Ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

Nr. 588-590// în / de

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din Capitală a avut loc joi, 9 iunie, ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor. Noii membri ai acestui organism bisericesc au fost aleși în 10 circumscripții electorale, în data de 12 mai, pentru un mandat de patru ani, în perioada 2022-2026. Evenimentul desfășurat la Palatul Patriarhiei a fost prezidat de Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel, care este și Arhiepiscopul Bucureștilor.

 

Adunarea eparhială este organismul deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei. Înainte de începerea lucrărilor, membrii aleși ai Adunării eparhiale au luat parte la Sfânta Liturghie săvârșită la Catedrala Patri­arhală. În continuare, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit slujba de Te Deum în Sala „Europa ­Christiana” a Palatului Patriarhiei, la care au participat, alături de cei dintâi, membrii Permanenței Consiliului eparhial, protoiereii și exarhii din Arhi­episcopia Bucureștilor.

Lucrările ședinței de constituire a Adunării eparhiale au fost deschise, în Aula Magna „Teoc­tist Patriarhul”, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pre­ședintele de drept al acestui organism. La rostirea apelului nominal, fiecare membru ales și-a depus mandatul la biroul adunării. În continuare au fost constituite, pe baza cir­cum­scripțiilor, două secțiuni ale Adunării eparhiale, în cadrul cărora membrii acestora și-au verificat reciproc mandatele. Lucrările celor două secțiuni s-au desfășurat în Salonul „Sfântul Dionisie Exiguul” și în Salonul „Sfântul Ioan Casian” din Palatul Patriarhiei. La finalul acestor proceduri, ședința a fost reluată în plen, iar Preafericirea Sa a declarat Adunarea eparhială legal constituită. A urmat depunerea jurământului de onestitate și fidelitate față de Biserică.

În continuare s-au desfășurat lucrările de alegere, desemnare și delegare pentru o peri­oadă de patru ani, care privesc atât funcțio­narea Adunării eparhiale, cât și funcționarea altor organisme bisericești, de la nivel eparhial, mitropolitan și național. Mai întâi a fost alcătuit biroul definitiv al Adunării eparhiale, format din trei secretari, un cleric și doi mireni, cel dintâi fiind declarat secretar general al organismului deliberativ. Totodată, a fost stabilită com­ponența celor cinci comisii de lucru ale adunării. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a afirmat: „Părinții consilieri au făcut propuneri legate de componența acestor comisii ținând seamă de afinitatea activității profesionale a fiecărui membru propus. Comisia administrativ-bisericească se ocupă cu organizarea vieții bisericești din eparhie. Comisia culturală și edu­cațională se ocupă, în general, de învățământul religios și de cel teologic, precum și de activități cu tineretul. Comisia economică, bugetară și patrimonială are în vedere susți­nerea celorlalte activități de la nivelul eparhiei prin stabilirea unui buget adecvat. Totodată, ea se ocupă și de patrimoniul Bisericii, care tre­buie păstrat și înmulțit. Comisia social-filantropică se ocupă cu ajutorarea celor care au nevoie de susținere, încurajare și sprijin. Ultima comisie este cea organizatorică, juridică și de validare, care activează în general la începutul lucrărilor de constituire și de validare a mandatelor. Această comisie lucrează și dacă, între timp, unii membri ai adunării se retrag sau trec la Domnul, având datoria de a valida mandatele celor care îi înlocuiesc”.

În privința alegerilor și desemnărilor referitoare la funcționarea altor organisme bisericești, Adunarea eparhială a delegat trei dintre membrii săi, un cleric și doi mireni, ca reprezentanți în Adunarea Națională Bisericească: părintele conf. dr. Gheorghe Holbea, domnul notar public Dumitru Viorel Mănescu și domnul prof. dr. Nicolae Istudor. De asemenea, la propunerea Preafericirii Sale au fost aleși nouă membri ai Consiliului eparhial și trei membri și trei supleanți ai Consistoriului eparhial. Totodată, chiriarhul a desemnat doi clerici cu studii juridice pentru a fi aprobați de Sinodul mitropolitan ca membri ai Consistoriului mitropolitan.

 

Ziua de naștere a Patriarhului României, sărbătorită prin rugăciune

Nr. 588-590// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a împlinit vineri, 22 iulie 2022, vârsta de 71 de ani. La ceas aniversar, Preafericirea Sa, împreună cu ierarhi, preoți, consilieri patriarhali și eparhiali și reprezentanți ai autorităților de stat, a participat în Catedrala Patriarhală la slujba de Te Deum săvârșită de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, ca mulțumire adusă Preasfintei Treimi pentru binefacerile și împlinirile recente din viața Bisericii Ortodoxe Române și a Patriarhului României. Ulterior, la Palatul Patriarhiei a avut loc un moment festiv.

 

Evenimentul aniversar a debutat în dimineața zilei de vineri la Catedrala Patriarhală din București prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către Episcopul Basarabiei de Sud, în cadrul căreia a fost rostită o rugăciune de mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra ­Întâistătătorului Bisericii noastre. În continuare, ierarhul a să­vârșit o slujbă de mulțumire cu prilejul sărbătoririi zilei de naștere a Patriarhului României, fiind prezenți ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri din cadrul Administrației Patriarhale și Adminis­trației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, precum și reprezentanți ai autorităților locale și de stat.

La finalul slujbei de Te Deum, Înaltprea­sfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a rostit un cuvânt de felicitare în care a evidențiat faptul că această zi reprezintă o sărbătoare ­pentru credincioșii ortodocși români de pretutindeni, care mulțumesc lui Dumnezeu, în biserică și nu numai, pentru darul rânduirii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel ca arhipăstor al Bisericii Ortodoxe din țara noastră: „Părintele Patriarh mulțumește lui Dumnezeu, împreună cu noi, pentru darul sfânt al vieții primit de la părinți evlavioși, trecând apoi în brațele altor părinți și crescând, prin dascălii și învățătorii săi, la măsura teologului profund, care a căutat tot timpul lumina din Domnul Iisus Hristos,
pe care a aprofundat-o în lumina Prea­sfintei Treimi. Preafericirea Sa este slujitorul care se adapă tot timpul din ­izvoarele Sfintei Treimi, iar acestea se întâlnesc la tot pasul în viața sfintei noastre Biserici Ortodoxe”.

Înaltpreasfinția Sa a amintit pe scurt și bogata activitate misionară, pastorală și filantropică desfășurată la inițiativa, la îndemnul și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prezentată deseori prin intermediul componentelor Centrului de Presă BASILICA, având ca scop încurajarea credincioșilor ortodocși români de a stărui în rugăciune și în iubire de Dumnezeu și de semeni și de a săvârși fapte bune. „În timpuri de molimă, de boală și de încercare, neînfricatul nostru rugător ne-a chemat la ­aprofundarea rugăciunii. Prin rugăciune și filantropie am trecut peste acest val greu. Preafericirea Voastră, ați păstrat speranța în mințile, inimile și în sufletele rugătorilor și credincioșilor, iar în momente de tulburare, când nu ne-am fi așteptat ca frații să nu se mai iubească reciproc, asemenea Domnului Hristos, ați venit cu ofranda păcii din inimi, spre bucuria poporului și a Bisericii și ne-ați îndemnat să ne deschidem brațele frățești către toți cei care suferă, primindu-i ca pe Iisus Hristos. Multe alte fapte și împliniri ale Preafericirii Voastre sunt extraordinare, pentru că sunt urmate de popor, de tinerii educați prin taberele școlare, prin școlile teologice, prin publi­cațiile luminoase, dar mai ales prin faptul că ați urcat de pe treapta filantropiei pe treapta Filocaliei”, a spus Înalt­prea­sfințitul Părinte Arhiepiscop Casian.

La finalul cuvântului său, ierarhul i-a oferit Părintelui Patriarh Daniel, din partea Sfântului Sinod, o icoană cu chipurile Maicii Domnului și Pruncului Iisus și un frumos coș cu flori.

 

Recunoștință pentru părinții trupești și duhovnicești

La rândul său, Patriarhul României a mulțumit ierarhului care a slujit și celui care a vorbit în numele Sfântului Sinod, dar și tuturor celor prezenți, care au înălțat împreună rugăciuni către Dumnezeu. „Mulțumim în primul rând celor care ne ajută în această misiune de păstorire a Bisericii Ortodoxe Române și celor care dau dovadă de cooperare și coresponsabilitate în toate instituțiile biseri­cești. Mulțumim și instituțiilor statului care sprijină Biserica în mod sincer și constant. În această zi de aniversare a nașterii, gândul și rugăciunea noastră s-au îndreptat și către odihna sufletelor părinților noștri după trup, dar și către părinții duhov­nicești care au contribuit de-a lungul timpului la formarea noastră spirituală și intelectuală. Este o zi de recunoștință pentru ceea ce am primit de la părinți, profesori, prieteni și de la toți cei care ne-au ajutat în viață. În aceste momente trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru ajutor în continuarea lucrării bune și folositoare Bisericii și poporului, respectiv lucrarea de zidire duhovnicească, din inimi, dar și lucrarea de zidire a Altarelor noi, a bisericilor noi, a noilor instituții teologice, culturale și media. Toate acestea sunt brațe ale slujirii Bisericii îndreptate către popor. Avem bucurii mari când constatăm că elevii seminariști și studenții teologi obțin rezultate frumoase la învățătură și devin minți luminate pentru a-L sluji pe Hristos și Evanghelia Sa. De asemenea, ne bucurăm când vedem că, în jurul țării noastre, comunitățile ortodoxe românești dezvoltă programe și activități frumoase, unind rugăciunea cu acțiunea și hărnicia cu dărnicia. Remarc în mod deosebit lucrarea săvârșită în Basarabia, dar și în alte părți ale diasporei române. Ne rugăm Prea­sfintei Treimi, Maicii Domnului și tuturor sfinților să ne dăruiască tuturor pace, ­bucurie, sănătate și mântuire”, a reliefat Preafericirea Sa.

 

Moment aniversar la Palatul Patriarhiei

După ceremoniile liturgice din Catedrala Patriarhală, în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un moment festiv în timpul căruia au fost prezentate mesaje de felicitare din partea autorităților de stat centrale şi locale, precum şi a altor instituţii publice. Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a citit mesajele de felicitare transmise cu ocazia zilei de naștere a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de către Marcel Ciolacu, preșe­dintele Camerei Deputaților; Lucian Bode, ministrul afacerilor interne; Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe; Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale; prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătății; prof. dr. Sorin Cîmpeanu, ministrul edu­cației; Gabriela Firea, ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse; Alina Corina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție; Mihai Busuioc, pre­șe­dintele Curții de Conturi a României; prof. dr. Marian Preda, rectorul Uni­ver­sității din București; Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit repre­zen­tanților autorită­ților de stat pentru mesajele de felicitare și a evidențiat buna conlucrare între Biserică și Stat pentru binele întregii co­munități. „În mod deose­bit vă mulțumim pentru încurajare. ­Aceste mesaje sunt pentru noi, ca și pentru fiecare om responsabil de activitatea unei instituții, de încurajare, pentru că se constată din ce în ce mai mult că nimeni nu poate singur rezolva multitudinea problemelor actuale. Este nevoie de consultare, comunicare și cooperare. Este mare nevoie să ne inspirăm unii de la alții, să ne sfătuim și să ne încurajăm. De aceea, noi avem, potrivit tradiției, câte două întruniri obligatorii pe săptămână, una a Permanenței Consiliului Național Bisericesc și alta a Per­manenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Asemenea ministerelor, sectoarele sau departamentele noastre de activitate necesită o consfătuire aproape permanentă. Ne bucurăm când vedem că există o dorință de a sluji instituția și de a ajuta poporul român. Vă dorim tuturor multă sănătate, ajutor de la Dumnezeu și cu profundă recunoștință vă mulțumim pentru participare și pentru conlucrare, susținere și încurajare”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

La eveniment au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai autorităţilor de stat centrale şi locale, reprezentanţi ai altor culte religioase din ţara noastră, oameni de cultură, personalităţi ale vieţii publice româneşti, clerici și mireni.

La final, Preafericirea Sa a primit câte un buchet de flori din partea Permanenței Consiliului Național Bisericesc și a Permanenței Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Şedinţa Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 588-590// în / de

În Sala Sinodală din Reșe­dința Patriarhală s-a desfășurat luni, 4 iulie 2022, ședința Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, sub preșe­dinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. ­Sinodul Permanent a desemnat prin vot secret consultativ ierarhii eligibili pentru scaunul vacant al Episcopiei Daciei Felix.

 

În deschiderea lucrărilor, Patriarhul României, în calitate de președinte, s-a consultat cu membrii sinodului în privința desemnării celor doi ierarhi eligibili. „Episcopia Daciei Felix este o eparhie care se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române, ca și Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei și Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande. Întrucât nu au Sinod mitropolitan, după procedura din statut, Sinodul mitropolitan este înlocuit de Sinodul Permanent, care are rol consultativ și validează candidații propuși. În 17 februarie 2022, la Episcopia Daciei Felix, scaunul de Episcop a devenit vacant prin transferarea temporară a Prea­sfin­țitului Părinte Daniil Stoenescu până la 1 octombrie 2022 în postul de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, urmând ca din 1 octombrie 2022 să fie pensionat”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Prin vot secret consultativ au fost desemnați cei doi candidați: Prea­sfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Prea­sfințitul Pă­rinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Sfântul Sinod s-a întrunit în şedinţă de lucru

Nr. 588-590// în / de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit marți, 5 iulie 2022, în ședință de lucru, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

După slujba de mulțumire săvârșită în Sala „Europa Christiana” de Prea­sfințitul Părinte Sofian Brașovea­nul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieștea­nul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, a dat citire apelului nominal. Constatând prezența statutară a membrilor Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschisă ședința de lucru, menționând programul și punctele de pe ordinea de zi.

 

Alegerea noului Episcop al Daciei Felix

În seara precedentă, Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române i-a desemnat prin vot secret consultativ pe ierarhii ­eligibili pentru ocuparea scaunului vacant al Episcopiei Daciei Felix, candidații propuși fiind Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor. În cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod, des­fășurată în dimineața zilei de marți, membrii acestuia l-au ales pe Preasfințitul ­Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar ­patriarhal, în demnitatea de Episcop titular al acestei eparhii, ierarhul obținând
29 dintre voturile exprimate.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a felicitat pe Preasfințitul Părinte ­Ieronim pentru alegerea sa în noua demnitate, vorbind totodată și despre provocările misionare și pastorale pe care episcopul ales le va întâmpina în cadrul noii sale slujiri: „Aprecierea de care Preasfințitul Părinte Ieronim se bucură din partea membrilor Sfântului Sinod trebuie să îi dea curaj, întrucât sunt multe de făcut în această eparhie, dar sunt și posibilități mari. Cel puțin în zona Voivodinei, eparhia este una consolidată, cu oameni gospodari, cu parohii cu biserici mari și case parohiale, iar Catedrala ortodoxă românească din Vârșeț se află foarte aproape de Catedrala ortodoxă sârbească”.

„Primesc cu bucurie această chemare a Duhului Sfânt”

La rândul său, noul Episcop ales al Daciei Felix a mulțumit Întâistătătorului Bisericii noastre și celorlalți membri ai Sfântului Sinod pentru încrederea acordată, rostind un cuvânt în care a subliniat necesitatea acceptării chemărilor la slujire în Biserica lui Hristos: „De când am pornit pe drumul slujirii lui Dumnezeu și al Bisericii, am înțeles că această slujire nu este ușoară. Ea înseamnă multă responsabilitate și multă jertfă. Pe parcursul vieții am avut parte de diverse momente pe care le-am considerat a fi încercări sau provocări, dar în care am avut parte de ajutorul lui Dumnezeu. (…) Primesc cu bucurie această chemare a Duhului Sfânt pentru noua slujire, mă încredințez rugăciunilor voastre și solicit sprijinul și îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel întrucât vor fi dificultăți cărora va trebui să le răspundem, luând decizii în interesul Bisericii noastre și al bunei înțelegeri și păcii între Biserici”.

În continuare, Preafericirea Sa i-a mulțumit Preasfințitului Părinte Ieronim pentru cuvântul de înțelepciune și de încurajare la misiune, amintind totodată că Dumnezeu cheamă la slujire prin Biserică și vorbind despre chemarea Sfântului Apostol Pavel, care a devenit din prigonitor al creștinilor propovăduitor al Evangheliei printre neamuri. La lucrările Sfântului Sinod au fost prezenți și părintele Boian Aleksandrović, vicar al Timocului, și părintele Emanuel Tăpălagă, vicar al Voivodinei, din Episcopia Daciei Felix, cărora Părintele Patriarh le-a oferit Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit”.

 

„Episcopul, parte constitutivă a slujirii Sfintei Euharistii”

În prima parte a ședinței, Patriarhul României l-a invitat pe Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, să susțină meditația duhovnicească intitulată „Episcopul, parte constitutivă a slujirii Sfintei Euharistii”. În alcătuirea meditației sale, ierarhul a plecat de la corelația a trei texte, unul biblic și două patristice, ce subliniază într-o manieră teologică profundă legătura intrinsecă dintre Altar și episcop, respectiv dintre Euharistie și slujirea episcopală.

Preafericirea Sa a rostit câteva cuvinte pe marginea meditației duhovnicești prezentate de ierarh: „Cea mai sigură teologie este aceea a Sfinților Părinți, teologie care a fost asumată în cult. Foarte multe dintre cântările noastre liturgice sunt părți din cuvântări ale unor Părinți ai Bisericii. Ceea ce a fost mai sigur, mai curat și mai clar exprimat din Sfinții Părinți a fost receptat de melozii Bisericii, cei care au compus cântări. Unele dintre ideile acestora au fost prelucrate, astfel încât textele liturgice ortodoxe sunt, în mare parte, prelucrări ale unor cuvântări sau ale unor lucrări teologice ale Sfinților Părinți. Cea mai sigură abordare este cea patristică pentru că același Duh Sfânt care a inspirat Scripturile i-a inspirat și pe păstorii Bisericii care au compus rugăciunile și au lucrat pentru mântuirea credincioșilor încredințați lor. Canoanele nu au fost alcătuite de canoniști și nici dogmele de dogmatiști, de profesori, ci au fost formulate de părinți păstori de mitropolii. Se cunoaște faptul că la sinoade au participat îndeosebi mitropoliții. Sfinții părinți păstori de suflete au formulat dogmele și au stabilit canoanele. Dogma este norma credinței, iar canonul, norma de viețuire creștină. Atunci când reveneau, în urma unui sinod, în eparhiile lor, părinții trebuiau să pună în practică hotărârile luate acolo, hotărâri ce aveau întotdeauna menirea de a-i ajuta pe credincioși să se mântuiască. (…) Cei care au selectat din lucrările Sfinților Părinți și au alcătuit scrieri liturgice ortodoxe, folosite în cultul Bisericii noastre, au fost foarte atenți, cunoscând faptul că scopul tainelor dumnezeiești este mai important decât explicarea lor. Trebuie să amintim că centralitatea slujirii episcopale în Biserică nu reprezintă, în scrierile Pă­rinților, o ideologie a puterii. Sfinții Pă­rinți, de exemplu, au ales drept rugăciuni la îmbrăcarea arhiereului pe cele care pun accentul pe responsabilitate și pe sfințenia slujirii, nu pe putere”. Părintele Patriarh a precizat faptul că textul meditației duhovnicești prezentate de Preasfințitul Părinte Ignatie va fi publicat într-un volum comun împreună cu celelalte meditații prezentate de ierarhi.

În cea de-a doua parte a ședinței, ierarhii membri ai Sfântului Sinod s-au întrunit în comisiile sinodale pentru întocmirea referatelor privind problemele repartizate fiecăreia. Acestea sunt: Comisia pastorală, monahală și socială; Comisia teologică, liturgică și didactică; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină; Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase. Finalul şedinţei a fost dedicat prezentării referatelor comisiilor sinodale de către raportorii acestora în plenul Sfântului Sinod.

 

Preasfințitul Părinte Ieronim Crețu – date biografice

Preasfinţitul Părinte ­Ieronim Crețu s-a născut în comuna Brăieşti, judeţul Buzău, la data de 21 noiembrie 1959. După absolvirea Seminarului Teologic în anul 1981, a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Bucureşti, închinoviindu-se la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Neamţ, în iulie 1986.

La 2 ianuarie 1987 a depus voturile monahale şi în scurt timp a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah, fiind totodată hirotesit și duhovnic la Mănăstirea Bistriţa-Neamţ.

În 29 aprilie 1988 a fost numit preot slujitor la Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi responsabil al Bibliotecii Centrale Patriarhale, iar de la 2 martie 1990 a îndeplinit slujirea de eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

În 25 decembrie 1990 a fost hirotesit protosinghel, iar la 10 aprilie 1994 arhimandrit.

În 5 august 1994, a fost numit delegat al Patriarhiei Române la Sfintele Locuri şi Superior al Sfintelor Aşezăminte Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan.

A fost distins cu Crucea Patriarhală a Patriarhiei Ecumenice de către Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului şi cu Crucea Ierusalimului, devenind „Cavaler al Sfântului Mormânt” al Învierii Domnului din Ierusalim, prin decizia Patriarhului Diodor al Ierusalimului, dar şi cu Crucea Patriarhală Rusă, dăruită de către Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei şi a toată Rusia.

În anul 2009 a fost ales Episcop-vicar patriarhal, cu titulatura „Sinaitul”, și hirotonit arhiereu în 29 mai 2014, în Catedrala Patriarhală din București.

Sărbătoarea jurnaliștilor Patriarhiei Române

Nr. 588-590// în / de

Sărbătoarea Sfintei Treimi reprezintă un moment cu însemnătate specială pentru Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, care în această zi îşi serbează hramul.

 

Cu acest prilej, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, Prea­sfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, ostenitori ai Centrului de Presă, a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, în cadrul căreia au fost înălţate rugăciuni de laudă şi de mulţumire pentru binefacerile revărsate asupra ostenitorilor, colaboratorilor şi beneficiarilor componentelor Centrului de Presă al Patriarhiei Române: Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS TV, Publi­caţiile „LUMINA”, Agenţia de știri BASILICA şi Biroul de presă şi relaţii ­publice al Patriarhiei Române. La final, Prea­sfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a dat citire cuvântului de binecuvântare al Prea­fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat: „Centrul de Presă BASILICA al ­Patriarhiei Române – 15 ani de vestire a binecuvântării Preasfintei Treimi”.

Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române – 15 ani de vestire a binecuvântării Preasfintei Treimi

Nr. 588-590// în / de

Mesajul Prea­fericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la ziua Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, Bucu­rești, 13 iunie 2022

 

În urmă cu aproape 15 ani, la 27 octombrie în anul 2007, lângă Catedrala Patriarhală, a fost înființat Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, un ansamblu mediatic necesar Bisericii Ortodoxe Române în menirea ei de comunicare a Evangheliei lui Hristos în lume.

Această fondare era o inițiativă nouă, însă nu o inovație în misiunea Bisericii. În acel an, cea mai veche componentă a Centrului de Presă, Radio TRINITAS, avea deja aproape 10 ani de experiență, iar cotidianul „Ziarul ­LUMINA”, doi ani de apariție neîntreruptă.

A fost nevoie, însă, ca Biserica Ortodoxă Română să folosească o nouă posibilitate de vestire a Evangheliei, oferită de dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă. Astfel, în toamna anului 2007, Radioului TRINITAS și „Ziarului LUMINA” li s-au adăugat, în alcătuirea Centrului de Presă BASILICA, Tele­viziunea TRINITAS TV și Agenția de știri BASILICA, înființate chiar atunci, precum și Biroul de presă, existent deja ca sector de ­activitate al Patriarhiei Române.

Deci, sunt cinci componente ale Centrului de Presă BASILICA. Ele se adresează celor care ascultă Cuvântul Evangheliei, celor care privesc chipurile sfinților și lucrările Bisericii, celor care citesc texte edificatoare de suflet, celor care se roagă și simt pacea și bucuria din Sfânta Liturghie, celor care iubesc valorile credinței și faptele iubirii milostive.

Centrul de Presă BASILICA, născut în Biserică şi purtând numele Bisericii, se adresează cu prioritate celor care simt în Biserică iubirea și ajutorul Preasfintei Treimi. Acest adevăr a fost important mai ales în cei doi ani de pandemie, când comunicarea plină de grijă a sus­ținut comuniunea spirituală între credincioși, despărțiți fizic unii de ceilalți, dar aproape de aproapele prin rugăciunea Bisericii transmisă la radio sau la televizor. Mai ales în acest An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului se remarcă misiunea de transmitere în direct, zilnic, a Sfintei Liturghii și de publicare a cuvintelor de învățătură rostite în cadrul sfintelor slujbe.

Această activitate mediatică a Patriarhiei Române, prin Centrul de Presă BASILICA, este cunoscută și apreciată nu doar de credincioșii români din țară, ci și de românii care trăiesc și lucrează în afara granițelor României. Anul 2021, pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat An omagial al pastorației românilor din afara României, a fost un timp în care activitatea mediatică a Bisericii Ortodoxe Române s-a intensificat prin noi emisiuni și rubrici (de radio, televiziune sau ziar), prin știri și mesaje mai numeroase în folosul românilor din țară și din diasporă.

În toți cei 15 ani de activitate de radio, tele­viziune, ziar, agenție de știri și birou de presă, s-a putut constata că tot ceea ce unește cele cinci componente mediatice este misiunea de receptare și de mărturisire a binecuvântării lui Dumnezeu roditoare în viața Bisericii și a ­poporului român. Astfel, Centrul de Presă ­BASILICA a devenit un promotor al comuniunii eclesiale și sociale în ţară şi în diaspora română.

În această zi de sărbătoare, adresăm calde mulțumiri celor care susțin activitatea Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române: ierarhilor, clericilor, monahilor și cre­din­cioșilor mireni ai Bisericii Ortodoxe Române, pentru conlucrare misionară și umanitară.

Felicităm pe cei care lucrează cu multă dăruire în Centrul de Presă BASILICA și le mulțumim pentru activitatea lor bogată de comunicare în lume a iubirii milostive a lui Dumnezeu.

În acest an aniversar, ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze pe ostenitorii Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, ca să fie în continuare „izvor de lumină, de adevăr și de bucurie, ca prin glas curat, prin cântări duhovnicești, prin cuvinte alese și prin imagini folositoare”1 să împlinească misiunea de a vesti Evanghelia iubirii lui Hristos și lucrarea Bisericii Lui în lume.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă:

  1. Rugăciunea pentru binecuvântarea unui post creștin de radio sau televiziune, Molitfelnic, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2019, p. 742.

„Ziarul Lumina 5000”: colocviu de presă la Mănăstirea Caraiman

Nr. 588-590// în / de

Sub auspiciile înălţării sufleteşti inspirate de Masivul Bucegi şi de Mănăstirea Caraiman, s-au desfășurat, în perioada 14-17 iulie 2022, lucrările Colocviului „Ziarul Lumina 5.000: trecut, prezent și viitor”. Au participat 40 de jurnaliști din Centrul de presă BASILICA, specialiști în comunicare, profesori și doctoranzi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” și de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București.

 

În deschidere, părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicaţiilor LUMINA, a citit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Ziarul Lumina – o mare binecuvântare”, transmis la apariţia ediţiei cu numărul 5.000 a „Ziarului Lumina”, la 17 februarie 2022. Această reactualizare a mesajului Patriarhului României a fost justificată de părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu prin continuitatea organică dintre evenimentul aniversar din februarie 2022 şi actualul colocviu de la Mănăstirea Caraiman.

„Am organizat acest colocviu de presă în ideea de a reflecta asupra trecutului, asupra prezentului și de a ne îndrepta câteva gânduri asupra viitorului, nu numai al publicației noastre, ci și al cooperării dintre presa scrisă, presa audio-vizuală și digitală. Totodată, acest colocviu are rolul de a stabili punți de comunicare și în exteriorul Bisericii, pentru că «Ziarul Lumina» de la început și-a dorit a fi tocmai o cale de comunicare cu societatea, cu mediile de comunicare din zilele noastre și, bineînțeles, o cale de comunicare în care jurnalismul creștin să aibă întotdeauna puncte de contact cu jurnalismul din societatea în care ne aflăm. La final, vom putea avea concluzii de la prezentările susținute, pentru că lucrările desfășurate mi-aș dori să fie o legătură în spiritul cultivării a ceea ce s-a făcut bine și al observării a ceea ce mai avem de făcut, pentru că întotdeauna presa este o muncă de fiecare zi. Mă bucur de prezența dumneavoastră și vă mulțumesc tuturor pentru participare și sperăm să avem zile fructuoase și din punct de vedere academic, științific, jurnalistic, dar și din punct de vedere uman”, a precizat părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu.

 

Cotidianul Patriarhiei Române în 5.000 de pași

Colocviul de presă s-a desfășurat pe două secțiuni în care au fost prezentate ­referatele științifice. În prima secțiune, „«Ziarul Lumina», cotidianul Patriarhiei Române, în 5.000 de pași”, moderată de părintele consilier patriarhal Nicolae ­Dascălu și Augustin Păunoiu, redactor-șef al publicației „Lumina de Duminică”, 11 participanți au susținut prelegeri cu privire la „Ziarul Lumina” și la locul publi­cației în presa bisericească din acești ani: pr. dr. Nicolae Dascălu, „Etape și repere din evo­luția proiectului editorial «Ziarul Lumina» (2005-2022)”; pr. dr. Nicolae-Cristian Câdă, „Vestitorul Ortodoxiei – reper al renaşterii și dezvoltării presei bisericeşti autohtone din ultimele trei decenii”; pr. dr. Ciprian Florin Apetrei, „Cuvântul care zidește în «Ziarul Lumina»”; Daniela Șontică, „Scriitorii – prietenii «Ziarului Lumina»: repere din istoria suplimentului «Lumina literară și artistică» (2014-2019)”; drd. Dragoș ­Vlădescu, „Vizitele externe bisericești în cotidianul «Ziarul Lumina» al Patriarhiei Române”; Silviu Dascălu, „Actualitatea religioasă în cotidianul Patriarhiei Române”; Cristina Zamfirescu, „Cât de vizibile sunt ziarele/site-urile de știri ortodoxe?”; Damian Buchiu, „Catedrala Mântuirii Neamului în paginile Publicațiilor LUMINA”; ­Dumitru Manolache, „«Ziarul Lumina» – lucrare ziditoare într-o lume reală derealizată”; drd. Andrei Butu, „Discursul ­omiletic în mass-media Bisericii Ortodoxe Române, mijloc de comunicare inter­personală”; Nicoleta Olaru, „Site-ul ­«Ziarului Lumina», actualizat în timp real, rapid și bine organizat”.

 

„Mass-media în Biserică și Biserica în mass-media”

În cea de-a doua secțiune, „Mass-media în Biserică și Biserica în mass-media”, moderată de prof. dr. Mihai Coman și pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal, au fost susți­nute 10 referate științifice, care au analizat rolul presei în societate și în Biserică: prof. dr. Mihai Coman, „Despre jurnalismul adevărat”; pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, „Puterea cuvântului”; prof. dr. Adriana Filipescu, „Spațiul virtual. Mediul online și comunicarea religioasă”; pr. prof. dr. Mihail Săsăujan, „Semnificația și impactul transmiterii Sfintei Liturghii online în timpul stării de urgență și alertă la nivel național – COVID-19 (15 mar­tie – 15 iunie 2020). Studiu de caz: Biserica Albă din București”; diac. asist. dr. Gheorghe Anghel, „Fenomenul Fake News și spațiul eclesial: Fact-checking o posibilă formă de misiune a Bisericii?”; Răzvan Bucuroiu, „Cuvântul Evangheliei în lumea noastră: ecran, microfon sau solee?”; ­Vasile Bănescu, „Comunicarea Bisericii în contextul socio-cultural marcat de noile ideologii”; pr. prof. dr. Emanuel-Pavel Tăvală, „Telegraful Român 5.0”; diac. drd. Gheorghe Cristian Popa, „Mesaj și mediu în comunicarea religioasă digitală”; drd. Cătă­lin Cristea, „Strategii de răspuns la criza COVID-19 ale Bisericilor Ortodoxe. Reprezentarea procesiunilor cu sfintele moaște în presa generalistă”.

Ambele secțiuni au cuprins sesiuni de întrebări și răspunsuri. Astfel, au fost evidențiate etape și repere din evoluția Publicațiilor LUMINA, tematici și conținuturi prezente în cotidian, locul „Ziarului Lumina” în presa bisericească din anii 2005-2022, începuturi, căutări, dar și ceea ce s-a acumulat până în prezent, proiecția în spațiul virtual (site-ul ziarullumina.ro și rețele de socializare), comunicarea religioasă în contextul noilor ideologii. A fost subliniat modul în care lucrează actuala echipă și, în același timp, au fost formulate perspective ­pentru viitor. În cadrul referatelor și dezbaterilor, jurnaliștii au evidențiat deschiderea mijloacelor de comunicare ale Bisericii Ortodoxe Române către teme de actualitate socială. Au fost susținute comunicări referitoare la presa scrisă, în general, la mediile audiovizuale, la locul acestora în societate și în Biserică. O atenție specială a fost acordată comunicării digitale, studiile analizând complexitatea raporturilor între mediul ­online și mesajul religios, în contextul proliferării fenomenului fake news.

 

„Presa creștină din România, vocație misionară și responsabilitate civică”

Încununarea celor două secțiuni a fost participarea jurnaliștilor creștini împreună cu invitații la atelierul de lucru intitulat „Presa creștină din România, vocație misionară și responsabilitate civică”, moderat de diac. Alexandru Briciu, redactor-șef al „Ziarului Lumina“, și de jurnalistul Răzvan Bucuroiu. În cadrul atelierului s-au purtat discuții referitoare la comunicarea Bisericii în societate din care au rezultat concluzii constructive, arătând că „Ziarul Lumina“ este un ziar al Bisericii, cu tematică spirituală, dar, în același timp, este deschis către problemele omului de astăzi. La final a fost elaborat un draft de comunicat care va rămâne mărturie peste vremuri despre lucrările colocviului de presă „Ziarul Lumina 5.000: trecut, prezent și viitor”. De amintit că evenimentul a avut loc la aproape două decenii după colocviul ­„Biserica în mass-media şi mass-media în Biserică”, organizat în perioada 19-21 iunie 2003 la Centrul cultural-pastoral „Sfântul Daniil Sihastrul” de la Mănăstirea Durău, judeţul Neamţ, la iniţiativa şi cu bine­cuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la acea vreme Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. În deschiderea atelierului de lucru al colocviului de anul acesta, a fost citit documentul final din 2003, participanţii bucurându-se să constate că o bună parte din dezideratele formulate şi-au găsit împlinirea în peisajul mediatic românesc.

Din discuțiile purtate au rezultat următoarele concluzii referitoare la atributele comunicării Bisericii în societate: păstrarea fidelității față de Tradiție și față de patrimoniul spiritual creștin-ortodox; adecvarea la realitatea socio-culturală românească actuală; deschiderea către dialogul cu mass-media laică; sobrietatea limbajului, evitarea stridențelor populiste și a vedetismului clerical; îmbogățirea cu instrumentarul cultural actual pentru a putea contracara ofensiva ideologică purtată azi, mai ales în zona bioeticii; adaptarea la registre diferite de comunicare, pentru a evita riscul supraexpunerii personale și/sau suprapunerii de mesaje; folosirea periodică a instrumentului mediatic al „conferințelor de presă” la nivel central și local, întâlniri la care să participe, în mod ideal, inclusiv un ierarh; transmiterea unui ghid de termeni și formulări din sfera terminologiei bisericești, pentru jurnaliști; cooperarea mai intensă dintre teoreticienii și practicienii mass-media; organizarea unor sesiuni de pregătire a preoților în comunicarea online, în cadrul unor ­cursuri de vară sau conferințe pastorale; ieși­­rea misionară în afara cercului comu­nității strict bisericești; necesitatea abordării în presa bisericească a unor subiecte de actualitate din societate, în genul publicistic al dezbaterii de idei, cu nuanțe și accente diferite. În încheiere, partici­panții și-au exprimat dorința continuării întâlnirilor de lucru de acest tip, colocviul dovedindu-se a fi util, interesant și fructuos, atât din punctul de vedere al con­ținutului dezbaterilor, cât și în perspectiva schimbului de idei adaptate contextului spiritual, social și cultural în care comunică Biserica astăzi. Documentele colocviului vor fi publicate într-un volum din colecția „Media Christiana” – Seria LUMINA, la Editura TRINITAS a Patriarhiei Române.

Bucuria rugăciunii și a acțiunii

Nr. 588-590// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis cu prilejul Consfătuirii Naționale a Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR), Bucureşti, 8 iulie 2022

 

Organizarea Consfătuirii Naționale a Asociației Studenților Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) în contextul anului 2022, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului, reprezintă o nouă ocazie pentru analizarea activităților pe care le-ați desfășurat de la ultima consfătuire până în prezent, dar și pentru stabilirea unor noi proiecte care să contribuie la promovarea valorilor creștine în societatea contemporană.

Înaintând pe drumul propriei deveniri, prin participarea la viața liturgică a Bisericii și împărtășirea cu Sfintele Taine, prin participarea la viața spirituală şi socială a comunităților din care fac parte, tinerii descoperă izvoare noi de bucurie duhovnicească şi de formare a personalităţii lor. Venind în întâmpinarea celor care caută permanent răspunsuri la problemele cu care se confruntă, pe parcursul acestor zile ale desfășurării consfătuirii naționale, pe lângă momentele liturgice, au fost planificate și activități recreative și culturale dedicate importanței prezenţei și lucrării tinerilor în Biserică.

În acest sens, sunt prevăzute un pelerinaj la Mănăstirea Cernica, vizitarea muzeului mănăstirii și a caselor memoriale: „Sfântul Ierarh Calinic” și „Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica”, săvârșirea Paraclisului Maicii Domnului în Biserica „Sfântul Nicolae” și „Sfântul Ilie” și a unui Trisaghion la mormântul părintelui Dumitru Stăniloae; și vizitarea Mănăstirii Pasărea.

Părintele profesor Dumitru Stăniloae ne arată că „rugăciunea nu se poate adresa decât unui Dumnezeu personal… Dumnezeu îi acordă o mare cinste omului, arătându-Se ascultător la ceea ce Îi cere el… Numai un Dumnezeu Care S-a revelat prin vorbire e Persoană și numai El dă temei rugăciunii, ca adresare directă a oamenilor către El. Numai un astfel de Dumnezeu poate da oamenilor cinstea de a avea și ei inițiativa de a realiza un dialog cu El, Dumnezeu arătându-Se totdeauna dispus să-l asculte pe om”1.

Împletirea benefică dintre canonul de rugăciune personal și rugăciunea liturgică a comunității a fost întotdeauna o caracteristică a spirituali­tății Bisericii Ortodoxe. Sfânta Liturghie este și rămâne centrul vieții de rugăciune.

Creștinul ortodox trebuie să se roage cât mai mult, fiindcă rugăciunea aduce multă iubire sfântă în inimă, ne unește cu Dumnezeu, ne ajută să vedem în fiecare om un frate și în fiecare frumusețe a creației un dar de la Dumnezeu.

Prin împletirea rugăciunii cu acțiunea, sunteți chemați să fiți mărturisitori ai iubirii lui Hristos şi misionari în lumea în care trăim. Activitățile pe care le desfășurați sunt insuflate de dragostea de a participa la viața liturgică a paracliselor universitare, în cadrul cărora vă formați pentru viață, prin participarea la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la alte slujbe și rugăciuni săptămânale, prin organizarea catehezelor și confe­rințelor duhov­nicești, a atelierelor educa­țional-recreative, a activi­tăților social-filantropice, a pelerinajelor sau taberelor de vară la mănăstirile ortodoxe din țară, precum și a excursiilor tematice la obiectivele culturale.

Avem nădejdea că prin intermediul acestor întâlniri veți exprima bucuria de a simţi iubirea lui Hristos faţă de voi şi bucuria de a înţelege că în Biserică primiți binecuvântarea lui Dumnezeu pentru formarea voastră în viaţă.

Ne rugăm lui Dumnezeu să vă ocrotească și să vă dăruiască sănătate și mult ajutor, pace şi bucurie, spre a fi o binecuvântare pentru Biserică și pentru poporul român!

 

Cu părintești binecuvântări,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă:

  1. Pr. Dumitru Stăniloae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1987, p. 153.

 

Pomenirea patriarhilor Iustin şi Teoctist la Catedrala Patriarhală

Nr. 588-590// în / de

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit sâmbătă, 30 iulie, slujba Parastasului pentru ultimii doi Întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române trecuţi la Domnul, patriarhii Iustin şi Teoctist, care sunt înmormântaţi în incinta Catedralei Patriarhale. La finalul slujbei, ierarhul a citit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat ­„Patriarhul Teoctist, o lumină în timpul vieţii şi peste timp”.

Sâmbătă, 30 iulie, s-au împlinit 15 ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu, cel de-al cincilea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, care a păstorit din cea mai înaltă demnitate arhierească Biserica noastră timp de 21 de ani (1986-2007).

Acest moment comemorativ a fost marcat prin săvârşirea slujbei Parastasului în Catedrala Patriarhală de către Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei de pomenire au fost înălţate rugăciuni şi cereri şi pentru odihna sufletului vrednicului de pomenire Patriarh Iustin Moisescu (1977-1986), care a trecut la cele veşnice în urmă cu 36 de ani, la data de 31 iulie.

 

Patriarhul Teoctist, o lumină în timpul vieţii şi peste timp

Nr. 588-590// în / de

Mesajul Prea­fericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat cu prilejul comemorării vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu, la împlinirea a 15 ani de la trecerea la cele veşnice (sâmbătă, 30 iulie 2022)

 

Anul acesta, 2022, se împlinesc 15 ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Părintele nostru Patriarh Teoctist (†30 iulie 2007).

Născut la 7 februarie 1915 în ţinutul binecuvântat al Botoșa­nilor, în satul Tocileni, Patriarhul Teoctist a rămas, pentru toată viaţa şi oriunde a păstorit, profund pătruns şi inspirat de universul spiritual al Moldovei, asemenea lui Eminescu şi Iorga, născuţi şi ei pe aceleaşi plaiuri botoșănene, presărate cu domoale dealuri şi mult cer.

În toată viaţa sa, Părintele Patriarh Teoctist a răspândit în jurul său lumină din lumina lui Hristos, pentru că a fost un ierarh evlavios şi harnic. A păstorit în vreme de opreliști comuniste, dar şi de libertate agitată, totdeauna într-un context misionar care a cerut multă veghe şi jertfelnicie, multă înţelepciune şi luptă duhovnicească. De aceea, experienţa rugăciunii i-a fost izvor de putere spirituală, de curaj şi înţelepciune, de bunătate şi iertare, de dialog şi cooperare, atât în vreme de necaz şi suferinţă, cât şi în timp de noi spe­ranțe și multiple împliniri.

Rugăciunea şi statornicia în credință ca tărie sufletească l-au ajutat să slujească Biserica în vremuri grele, urmând pilda Sfântului Apostol Pavel: În multă răbdare, în necazuri, în nevoie, în strâmtorări, (…) în osteneli, în privegheri, în posturi, în curăție, în cunoștință, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în dragoste (cf. 2 Corinteni 6, 4-6).

În contextul ostil din vremea regimului comunist, Patriarhul Teoctist a fost pentru Biserica Ortodoxă Română un păstor harnic şi înţelept, care a lucrat pentru păstrarea credinței și a valorilor culturale românești inspirate de ea.

După anul 1990, Părintele Patriarh Teoctist a folosit libertatea pentru a urma tradiției româneşti privind prezenţa activă a Bisericii în societate. A răspândit lumină şi speranţă prin multele biserici construite din temelie, prin noi canonizări de sfinţi români, prin reintroducerea religiei în școlile publice, prin reintegrarea învățământului teologic în rețeaua de stat, prin reactivarea asistenței religioase a preoților de caritate în unitățile militare, în spitale și în penitenciare, prin înființarea de centre social-filantropice pentru persoanele defavorizate, de cabinete ori centre social-medicale. A adus bucurie multor români prin eparhiile reactivate sau nou-înfiinţate în ţară şi în afara hotarelor actuale ale României.

Odată cu bogata sa activitate administrativă, edilitară şi cultural-misionară, Patriarhul Teoctist a cultivat comuniunea prin relaţii frăţeşti pline de lumină şi de căldură, desfă­șurând o bogată activitate în planul relațiilor externe bisericeşti, prin promovarea dialogului cu Bisericile Ortodoxe surori şi celelalte comunități creştine şi a cooperării cu organizațiile creştine europene şi mondiale, dar şi la nivelul relațiilor interbisericeşti locale.

Păstrăm mereu vie în amintirea noastră dorinţa vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist de-a începe construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Eforturile sale au fost însă mult îngreunate prin tergiversarea permanentă în ceea ce privește stabilirea locului de amplasare a noii catedrale, deși oraşul București era singura capitală din Europa care nu avea o catedrală reprezentativă. Dacă în răstimpul de 15 ani de la mutarea sa la lăcașurile cele veșnice, noi am reuşit să realizăm ridicarea Catedralei Naţionale şi sfinţirea Altarului (2010-2018), iar în prezent pictarea ei, aceasta se datorează mai ales faptului că eforturile noastre prezente sunt susți­nute de rugăciunile sale din cer. În acest sens, am păstrat locația aleasă şi obținută de Preafericirea Sa pentru construirea Catedralei Mântuirii ­Neamului și am construit o catedrală inspirată din stilul catedralelor ortodoxe românești din secolul XX, o sinteză între stilul bizantin răsăritean și stilul neoclasic occidental, mai ales că românii, în istorie, au avut mereu vocația sintezelor, a arcadelor spirituale care unesc secole și spații diferite. Aceasta era și dorința Părintelui Patriarh Teoctist: o catedrală în stil arhitectural românesc.

Părintele Patriarh Teoctist rămâne în memoria noastră, prin tot ceea ce ne-a lăsat ca moștenire spi­rituală a personalității și activi­tății sale bisericești și românești, ca fiind un om înțelept, un păstor răbdător și un rugător evlavios.

Cunoscând multa sa hărnicie și dăruire jertfelnică pentru Biserică, moștenirea spirituală şi culturală lăsată nouă, celor de azi, în duh de pioasă recunoştinţă şi preţuire, aducem omagiu de pomenire şi cinstire memoriei sale ca unui mare ierarh român, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română în vremuri dificile. De aceea, ne rugăm azi Preamilostivului Dumnezeu să aşeze sufletul lui în corturile sfinţilor Săi slujitori, în comuniunea sfinţilor, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române