interna­țional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană”, organizat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților; Simpozionul internațional de teologie, știință și artă „Chipul, Numele și Slava. Frumusețea făptuitoare a rugăciunii și esteticului isihast al îndumnezeirii”, organizat de Arhiepiscopia Alba Iuliei; Simpozionul național „Experiența luminii dumne­zeiești în teologia și spiritualitatea ortodoxă”, desfășurat în Arhiepiscopia Râmnicului; Simpozionul interna­țional „Cultură și spiritualitate în Ţările Române: Moștenirea literară a Sfântului Paisie Velicicovski”, organizat de Arhi­episcopia Romanului și Bacăului; Simpozionul „Rugăciunea în viața lui Mihai Eminescu”, desfășurat în cadrul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului; Simpozionul de teologie și spiritualitate „Sfinții isihaști – teologi ai rugăciunii și ai luminii dum­nezeiești”, organizat în Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei; Conferința „Rugăciunea ca expresie a întâlnirii omului cu Dumnezeu la Sfântul Simeon Noul Teolog”, organizată în Arhiepiscopia ­Dunării de Jos; Simpozionul internațional online de creație literară, creație plastică și artă fotografică „Trăire și comuniune – urcuș spre de­săvârșire”, desfășurat în Arhiepiscopia Aradului; Conferința „Conștiința creștină în lumea tensiunilor contemporane”, desfășurată în cadrul Episcopiei Hușilor; Simpozionul interna­țional „Rugăciunea și mărturisirea în viața Bisericii și relevanța lor pentru societatea postmodernă”, desfășurat de Episcopia Caran­sebeșului; Simpozionul internațional „Rugăciunea în viața Bisericii – mijloc de comunicare și comuniune a omului cu Dumnezeu. Treimea sfinților isihaști: Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama, Paisie de la Neamț, importanța lor în viața Bisericii Ortodoxe”, organizat în Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei; Simpozionul „Actualitatea unui model cultural și spiritual”, organizat în Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului; Simpozionul internațional „Mehe­dinți – istorie, cultură și spiritualitate”, organizat în cadrul Episcopiei Severinului și Strehaiei; Conferința „Rugăciunea lui Iisus și practica isihasmului – tradiție vs actualitate”, organizată în Episcopia de Bălți; conferințe cu temele Anului omagial și comemorativ au fost organizate și de Episcopia ­Basarabiei de Sud; Conferința „De ce să mă rog? Cum mă poate ajuta rugăciunea?”, desfă­șurată în cadrul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor; Serile filocalice „Sfinții isihaști români – teologi ai harului dumnezeiesc”, susți­nute în Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei; Conferința preoțească „Rugăciunea gândită și cu suspine negrăite. O provocare orantă a Sfântului Apostol Pavel”, organizată de Episcopia Alexandriei și Teleormanului; Conferința „Rugăciunea în viața liturgică și ascetică a Bisericii”, organizată de Episcopia Giurgiului; Simpozionul „Rugăciunea – izvor de iubire față de Dumnezeu și față de aproapele nostru”, derulat în cadrul Episcopiei Slatinei și Roma­naților; o sesiune de comunicări știin­țifice și conferințe preoțești s-au desfășurat și în Episcopia Tulcii; Conferința „Rugăciunea – Expe­riență personală și comunitară de cunoaș­tere a lui Dumnezeu”, organizată în Episcopia Sălajului; Seria „Zilele Credinței și Culturii”, organizată de Episcopia Devei și Hunedoarei; conferințele preoțești au fost dedicate Anului omagial și comemorativ 2022 și în Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria; Conferința „Rugăciunea personală, familială și comunitară – temelia vieții creștinului”, susținută în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei; cateheze cu tema „Rugați-vă neîncetat”, organizate de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord; Sesiunea de comunicări științifice „Sfântul Paisie, starețul mănăstirilor Dragomirna, Neamț și Secu – reprezentant de seamă al isihasmului pe pământ românesc, înnoitor al vieții duhov­nicești din mănăstiri”, organizată în Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande; și, deloc în ultimul rând, Conferința „Teofania ca participare prin Euharistie și smerenie la cunoașterea lui Dumnezeu”, desfășu­rată în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei.

De asemenea, în multe eparhii din țară și străinătate s-au organizat pelerinaje și procesiuni cu sfinte moaște pentru închinarea cre­dincioșilor și sporirea rugăciunii în comuniune.

 

Apariții editoriale

În Anul omagial și comemorativ 2022, Editurile Patriarhiei Române au publicat 14 titluri, dintre care menționăm: la ­Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă au apărut Slujba Sfântului Ierarh Grigorie Palama; Slujba Sfântului Simeon Noul Teolog; Slujba Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț; la Editura ­BASILICA s-au publicat Viețile pustnicilor Palestinei; Teologia mistică poetică. Imnele iubirii dumnezeiești ale Sfântului Simeon Noul Teolog; Rugăciunea în viața Bisericii și a creștinului. Studii și articole (colectiv de autori); iar la Editura TRINITAS s-a publicat volumul Spovedania lui Dostoievski. Mărturisirea ca eliberare în pagini literare și filocalice.

La editurile eparhiale au fost publicate mai multe titluri și lucrări tematice. În acest sens enumerăm: la Editura Cuvântul Vieții: Sfântul Grigorie, Mitropolitul Țării Românești, păstor luminat și dascăl al rugăciunii; Cum se rugau sfinții isihaști?; Florilegiu patristic despre rugăciunea Tatăl nostru și Viața Părintelui Sofian Boghiu – o icoană a virtuții; la Editura Doxologia: Sfântul Paisie Velicikovski – înnoitor al vieții monahale și organizator al slujirii liturgice; Rugăciunea pe înțelesul copiilor; Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, viața și moștenirea sa duhovnicească; De la lumina rugăciunii la teologia luminii. Aspecte ale cercetării teologice actuale; la Editura Andreiana: volumul colectiv Jertfelnicie în apostolat, didascalie și liturghisire; la Editura Apostolia: † Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, Omul doririlor Duhului – despre lucrarea lăuntrică a omului în câteva scrieri ale Sfântului Simeon Noul Teolog; precum și lucrările: Povestiri din Sfântul Munte; La Vie de Saint Eustache Placide și Trusă de rugăciune; la Editura Arhiepiscopiei Târgoviștei: Sfântul Ierarh Nifon, primul sfânt canonizat în spațiul românesc; Rugăciunea în tradiția Bisericii Ortodoxe; la Editura Crimca: † Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Rugăciunea Tatăl nostru. Un comentariu pentru omul grăbit; Rugăciunea în Sfânta Scriptură; la Editura Praxis: † Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului: Și ne învrednicește să Te numim pe Tine Tată! și publicațiile Lil Rudimatengoro (carte de rugăciuni în limba rromani); Sfântul Simeon Noul Teolog – în­vățături dogmatice; Sfinți români isihaști; la Editura Horeb: † Ignatie, Episcopul Hușilor, Sfântul Grigorie Palama și teologia energiilor necreate și Carte de rugăciuni; la Editura Episcopiei Caransebeșului: Rugăciune și mărturisire; Episcopul martir Veniamin Nistor – între jertfa administrației bisericești și supliciul recluziunii; la Editura Episcopiei Giurgiului: Câte ceva despre clerici și drumuri din Țara Românească; la Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei: coord. † Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, Episcopul Gurie Georgiu, întâiul arhipăstor al Devei și Hunedoarei. Mărturii, gânduri, amintiri.

Totodată, în mai multe centre eparhiale au fost îngrijite diferite ediții și publicate lucrări dedicate anului 2022, precum: Biserica din sufletul meu. Arhiepiscopia Germaniei, Austriei și Luxemburgului văzută prin ochii copiilor și traducerea în limba germană a Vieții și Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva, realizate de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului; Protopopiatul Moinești – File de istorie, trecut și prezent, publicată de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului; Gânduri de îngeri (în 7 volume care adună gândurile a peste 10.000 de copii), publicată de Episcopia Ortodoxă Română a Italiei.

Acestor volume li se alătură numeroase studii și articole ­tipărite în revistele bisericești eparhiale, din țară și din ­străinătate.

 

Concursuri și programe catehetice

În anul 2022, Patriarhia Română a organizat mai multe evenimente cu participare națională sau internaţională, precum: Concursul naţional catehetic Rugăciunea în viața mea (15 noiembrie 2021 – 21 mai 2022); Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a 11-a (10 ianuarie – 21 mai 2022); Congresul naţional catehetic Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a 15-a (Mănăstirea Caraiman, 4-7 octombrie 2022); Festivalul-concurs național de muzică bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a 14-a (7 iu­lie – 27 octombrie 2022). Totodată, au fost desfă­șurate trei noi ediții ale proiectului Alege școala! pentru stimularea participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate ­(1 aprilie 2021 – 31 decembrie 2023).

La nivel eparhial, au fost desfășurate concursuri și activități catehetice, precum tabăra de creație „Vara pe uliță”, organizată în Arhi­episcopia Bucureștilor, la Muzeul Național al Satului din București; atelierul tematic „Tabere din pridvorul satului” și pelerinajele pedestre „Pe urmele sfinților nemțeni” și „Urcuș pe Taborul românesc”, organizate de Arhiepiscopia Iașilor; Concur­sul „Rugăciunea, scară către cer”, organizat de Arhiepiscopia Sibiului; evenimentele din cadrul „Serilor culturale la Muzeul Mitropoliei Clujului”; Congresul tinerilor creștini ortodocși „Rugăciune și comuniune în viața tinerilor”, organizat de Arhiepiscopia Craiovei; dialogul catehetic „Luciditatea faptei și rugăciunea minții”, organizat de Arhiepiscopia Timișoarei; Modulul de studii „Teologie și doxologie: cateheze mistagogice pentru laici”, organizat în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale; participarea membrilor din Asociația ­Tinerilor Ortodocși Români (ATORG) din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului la tabere de vară organizate în România și Germania; Concursul educațional „Sfânta Scriptură – izvor al înțelepciunii și al inspirației”, desfășurat în Arhiepiscopia Târgoviștei; Secțiunea „Sfinții isihaști” din cadrul Concursului de artă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților; proiectul „Cartea mea de rugăciuni” în Arhiepiscopia Alba Iuliei; Concursul „Împreună cu Hristos prin lume în mileniul III”, organizat de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului; proiectul catehetic „Rugăciunea sporește lucrul mâinilor”, desfășurat în Arhiepiscopia ­Buzăului și Vrancei; atelierele de spiritualitate cu tema „rugăciunii personale” din Episcopia Hușilor; evenimentul cultural social „Mihai Eminescu și rugăciunea în spiritualitatea românească”, organizat în Episcopia Caransebeșului; realizarea icoanei Anului omagial în Episcopia Ortodoxă Română a Mara­mureșului și Sătmarului, denumită Maica Domnului, Ocrotitoarea creștinilor rugători; Concursul-expoziție de icoane al Episcopiei Sloboziei și Călărașilor; proiectul Școala de vară „Rugăciune, bucurie, copilărie” din cadrul Episcopiei Slatinei și Romanaților; expoziția „Cărțile de rugăciuni – abecedare ale credinței și pâine pentru suflet”, organizată în Episcopia Tulcii; „Festivalul Bucuriei” al Episcopiei ­Ortodoxe Române a Italiei; proiectul catehetic „Citește Biblia ortodoxă în 365 de zile”, desfășurat de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord; Întâlnirea Tineretului Ortodox cu starețul Efrem Vatopedinul în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei.

La nivelul unităților de cult s-au desfășurat diverse acțiuni și proiecte social-filantropice, tabere, concursuri de pictură și artă sacră, expoziții de icoane, prezentări de fotografie, activități creative cu specific creștin. Au fost organizate fizic sau online seri duhovnicești, concerte de muzică bisericească, pricesne și muzică de folclor, întâlniri duhovnicești, interviuri, prelegeri în cadrul cărora au fost dezbătute diverse teme privind Anul omagial și comemorativ 2022.

De asemenea, tematica anului 2022 a fost dezvoltată și aprofundată în predici, cateheze, cuvântări, meditații biblice și discuții libere, dar și în cadrul orelor de religie predate la nivelul învățământului preuniversitar.

 

Mass-media bisericească

Sub aspect mediatic, mass-media bisericească centrală și locală a promovat și publicat evenimentele desfășurate în contextul Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și al Anului comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

La nivel central, Biroul de presă şi relaţii publice al ­Patriarhiei Române a adus la cunoştinţa opiniei publice, prin comunicate de presă, precizări și intervenții mediatice ale reprezentanților săi, atât tematica și manifestările Anului omagial și comemorativ 2022 în Patriarhia Română, cât și poziționarea și mesajele instituționale care s-au impus în contextul vieții sociale și bisericești.

Agenția de știri BASILICA a evidențiat tematicile anului 2022, așa cum s-au regăsit ele în evenimentele, activitățile și cuvântările mediatizate, dar și în diverse materiale documentare, interviuri, texte catehetice sau editoriale realizate în mod special de colectivul redacțio­nal – aproximativ 1.000 de articole. Dintre acestea, un procent considerabil de articole au fost traduse în limba engleză, fiind ulterior preluate de site-uri de știri internaționale. Citate despre rugăciune din diverse predici ale Patriarhului Daniel au fost prezentate în articole separate, precum și prin diverse materiale grafice pe rețelele de socializare. Menționăm și Un mic dicționar de isihasm, material realizat cu infor­mații culese din Dicționarul de Teologie Ortodoxă (Editura BASILICA, 2019), diverse articole documentare despre cei trei sfinți isihaști come­morați în 2022, precum și despre alți cuvioși, ierarhi sau mărturisitori care sunt exemple în practicarea rugăciunii.

Publicațiile LUMINA au alocat pagini și rubrici speciale pentru temele Anului omagial și comemorativ 2022. Prin ediţiile tipărite ale Ziarului Lumina, Luminii de Duminică şi Vestitorului Ortodoxiei, precum și prin prezenţa digitală, pe site-urile proprii și în rețele sociale, au fost mediatizate activitățile tematice organizate de Patriarhia Română, de centrele eparhiale, de şcolile teologice şi de alte instituţii educaţionale şi culturale. Articolele de teologie şi spiritualitate au pus în lumină cuvintele şi experienţele duhovniceşti din Sfânta Scriptură, ale Părinţilor Bisericii şi ale sfinţilor cuvioşi, precum şi importanţa rugăciunii în viaţa tuturor oamenilor. Mănăstirile româneşti din zilele noastre, vetre de sihăstrie şi cetăţi ale rugăciunii, au fost promovate prin reportaje şi pelerinaje.

Postul Radio TRINITAS și-a adaptat conținutul pentru a cuprinde cât mai multe dintre subiectele propuse în tematica Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a crești­nului. De asemenea, a prezentat viața și învă­țătura celor trei Sfinți Părinți isihaști: Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț. Buletinele informative, jurnalele și emisiunile de actualitate religioasă au mediatizat activitățile organizate de eparhiile Patriarhiei Române. Emisiunile precum „Viața Cetății”, „Viața Bisericii”, „Rugăciunea monahilor”, „Cuvântul care zidește” și „Lumini pentru suflet” au scos în evi­dență rolul rugăciunii în viața creștinului, în familie și în Biserică.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a abordat tematica Anului omagial și comemorativ prin ediții contextualizate ale emisiunilor cu profil teologic și cultural („Cuvânt pentru suflet”, „Biserica Azi”, „Credință și cultură”) și, într-un mod special, în cadrul a două rubrici dedicate: „Viața liturgică” și „Puterea rugăciunii”. Cele mai însemnate realizări ale echipei TRINITAS TV în Anul omagial și comemorativ 2022 sunt filmele documentare: „Rugăciunea în viața Bisericii și a creștinului”, „Sfântul Ierarh Grigorie Palama, teologul luminii necreate” și „Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț”, realizate în urma a peste 20 de deplasări în țară și dincolo de granițe, în două mitropolii grecești și Sfântul Munte Athos. De asemenea, a fost realizat un nou film dedicat Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și au fost începute filmările pentru alte două filme despre marii duhovnici cu viață sfântă: „Ieroschimonahul Dionisie Ignat – duhovnic smerit și înțelept” și „Arhimandritul Petroniu Tănase”. Un impact semnificativ l-au avut în mediul online rugăciunile cântate și psalmii, în interpretarea unor psalți, coruri și grupuri vocale, unele dintre piese depășind un milion de vizionări.

De asemenea, au fost realizate filme documentare dedicate tematicii Anului comemorativ precum „Mormântul Eroului ­Necunoscut” și „Rugăciunea, cale spre desăvârșire”.

La nivel local, mass-media bisericească a promovat programul-cadru al Anului omagial și comemorativ 2022 și evenimentele organizate cu acest prilej în eparhii, îndeosebi prin intermediul revistelor eparhiale, foilor parohiale, posturilor de radio și de televiziune existente în unele eparhii, precum și pe site-urile oficiale.

În concluzie, această succintă prezentare evidențiază faptul că hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin care anul 2022 a fost proclamat Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, a avut o bogată și importantă rezo­nanță în rândul clericilor, monahilor și mirenilor din Biserica noastră.

Întregul personal al instituțiilor centrale și locale bisericești aduce slavă Preasfintei Treimi pentru pilda de viață sfântă a cuvioșilor isihaști și se roagă împreună cu întreaga Biserică Ortodoxă pentru pacea lumii și pentru mântuirea tuturor.

Nu în ultimul rând, aducem mulțumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la propunerea căruia anul 2022 a fost declarat Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, precum și tuturor membrilor Sfântului Sinod, care au vegheat și s-au străduit ca valoarea rugăciunii și contribuția sfinților isihaști să fie promovate în eparhiile Patriarhiei Române, pentru ca rugăciunea să fie pentru toți izvor de bucurie și de putere spirituală, izvor de pace și de iubire față de Dumnezeu și de semeni, devenind, așa cum au spus sfinții rugători, „respirația spirituală a sufletului”.

 

† Varlaam Ploieșteanul

Episcop-vicar patriarhal

Notă:

1 Hotărârea Sfântului Sinod nr. 930/25.02.2021

Ediție aniversară a Congresului național „Hristos împărtășit copiilor”

Nr. 592-594// în / de

La Centrul social-pastoral ­„Sfânta Cruce” de la mănăstirea prahoveană Caraiman au avut loc, în perioada 5-7 octombrie 2022, lucrările celei de-a XV-a ediții a Congresului național „Hristos împărtășit copiilor”. ­Întâlnirea din acest an a fost dedicată problematicii actuale a tinerilor și abordării ei în contextul activității catehetice parohiale. Au fost dezbătute subiecte precum conținutul catehetic destinat tinerilor în formarea caracterului și în procesul educării lor și metoda adecvată de livrare a acestui conținut pentru vârstele sau etapele specifice dezvoltării copiilor și tinerilor. La eveniment au participat repre­zen­tanți ai Ministerului Educației ­Na­ționale, inspectori din cadrul eparhiilor din țară și din diasporă care răspund de lucrarea catehetică. În deschidere, Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Formarea spirituală a tinerilor – rodul rugăciunii și al acțiunii”.

În continuare, părintele dr. Mihai ­Pavel, inspector patriarhal responsabil de cateheza parohială în cadrul Sectorului teologic-educa­țional al Administrației ­Patriarhale, a prezentat tema din acest an, agenda și obiectivele propuse.

„Suntem la o ediție de sărbătoare a acestui congres în care celebrăm ce am realizat, rezultatele celor 15 ani de activitate. Noutatea de anul acesta este implicarea tinerilor sau a reprezentanților organizațiilor de tineret la nivelul eparhiilor, cu care responsabilii de cateheză parohială lucrează mai intens. La acest congres i-am invitat nu numai să participe, ci și să fie implicați în lucrările desfășurate, în dezbaterile congresului și să fie ascultați. Ne propunem ca rezultatele congresului să fie în jurul unui dialog care produce o serie de resurse sau de inițiative care trebuie concretizate în anul următor. Este o ediție nouă în format și conținut și nouă prin dezbaterile pe care ni le propunem în jurul temei problematicii tinerilor în contextul misiunii pasto­rației contemporane”, ne-a declarat pr. dr. Mihai Pavel.

Cei prezenți l-au ascultat apoi pe Romeo Moșoiu, consilier al ministrului educației naționale, care a susținut prelegerea „Învăță­mântul românesc contemporan și formarea tinerilor – problematică, abordare și conținut”.

Despre proiectele „Alege școala!” și impactul lor în formarea și educarea copiilor și a tinerilor a vorbit apoi pr. dr. Florin Marica, director-coordonator al proiectelor „Alege şcoala!”.

A urmat prezentarea raportului de progres pentru Biroul de catehizare a tinerilor – 2021-2022 de către pr. dr. Mihai Pavel, inspector patriarhal.

În a doua parte a zilei s-a desfășurat o sesiune de lucru pe grupe, intitulată „Problematica actuală a tinerilor și abordarea ei din două perspective: tineri și forma­tori/educatori”, urmată de raportarea pe grupe, întrebări și răspunsuri în plen pe marginea modelelor prezentate.

După ce prima zi a congresului național s-a încheiat cu sesiunea în plen – „Valori în Acțiune (VIA – calea formării caracterului) și Slujirea Tinerilor sau Liturghie după Liturghie”, moderată de dr. Dana Bates, profesor asistent şi director academic pentru Northwestern College, Iowa, fondatorul Fundaţiei „Noi Orizonturi” şi al Asociaţiei pentru Formarea Tinerilor Orthopraxis, lucrările congresului au continuat pentru încă două zile cu o serie de alte evenimente.

Formarea spirituală a tinerilor – rodul rugăciunii şi al acţiunii

Nr. 592-594// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la Congresul naţional catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”, ediţia a XV-a, Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce”-Caraiman, 5 octombrie 2022

 

Cea de-a XV-a ediţie aniversară a Congresului naţional catehetic Hristos împărtăşit ­copiilor ne oferă oportunitatea evaluării şi ­sărbătoririi împreună, mulţumind lui Dumnezeu pentru harul şi binecuvântarea Sa în întreaga lucrare misionară, catehetică şi pastorală a Bisericii noastre, de-a lungul celor 15 ani de activitate a Biroului pentru cateheză parohială din cadrul Sectorului teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale.

Cu acest prilej, îi evidenţiem, îi felicităm şi le transmitem un cuvânt de apreciere şi de încurajare celor care au contribuit la această lucrare în toţi aceşti ani, cu dăruire de sine, rugăciune şi trudă stăruitoare, dar şi reprezentanţilor tinerilor din ţară, participanţi în premieră la această ediţie a congresului, care se deschid cu bucurie, iubire şi entuziasm prieteniei cu Hristos Domnul Cel veşnic Tânăr. Jertfa şi dragostea tinerilor nu rămân fără roadă, iar iubirea ne­sfârşită a lui ­Dumnezeu se descoperă mereu în Crucea lui Hristos, prin care El, Domnul, ne arată că iubirea este mai tare decât moartea.

Tinerii manifestă receptivitate pentru formarea lor în credinţă, atât în familie, cât şi în şcoală, şi acest fapt se întregește prin activitatea catehetică susţinută la nivelul parohiilor. Scopul activităţii catehetice şi al lucrării ­pastoral-misionare cu tinerii este multiplu, de la formarea caracterului la creşterea duhovnicească, în lumina ­Evangheliei iubirii jertfelnice a lui Hristos Domnul.

De aceea, este necesar să fim alături de tineri, încurajându-i, sfătuindu-i şi, mai ales, ascultându-i. Să-i întâmpinăm mereu cu bucurie şi iubire, aşa cum ne întâmpină Dumnezeu în jertfa euharistică a Fiului Său!

Celor care lucrează cu tinerii le spunem că munca lor dă roade peste generaţii, chiar dacă la început rezultatul este tainic şi nevăzut: „Precum se coboară ploaia și zăpada din cer și nu se mai întoarce până nu adapă pământul și-l face de răsare și rodește și dă sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, aşa va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să dea rod, ci el face voia Mea și își îndeplinește rostul lui” (Isaia 55, 10-11).

În contextul secularizării actuale, Biserica împreună cu Familia şi Şcoala sunt chemate să-şi dezvolte adecvat vocaţia lor pentru formarea duhovnicească a tinerilor, cultivând iubirea faţă de Dumnezeu prin rugăciune, şi faţă de semeni, prin slujire şi fapte bune.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să-i binecuvânteze pe toţi participanţii la Congresul naţional catehetic Hristos împărtăşit copiilor şi pe cei care încurajează, sprijină şi săvârşesc lucrarea sfântă de formare duhovnicească a tinerilor, dăruindu-le tuturor sănătate deplină, bucuria rugăciunii şi a faptei bune, întru mulţi şi fericiţi ani!

Cu multă preţuire şi părintească binecuvântare,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Simpozionul Internațional de Teologie „Importanța rugăciunii în viața eclesială și personală”

Nr. 592-594// în / de

În perioada 10-12 octombrie, la Palatul Patriarhiei din București s-au desfășurat lucrările Simpozionului Internațional de Teologie „Importanţa rugăciunii în viaţa eclesială şi personală a credincioşilor”, organizat de Patriarhia Română în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. În cadrul celor opt sesiuni de comunicări au fost dezbătute aspecte privind importanța rugăciunii, modele oferite de sfinții isihaști, dar și provocări din societatea contemporană în ceea ce privește experiența rugăciunii.

 

Luni, 10 octombrie

Prima zi a lucrărilor evenimentului academic a debutat cu sesiunea solemnă de deschidere, în cadrul acesteia, Prea­fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul de bun-venit intitulat „Rugăciunea constantă aduce bucurie sfântă în viața Bisericii și a credinciosului”. Desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sesiunea solemnă a fost moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Reprezentanți ai autorităților centrale și ai mediului academic au rostit scurte cuvinte de felicitare în care au apreciat rolul benefic al Bisericii noastre în societatea contemporană românească, mai ales la nivel educa­țional și social, prezentând, totodată, aspecte privind rugăciunea din punct de vedere social și ­sociologic.

Mai întâi, Romeo Moșoiu, consilier în cadrul Ministerului Educa­ției, a dat citire mesajului transmis de ministrul educației, lect. univ. dr. Ligia Deca.

Vicepreşedinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Mircea Dumitru a susținut o prelegere în care a vorbit despre impor­tanța rugăciunii în experierea și mărturisirea credinței.

Domnul Florinel Irinel Frunză, director cu atribuții de secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a prezentat în continuare un mesaj în care a apreciat colaborarea fructuoasă dintre Patriarhia Română și instituția pe care acesta o reprezintă.

Ultimul mesaj a aparținut rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, care a susținut o prelegere în care a prezentat considerații de natură eseistică pe tema rugăciunii ca practică socială.

În aceeași aulă a Palatului Patriarhiei s-a desfășurat în continuare prima sesiune de comunicări, moderată de Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, intitulată „Rugăciunea în Sfânta Scriptură. Repere biblice de comuniune a omului cu Dumnezeu prin rugăciune”.

Prima prelegere din cadrul acestei sesiuni a fost prezentată de Înalt­prea­sfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, intitulată „Rugăciunea în vremea lucrului”. Al dolea referat, intitulat „Binecu­vântații noștri părinți – icoane de smerenie”, a fost susţinut de Înalt­preasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Mara­mu­reșului și Sălajului. Ultima prelegere a aparţinut Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, intitulată: „Teologia zidită pe temelia rugăciunii. Perspective filocalice cu privire la lucrarea rugăciunii în viața teologului ortodox”.

În cea de-a doua parte a zilei, în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei a avut loc sesiunea de comunicări cu tema „Rugăciunea în viața liturgică și ascetică (filocalică) a Bisericii”, moderată de părintele prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal.

În cadrul acesteia, prima luare de cuvânt a apar­ținut Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a susținut prelegerea intitulată „Poeți rugători teologhisind despre rugăciune”. În continuare, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a prezentat lucrarea intitulată „Sfântul Paisie de la Neamț, stareț al mănăstirii atho­nite Simonos Petra”. Ultima comunicare a aparținut Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, intitulată „«Defi­niții» ale rugăciunii la Sfântul Ioan Scărarul”.

Prima zi a Simpozionului Interna­țional de Teologie dedicat importan­ței rugăciunii în viața credincioșilor s-a încheiat cu lansarea ediției bilingve a Noului Testament, text original în limba greacă veche și traducere în limba română, apărut la Editura Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos. La evenimentul desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a luat parte și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române.

Întocmirea și apariția acestei noi ediții bilingve a Noului Testament au avut loc la inițiativa Mănăstirii Vatoped și a starețului așezământului monahal athonit, părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul. Lucrarea așază în paralel textul bizantin, în limba greacă, al Noului Testament, cu o nouă traducere a acestuia, realizată de o echipă de cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, coordonată de părintele prof. dr. Constantin Coman, din care mai fac parte: diac. conf. dr. Alexandru Mihăilă, lect. dr. Sabin ­Preda, lect. dr. Octavian Gordon, dr. Ioan Sergiu Lungu, proiectul bucurându-se și de contribuția altor persoane.

La evenimentul moderat de părintele prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul facultății, au luat parte, alături de ­Patriarhul României, și ierarhi membri ai Sfântului Sinod, cadre didactice, clerici, monahi și monahii și un număr impresionant de persoane. Au luat cuvântul părintele prof. dr. Constantin Coman, care a prezentat istoria acestui proiect și a colaborării cu mănăstirea athonită, diaconul conf. dr. Alexandru Mihăilă, care a oferit informații privitoare la versiunea textului grecesc ales pentru traducere și la particularitățile acesteia, precum și arhimandritul Efrem Vatopedinul.

La final, Părintele Patriarh Daniel i-a felicitat pe toți cei implicați în realizarea acestui proiect: „Se văd roadele muncii și ale rugăciunii care au însoțit această muncă, dar în mod deosebit se vede și sprijinul material pe care părintele stareț Efrem l-a oferit acestei echipe de teologi români care, în mod complementar, a contribuit la traducerea din limba greacă în limba română a Noului Testament. Din ce s-a spus mai devreme a reieșit care este specificul acestei traduceri, fiind o șansă de a cunoaște și versiunea bizantină a textului. Din postfața acestei cărți, redactată de părintele profesor Constantin Coman, înțelegem mai bine care au fost criteriile și metoda de lucru. Apropierea de limbajul liturgic și de cel filocalic este foarte necesară fiindcă toate reprezintă același univers spiritual”.

În semn de apreciere pentru efortul depus în realizarea acestui proiect, ­Patriarhul României a oferit Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” părintelui arhimandrit Efrem Vatopedinul, membrilor echipei de traducători, precum și altor ostenitori: ierodiaconul Siluan ­Vatopedinul și monahilor Daniil Vatopedinul și Ermolae Vatopedinul.

Fiecare familie prezentă la eveniment a primit în dar, din partea Mănăstirii ­Vatoped, un exemplar al Noului Testament bilingv.

 

Marţi, 11 octombrie

Simpozionul Internațional de Teologie a continuat marţi, 11 octombrie, cu sesiunea de comunicări intitulată „Rugăciunea personală, familială și comu­nitară/de obște”. Aceasta a fost moderată de părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific, și s-a desfășurat în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. În aceeași încăpere au avut loc și sesiunile următoare: „Importanța rugăciunii pentru vindecarea și sfințirea omului”, moderată de părintele arhimandrit dr. Nectarie Şofelea, și „Denaturarea rugăciunii prin influ­ența ­religiilor orientale și a practicilor pseudo-religioase”, moderată de conf. dr. Adrian Lemeni.

La a treia sesiune de comunicări derulată în cadrul evenimentului organizat de Patriarhia Română în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București au luat parte ierarhi, preoți profesori, monahi, studenți și alți invitați.

Primul care a luat cuvântul a fost părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul, starețul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, care a susținut prelegerea intitulată „Trăirea tainei rugăciunii după părintele Iosif Vatopedinul”. A doua comunicare din cadrul acestei sesiuni i-a aparținut părintelui arhimandrit dr. Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă și exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Referatul s-a intitulat „Importanța Testamentului Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldă­rușani pentru înnoirea isihasmului paisian în Țara Românească”. Această sesiune de comunicări s-a încheiat cu prelegerea susținută de conf. dr. Adrian ­Lemeni, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a prezentat referatul intitulat „Interioritate și contemplare în cunoașterea teologică. Repere din teologia Sfântului Simeon Noul Teolog și a Sfântului Grigorie ­Palama actualizate în contextul rațio­nalității tehnice din lumea de astăzi”.

Sesiunea a patra de comunicări, dedicată dialogului dintre medicină şi credinţă, a fost deschisă de prof. univ. dr. Alexandru-Vladimir Ciurea, membru de onoare al Academiei Române, care a susţinut prelegerea intitulată „Rolul credinţei neurochirurgului în vindecarea afecţiunilor cerebrale”. Prof. univ. dr. Irinel ­Popescu, coordonator al Centrului de Excelență în Medicină Translaţională din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a susținut referatul „Rugăciunea, calea spre vindecare și mântuire”. Ultimul referat din această sesiune s-a intitulat „Importanţa rugăciunii pentru bolnav – perspectiva medicului” şi i-a aparţinut Ancăi Coliţă, profesor universitar. ­Managerul Institutului Clinic Fundeni din București a vorbit despre relația dintre stres și sănătate, subliniind cât de important este rolul preotului în spital.

Cea de-a cincea sesiune de comunicări din Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei a fost deschisă de pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal coordonator al Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române şi director al Publicaţiilor LUMINA, care a susţinut referatul „Consideraţii pastorale privind rugăciunea în mediile audiovizual şi digital”. Pr. prof. univ. dr. David Pestroiu, prodecan al Facultăţii de Teologie Orto­doxă „Justinian Patriarhul” din ­Bucureşti, a vorbit despre „Practici oculte şi formulări pseudo-ortodoxe cu privire la rugăciune. Evaluare misionară”. Conf. univ. dr. ­Constantin-Iulian ­Damian, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a susţinut comunicarea intitulată „Comuniune vs însingurare: o abordare fenomenologică a rugăciunii şi meditaţiei în context contemporan”. Ziua s-a încheiat cu prelegerea liberă a dr. Mirel Bănică, cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române: „Între efort şi aport: rugăciune şi muncă în mănăstirile ortodoxe din vremea noastră”.

 

Miercuri, 12 octombrie

Simpozionul Internațional de Teologie a continuat miercuri cu ultimele trei sesiuni de comunicări dedicate rugăciunii în viața liturgică și filocalică a Bisericii, dar și rugăciunii personale, familiale și comunitare. Şi în a treia zi, în Sala „Conventus”, au fost prezenți ierarhi, preoți profesori de la facultățile de teologie ortodoxă din București și Iași, reprezen­tanți ai Universității din Bucu­rești, monahi și studenți teologi.

Sesiunea a şasea de comunicări, intitulată „Rugăciunea în viața liturgică și ascetică (filocalică) a Bisericii”, moderată de pr. conf. dr. Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucu­rești, a fost deschisă de pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul fa­cul­tății, care a prezentat tema „Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, Sfântul Paisie Velicikovski, Sfântul Nicodim Aghioritul și ­Filocalia”. Următoarea prelegere, „Rugăciune și pedagogie – cea mai înaltă formă a educației creștine”, a aparținut prof. dr. Romiță Iucu, președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București. Sesiunea s-a încheiat cu referatul intitulat „Lucrarea harului dumnezeiesc prin rugăciune în realizarea mântuirii personale”, susținut de pr. prof. dr. Ștefan Buchiu de la ­Facultatea de Teologie din București.

Sesiunea a şaptea de comunicări a fost moderată de pr. prof. dr. George Gri­goriță, consilier patriarhal. Aceasta a fost deschisă de pr. prof. dr. Viorel Sava, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, care a prezentat tema „Cum arată rugăciunea ob­ștească în postpandemie? O analiză liturgico-pastorală”. Au urmat apoi pr. conf. dr. Gheor­ghe Holbea, cu ­tema „Rugăciunea isihastă în experiența mărturisitorilor din închisorile comuniste”, și arhid. lect. dr. Adrian Sorin ­Mihalache de la Facultatea de Teologie din Iași, cu prezentarea intitulată „Măsuri pregătitoare, de ajutor în rugăciunea practicată în crești­nismul răsăritean. Atenția, li­niș­t(ir)ea, lectura, meditaţia, ritmul şi nemişcarea. Observaţii filocalice și rezultate recente din neuroştiinţe”.

În a doua parte a zilei, simpozionul internațional de teologie a continuat cu sesiunea a opta de comunicări, intitulată „Rugăciunea personală, familială și comunitară/de obște”, care a fost moderată de pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal coordonator, director al Publicaţiilor LUMINA. Sesiunea a fost deschisă de pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române, care a susținut prelegerea „Identitatea isihastă a monahismului românesc reflectată în scrierile Sfinților Gheorghe și Calinic de la Cernica”. În continuare au luat cuvântul pr. prof. dr. George Grigoriță, care a prezentat tema „Reguli pastorale privind rugăciunea personală, familială și comunitară (de obște)”, urmat de pr. conf. dr. Marian Vild de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a susținut referatul „Aspecte ale ­rugăciunii în epistolele pauline şi receptarea lor în tradiţia isihastă”.

Simpozionul internațional de teologie s-a terminat cu prezentarea concluziilor acestui eveniment științific.

 

Conferință a părintelui Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped, la Palatul Patriarhiei

De asemenea, acolada finală a evenimentului a reprezentat-o conferința duhovnicească desfășurată în aceeași seară în Aula Magna a Palatului Patriarhiei, care a fost plină de tineri și credincioși iubitori ai cuvintelor de folos ale unuia dintre cei mai apreciați părinți duhovni­cești contemporani. Susținută de părintele arhimandrit Efrem, starețul Mănăstirii ­Vatoped din Sfântul Munte Athos, și intitulată „Unitatea cu Hristos”, conferința a fost organizată de Asociația Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) a Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești, sub coordonarea Sectorului teolo­gic-educațional al Patriarhiei Române.

Întâlnirea de la Palatul Patriarhiei a fost moderată de pr. prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, care l-a prezentat pe părintele arhimandrit Efrem, subliniind că este cunoscut Bisericii noastre, având strânse legături cu școlile teologice și așezăminte monahale din România. În cuvântul său, părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul a apreciat prezența numeroasă a auditoriului, iar apoi a vorbit despre unitatea cu Hristos, care începe din momentul Botezului: „Întotdeauna mă ­bucur că sunt împreună cu dumneavoastră și mai ales mă bucur de evlavia poporului și ceea ce îmi place foarte mult este că văd la poporul român ortodox o simplitate. Cred că acesta este un dar al lui Dumnezeu, o sete. Știți că a avea sete de Dumnezeu este o harismă. Noi, care suntem monahi, să știți că vine un moment când auzim clopotul sau toaca pentru a merge la slujbă și de multe ori ne vine greu. Îmi aduc aminte că mergeam la părintele stareț și îi spuneam că nu aveam râvna pe care trebuie să o avem și ne spunea că este o schimbare naturală a omului de după cădere, lucru de care trebuie să trecem, pentru că dacă ne biruiește acest lucru suntem pierduți. De aceea, văd această sete spontană a dumneavoastră. Este un lucru care dă multă nădejde în Biserică și, într-adevăr, Biserica lui Hristos este o Biserică luptată, dar atunci când este luptată biruiește, ceea ce este o taină. Mi s-a dat acest subiect de a vorbi despre unitatea cu Hristos. Unitatea cu Hristos începe din momentul în care omul se botează în numele Preasfintei Treimi. Atunci este activată prin Botez lucrarea minții omului, noetică. Omul începe și are nevoie să se împărtă­șească de ceea ce este nezidit. Este oare întâmplător că Hristos S-a botezat? El nu făcuse nici un păcat, nici nu s-a aflat viclenie în gura Lui și cu toate acestea S-a botezat ca să ne arate cum intră cineva în Biserică, ca să înceapă să se săvârșească această legătură cu Hristos Însuși”. În continuare, după cuvântul duhovnicesc a avut loc o sesiune de întrebări la care părintele arhimandrit Efrem a oferit răspunsuri și îndemnuri duhov­nicești.

La final, Alexandru Boboc, pre­șe­dintele Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO), i-a mulțumit stare­țului Mănăstirii Vatoped pentru cuvintele de folos, precum și tuturor celor care au ajutat la organizarea evenimentului. De asemenea, cei prezenți au primit gratuit volumul scris de părintele arhimandrit Efrem, intitulat „Gheronda Iosif ­Vatopedinul – un surâs din veșnicie”, ­îngrijit de maicile de la mănăstirea băcăuană Diaconești și apărut la Editura Bonifaciu. “

Rugăciunea constantă aduce bucurie sfântă în viața Bisericii și a credinciosului

Nr. 592-594// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la Simpozionul Internațional de Teologie Importanța rugăciunii în viaţa eclesială și personală a credincioșilor, 10 octombrie 2022, Palatul Patriarhiei din București

 

Simpozionul Internaţional de Teologie Importanța rugăciunii în viaţa eclesială și personală a credincioșilor, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Univer­sității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului.

Acest eveniment se desfășoară în perioada 9-13 octombrie 2022, la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanți ai institu­țiilor de stat, ierarhi, preoți, profesori și specia­liști din țară și din străinătate.

Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele cinci secțiuni:

  1. Rugăciunea în Sfânta Scriptură. Repere biblice de ­comuniune a omului cu Dumnezeu prin rugăciune;
  2. Rugăciunea în viaţa liturgică și ascetică (filocalică) a Bisericii;
  3. Rugăciunea personală, familială și comunitară (de obște);
  4. Importanța rugăciunii pentru vindecarea și sfințirea omului;
  5. Denaturarea rugăciunii prin influența religiilor orientale și a practicilor pseudo-religioase.

Rugăciunea este temelia vieții și creșterii spirituale a omului, este mântuitoare și sfin­țitoare, deoarece ne umple de prezența lui Dumnezeu Cel atotmilostiv.

În Sfânta Scriptură regăsim îndemnuri nenumărate pentru a ne ruga. În Vechiul Testament, în cartea Eccleziasticul, înțeleptul Isus, fiul lui Sirah, spune despre omul rugător: „Inima sa, de dimineață, o înalță spre Domnul, Cel care l-a făcut pe el, și înaintea Celui Preaînalt se va ruga. Va deschide gura sa întru rugăciune și pentru păcatele sale se va ruga” (Eccleziasticul 39, 6-7). Regele Solomon, la sfințirea templului din Ierusalim, cerea smerit lui Dumnezeu: „Să asculți rugăciunea robului Tău și a poporului Tău, Israel, când ei se vor ruga în locul acesta; să asculți din lăcașul șederii Tale cel din ceruri, să asculți și să miluiești” (3 Regi 8, 30).

În Noul Testament, Îl întâlnim pe Domnul Iisus Hristos participând atât la rugăciunile din sinagogi (cf. Marcu 1, 21), cât și rugându-Se în singurătate (Luca 5, 16: „Iar El Se retrăgea în locuri pustii și Se ruga”). Mântuitorul Hristos i-a învățat pe ucenicii Săi rugăciunea Tatăl nostru, izvorul de inspirație al tuturor celorlalte rugăciuni.

În epistolele pauline pot fi întâlnite numeroase sfaturi și cereri pentru înmulțirea rugăciunii. Astfel, Sfântul Apostol Pavel îndemna comunitatea creștină din Efes: „Rugați-vă și pentru mine, ca să mi se dea mie cuvânt, când voi deschide gura mea, să fac cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei” (Efeseni 6, 19). Iar creștinilor din Tesalonic le scria: „Mulțu­mim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toți şi vă pomenim în rugăciunile noastre” (1 Tesaloniceni 1, 2). De asemenea, ­fidelului său ucenic Timotei și celor care îl ajutau în lucrarea sa pastorală le spunea: „Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri, pentru toți ­oamenii” (1 Timotei 2, 1).

Împletirea benefică dintre rugăciunea individuală și rugăciunea liturgică a comunității a fost întotdeauna o caracteristică a spiritua­lității Bisericii Ortodoxe. În Apocalipsă se mărturisește că: „a venit un alt înger și a stat la altar, având cădelniță de aur, și i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă, împreună cu rugăciunile tuturor sfinților, pe altarul de aur dinaintea tronului” (Apocalipsa 8, 3). În acest sens, Sfânta Liturghie este și rămâne centrul și coroana vieții de rugăciune a Bisericii.

Rugăciunea, ca prezență și lucrare a Sfântului Duh în om, aduce mângâiere, pace și bucu­rie; ea ne unește cu Preasfânta Treime, izvorul bucuriei și vieții veșnice, dar și cu Biserica lui Hristos din toate timpurile și din toate locurile. Fără rugăciune nu este Biserică și nici viață creștină. Când pierdem bucuria și pacea sufletului este semnul sigur că nu ne mai rugăm cum trebuie sau cât trebuie.

Creștinul ortodox trebuie să se roage cât mai mult, fiindcă rugăciunea aduce multă iubire sfântă în inimă, ne unește cu Dumnezeu, ne ajută să vedem în fiecare om un frate și în fiecare frumusețe a creației un dar de la Dumnezeu. Rugăciunea ne ajută să înfruntăm greutățile vieții și să pregustăm încă din lumea aceasta tăria și bucuria Învierii și a vieții veșnice. Nimic nu poate înlocui rugăciunea și nici o activitate nu este mai de preț decât ea, fiindcă ea ne dă inspirație și putere pentru cuvântul frumos și fapta bună.

Întrucât rugăciunea este biruința asupra înstrăinării omului de Dumnezeu, de sine însuși și de semeni, ea este izvor de comuniune și devine viața vieții noastre.

În contextul restricțiilor cauzate de situația pandemică mondială din ultimii ani, s-a constatat necesitatea accentuării practicii rugăciunii în viața Bisericii și a credincioșilor. Rugăciunea este izvor de bucurie și de putere spirituală, izvor de pace și de iubire față de Dumnezeu și de semenii noștri, este respirația spirituală a sufletului. Dacă Îl chemăm pe Hristos stăruitor în rugăciune, zicând: „Doamne, mântuiește-ne!”, „Doamne, scapă-ne!”, atunci El vine la noi în suflet și ne ajută, ne luminează și ne întărește. Toate faptele bune ale creștinului și toate gândurile curate sunt roadele rugăciunii sale și ale celor ce se roagă pentru el.

În contextul împlinirii a 1.000 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Simeon Noul Teolog († 1022) și a 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie de la Neamț († 1722), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat, de asemenea, anul 2022 drept Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

Pornind de la îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Rugați-vă neîncetat!” (1 Tesaloniceni 5, 17), sub călăuzirea Sfântului Duh și prin practica duhovnicească a Sfinților Părinți, rugăciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”, denumită atât „rugăciunea minții”, cât și „rugăciunea inimii”, aceasta a devenit calea cea mai bună pentru luminarea sufletului și sfințirea vieții creștinului.

Rostirea neîncetată a acestei rugăciuni, însoțită de smerenie și pocăință, a condus mulți creștini la o înaintare duhovnicească în sfințenie, culminând cu vederea luminii necreate sau a slavei Preasfintei Treimi, potrivit făgăduinței Domnului Hristos: „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8). Prin practicarea rugăciunii neîncetate s-a născut în ­Biserică isihasmul, dorul de liniște și trezvie, sau starea de pace și bucurie duhovnicească, în contrast cu lumea agitată1.

Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii la Simpozionul Internaţional de Teologie Importanța rugăciunii în viaţa eclesială și personală a credincioșilor, cu speranţa că acest eveniment academic va contribui la promovarea rugăciunii ca stare de întâlnire și convorbire a omului cu Dumnezeu, ca izvor de sfințire în Biserică și în familie, dar și ca arvună a bucuriei din Împărăția iubirii Preasfintei Treimi.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă:

1 Vezi: Andre SCRIMA, Despre isihasm, trad. de Maria-Cornelia Ică, Anca Manolescu, Toader Saulea și Sorana Corneanu, București, Ed. Huma­nitas, 2003, pp. 74-75.

 

Protocol între Patriarhia Română și Ministerul Sănătății

Nr. 592-594// în / de

Patriarhia Română și Ministerul Sănătății au semnat marți, 25 octombrie 2022, un protocol ­privind desfășurarea activităților de asistență religioasă creștin-ortodoxă în unitățile sanitare sub­ordonate Ministerului Sănătății.

Cele două instituții sunt reprezentate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și de domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Scopul acestui protocol, care actualizează și completează pe cele din anii 1995 și 2008, este regle­mentarea activității de asis­tență religioasă creștin-ortodoxă din unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănă­tății, precum și colaborarea dintre cele două instituții în domeniul asis­tenței medicale integrate cu domeniul asistenței sociale și religioase.

Misiunea și atribuțiile preotului de spital sunt enunțate pornind de la experiența celor peste 25 de ani de activitate a Bisericii Ortodoxe Române în cadrul uni­tăților sanitare, reafir­mân­du-se principalele atribuții ale acestuia: săvâr­șește serviciile religioase conform programului aprobat de eparhia respectivă, cu acordul conducerii unității sanitare în cauză; vizitează cu regularitate bolnavii din unitatea în care își desfășoară activitatea; întreține convorbiri du­hov­nicești cu bolnavii și cu membrii familiilor acestora; asigură servicii religioase în cazurile de urgență şi administrează Sfintele Taine și ierurgii cu respectarea prevederilor Bisericii Ortodoxe Române; cultivă și păstrează o atmosferă religioasă echilibrată, evitând prozelitismul de orice fel şi sprijinind, la cerere, pe cei de altă confesiune în sensul primirii asistenței religioase din partea cultului de care aparțin; acordă asistență religioasă sala­riaților unităților sanitare, la solicitarea acestora; săvâr­șește slujbe speciale: înmormântarea deceda­ților abandonați sau fără familie, botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea părin­ților ș.a.

Întrucât numărul preoților or­to­docși care activează în unități sanitare, în acest moment, depă­șește 250, părțile au hotărât să facă demersuri comune pentru înfiin­țarea în cadrul Ministerului Sănătății a unui post de responsabil cu activitatea de asistență religioasă.

Cele două instituții se angajează să promoveze: adoptarea unui stil de viață sănătos prin educaţie pentru sănătate şi educaţie religioasă; evitarea consumului de produse care dăunează sănătății: tutun, alcool, droguri, alimente şi băuturi care au un impact negativ asupra sănătății etc.; educarea şi sprijinirea familiei în conștientizarea rolului important al copilului în sănătatea familiei şi a societății; îmbună­tățirea accesului la servicii de asistență medicală primară prin creșterea gradului de conști­entizare privind importanța prezentării la medic pentru consul­tație de la primele simptome de boală și la consultații periodice pre­ventive.

Protocolul a fost încheiat pentru o perioadă de 10 ani.

Gala voluntarilor „Tineri în acțiune!” la Palatul Patriarhiei

Nr. 592-594// în / de

Tinerii voluntari care au participat la organizarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, s-au reunit joi seara, 10 noiembrie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, în cadrul Galei voluntarilor „Tineri în acțiune!”.

 

La evenimentul moderat de diac. asist. dr. Eugen Maftei, consilier eparhial la Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Cuvântul de deschidere a aparținut moderatorului evenimentului, care a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru grija părintească arătată tinerilor voluntari, precum și acestora din urmă pentru dăruirea de care au dat dovadă prin participarea la activitățile de sprijinire a organizatorilor evenimentelor festive prilejuite de sărbătoarea ocrotitorului Catedralei Patriarhale și al Capitalei, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou.

Cei prezenți au vizionat apoi un material video realizat de TRINITAS TV în care au fost evidențiate activitățile tinerilor voluntari din cadrul acestor manifestări festive prilejuite de hramul Catedralei Patriarhale.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Voluntariatul în Biserică este acțiune în comuniune de rugăciune și fapte bune”, în care a evidențiat faptul că, prin acțiunile dezinteresate, tinerii voluntari devin mâinile lucrătoare ale iubirii milostive a lui Hristos, felicitându-i pentru dăruire și îndemnându-i să continue ­lucrarea lor.

De asemenea, Marius-Ștefan Ciulu, inspector eparhial în cadrul Sectorului învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, a prezentat principalele direcții de activitate ale grupului de voluntari „Tineri în acțiune!” aprobate pentru anul 2023, felicitându-i, la rândul său, pe tineri pentru implicare.

În încheiere, tinerii voluntari au primit din partea Preafericirii Sale daruri constând într-o iconiță cu chipul Sfinților ­Arhangheli Mihail și Gavriil, o carte de rugăciuni, precum și lucrarea „Catehismul creștinului dreptcredincios”, apărută la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.