583-584 – Vestitorul Ortodoxiei

Proclamarea Anului omagial şi comemorativ 2022 la Catedrala Patriarhală

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în An omagial şi comemorativ/ de Vasile Robert Nechifor; Andrei Butu

În prima zi a lunii ianuarie, la Catedrala Patriarhală a avut loc proclamarea solemnă a anului 2022 în Patriarhia Română ca „An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „An comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.

Sâmbătă, 1 ianuarie 2022, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat înțelesurile duhovnicești ale evenimentului Tăierii-împrejur după trup a Pruncului Iisus Hristos. De asemenea, în cuvântul rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit și despre personalitatea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, care s-a evidențiat prin cultura vastă, credința și opera sa filantropică.

După Sfânta Liturghie, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit slujba de Te Deum la Anul Nou, la finalul căreia a avut loc proclamarea solemnă a anului 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”. Actul oficial de proclamare a fost citit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt legat de proclamarea Anului omagial și comemorativ și a prezentat cele două icoane emblematice ale acestui an: Maica Domnului „Rugătoarea” și icoana în care sunt zugrăviți cei trei sfinți isihaști: Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

Proclamarea solemnă a noului An omagial și comemorativ în Patriarhia Română s-a încheiat cu intonarea de către Grupul psaltic „Tronos” a condacului „Apărătoare Doamnă”, a troparelor celor trei sfinți isihaști și cu o cântare intitulată „Imnul rugăciunii isihaste”, compusă special de părintele Cristian Alexandru.

2022 – „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi „Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în An omagial şi comemorativ/ de PF Daniel

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în Catedrala Patriarhală, cu prilejul proclamării anului 2022 drept Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, sâmbătă, 1 ianuarie 2022

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2022 drept Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

Rugăciunea este temelia vieții și creșterii spirituale a omului, este mântuitoare și sfințitoare, deoarece ne umple de prezența iubirii lui Dumnezeu Cel atotmilostiv, de harul Domnului nostru Iisus Hristos, de dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi de împărtăşirea Sfântului Duh (2 Corinteni 13, 13).

În Sfânta Scriptură regăsim îndemnuri nenumărate pentru a ne ruga. În Vechiul Testament, în cartea Eccleziasticul, înțeleptul Isus, fiul lui Sirah, spune despre omul rugător: „Inima sa, de dimineață, o înalță spre Domnul, Cel care l-a făcut pe el, și înaintea Celui Preaînalt se va ruga. Va deschide gura sa întru rugăciune și pentru păcatele sale se va ruga” (Eccleziasticul 39, 6-7).

În Noul Testament, Îl vedem pe Domnul Iisus Hristos participând atât la slujbele din sinagogi (cf. Marcu 1, 21), cât și rugându-Se în singurătate (Luca 5, 16: „Iar El Se retrăgea în locuri pustii și Se ruga”). Mântuitorul i-a învățat pe ucenicii Săi rugăciunea Tatăl nostru, izvorul de inspirație al tuturor celorlalte rugăciuni. De asemenea, în mod deosebit, în epistolele Sfântului Apostol Pavel pot fi întâlnite numeroase sfaturi și cereri pentru înmulțirea rugăciunii.

Rugăciunea, ca prezență şi lucrare a Sfântului Duh în omul evlavios, aduce mângâiere, pace şi bucurie; ea ne uneşte cu Preasfânta Treime, izvorul bucuriei şi al vieţii veşnice, dar şi cu Biserica lui Hristos din toate timpurile şi din toate locurile. Fără rugăciune nu este Biserică şi nici viaţă creştină. Când pierdem bucuria şi pacea sufletului este semnul sigur că nu ne mai rugăm cum trebuie sau cât trebuie.

Creştinul ortodox trebuie să se roage cât mai mult fiindcă rugăciunea aduce multă iubire sfântă în inimă, ne uneşte cu Dumnezeu Cel milostiv, ne ajută să vedem în fiecare om un frate şi în fiecare frumuseţe a creaţiei un dar de la Dumnezeu. Rugăciunea ne ajută să înfruntăm greutăţile vieţii şi să pregustăm încă din lumea aceasta lumina şi bucuria Învierii şi a vieţii veşnice. Nimic nu poate înlocui rugăciunea şi nici o activitate nu este mai de preţ decât rugăciunea, fiindcă rugăciunea ne dăruiește inspiraţie şi putere pentru a rosti cuvântul frumos şi pentru a săvârși fapta bună.

În contextul restricțiilor cauzate de situația pandemică din ultimii doi ani, s-a constatat și mai mult necesitatea accentuării practicii rugăciunii în viața Bisericii și a credincioșilor. Rugăciunea este izvor de bucurie și de putere spirituală, izvor de pace și de iubire față de Dumnezeu și de semenii noștri, este respirația spirituală a sufletului. Dacă Îl chemăm pe Domnul Iisus Hristos stăruitor în rugăciune, zicând: „Doamne, mântuiește-ne!”, „Doamne, scapă-ne!”, atunci El, prin harul Său, vine la noi în suflet, ne luminează și ne întărește. Toate faptele bune ale creștinului și toate gândurile curate sunt roadele rugăciunii sale şi ale celor ce se roagă pentru el: preoți, părinți, prieteni evlavioși.

Pornind de la îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Rugați-vă neîncetat!” (1 Tesaloniceni 5, 17), sub călăuzirea Sfântului Duh și prin practica duhovnicească a Sfinților Părinți, rugăciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”, denumită atât „rugăciunea minții”, cât și „rugăciunea inimii”, a devenit calea cea mai bună pentru luminarea sufletului şi sfinţirea vieţii creştinului.

În contextul împlinirii a 1.000 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Simeon Noul Teolog (†1022) și a 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie de la Neamț (†1722), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat, de asemenea, anul 2022 drept Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

De numele celor trei mari sfinți isihaști, pe care-i comemorăm în mod special în decursul acestui an, 2022, se leagă trei perioade de revigorare sau înnoire spirituală din istoria Bisericii.

Sfântul Simeon Noul Teolog (949-1022) s-a născut într-o familie de înalt rang nobiliar din Constantinopol, intrând în monahism încă din adolescență la Mănăstirea Studion, unde l-a avut drept călăuzitor duhovnicesc pe Cuviosul Simeon Evlaviosul. Cu toate că era pregătit pentru o carieră juridică, de tânăr a fost preocupat de taina cunoașterii lui Dumnezeu în rugăciune smerită, liniştită și neîncetată. La vârsta de 20 de ani a avut prima experiență duhovnicească a vederii luminii necreate. A fost numit mai târziu egumen al Mănăstirii Sfântul Mamas în anul 979, unde a reînnoit viaţa duhovnicească. În ultima parte a vieții a fost exilat aproape de Chrysopolis, în urma unor intrigi. Aici a întemeiat un schit închinat Sfintei Mari Mucenițe Marina, încheindu-și viața în jurul anului 1022. Personalitate puternică, Sfântul Simeon Noul Teolog arată în scrierile sale importanţa vederii luminii necreate a slavei dumnezeieşti, ca lucrare a harului, a trezviei și a rugăciunii neîncetate în viața duhovnicească. În scrierile sale regăsim pagini întregi despre rugăciune, exprimate cu un înalt simț poetic.
De viața și lucrarea Sfântului Grigorie Palama (1296-1359) se leagă receptarea oficială a isihasmului în secolul al XIV-lea, ca mișcare de înnoire duhovnicească prin rugăciune neîncetată. Membru al unei vechi familii senatoriale, Sfântul Grigorie Palama a intrat în monahism în anul 1316, în Muntele Athos, unde a petrecut o perioadă de timp la mănăstirile Vatoped și Marea Lavră. Ulterior, a mers la Schitul Glossia, unde a trăit mai mulți ani în ascultarea duhovnicească a unor pustnici care aveau darul sfânt al rugăciunii neîncetate. Începând cu anul 1336, a intrat într-o controversă cu teologul scolastic Varlaam de Calabria, care ataca temeiurile rugăciunii neîncetate și ale vederii luminii necreate. În sinoadele locale întrunite la Constantinopol, în anii 1341, 1347 și 1351, învățăturile lui Varlaam de Calabria, dar și ale lui Grigorie Akindin și Nichifor Gregoras, alți opozanți ai isihasmului, au fost condamnate. Sfântul Grigorie Palama a îndurat prigoniri din cauza mărturisirii credinței referitoare la vederea luminii necreate, fiind chiar şi întemnițat. În cele din urmă, fiind eliberat, a fost ales Arhiepiscop al Tesalonicului, în anul 1347, scaun pe care l-a ocupat până la moartea sa, în anul 1359. A fost canonizat de Patriarhia Ecumenică în anul 1368, la numai nouă ani după trecerea sa la cele veșnice.

Sfântul Grigorie Palama a fost numit „teologul luminii dumnezeiești”. El a sintetizat învățăturile scripturistice și patristice, referitoare la vederea luminii necreate, ca o mărturie durabilă pentru veacurile următoare şi a definit isihasmul ca fiind o învățătură fundamentală a Bisericii Ortodoxe.

Sfântul Paisie (Velicicovschi) de la Neamț (1722-1794) reprezintă cea de-a treia etapă a renașterii isihaste din istoria Bisericii Ortodoxe. Născut în anul 1722, la Poltava, în Ucraina, într-o perioadă de criză a vieţii spirituale, în care îndrumătorii duhovnicești lipseau, iar cărțile Sfinților Părinți erau uitate, Sfântul Paisie de la Neamț a revigorat lucrarea isihastă a Bisericii, fiind contemporan cu Sfântul Nicodim Aghioritul (1749-1809) de la Muntele Athos, care avea aceeaşi preocupare majoră.

După ce a căutat viaţă duhovnicească în trei mănăstiri din Ucraina, Sfântul Paisie a ajuns în mănăstirile Dălhăuți, Trestieni și Cârnul din Țara Românească, îndrumat de starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar apoi a petrecut 17 ani de viețuire duhovnicească la Muntele Athos, unde a format o obşte monahală isihastă. În anul 1763, împreună cu obștea formată de el la Muntele Athos, a venit în Moldova, unde Mitropolitul Gavriil Calimachi i-a oferit ca loc de viețuire Mănăstirea Dragomirna, ctitoria Mitropolitului Anastasie Crimca. În anul 1775, în urma ocupării Bucovinei de către austrieci, s-a stabilit la mănăstirile Secu și Neamț, pe care le-a condus până la trecerea la cele veșnice, în 15 noiembrie 1794.

În timpul şederii sale în Moldova, Sfântul Paisie a continuat, împreună cu ucenicii săi, lucrarea de traducere a operelor Sfinților Părinți și marilor asceți din limba greacă în limbile română și slavonă, ajungându-se la peste 300 de manuscrise. Filocalia greacă a fost tradusă de el în limba slavonă (Dobrotoliubie) și publicată în anul 1793 la Moscova. În rândul lucrărilor sale de spiritualitate ortodoxă se înscrie și lucrarea Despre rugăciunea minții. Peste 700 de călugări de la Mănăstirea Neamț de naționalități diferite (români, ruși, ucraineni, bieloruși, greci, bulgari, sârbi etc.) se aflau în acea vreme sub ascultarea sa, formând o adevărată școală și o mișcare de înnoire a vieții monahale, numită şcoala „paisiană”. Ucenicii săi au înființat mănăstiri isihaste mai ales în Ucraina, Rusia şi Ţările Române, care au continuat traducerile din operele Sfinților Părinți filocalici.

Ne rugăm lui Dumnezeu să ne dăruiască tuturor puterea și bucuria sfântă ca în acest An omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi An comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamţ să sporim în cunoașterea rugăciunii ca stare de întâlnire şi convorbire a omului cu Dumnezeu, ca izvor de sfințire a vieții creștine în Biserică şi în familie şi ca arvună a bucuriei din Împărăția iubirii Preasfintei Treimi!

La mulţi şi binecuvântați ani!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Au fost demontate schelele de pe turlele secundare ale Catedralei Naționale

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în Catedrala/ de Andrei Butu

Lucrările pe șantierul Catedralei Naționale au continuat în această perioadă cu demontarea schelei din zona superioară a edificiului, acolo unde tencuielile decorative și placările cu piatră au fost finalizate.
La exterior se lucrează în lanternoul din vârful turlei mari la placarea cu tablă a tavanului balconului și a stâlpilor lui.

În privința stadiului actual al lucrărilor, mai multe informații ne-a oferit părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești: „În timpul lunilor de iarnă am avut doar posibilitatea de a face demontarea schelelor de la turle, pe care am lucrat până acum cu etapele tehnologice, respectiv tencuieli şi montare pietrărie decorativă. În afară de demontarea acestora, care în prezent este realizată la toate turlele mici ale catedralei și o mare parte din turla-clopotniță, unde am finalizat toate tencuielile şi decorațiunile cu piatră și am putut desface schela, mai avem de demontat schele în ritm cu alte lucrări conexe. În momentul acesta, la exterior putem desfășura o lucrare importantă, și anume acoperișul de la cota +92 m. Acolo, unde este o retragere a cilindrului turlei, avem o parte de acoperiș de circa 2 m lățime, loc în care lucrăm acum. Pregătim structura de rezistență a acoperișului, după care vom face astereala și învelitoarea pentru ele. În lanternoul din vârful turlei mari se plachează cu tablă acel balcon frumos și stâlpii lui, pentru că ne permite temperatura de afară să lucrăm cu metale pe care nu le sudăm și nu le lipim, operațiuni care impun să avem peste +5 grade Celsius și în timpul nopții. Ceea ce facem acolo se încadrează în condițiile meteo actuale și acest lucru îl executăm acum”.

Lucrări interioare la Arcul Triumfal și în subsolul catedralei

La interior este în curs de finalizare pictura în tehnica mozaic din Sfântul Altar, iar absida sudică este tencuită complet și este pictată scena Nașterii Domnului în proporţie de peste 50%. Deasupra soleei a fost montată schela și au loc lucrări de tencuială la Arcul Triumfal. În perioada următoare va fi montată schela în absida nord, unde se vor demara lucrări de tencuire. Totodată, la -16 m și -11 m în subsolul catedralei se execută în prezent goluri de uși pentru comunicarea directă între paraclisul de la -11 m și sălile polivalente de la nord și sud. „La interior, în momentul de față lucrăm la Arcul Triumfal din fața catapetesmei, care este obiectivul nostru central pentru partea aceasta. În momentul de față tencuim, după care urmează să aplicăm pictura în mozaic. În afară de tencuielile acestea, am continuat să finalizăm lucrarea de pictare în absida sud, care este tencuită complet și este și pictată scena Nașterii Domnului în mare parte. Ne pregătim să declanșăm montarea schelei în absida nord, unde vrem să aplicăm tencuiala, fiindcă avem forța de muncă necesară și ne permit și condițiile meteorologice să executăm astfel de lucrări interioare, urmând să demontăm schela, pentru că pictarea în absida nord o să fie, potrivit calendarului nostru constituit împreună cu pictorii și cu furnizorii de mozaic, destul de târziu, probabil la sfârșitul toamnei sau poate chiar anul viitor. Mai avem o lucrare importantă foarte grea și elaborată la -16 m și -11 m, în subsolul catedralei, unde avem de executat câteva goluri de uși pentru comunicarea directă între paraclisul de la -11 m și sălile polivalente de la nord și sud, tot de la -11 m. Pentru această comunicare este vorba de o îmbunătățire a proiectului pe care am făcut-o ulterior. A fost nevoie să executăm goluri de uși destul de mari, străpungând peretele mulat și peretele catedralei. Acolo este o lucrare care se execută extrem de greu. Încă suntem în curs de desfășurare. Noi îi oferim foarte mare atenție, deoarece în paralel cu executarea golurilor în acești pereți structurali a trebuit să facem consolidarea vecinătăților, care se face cu o tehnologie specială”, a precizat părintele Nicolae Crîngașu.

Proces ingineresc impresionant pentru montarea crucii pe turla principală

Părintele consilier ne-a mai explicat și procesul ingineresc spectaculos prin care va fi montată crucea de pe turla principală, cu o macara șenilată de 600 de tone: „Crucea de pe turla principală o vom monta la finalul lucrărilor peste cota +45 m. În momentul de față, pe baza turlei mari, la cota +65 m, avem montată singura macara care deservește transportul pe verticală cu materiale de lucru. Acolo încă mai avem de făcut lucrări. Când vom termina aceste operațiuni o să putem demonta macaraua fixă care deservește acum zona. În prezent, dacă am monta crucea pe turla mare, în rotire macaraua s-ar lovi de ea. Vom face montarea crucii cu o macara șenilată de 600 de tone. Este o ridicare extrem de impresionantă, pentru că, pe lângă spectaculozitatea ei, este și foarte dificilă din punct de vedere ingineresc. Vom pregăti un platou, care să reziste la presiunile uriașe pe care le dezvoltă macaraua în timp ce face mișcările cu brațul până la cota +130 m ca să ridicăm crucea. Estimăm că acest lucru îl vom face în vara sau toamna aceasta cel mai târziu, pentru că sperăm ca până atunci să finalizăm tot ceea ce mai avem, inclusiv tencuielile la baza turlei mari și la inelul principal cu medalioane al turlei. Mai avem de lucru la turla mare, spre deosebire de celelalte turle, inclusiv turla-clopotniță, care sunt terminate aproape 100%”.

Lucrări de pictură în atelier și în interiorul catedralei

În interiorul Catedralei Naționale, echipa experimentată și specializată condusă de pictorul Daniel Codrescu lucrează la scena „Nașterea Domnului” din absida sud, iar în atelier la elementele pentru Arcul Triumfal. „În atelier lucrăm la elementele pentru Arcul Triumfal, cel care leagă naosul de Sfântul Altar. Am reușit să finalizăm mozaicul pentru scena «Nașterea Domnului», conform proiectului aprobat, și urmează să definitivăm și montajul. În prezent s-a montat în proporție de peste 50% din scenă și urmează să finalizăm ultimele detalii spre sfârșitul lunii. După această etapă se va demonta schela, pentru că ne vom concentra cu montajul pe Arcul Triumfal. Între timp, până spre vară ne concentrăm și pe definitivarea celorlalte zone ce urmează a fi proiectate, inclusiv turla centrală și pronaosul. Acestea sunt zonele cele mai importante care urmează să fie clarificate din punct de vedere compozițional și cromatic. Între timp, s-a lucrat pentru demisolul catedralei și s-au făcut câteva propuneri iconografice pentru decorarea spațiului de acolo. Este un spațiu care implică anumite dificultăți, pentru că este foarte lung și destul de jos ca proporție, dar care oferă o boltă foarte amplă, un altar și o serie de galerii. Acel spațiu are și o funcție specială, întrucât este și necropolă a patriarhilor României. Deci, este o funcție dublă, de paraclis de catedrală și în același timp și necropolă. Astfel, trebuie să ținem cont de acest aspect în elaborarea temelor”, a explicat pictorul Daniel Codrescu.

Detalii despre conceptul iconografic, tehnică și materiale, precum și despre modalitatea prin care puteți dona pentru un anumit sfânt sau o scenă iconografică, aflați accesând platforma online pictamcatedrala.ro.

Comuniune şi conlucrare cu românii din afara României

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în Activitatea Bisericii Ortodoxe Române/ de PF Daniel

Sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021

Anul 2021 a fost marcat în continuare de pandemia de COVID-19 şi de restricții impuse în acest context. Biserica Ortodoxă Română în tot ansamblul ei, prin ierarhi, clerici, voluntari şi simpli credincioşi, a lucrat în acest timp cu mult devotament şi dăruire, înmulțind rugăciunea, actele social-filantropice şi măsurile de protejare a sănătăţii oamenilor. Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ
ŞI ADMINISTRATIVĂ

Evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021, din punct de vedere pastoral-liturgic, au fost:

În contextul pandemiei cu noul coronavirus, ca urmare a măsurilor sanitare speciale adoptate de către autoritățile din România, în consultare cu Guvernul României, Cancelaria Sfântului Sinod a transmis către centrele eparhiale și către unitățile de cult din țară un set de recomandări privind modul de organizare a slujbelor în perioada 24 aprilie – 7 mai 2021.

Cancelaria Sfântului Sinod și Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene au organizat, în zilele de 15 aprilie, 26 aprilie, 13 mai, 17 iunie și 1 iulie 2021, o serie de conferințe, în format online, care au tratat următoarele teme: 1. „Libertatea religioasă și prevederi sanitare în Uniunea Europeană în timpul pandemiei” (15 aprilie); 2. „Libertatea religioasă și prevederi sanitare în România în timpul pandemiei” (26 aprilie); 3. „Administrarea Sfintelor Taine și ierurgii în timpul pandemiei” (13 mai 2021); 4. „Finanțarea comunităților religioase de către Stat în Uniunea Europeană” (17 iunie);
5. „Educația religioasă în Uniunea Europeană” (1 iulie).

În cooperare cu Secretariatul de Stat pentru Culte și alte autorități publice, Patriarhia Română a făcut demersuri în scopul creării cadrului legislativ necesar pentru ca familiile decedaților de COVID-19, în consultare cu preotul paroh, să poată decide asupra modului de desfășurare a slujbei Înmormântării, potrivit tradițiilor şi rânduielilor bisericești și respectând legislația în vigoare. Ca urmare a acestor demersuri, a fost adoptat Ordinul ministrului sănătății nr. 487/2021 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 436/2020 pentru aprobarea Protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus (SARS-CoV-2).

În 3 noiembrie 2021, la Palatul Patriarhiei a avut loc Întâlnirea reprezentanților Patriarhiei Române cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății – OMS, în cadrul căreia a fost prezentată poziția Patriarhiei Române privind tema vaccinării anti-COVID. În cadrul întâlnirii, reprezentanții OMS au adresat invitația ca Patriarhia Română să delege un reprezentant în grupul de lucru al OMS cu cultele religioase. În acest sens, a fost desemnat pr. prof. Viorel Ioniță, consilier patriarhal onorific, ca reprezentant al Patriarhiei Române în grupul de lucru al OMS şi cultele religioase.

Activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară și cultural-educațională desfășurată de către toți ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2021: 6.197 de Sfinte Liturghii; 4.507 Sfinte Taine, dintre care 799 de hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 211 sfințiri de biserici noi și 209 resfințiri de biserici restaurate; 5.797 de ierurgii și slujiri misionare; 118 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 45 de resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.801 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 248 de prezidări conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 61 de prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 503 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod; 483 de participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 368 și în străinătate – 115); 23.018 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 8.537 de zile de activitate de teren desfășurată de către membrii Sfântului Sinod.

Pentru Patriarhul României, anul 2021 a fost un an fără vizite canonice sau călătorii pastorale şi misionare în afara graniţelor României, programul fiind limitat chiar şi în interiorul ţării, din cauza pandemiei de coronavirus, la celebrări publice în formă restrânsă, cu participarea unor grupuri mici de clerici şi credincioși, dintre care amintim:

vizita canonică în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu prilejul manifestărilor spirituale și culturale organizate de Mănăstirea Putna, sub genericul „Serbările de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, care au marcat 150 de ani de la „Prima serbare a Românilor de Pretutindeni” și de la „Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni”, organizate la Putna, în anul 1871 (14-17 august 2021);
sfințirea Casei Memoriale „Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica”, a Muzeului Mănăstirii Cernica şi a trapezei pentru pelerinii aşezământului monahal (duminică, 11 aprilie 2021);
sfinţirea a două racle noi, în care au fost așezate fragmente din moaştele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, una pentru Reşedinţa Patriarhală şi una pentru Mănăstirea Plumbuita (vineri, 27 august 2021);
slujba de târnosire a bisericii Parohiei „Adormirea Maicii Domnului”, Protopopiatul Sector 3 Capitală (duminică, 5 septembrie 2021);
slujba de târnosire a bisericii Parohiei Brâncuşi, Protopopiatul Sector 3 Capitală (duminică, 3 octombrie 2021);
slujba de binecuvântare a unui nou modul al Centrului de zi pentru copii „Sfântul Stelian” din Urlați, judeţul Prahova (duminică, 26 decembrie 2021);
având în vedere că anul 2021 a fost declarat Anul omagial al pastorației românilor din afara României, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, au fost așezate spre închinare moaștele Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, ocrotitorul românilor de pretutindeni, alături de moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, cele ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și cele ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina (Catedrala Patriarhală, 21-28 octombrie 2021);
oferirea de noi antimise pentru toate altarele românești de peste hotare. Patriarhul României a oferit aceste antimise ierarhilor care slujesc românii din afara granițelor țării (Palatul Patriarhiei, joi, 16 decembrie 2021).

Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activității pastoral-liturgice, amintim:

În data de 25 februarie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Nichifor Horia în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Slujba de hirotonie a Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul a avut loc în Catedrala Mitropolitană din Iași (duminică, 7 martie 2021).

În data de 25 februarie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Nestor Dinculeană în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei. Slujba de hirotonie a Preasfințitului Părinte Nestor Hunedoreanul a avut loc în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Deva (duminică, 7 martie 2021).

Înscrierea în Calendarul bisericesc a Sfântului Ierarh Diadoh, Episcopul Foticeei, și aprobarea textelor liturgice (sinaxarul, slujba și acatistul) și a icoanei acestuia.

Aprobarea mai multor texte liturgice, după cum urmează: slujba, acatistul și paraclisul în cinstea Sf. Sfințit Mc. Zenovie, Episcopul Ciliciei, și sora sa, Zenovia (30 octombrie); slujba și paraclisul în cinstea Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog (12 martie); slujba, sinaxarul, acatistul și paraclisul în cinstea Sf. Cuv. Nichifor cel Lepros (4 ianuarie); acatistul Sf. Iustin Martirul și Filosoful (1 iunie).

Introducerea în textul Calendarului creștin-ortodox pentru anul 2022, la rubrica „Zile şi date importante”, a următoarelor zile de importanță națională: „Ziua drapelului național”
(26 iunie) şi „Ziua imnului național al României” (29 iulie).

Declararea anului 2022 ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”, în Patriarhia Română.

Declararea anului 2023 ca „Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice” și „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)”, în Patriarhia Română.

Demararea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de Autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române.

Aprobarea calendarului alegerilor de membri ai organismelor deliberative și executive la parohiile și eparhiile din Biserica Ortodoxă Română pentru perioada 2022-2026.

Inventarierea și evidențierea monumentelor dedicate eroilor, precum și a mormintelor și monumentelor dedicate unor personalități, care se află în proprietatea sau custodia unităților de cult din Biserica Ortodoxă Română sau ale unor instituții publice centrale sau locale.

Reamintirea necesității respectării prevederilor statutare privitoare la prezența reprezentanților sau a unităților componente ale Bisericii Ortodoxe Române în organisme interreligioase, interconfesionale cu caracter național și/sau internațional.

Evaluarea concluziilor Întâlnirii reprezentanților eparhiilor din țară, responsabili cu cimitirele bisericești (Palatul Patriarhiei, marți, 2 martie 2021) și ale Întâlnirii consilierilor juridici de la eparhiile din țară și ședința Adunării Generale a Asociației Juriștilor Ortodocși (AJO) (Palatul Patriarhiei, joi, 17 iunie 2021).

Reamintirea obligațiilor statutare cu privire la disciplina canonică și statutară a hirotoniilor în Biserica Ortodoxă Română și la incompatibilitatea slujirii clericale cu funcțiile și/sau demnitățile publice.

Reamintirea obligației statutare a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) și canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală, în sensul că Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, slujitorii săi fiind îndemnați la mai multă responsabilitate în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii.

În data de 21 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, a trecut la Domnul. Preasfinția Sa a fost înmormântat sâmbătă, 23 octombrie 2021, în pronaosul Catedralei Episcopale „Sfântul Nicolae” din Deva.

În data de 16 decembrie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, în demnitatea de Episcop al Devei și Hunedoarei. Întronizarea Preasfințitului Părinte Nestor a avut loc în Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae” din Deva (duminică, 26 decembrie 2021).

Instituirea Ordinului patriarhal „Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț, noul Hozevit”.

Instituirea Ordinului patriarhal „Sf. Cuv. Paisie de la Neamț (Velicikovski)”, pentru Vicariatul Ortodox Ucrainean.

Elaborarea medalioanelor biografice și a argumentelor pentru începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, a căror canonizare va avea loc în anul 2025, odată cu împlinirea a 140 de ani de Autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885), a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925) și a 70 de ani de la proclamarea oficială a primelor canonizări făcute de Patriarhia Română (1955).

În ceea ce privește participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, amintim:

Participarea la sărbătorirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Țara Românească şi Moldova, moment solemn care a prilejuit săvârșirea slujbei de Te Deum, în Catedrala Patriarhală. Momentul liturgic a fost urmat de depunerea de coroane de flori, pe Dealul Mitropoliei, la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (duminică, 24 ianuarie 2021).

Participarea Patriarhului României la o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia a primit din partea domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan (joi, 22 iulie 2021).

Acordarea Medaliei aniversare „Centenarul Marii Uniri”, pentru eforturile depuse în vederea păstrării și promovării memoriei evenimentelor și participanților la înfăptuirea unității naționale și a statului român modern. Medalia a fost oferită Patriarhului României de către domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României, prin intermediul domnului Sergiu Nistor, consilier prezidențial (Reședința Patriarhală, marți, 30 noiembrie 2021).

Participarea Patriarhului României la conferința „Istorie și artă în România. Perspective spirituale”. Evenimentul a fost organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), în parteneriat cu Patriarhia Română și Centrul cultural „Mihai Eminescu” din București, şi a făcut parte din seria de manifestări dedicate împlinirii celor 65 de ani de la aderarea României la UNESCO (Palatul Patriarhiei, luni, 6 septembrie 2021).

Participarea Patriarhului României la ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului, consacrată sărbătorii de 1 Decembrie, Ziua Națională a României (Palatul Parlamentului, miercuri, 24 noiembrie 2021).

Participarea Patriarhului României la Recepția cu prilejul Zilei Naţionale a României, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni (miercuri, 1 decembrie 2021).

Participarea Patriarhului României la vernisajul expoziţiei „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere”, organizată de Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea Voroneţ (marți, 6 aprilie 2021).

Participarea Patriarhului României la Simpozionul Internațional de Teologie cu tema „Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică” (Palatul Patriarhiei, joi, 9 decembrie 2021).

În plan administrativ au fost organizate: 3 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 92 de hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 66 de temeiuri de Sinod și, în același context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 26 de referate de Sinod întocmite de către unele sectoare ale Administrației Patriarhale. De asemenea, au avut loc 1 şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, 1 consultare prin corespondență a membrilor Sfântului Sinod, în urma căreia a fost adoptată și comunicată 1 hotărâre sinodală cu privire la calendarul alegerilor de membri ai organismelor deliberative și executive la parohiile și eparhiile din Biserica Ortodoxă Română pentru perioada 2022-2026, 1 ședință de lucru a Consiliului Național Bisericesc şi 1 ședință de lucru a Adunării Naționale Bisericești.

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 44 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc şi 4 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe. De asemenea, Cabinetul Patriarhal a asigurat pregătirea și consemnarea diplomelor, ordinelor şi distincțiilor (1.796), precum şi a rangurilor onorifice (28) oferite de către Patriarhul României în anul 2021.

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

A. Activităţi bisericeşti externe:

În pofida dificultăților create de pandemia cu noul coronavirus, Patriarhia Română, prin Sectorul relații bisericeşti, interreligioase şi comunități bisericeşti externe, a căutat să identifice noi soluţii sau modalități de a menţine legătura, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu celelalte Biserici creştine şi culte religioase, pentru a răspunde, astfel, mai bine noilor realităţi și provocări generate de această pandemie. În condițiile dificile în care unitățile bisericești ortodoxe românești din străinătate și-au desfășurat activitatea pe parcursul anului 2021, pe lângă realizările în plan pastoral-misionar, edilitar, social-filantropic și educațional-cultural, acestea s-au remarcat și prin organizarea de numeroase acțiuni de sprijin financiar și material substanțial (medicamente, aparatură medicală, alimente etc.) acordat celor afectați de pandemia de COVID-19 și unităților spitalicești, atât în comunitățile lor, cât și în România.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase şi comunități bisericeşti externe, amintim:

transmiterea de mesaje frățești cu ocazia unor evenimente din viața celorlalte Biserici Ortodoxe surori și schimburi de scrisori irenice adresate Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori și altor conducători de Biserici creștine, cu prilejul sărbătorilor Nașterii Domnului și Învierii Domnului;
demersuri întreprinse pentru aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim la Bucureşti și oferirea acesteia în cuprinsul Patriarhiei Române;
diligențe pentru aducerea spre închinare a unor sfinte moaște, cu prilejul sfințirii unor așezăminte bisericești din țară sau facilitarea pelerinajelor cu sfinte moaște, din România, spre întărirea credincioșilor români din comunitățile românești din străinătate;
vizite ale unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române la eparhii din cadrul altor Biserici Ortodoxe surori, din vecinătatea României și la Sfântul Munte Athos, precum și vizite ale unor ierarhi ortodocși din străinătate la eparhii din România;
participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la festivităţile prilejuite de împlinirea a 30 de ani de Patriarhat de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului şi Patriarh Ecumenic;
participarea delegaților Patriarhiei Române la Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină.

Grija pentru românii ortodocși din diasporă a continuat şi s-a intensificat în anul 2021, care a fost dedicat pastorației românilor din afara României. În acest context, a fost elaborat un volum-album dedicat românilor din afara României, intitulat „Diaspora Bisericii Ortodoxe Române”, apărut în anul 2021 la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.

În prezent, în afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa 4 arhiepiscopii şi 9 episcopii, arhiepiscopiile fiind și centre mitropolitane. În aceste eparhii există astăzi un total de 1.472 de parohii și filii, 67 de aşezăminte monahale ortodoxe româneşti, deservite de 1.311 clerici români. În aceste parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti au fost oficiate, în cursul anului 2021: 24.643 de botezuri, 2.734 de înmormântări, 433 de primiri la Ortodoxie și 27 de reveniri la Ortodoxie.

B. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2021, menționăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter naţional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a X-a (1 martie – 1 septembrie 2021); Concursul Național Catehetic Biserica: familia românilor de pretutindeni (21 decembrie 2020 – 22 august 2021); Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XIV-a (Mănăstirea Caraiman, 27-30 septembrie 2021); Festivalul-Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, ediţia a XIII-a (15 iulie – 27 septembrie 2021); Simpozionul Internațional de Teologie: Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică (Palatul Patriarhiei din Bucureşti, 8-11 decembrie 2021).

Din cauza pandemiei și a restricțiilor impuse de autorități, nu au mai fost posibile desfășurarea Programului Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiţie şi noutate și organizarea Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocşi.

În anul 2021 a continuat derularea Programului Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 852 de centre catehetice şi prin specializarea de formatori; au avut loc activităţi catehetice în 1.257 de parohii, cu participarea a 39.325 de copii.

De asemenea, a continuat desfășurarea Proiectului educațional Alege școala!, implementat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World Vision România. La data de 19 aprilie 2021, au fost finalizate etapele a V-a, a VI-a şi a VII-a ale proiectului, acestea fiind derulate pe o perioadă de trei ani (20 aprilie 2018 – 19 aprilie 2021). Totodată, în contextul lansării, la data de 25 februarie 2020, a Programului-pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate de către Ministerul Fondurilor Europene, Patriarhia Română a depus şi a câștigat trei noi proiecte educaţionale Alege şcoala! (etapele a VIII-a, a IX-a și a X-a), a căror valoare este de 14.310.000 de lei (aproximativ 3.000.000 de euro). Proiectele au fost depuse în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (două proiecte), respectiv Fundaţia World Vision România (un proiect) şi se derulează în perioada 1 aprilie 2021 – 31 decembrie 2023, în comunități din județele: Prahova, Vaslui, Botoșani, Constanța, Galați și Iași.

În anul şcolar 2021-2022, predau disciplina religie 6.220 de profesori, dintre care 4.488 titulari, 173 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie, şi 1.559 suplinitori; 1.195 sunt clerici, 4.933 laici cu studii teologice şi 92 laici cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 598 sunt debutanți, 1.151 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.339 gradul didactic II, 2.919 gradul didactic I, iar 213 au doctoratul în teologie. În inspectoratele școlare județene şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 de inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii și îmbunătățirii orei de religie, la nivelul întregii ţări s-au încheiat 4.822 de parteneriate între parohii și școli, în cadrul cărora s-au desfășurat activități școlare și extrașcolare diverse.

În Patriarhia Română funcţionează 26 de seminarii teologice, cu diferite specializări – Teologie ortodoxă, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Muzică bisericească, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi 1 liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2020-2021, au fost şcolarizaţi 4.361 de elevi la nivel liceal; dintre cei 987 de elevi în clasa a XII-a, 771 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 101 elevi din afara graniţelor ţării, 81 provenind din Republica Moldova, 13 din Ucraina, 4 din Serbia, 1 din Spania şi 2 din Italia. În anul şcolar 2021-2022, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.033 de elevi, iar pentru anul şcolar 2022-2023 au fost solicitate 1.166 de locuri.

În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.116 profesori; dintre aceştia, 684 sunt titulari, 432 sunt suplinitori, iar 113 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2020-2021, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 4.176.568 de lei, dintre care 3.488.668 de lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăți de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi și Baia Mare).

În anul universitar 2020-2021, au fost şcolarizaţi 4.381 de studenţi. În anul 2021, au absolvit 894 de studenţi, iar în anul universitar 2021-2022 s-au înscris 1.310. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.088 de studenţi, iar 555 de absolvenţi au obținut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2020-2021, au fost 1.826 de masteranzi, dintre care 777 de absolvenți, iar în anul universitar 2021-2022 s-au înscris 973. Studiile de doctorat se organizează în 8 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 653 de doctoranzi, dintre care 104 în anul universitar 2021-2022 (anul I). În anul universitar 2020-2021, 74 de doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie.

În anul universitar 2020-2021, 375 de cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 76 de profesori, 98 de conferenţiari, 144 de lectori şi 52 de asistenţi.

În anul universitar 2020-2021, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 12 teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultățile din cadrul Patriarhiei Române 82 de cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 55 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 103 asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii cu binecuvântarea chiriarhului şi 524 de grupuri de tineri. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au iniţiat 129 de proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.

Între demersurile efectuate prin Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române către diferite instituţii ale statului, amintim demersurile către Parlamentul României și către Ministerul Educației, pentru ca orele care vizează educaţia pentru viaţă să-şi păstreze caracterul opțional, desfăşurându-se cu acordul prealabil al părinţilor.

C. Activităţi culturale şi misionare:

În prezent, în Patriarhia Română funcționează 286 de unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 159 de muzee și colecții muzeale, 109 centre pentru ocrotirea patrimoniului și 18 laboratoare de restaurare și conservare a patrimoniului cultural eclesial.

În privința evidenței, monitorizării și gestionării patrimoniului bisericesc, în anul 2021, Sectorul cultură și patrimoniu religios, prin Comisia de pictură bisericească, a continuat activitatea de supraveghere a modului de aplicare a prevederilor statutare şi regulamentare bisericești, în scopul păstrării unității dogmatice, artistice şi de execuție a lucrărilor de artă eclesială în Biserica Ortodoxă Română.

Începând cu luna februarie a anului 2021, Comisia de pictură bisericească s-a întrunit într-o nouă componență, pentru un mandat de 4 ani. Pe parcursul anului 2021, membrii Comisiei de pictură bisericească au fost convocați pentru 10 ședințe de lucru și pentru 63 de solicitări în regim de urgență, în cadrul cărora au fost analizate 871 de solicitări primite din partea centrelor eparhiale și a specialiștilor autorizați. Dintre acestea, 212 au avut ca obiect proiecte tehnice pentru lucrări de artă și restaurare, 187 au vizat adjudecarea lucrărilor, 191 au avut temei contractarea, 184 au făcut referire la recepția lucrărilor și 64 de solicitări au venit din partea specialiștilor (înscrieri în evidență, promovări și autorizări). Pentru cele 871 de solicitări au fost emise 1.246 de rezoluții, pentru care au fost formulate 3.264 de referințe.

Cu binecuvântarea Patriarhului României, în luna februarie 2021, Comisia de pictură bisericească a lansat două proiecte care vizează modalitatea de execuție a lucrărilor de artă bisericească și de restaurare:

Îndrumător iconografic – ghid practic pentru pictorii bisericești, teologi și slujitorii Sfintelor Altare;
Normativ pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult.

Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale rezultă că misiunea prin presa scrisă bisericească a fost reprezentată în 2021 de 49 de publicații eparhiale, periodice lunare informative sau reviste de cultură teologică, la care se adaugă alte 224 de publicații editate de unităţi eclesiale din subordine, de şcoli teologice şi asociaţii creştine ortodoxe. Unele publicaţii îşi continuă activitatea online, renunțând la edițiile tipărite.

Sunt active 6 posturi radiofonice regionale administrate de eparhii şi un post de televiziune online la Paris. Prezenţa în media digitală se realizează prin cele peste 5.000 de website-uri şi pagini oficiale ale unităţilor bisericeşti în reţele de socializare şi pe platforme digitale.

Instituțiile media bisericeşti au ca obiective prioritare: catehizarea tinerilor și pastoraţia familiei creștine, dinamizarea activităţilor social-caritative, îmbogățirea culturii religioase a tuturor credincioşilor şi oferirea de informații corecte despre activitățile Bisericii în societate.

În anul 2021, Radio TRINITAS a promovat importanța redescoperirii și cultivării valorilor universale ale credinței ortodoxe strămoșești și spiritualității poporului român. De asemenea, a fost subliniată valoarea comemorării celor trecuți la Domnul și a cinstirii cimitirelor și monumentelor funerare. În acest sens, a fost introdusă emisiunea: România din inima mea, o rubrică de istorie culturală a exilului și diasporei românești din veacurile al XIX-lea și XX, realizată de istoricul Dorin Stănescu; a fost difuzată o serie de reportaje sub genericul Copiii dintre granițe, realizate de Irina Chiriac; a fost difuzată rubrica Mărturii de ieri pentru azi, realizată de Daniela Șontică, care a evidențiat aspecte din biografia și opera românilor, personalități care au trăit în exilul din perioada comunistă; a fost introdusă rubrica Icoane ale Împărăției cerurilor, dedicată susținerii lucrărilor de pictură în mozaic de la Catedrala Națională.

Având în vedere contextul pandemic, care s-a prelungit pe tot parcursul anului 2021, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a oferit credincioşilor posibilitatea de a participa la viaţa liturgică prin intermediul transmisiunilor în direct de la Catedrala Patriarhală, atât pe post, cât și în mediul online. În condițiile migrării multor domenii de activitate în spațiul virtual, activitatea radioului şi a televiziunii pe canalele şi platformele digitale de comunicare s-a intensificat major în acest an. Televiziunea Patriarhiei Române a reușit în 2021 să diversifice conținutul editorial potrivit temelor Anului omagial și comemorativ și în acord cu preferințele actuale ale publicului de televiziune. În grila de programe au intrat 6 emisiuni noi: „Chipuri și inimi de români”, dedicată românilor din comunitățile istorice aflate în jurul granițelor țării, „Timpul reîntoarcerii”, dedicată românilor care s-au restabilit în România după ce au locuit, profesat sau studiat pentru mai mulți ani în diasporă, „Viața liturgică, arvuna vieții veșnice”, care a oferit în contextul Anului comemorativ 2021 lămuriri și sfaturi legate de rânduielile bisericești privind sfârșitul omului, „Lumini din Arhive”, realizată cu sprijinul Arhivelor Naționale ale României, „Forum Cultural”, dedicată evenimentelor și artiștilor din peisajul cultural românesc, și „Bucate de la sate”, dedicată tradițiilor culinare din satul românesc.

În studiourile TRINITAS TV au fost înregistrate peste 200 de emisiuni cu invitați din variate domenii, iar echipa tehnică a făcut posibilă transmisiunea în direct a celor mai importante evenimente care au avut loc la nivel central bisericesc și în unele eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române. Deși afectată de normele sanitare care au limitat semnificativ mobilitatea în teren a angajaților, echipa Televiziunii TRINITAS TV a efectuat aproximativ 100 de deplasări în țară și în străinătate. În cadrul proiectului „Purtătorii de neam”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, au fost produse 35 de emisiuni dedicate diasporei române, care au cuprins reportaje și interviuri realizate în țări precum: Italia, Irlanda, Franța, Suedia, Danemarca, Republica Moldova, Ungaria şi Belgia.

Cea mai mare realizare din acest an a Departamentului Actualitatea o constituie finalizarea și lansarea noului studio de știri, dotat cu echipamente performante care permit prezentarea în direct a edițiilor speciale ocazionate de marile sărbători ortodoxe și de unele evenimente centrale bisericești și comunicarea în timp real prin aplicațiile digitale cu invitați din toate zonele lumii.

Au fost realizate 14 filme documentare, cu teme variate, unele dedicate Anului omagial și comemorativ 2021, altele dedicate așezămintelor monahale, unor mari duhovnici și sfinți și câteva dedicate unor personalități și unor momente aniversare din lumea culturală.

TRINITAS TV a realizat în 2021 materiale informative despre stadiul lucrărilor și sumele alocate construirii Catedralei Naționale, materiale ce au avut un rol important în combaterea unor știri false și materiale denigratoare apărute în mediul online.

Ziarul Lumina a promovat proiectele catehetice, cultural-educaţionale și social-filantropice desfășurate în eparhiile, parohiile și mănăstirile din afara României, prin selecții de știri şi materiale jurnalistice adecvate. Obiectivul principal a fost mai buna cunoaștere de către cititorii din țară a vieții spirituale a românilor aflați departe de patria de origine și, prin intermediul comunicării virtuale, cultivarea și intensificarea legăturilor între românii ortodocși de pe diferite meridiane ale lumii, prin credință, limbă și cultură.

Fiecare ediție din Lumina de Duminică a inclus în paginile ei conținuturi realizate prin cooperare cu ierarhi, preoți și credincioși români din comunitățile ortodoxe situate în țările din vecinătatea României sau din diasporă.

Publicația de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei a dublat în anul 2021 numărul articolelor dedicate diasporei ortodoxe române.

Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.500 de exemplare, Ziarul Lumina se menţine pe locul trei în grupul cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.

Agenția de Știri BASILICA a acordat atenție sporită calității materialelor publicate, colaborării cu centrele eparhiale și relevanței pentru presa laică națională și internațională. Conținutul s-a rezumat la 4.000 de articole în limba română, dintre care 944 traduse în engleză. Numărul de fotoreportaje a crescut în pofida faptului că multe evenimente au fost anulate din cauza pandemiei. Numărul de interviuri și de texte editoriale s-a menținut la același nivel cu anul precedent. Pe social media se înregistrează o creștere constantă, similară cu anii anteriori. Peste 60% din cititori ajung pe basilica.ro prin platformele de socializare.

Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a adus la cunoștința opiniei publice, prin comunicate de presă, precizări și intervenții mediatice ale reprezentanților săi, atât tematica și manifestările Anului omagial și comemorativ – 2021 în Patriarhia Română, manifestări care în contextul pandemiei s-au desfășurat preponderent în spațiul online, cât și poziționarea și mesajele instituționale care s-au impus în contextul vieții sociale și bisericești marcate încă de pandemie.

Pe parcursul anului 2021, Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a redactat și difuzat peste 50 de comunicate de presă şi precizări, precum şi alte ştiri care au fost transmise către agențiile şi instituțiile media cu pondere naţională şi internaţională, iar membrii Biroului de presă al Patriarhiei Române au participat la numeroase interviuri, emisiuni și conferințe.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2021 se prezintă astfel: au fost tipărite 291 de titluri de carte și revistă, dintre care 120 de titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA și Editura TRINITAS), și anume: 45 de titluri noi de Carte teologică; 18 titluri noi de Carte de cult și muzicală; 27 de titluri noi de Carte patristică; 8 titluri noi de Carte pentru copii şi tineret, respectiv 22 de numere noi din revistele centrale bisericeşti.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericești și Imprimeria PHAROS) au tipărit, împreună, 623.673 de exemplare de carte și revistă în format broșat sau legat (384.682 ex. carte şi 238.991 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 26.096 ex. Biblii (în diferite formate); 53.300 ex. Noul Testament cu Psalmii; 6.000 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 424.801 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 48.968 ex. pastorale; 5.110 ex. felicitări; 1.060.206 ex. calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) și 77.730 ex. icoane (de diverse dimensiuni). Totodată, au fost tipărite Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române, și săptămânalul Lumina de Duminică, dar şi 101.799 ex. lucrări primite din exterior, precum și o serie de lucrări de legătorie manuală (reparații şi restaurare carte, confecționat cutii, mape etc.).

În anul 2021, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate mai multe obiecte de cult și veșminte liturgice, dintre care menționăm în mod deosebit: confecționarea a două racle din argint de dimensiuni mari, executate pentru Mănăstirea Plumbuita, București, şi Parohia „Sfânta Treime”, Ploiești; realizarea, în colaborare cu Monetăria Statului, a Medaliei pentru Anul omagial al pastorației românilor din afara României – 300 de bucăți, şi a Medaliei pentru Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor – 300 de bucăți; realizarea Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru arhierei – engolpion din argint – 60 de bucăți, a Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru clerici – cruce pectorală din alamă – 50 de bucăți, şi a Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru monahi și mireni – insignă din alamă – 70 de bucăți.

În cursul anului 2021, din cauza pandemiei de COVID-19 şi a restricțiilor impuse, activitatea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române a avut în continuare un regres față de anul 2019, dar a înregistrat o creștere față de anul 2020, cu 10%, pentru pachete turistice cu destinații în străinătate (Turcia, Grecia, Bulgaria, Egipt) și 30% pentru pelerinajele din România.

SC BASILICA TRAVEL SRL a accesat ajutorul oferit de Guvernul României pentru societățile din domeniul HoReCa, prin cele două tipuri de grant, respectiv: Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate economică afectată de pandemia de COVID-19, în valoare de 150.000 de euro, şi Acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, în valoare de 796.000 de euro.

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale, respectiv: structura de rezistență a subsolurilor adiacente N, S și E (care au fost finalizate în proporție de 100%); învelitoarea din cupru auriu de la cupoletele și porticele spațiului liturgic exterior (finalizate în proporție de 100%); execuție și montaj ancadramente din piatră la ferestrele exterioare (finalizate în proporție de 45%); execuție și montaj decorațiuni din piatră peste cota +45,00 m (finalizate în proporție de 98%); execuție și montaj placări cu piatră la stâlpii pridvorului vest (finalizate în proporție de 95%); pictură în tehnica mozaic a Altarului Catedralei Naționale (finalizată în proporție de 98%); execuție tencuieli exterioare fațadă sud și vest, turla mare, turle mici și clopotniță (la turlele mici și turla-clopotniță tencuielile sunt finalizate în proporție de 100% până la cota +45,00 m); montajul lămpilor de balizaj pe turla mare și turlele mici.

Activitatea desfășurată la Centrul de conferințe – Palatul Patriarhiei a fost marcată, în continuare, de criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, întregul sector al organizării de evenimente și al spațiilor expozițional-muzeale fiind grav afectat. Numărul de vizitatori a fost de circa 5.700 de persoane, iar personalul Centrului de conferințe – Palatul Patriarhiei s-a preocupat permanent de întreținerea spațiilor, de primirea vizitatorilor cu respectarea tuturor prevederilor sanitare în vigoare, precum și de organizarea a 125 de evenimente.

De asemenea, activitatea Sectorului stavropighii patriarhale şi centre sociale a continuat să fie afectată din cauza crizei sanitare. Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei”, Centrul Cultural Misionar „Familia” – Casa Pantelimon, Centrul social-pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol şi Centrul social-pastoral „Sfântul Ilie” – Călimăneşti au înregistrat o creştere a veniturilor faţă de anul 2020, însă cu mult mai puţin faţă de anul 2019, înainte de pandemia actuală.

La Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei” au fost desfăşurate unele proiecte de modernizare şi recompartimentare. La Centrul Cultural Misionar „Familia” – Pantelimon au fost finalizate lucrările de modernizare de la Corpul F – „Belvedere”, iar la Centrul social-pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol au fost efectuate lucrări de întreținere și de reparație la corpurile A și B. La Centrul social-cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele au continuat lucrările de modernizare la Vila 2 şi a fost asfaltată curtea interioară a Schitului Dragoslavele, iar la Centrul social-pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti au fost efectuate lucrări de amenajare și întreținere a Casei de Oaspeți.

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2021, în lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul structurilor eparhiale ale Patriarhiei Române și a ONG-urilor care funcționează cu binecuvântarea acestora, au participat 19.853 de persoane, după cum urmează: 29 de consilieri eparhiali, 33 de inspectori de specialitate și eparhiali, 477 de asistenţi sociali, 1.939 de persoane cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), 18.092 de voluntari.

Biserica Ortodoxă Română şi-a desfășurat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 719 instituții și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. Diagrama așezămintelor social-filantropice, în anul 2021, arată astfel: 57 de birouri de asistență socială, 118 cantine sociale și masă la domiciliu, 103 centre de zi pentru copii, 21 de centre de zi pentru vârstnici, 4 centre de zi pentru persoane cu dizabilități, 58 de centre rezidențiale copii, 54 de centre rezidențiale vârstnici, 2 centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, 30 de servicii de îngrijire la domiciliu, 36 de instituții ce oferă servicii medicale și de recuperare, 7 servicii de îngrijiri sociomedicale la domiciliu, 41 de servicii educaționale (tip afterschool, remedial, prevenție abandon școlar), 98 de centre de informare, de consiliere, de sprijin și comunitare, 33 de locuințe protejate, 13 centre de urgență (persoane fără adăpost, victime ale violenței, victime ale traficului de persoane), 17 campusuri de tabără și 27 cu alt specific.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române se află în derulare 1.114 proiecte și programe sociale, dintre care: 62 cu finanţare externă, 34 cu finanţare publică, 894 cu finanțate din fonduri proprii şi 124 cu finanţare mixtă.

În cadrul așezămintelor au primit asistență 144.226 de beneficiari, după cum urmează: a) 59.948 de copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţi aflaţi la muncă în alte ţări; b) 4.340 de persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe; c) 46.915 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 32.243 de şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 780 de persoane fără adăpost.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 463 de preoţi, dintre care: 19 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 87 în unităţi militare, 32 în sistemul penitenciar şi 325 în spitale și aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menționate mai sus există în prezent 359 de biserici şi capele sfințite, precum și alte spații special amenajate, iar 28 de lăcașuri se află în diferite stadii de construcţie şi amenajare. Patriarhia Română a realizat cu succes demersuri pentru deblocarea posturilor vacante de preot din structurile subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Astfel, s-au derulat concursuri pentru ocuparea a 9 posturi în unități militare din subordinea Ministerului Apărării Naționale și a 12 posturi de preot capelan din sistemul penitenciar.

Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, în cadrul căruia au fost realizate 200 de activități în beneficiul a aproximativ 4.500 de familii pentru prevenirea excluziunii sociale și programul „Ajutor pentru elevi” destinat reducerii abandonului școlar, având 104 beneficiari.

În ceea ce privește Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, respectiv componenta de prevenție și educație pentru sănătate, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au realizat 5 deplasări, având 355 de beneficiari. În perioada 2015-2021 au fost efectuate 73 de deplasări, având 9.100 de beneficiari. În anul 2021, a continuat parteneriatul cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul „Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, înregistrându-se 3 activități, cu 134 de beneficiare. În perioada 2018-2021 au fost efectuate 29 de deplasări, cu un număr total de 1.000 de beneficiare.

În cuprinsul Patriarhiei Române au fost derulate campanii de donare de sânge, la care au participat 9.421 de persoane, înregistrându-se 4.271 de litri de sânge.

Pe tot parcursul anului 2021, s-a menținut susținerea pentru unitățile medicale implicate în tratarea bolnavilor de COVID-19 prin realizarea de donații de aparatură medicală, renovări ale unor secții medicale, echipamente de protecție și substanțe de dezinfectare.

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2021 este de 638.387 de euro.

În concluzie, în cadrul activității filantropice la nivelul Patriarhiei Române, au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 35.371.782 de lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 59.754.819 de lei.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2021, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 217.751.299 de lei (echivalentul a 44.079.210 euro la cursul BNR din data de 26.01.2022).

În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021 dorim să apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.

Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Adunarea Națională Bisericească, în ședință anuală de lucru

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în Activitatea Bisericii Ortodoxe Române/ de Vasile Robert Nechifor; Andrei Butu

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei s-a desfășurat miercuri, 16 februarie 2022, ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești (ANB). În cadrul întâlnirii prezidate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-au desfășurat lucrări pe comisii permanente, iar în ședința plenară reunită au fost prezentate referatele acestora asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2021, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română. La final, au avut loc luări de cuvânt din partea membrilor și au fost supuse spre aprobare hotărârile organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române.

Înainte de deschiderea ședinței de lucru a Adunării Naționale Bisericești, în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, a săvârșit o slujbă de Te Deum în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum și a membrilor clerici și mireni ai adunării.

În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, după citirea apelului nominal de către părintele Ion Dragu, secretarul general al Adunării Naționale Bisericești, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere cu referire specială la Raportul general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2021.

După suspendarea ședinței plenare, comisiile permanente au fost repartizate în diferite saloane ale Palatului Patriarhiei, pentru examinarea lucrărilor și întocmirea referatelor: Comisia administrativ-juridică și de validare; Comisia socială și pentru comunicații media; Comisia culturală și educațională; Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești); Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești.

A urmat reluarea ședinței plenare în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, în cadrul căreia raportorii desemnați au prezentat referatele comisiilor permanente asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2021, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română. În continuare, au fost invitați să ia cuvântul membri ai Adunării Naționale Bisericești, iar apoi au fost supuse spre aprobare hotărârile ședinței.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, preoților, diaconilor și credincioșilor mireni membri ai Adunării Naționale Bisericești. „Mulțumim pentru prezență și pentru atenta ascultare a rapoartelor prezentate de către cele cinci comisii, precum și pentru faptul că apreciem împreună lucrările Bisericii în anul care a trecut. Aceste lucrări sunt, în primul rând, ajutorul lui Dumnezeu, dar și buna cooperare dintre cler și credincioșii mireni, pentru că este vorba de multă jertfelnicie la nivel de parohie și mănăstire, protopopiat, eparhie, la nivelul Bisericii din interiorul României și din afara țării. (…) Mulțumim tuturor pentru prezență și conlucrare, precum și celor care sunt în posturi de responsabilitate din Administrația Patriarhală, care s-au ocupat cu organizarea acestei ședințe de lucru”, a spus Preafericirea Sa.

Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale, fiind alcătuită din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii a Bisericii Ortodoxe Române, un cleric și doi mireni, delegați de adunările eparhiale pe termen de 4 ani.

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod la şedinţa din 17 februarie 2022

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în Hotărâri sinodale/ de Biroul de presă al Patriarhiei Române

În ziua de joi, 17 februarie 2022, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul acestei ședințe, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab (cea dintâi monahie de neam românesc cunoscută), cu titulatura: Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab, precum și înscrierea ei în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu ziua de cinstire în data de 28 octombrie.

Sfântul Sinod a hotărât ca, din motive de sănătate, Preasfințitul Părinte Episcop Daniil Stoenescu să fie transferat din slujirea de Episcop al Daciei Felix în postul de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, cu titulatura Densuşeanul, întrucât are locuința personală pe teritoriul acestei eparhii. Locotenența de Episcop al Daciei Felix va fi asigurată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care va fi pomenit la slujbele religioase săvârșite în lăcașurile de cult din Episcopia Daciei Felix ca Locțiitor de Episcop al Daciei Felix.

Sfântul Sinod a apreciat rezultatele programului „Masa Bucuriei”, derulat de Sectorul social-filantropic al Administrației Patriarhale și pe parcursul anului 2021. Valoarea totală a bunurilor donate în anul menționat este de 3.140.866 lei. De aceste bunuri au beneficiat 222 de instituții social-filantropice din Patriarhia Română, care au acordat asistență pentru 19.824 de persoane, numărul de beneficiari fiind în continuă creștere.

Sfântul Sinod a luat act cu bucurie de lansarea proiectului Eco-inițiative în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din România și Republica Moldova, care are ca scop inițierea unei educații de mediu și identificarea soluțiilor pentru creșterea responsabilității ecologice la nivelul Bisericii Ortodoxe Române atât în România, cât și în Republica Moldova.

Privitor la organizarea Recensământului Populației și Locuinţelor din România în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022, Sfântul Sinod a aprobat ca toate centrele eparhiale din țară și din străinătate să transmită personalului clerical îndemnul de a-i încuraja pe credincioși să-și îndeplinească această datorie civică și să își declare apartenența religioasă corectă, mai ales prin autorecenzare, în perioada 14 martie – 15 mai 2022.

Sfântul Sinod a apreciat în mod deosebit activitatea social-filantropică a eparhiilor, parohiilor, mănăstirilor și centrelor sociale din anul 2021, an marcat de pandemie, și îi îndeamnă pe credincioșii Bisericii Ortodoxe Române, la începutul anului omagial dedicat rugăciunii (2022), să rămână solidari în jurul imperativului moral al ajutorării celor aflați în suferință și al manifestării credinței în Domnul Iisus Hristos, prin rugăciune și faptele dragostei creștine.

Expoziție dedicată împlinirii a 140 de ani de existență a Tipografiei Cărților Bisericești

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în Istorie şi credinţă/ de Andrei Butu

În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei au avut loc joi, 20 ianuarie 2022, vernisarea expoziției de carte intitulate „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022) – 140 de ani de activitate neîntreruptă” și lansarea unui album monografic realizat cu prilejul acestei aniversări. La eveniment a participat şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ostenitori în cadrul Tipografiei Cărților Bisericești.

Expoziția de carte, care a marcat împlinirea a 140 de ani de existență a Tipografiei Cărților Bisericești, a cuprins volume valoroase, inclusiv ediții princeps, precum prima carte de cult ieşită din această tipografie („Orologiul Mare”, în anul 1887), Biblia Sinodală – ediția 1914, până la cele mai recente volume tipărite aici. Totodată, au fost expuse și două piese vechi de producție germană folosite în activitatea tipografiei: o presă pentru blocuri de carte de la finalul veacului al XIX-lea și o mașină de capsat pentru broșuri din prima jumătate a veacului XX.

Răspândirea cuvântului lui Dumnezeu prin intermediul tiparului

În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că această activitate tipografică este fundamentală pentru misiunea Bisericii: „Răspândirea cuvântului lui Dumnezeu în tipar a fost o necesitate și în mod deosebit trebuie să reținem faptul că primul Liturghier ortodox din lume a fost tipărit în Țara Românească în anul 1508, la Târgoviște, în limba slavonă. Avem o tradiție aici în Țara Românească și apoi în Moldova de a răspândi cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul tiparului. Este o constatare că Biserica a căutat să folosească tipografiile în măsura în care acestea s-au perfecționat. De la tipografia care semăna cu un teasc de stors strugurii și până la tipografia din zilele noastre au fost o mulțime de etape”.

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că nu este importantă doar tehnologia, ci și producerea materialului pentru tipografie. „Putem tipări mult, dar conținutul lucrărilor tipărite depinde de capacitatea intelectuală, de elanul credinței și de profunzimea gândirii. Este foarte important nu doar să tipărim mult, ci să tipărim și material foarte consistent, să tipărim cărți de referință, pentru că există o inflație de informații din ce în ce mai mult în lume. Desigur, în paralel cu textul tipărit s-a dezvoltat acum tehnica modernă digitală și este uneori un efort necesar pentru a distinge între valori, a alege ceea ce este folositor pentru suflet și ceea ce este dăunător”, a precizat Patriarhul României.

„Regula credinței se vede în regula rugăciunii”

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit că unele dintre tipăriturile care au cea mai lungă tradiție sunt cărțile de cult, deoarece sunt necesare comunității și exprimă credința acesteia. „În cărțile de cult nu este voie să se exprime idei individuale doar pentru a se remarca autorul, ci trebuie să se exprime credința Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că sursa cea mai sigură pentru a înțelege dreapta credință este cultul ortodox. Deci, regula credinței se vede în regula rugăciunii. În mod deosebit, în anul acesta consacrat rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului este foarte important să tipărim cu grijă cărțile de rugăciune și de cult, păstrând un echilibru între tradiție și noutate. Cărțile de cult în limba română și Sfânta Scriptură sunt tipărite de 300 de ani în limba înțeleasă de popor, pe când în Bisericile Ortodoxe surori se păstrează încă limba veche în cult, slavonă sau greaca veche. Biserica Ortodoxă Română a adaptat limba liturgică cu un efort deosebit de-a lungul secolelor, și forma aproape definitivă pe care o întâlnim astăzi se găsește la Sfântul Antim Ivireanul, care a încheiat procesul de românizare a textelor liturgice. Acest ierarh de neam străin, georgian, a adus o contribuție deosebită pentru limbajul folosit în cărțile de cult, mai ales în Molitfelnic. Avem această nevoie de a păstra pe de o parte tradiția, sensul autentic al cuvintelor atunci când ele sunt traduse din limba greacă, iar pe de altă parte, de a face înțeleasă pentru fiecare epocă această expresie a credinței în cult sau acest limbaj, încât este nevoie de o mare maturitate și de mult discernământ. Aici, la tipografie, avem nevoie nu doar de tehnică performantă, ci și de oameni competenți din punctul de vedere al editării cărților”, a evidențiat Preafericirea Sa.

La finalul cuvântului rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe ostenitorii din cadrul Tipografiei Cărților Bisericești: „Vă felicităm pe toți cei care v-ați străduit ca în activitatea în acest domeniu să lucrați cu conștiință eclesială, bisericească, și anume că lucrați pentru mântuirea credincioșilor, pentru transmiterea iubirii lui Hristos față de oameni și pentru ajutorarea poporului ca să se apropie mai mult de Dumnezeu prin rugăciune și fapte bune”.

Lansarea albumului monografic „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022)”

În cadrul expoziției a fost lansat și albumul monografic „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022)”, apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, care prezintă o analiză istorică de la înfiinţare până în prezent, imagini din timpul existenței acestei tipografii, precum și facsimile ale celor mai importante cărți tipărite aici, ca „pios omagiu și recunoștință pentru toți ostenitorii care și-au desfășurat activitatea în această instituție bisericească”, cum se arată în Cuvântul-înainte al volumului.

La finalul evenimentului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit lui Mihai Ilie, din comuna Bârsănești, județul Bacău, Ordinul „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” pentru mireni, în semn de recunoștință pentru donația oferită Bibliotecii Sfântului Sinod.

De asemenea, toți cei prezenți au primit din partea Preafericirii Sale albumul monografic „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022)”.

Expoziția a fost organizată de Biblioteca Sfântului Sinod, împreună cu Tipografia Cărților Bisericești.

Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în Istorie şi credinţă/ de PF Daniel

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la manifestările organizate la Ateneul Român cu prilejul Zilei Culturii Naționale, marți, 15 ianuarie 2019 (arhivă)

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, la Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2022

Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc. Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizației românești a urmat modelul bizantin; o seamă de personalități eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menționa doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă.

Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”1.

Primele tipografii din spațiul românesc au apărut la mai puțin de o jumătate de veac de la invenția lui Gutenberg (1455), funcționând, în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale, la Târgoviște, București, Iași, Buzău, Snagov, Râmnic ori Neamț, iar primii meșteri tipografi au făcut parte din cler: ieromonahul Macarie, diaconul Coresi, ieromonahul Mitrofan, Sfântul Antim Ivireanul, viitorul mitropolit, și alții. Unele tipărituri au fost premiere internaționale, precum Liturghierul de la Târgoviște, tipărit în 1508 în slavonă, fiind primul Liturghier ortodox din lume.
Pleiade întregi de episcopi sau mitropoliți au fost scriitori, poeți, traducători sau creatori de cultură, artă şi civilizație românească. În Ţara Românească, au promovat cultura mitropoliții: Teofil (†1648), Ştefan I (†1668), Varlaam (†1679) şi Teodosie I (†1708), aceștia din urmă fiind sprijinitori ai activității cultural-artistice sub domnitorii Matei Basarab, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, una din realizările culturale fiind Biblia de la București, din anul 1688. În Moldova, au sprijinit cultura poporului român mitropoliții: Teoctist II (†1528), Teofan I (†1530) și Grigorie Roșca (†1570), ultimii doi au contribuit la împodobirea Mănăstirii Voroneț cu celebrele fresce interioare și exterioare, iar Mitropolitul Anastasie Crimca (†1629) a fost ultimul mare miniaturist moldovean. Sfântul Mitropolit Varlaam (†1657) a tipărit Cartea românească de învățătură (1643), iar Sfântul Mitropolit Dosoftei (†1686) a fost primul mare poet român (Psaltirea în versuri, 1673) şi traducător al Liturghierului (1679) şi Molitfelnicului (1681) în limba română. În Transilvania, ierarhul erudit şi patriot statornic Andrei Șaguna (†1873) a unit în mod pilduitor mărturisirea credinței ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a românilor. A înființat o tipografie eparhială la Sibiu (1850), existentă și azi, în care a tipărit, pe lângă toate cărțile de slujbă, manuale didactice, lucrări istorice și de alt gen, ziarul Telegraful Român, care apare fără întrerupere din 1853 până azi. În 1861, Andrei Șaguna s-a numărat printre cei care au înființat Asociația transilvană pentru cultură și literatura poporului român din Transilvania (Astra), fiind primul ei președinte.
Între monahii erudiți care au contribuit la dezvoltarea culturii naționale se află Sfântul Cuvios Ioan Casian (sec. V), considerat unul dintre cei mai de seamă promotori ai monahismului în Occident, scriitor şi traducător din limbile greacă şi latină, Sf. Cuv. Dionisie Exiguul (sec. al VI-lea), teolog, astronom, matematician, a inițiat „cronologia erei creștine”, împărțind istoria în două perioade – „înainte de Hristos” şi „după Hristos”, Sf. Niceta de Remesiana (†414) a compus imnul Te Deum laudamus, iar mai târziu Sf. Cuvios isihast ucrainean Paisie de la Neamţ (†1794) a tradus Filocalia în limba slavonă (Dobrotoliubie), fiind ajutat de ucenici români, buni eleniști, ca Sf. Ierarh Grigorie Dascălul (†1834).
Reprezentative pentru cultura şi arta românească sunt o mulțime de biserici şi mănăstiri ortodoxe, adevărate cărți de identitate prin care ne putem prezenta geniul creator în fața altor popoare: Voroneț, Neamţ, Putna, Cozia, Curtea de Argeș, „Sfinții Trei Ierarhi” – Iași, Hurezi, Secu, Dragomirna, Văratec, Agapia, Lainici, Antim, Stavropoleos ş.a. În toate aceste mănăstiri s-a desfășurat o intensă activitate cultural-artistică, au fost scrise primele Letopisețe și Cronici ale istoriei românilor.
Primele școli primare, cu predare în slavonă sau română, au luat ființă în incinta mănăstirilor, apoi a bisericilor de mir: Colțea, „Sfântul Gheorghe”-Vechi, Antim sau Biserica Domnița Bălașa, în Bucureşti, Biserica Barnovschi, Sfânta Vineri și „Sfântul Nicolae”, în Iași. Primele școli medii şi primele școli superioare au fost înființate, de asemenea, cu sprijinul Bisericii: Colegiul de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, Academia de la Mănăstirea „Sfântul Sava” din București.
În toate mănăstirile mari s-au desfășurat însemnate activități artistice. Astăzi, majoritatea colecțiilor muzeale din țară, care expun Artă Veche Românească, sunt constituite în cea mai mare parte din obiecte de cult, provenite de la mănăstirile şi bisericile ortodoxe românești. Icoane, fragmente de frescă, broderii, manuscrise, tipărituri, argintărie, sculptură în lemn sau piatră, toate ilustrează modul în care Biserica, fidelă artei bizantine, dar receptivă la influenţele artei occidentale ori tradiționale, a creat o artă proprie, originală. Prin toată această activitate culturală a Bisericii a fost cultivată şi sprijinită însăși aspirația poporului pentru cultura proprie, pentru păstrarea identității naționale şi pentru dobândirea independenței naționale.

Crearea statului român modern a deschis o epocă nouă, iar Biserica Ortodoxă Română a rămas pe mai departe sprijinitoarea fidelă a idealurilor naționale, contribuind la promovarea învățământului și culturii românești.

După anul 1944, odată cu instaurarea regimului comunist ateu, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată treptat din viața socială şi culturală. În 1948 a fost eliminat învățământul religios din școli, au fost interzise slujbele religioase în spitale, aziluri și cazărmi, au fost suprimate publicații bisericești ale eparhiilor, au fost desființate multe școli de teologie şi a fost oprită catehizarea tineretului. Peste 1.000 de preoți ortodocși (la care se adaugă și mulţi romano-catolici, greco-catolici și protestanți) au fost arestați, aruncați în închisori, supuși la muncă silnică sau deportați. Între cei aruncați în închisori se numără și teologi, oameni de cultură de mare prestigiu, precum: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Stăniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) și mulți alții.

În anii ‘80, sub dictatura comunistă au fost demolate peste 20 de lăcașuri de închinare, monumente de arhitectură bisericească din București (ca de pildă: mănăstirile Cotroceni, Văcărești, Pantelimon, bisericile Sfânta Vineri, „Sfântul Spiridon”-Vechi, Alba-Postăvari, Enei, Spirea Nouă, Izvor, „Sfânta Treime”-Dudești etc.).

După căderea comunismului, consecventă tradiției multiseculare de a fi „Maica spirituală a poporului român” – cum o numea Mihai Eminescu, Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare și promotoare a valorilor culturale românești. În anii care au urmat după 1990 au fost restabilite raporturile firești tradiționale dintre Biserica Ortodoxă Română și mediul cultural şi academic din România. Astfel, în anul 1990, Academia Română a reabilitat memoria ierarhilor, preoților și teologilor ortodocși excluși din Academie în anul 1948 de către regimul totalitar, iar în anii care au urmat, noi slujitori ai Bisericii au fost primiți în cel mai important for al excelenței științifice și culturale românești, precum părintele Dumitru Stăniloae sau părintele Mircea Păcurariu.

De asemenea, Academia Română şi Patriarhia Română au inițiat mai multe programe comune, dintre care cel mai important este elaborarea Istoriei monahismului românesc în trei tomuri masive și valoroase, iar bunele relații, cultivate cu respect reciproc de ambele instituții, ne îndreptățesc să sperăm la o permanentă cooperare fructuoasă pentru binele poporului român.

Felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor culturale şi spirituale ale poporului român.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă:

Timpul, 14 august 1882, în: Mihai Eminescu, Opere, vol. 13, Bucureşti, Ed. Academiei, 1989, pp. 168-169.

Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la Patriarhie

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 / în Istorie şi credinţă/ de Vasile-Robert Nechifor

În Catedrala Patriarhală din București au fost rostite luni, 24 ianuarie, rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile pe care Dumnezeu le-a revărsat asupra poporului român cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Slujba de Te Deum a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor de stat, a membrilor Permanenţelor Consiliului Național Bisericesc și Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi a credincioşilor bucureşteni. Cu această ocazie, Preafericirea Sa a rostit cuvântul „Rugăciune de mulţumire şi comemorare pentru unitate naţională”.

La ceremonialul religios au participat şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor; domnul Vasile Dîncu, ministrul apărării naţionale; domnul Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, reprezentanţi ai autorităţilor de stat civile şi militare, ostenitori din cadrul Administrației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum şi credincioşi din Capitală.

În continuare, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Patriarhiei a avut loc o ceremonie militară, în cadrul căreia, în acordurile „Imnului eroilor”, interpretat de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” au depus coroane de flori din partea preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, a Senatului României, a Camerei Deputaţilor, a Guvernului României, a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, a Asociaţiei Ataşaţilor Apărării Acreditaţi în România, a Patriarhiei Române, a Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti şi a Ministerului Apărării Naţionale.

Ceremonia militară s-a încheiat prin intonarea cântării „Hora Unirii” de către Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale.

Rugăciune de mulţumire şi comemorare pentru unitate naţională

Nr. 583-584/ Ianuarie- Februarie, 2022 /în Ianuarie- Februarie PF Daniel 583-584 1-2/ de PF Daniel

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu ocazia sărbătoririi a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, Catedrala Patriarhală, luni, 24 ianuarie 2022

Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, de la 24 ianuarie 1859, a însemnat încununarea unui întreg proces de cultivare a unităţii naţionale a românilor, proces în care Biserica Ortodoxă Română și-a adus o contribuție esențială.

Unirea Principatelor Române a fost susținută de numeroși slujitori ai Bisericii. Prin ierarhi, preoți de mir, monahi şi teologi mireni, Biserica Ortodoxă a contribuit, deopotrivă în Moldova și în Țara Românească, la acest act fundamental al istoriei noastre.

Contemporanii au numit data de 24 ianuarie 1859 „Ziua cea mare a veacului”, deoarece au înțeles că Unirea Principatelor Române, începută la Iaşi, în data de 5 ianuarie 1859, şi desăvârşită la Bucureşti, în data de 24 ianuarie 1859, constituie piatra de temelie a noului stat unitar român.

În acest sens, am afirmat adesea că Unirea de la 24 ianuarie 1859 trebuie considerată ca fiind „Unirea de bază”, nu „Unirea cea mică”, deoarece ea a constituit baza pentru formarea statului unitar român, în anul 1862, numit ROMÂNIA, fundament pentru obținerea independenței naţionale româneşti în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878, temelie pentru ridicarea României la rang de Regat în anul 1881 şi apoi temelie pentru Marea Unire din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, precedată de Unirea Basarabiei cu Regatul României, la 27 martie 1918, şi de Unirea Bucovinei cu Regatul României, la 28 noiembrie 1918.

Aniversarea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 a devenit Sărbătoare naţională (prin Legea nr. 171/2014), iar în anul 2016, prin promulgarea modificării aduse Art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, a fost declarată Sărbătoare naţională legală, în care nu se lucrează.

Această sărbătoare este o zi în care aducem mulţumire lui Dumnezeu şi comemorăm cu recunoştinţă pe toţi cei care au contribuit la Unirea Principatelor Române, arătând astfel importanţa unităţii şi a demnităţii noastre naţionale în contextul cooperării internaţionale prezente şi viitoare.

La 24 ianuarie 1859, pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, într-o clădire a Mitropoliei Țării Românești s-au desfășurat lucrările Adunării elective a Munteniei, care a ales pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei şi Domnitor al Ţării Româneşti. Înainte de alegere, membrii Adunării elective au jurat pe Sfânta Evanghelie şi pe Sfânta Cruce, înaintea icoanei Sfintei Treimi, că vor vota pentru Unirea Principatelor Române.

Momentul acela binecuvântat a fost imortalizat de pictorul Theodor Aman în tabloul „Proclamarea Unirii”, finalizat în anul 1861. Acest tablou poate fi văzut în aceste zile, într-o expoziţie specială, la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Astăzi, la slujba de Te Deum din Catedrala Patriarhală şi noi ne-am rugat Preasfintei Treimi, Izvorul etern al unităţii şi al comuniunii, să ne ajute să păstrăm şi să cultivăm permanent unitatea naţională, conviețuirea pașnică şi cooperarea demnă cu alte popoare, spre binele poporului român şi al României.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române