Recunoștință personalităților care au evidențiat lucrarea Bisericii în diasporă

Nr. 581-582// în / de

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit miercuri, 22 decembrie 2021, Ordinul „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” ierarhilor, clericilor și jurnaliștilor creștini care s-au implicat semnificativ în lucrarea Bisericii Ortodoxe Române desfășurată în contextul Anului omagial al pastorației românilor din afara României. Ceremonia de decernare a avut loc în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în prezența membrilor Per­ma­nenței Consiliului Național Bisericesc.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că prin acest ordin se arată recunoștința față de cei care au promovat și au contribuit la sublinierea importanței Anului omagial al pastorației românilor din afara României, evidențiind prin misiunea lor activitatea pastoral-misionară a Bisericii Ortodoxe Române în diasporă: „Prin această ceremonie noi dorim să exprimăm recunoștința față de cei care au contribuit la sublinierea importanței Anului omagial al pastorației românilor din afara României și Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul. Majoritatea celor prezenți aici reprezintă diferite segmente din Ad­mi­nistrația Patriarhală, mai ales de la Centrul de Presă BASILICA, dar și oameni care ne ajută în misiunea Bisericii în societatea românească de astăzi din partea Televiziunii Române sau din partea Radioului public din inițiative proprii. Ținem să subliniem faptul că fenomenul migrației românilor în afara granițelor actuale ale României este unic în felul lui în istoria poporului nostru. Niciodată nu am avut un număr atât de mare de români care au părăsit țara pentru a merge în Occident. (…) Este vorba de o prezență românească foarte diferită și, în același timp, unitară prin unitatea de cuget și simțire. A fost impresionant faptul că un film documentar realizat cu ocazia Anului omagial, cu un titlu semnificativ, a scos în evidență credința ca fiind patria românilor de pretutindeni. Credin­ța ortodoxă și spiritualitatea românească sunt o patrie pe care o poartă cu ei în suflet, și acel acasă se găsește mai ales în comunitățile liturgice românești”.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că românii din diasporă se află într-o comuniune bazată pe credința ortodoxă și pe spiritualitatea românească. „Noi dorim, desi­gur, ca în viitorul apropiat cât mai mulți români să se întoarcă acasă. Pentru că noi nu avem experiența exilului ca alte popoare, sute de ani, în general românii au un dor de casă și se vede aceasta mai ales la familiile în care copiii au rămas în România și părinții încă nu au revenit în țară, ci lucrează în continuare în diaspora română. Mul­țumim tuturor celor care au contribuit la evidențierea importanței cunoașterii fenomenului migrației sau emigrației românești și, în același timp, cu mult realism au arătat și avantajele și dezavantajele plecării din România. Sunt unele emisiuni legate de mărturii concrete ale unor români care în străinătate au reușit să realizeze unele performanțe. Se vede că sunt și români care s-au afirmat, au fost evi­dențiați, în diferite țări străine, ca fiind oameni de valoare și care au adus o contribuție și în țara-gazdă care i-a primit. Trebuie în continuare să subliniem și aceste aspecte pozitive, dar, desigur, aceștia care nu se mai întorc acasă dintre români, dar lucrează pentru România acolo unde sunt rămân o binecuvântare pentru poporul român. Se înțelege că, la ora actuală, românii din diasporă trimit în fiecare an mai mulți bani în România decât investitorii străini, ceea ce înseamnă că ei, cei plecați, fac un efort deosebit să trimită familiilor și rudelor rămase în țară semnul concret al contri­buției lor la viața României de astăzi. Avem foarte multe aspecte de subliniat în acest foarte divers, complex fenomen al diasporei române, al faptului că o mulțime de români se află în afara granițelor țării. Noi trebuie să-i iubim pe toți cei care se află printre străini, ­fiindcă astfel păstrăm comuniunea românească. Această comuniune bazată pe credința ortodoxă și pe spiritualitate românească este nu o strategie, ci o stare de demnitate. Dacă ei uită țara și noi îi uităm pe cei plecați, ne aflăm într-o stare de sărăcie și răcire spirituală. De aceea, noi ne rugăm la fiecare slujbă a noastră pentru poporul român de pretutindeni”, a reliefat Preafericirea Sa.

Ordinul „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” pentru ierarhi a fost oferit Preafericitului Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului, și Prea­sfințitului Părinte Qais, Episcop de ­Erzurum, Patriarhia Antiohiei.

Ordinul „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” pentru clerici a fost oferit părintelui Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal; părintelui arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, de la Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte; părintelui arhimandrit Dionisie Constantin, ­consilier patriarhal; părintelui Michael Tița, consilier patriarhal; părintelui Sorin Șelaru, consilier patriarhal – Reprezen­tan­ța Patriarhiei Române pe lângă Insti­tuțiile Europene; arhidiaconului George Grigoriță, consilier patriarhal; părintelui Neluțu Oprea, Comunitatea ortodoxă română din Sofia, Bulgaria; părintelui Sergiu-Marcel Vlad, Comunitatea ortodoxă română din Istanbul, Turcia; părintelui Răzvan-Vasile Tatu, Comunitatea ortodoxă română din Africa de Sud; părintelui protopop Ioan Armași, Protoieria Sector 4 Capitală; părintelui Alexandru Trușcă, TRINITAS TV, realizatorul filmului documentar „Credința, patria românilor de pretutindeni”.

Ordinul „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” pentru mireni a fost oferit următoarelor persoane: academicianul Ioan-Aurel Pop, pre­ședintele Academiei Române; Ciprian Olinici, consilier patriarhal; Cristina Liberis, ­TRINITAS TV, realizatorul emisiunii „România de peste granițe”; Daniela Șontică, realizatorul emisiunii „Mărturii de ieri pentru azi” de la RADIO TRINITAS; ­Diana Parizianu, Radio TRINITAS, realizatorul emisiunii „Viața de familie”; Petru Mihalea, TRINITAS TV, realizatorul filmului documentar „Români în gulagul sovietic”; Dorin Stănescu, Radio TRINITAS, realizatorul emisiunii ­„România din inima mea”; Andrei-Victor Dochia, producător „Universul cre­dinței”, Televiziunea Română; Răzvan Bucuroiu, director editorial „Lumea Credinței”; Remus Rădulescu, coordonator emisiuni religioase Radio România.

Şantierul Catedralei Naționale la trei ani de la sfințirea Altarului

Nr. 581-582// în / de

În 25 noiembrie s-au împlinit trei ani de la evenimentul istoric al sfințirii Altarului Catedralei Naționale. Lucrările de edificare a lăcașului de rugăciune, unul dintre cele mai importante proiecte ale Bisericii Ortodoxe Române, continuă în această perioadă conform fluxului tehnologic impus de graficul de execuție. Fiecare capitol încheiat al lucrărilor reprezintă încredințarea că aici se clădește, prin jertfa comună a înaintașilor și a noastră, un simbol peren pentru Ortodoxia românească și pentru capitala țării, un ideal cu valoare spirituală și culturală inestimabilă, ce va aprinde puternice sentimente de împlinire și recunoștință în inimile românilor, ca o sărbătoare de lumină.

 

În prezent, echipele de muncitori formate din schelari, pietrari, tinichigii, tencuitori, pictori mozaicari, fierari, dulgheri și cei însăr­cinați cu automatizarea ușilor de acces execută lucrări în mai multe zone ale șantierului Catedralei Naționale, care au drept scop principal înfru­musețarea edificiului și finalizarea incintei. Lucrările avansează conform graficului de execuție, încheindu-se pe zi ce trece capitole din istoria zidirii acestui lăcaș emblematic.

În privința stadiului actual al lucrărilor, mai multe informații ne-a oferit ing. Petre Chiuță, consilier patriarhal la Sectorul monumente și cons­trucții bisericești: „Se desfășoară lucrări exterioare care constau în tencuieli, ancadramente din piatră la stâlpii din pridvor vest, finisaje prefabricate din beton. De asemenea, se vor proteja ușile imediat ce vor fi preluate de la echipa care lucrează la automatizare, se impermeabilizează placările cu piatră exterioară la stâlpi, arcade și glafuri și se închid golurile din acoperișul turlelor, create pentru a monta lămpile de balizaj. Au loc lucrări de placare cu piatră a stâlpilor la pridvor vest și a glafurilor din piatră de la partea orizontală a prefabricatelor din beton de la turla principală. La interior, în paralel cu pictura în tehnica mozaic, se desfășoară lucrări de cofrare și armare a golurilor de trecere între subsolurile adiacente nord/sud și corpul principal al catedralei. Tencuielile la gri sunt finalizate la turla mare și la turlele secundare ale fațadei sud, iar tencuielile decorative, adică cele finale, sunt gata la toate cele șase turle mici, iar la turla-clopotniță până la cota +45 m, respectiv turla mare între cotele +92 m și +97 m.
În perioada iernii se va lucra la tencuielile interioare de la arcul de deasupra soleii, la pictura în tehnica mozaic din Altar și din spatele catapetesmei. Tot în această perioadă se vor desfășura lucrări de confecții metalice: scări de acces în ­cupolele turlelor mici și clopotniță”.

Inginerul Petre Chiuță ne-a explicat și când va fi montată crucea de pe turla principală: „Din punct de vedere tehnologic, crucea de pe turla principală se poate monta doar după demontarea macaralei fixe amplasate la cota +65 m și care ajunge la cota +120 m. Aceasta este ancorată de turla principală și deservește întreaga arie de lucru. Cu ajutorul acesteia se transportă pe verticală materialele pentru tencuieli, pietrari, tinichigii și schelari. Demontarea macaralei în această fază ar lungi perioada de execuție a ­lucrărilor și implicit ar crește costurile de execuție pentru lucrările rămase de executat. Imediat ce lucrările se vor apropia de finalizare, aceasta se va demonta cu ajutorul unei macarale de mare tonaj. Tot cu această macara de mare tonaj se intenționează și montarea crucii de pe turla principală”.

În prezent, echipa experimentată și specializată condusă de pictorul bisericesc Daniel Codrescu lucrează în atelier la scena „Nașterea Domnului” și la cele de pe „Arcul Triumfal”. Programul iconografic a fost gândit în tehnica ­mozaic, cea mai rezistentă în timp, ima­ginea având o anumită dinamică, schim­bându-și modul în care este percepută în funcție de momentul zilei. În perioada pandemiei, pentru a respecta regulile sanitare, mulți membri ai echipei ­lucrează la domiciliu. „În prezent în biserică lucrează constant șapte oameni, urmând ca în perioada următoare să se suplimenteze numărul. În atelier ­lucrăm aproximativ 60 de persoane, iar o parte din ei, cei mai bine pregătiți, lucrează de acasă. În perioada imediat următoare vor fi montate moleniile pe catapeteasmă, întrucât procedeul de prindere este unul complex. Scenele care vor fi amplasate acolo sunt deja finalizate, doar că nu a fost pregătită suprafața corespunzător pentru a începe montajul”, ne-a spus pictorul bisericesc Daniel Codrescu.

Detalii despre conceptul iconografic, tehnică și materiale, precum și despre modalitatea prin care puteți dona pentru un anumit sfânt sau o scenă iconografică, aflați accesând platforma online pictamcatedrala.ro.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit în sesiune de lucru

Nr. 581-582// în / de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit în sesiune de lucru joi, 16 decembrie, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

Ședința Sfântului Sinod a fost precedată de o slujbă de Te ­Deum oficiată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei de ­către Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, în prezența Întâistătătorului Bisericii noastre și a membrilor Sfântului Sinod.

În deschiderea lucrărilor, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul, Episcop-vicar patriarhal și secretar al Sfântului ­Sinod, a dat citire apelului nominal. După constatarea constituirii cvorumului, conform prevederilor Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe ­Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschisă ședin­ța de lucru, menționând programul și punctele de pe ordinea de zi.

Primul subiect menționat de Patriarhul României a fost alegerea unui nou Episcop eparhiot al Devei și Hunedoarei, ca succesor al vrednicului de pomenire Părinte Episcop Gurie, trecut la Domnul la data de 21 octombrie, în amintirea căruia s-a păstrat un moment de reculegere și a fost cântat imnul „Veșnică pomenire”.

În continuare, Preafericirea Sa a arătat faptul că au fost supuse aprobării slujba Sfântului Ierarh Diadoh, Episcopul Foticeii, Acatistul acestuia și cel al Sfântului Iustin Martirul și Filosoful.

Totodată, Întâistătătorul Bisericii ­Ortodoxe Române a făcut unele referiri cu privire la Anii omagiali și comemorativi 2022 și 2023, prezentând icoanele pentru anul viitor, declarat „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.

„Pentru Anul omagial 2022 am pregătit icoana Maicii Domnului-Oranta. Această icoană o închipuie pe Maica Domnului ­Rugătoarea, dar și Biserica în starea de rugăciune. În aceasta, Maica Domnului Îl poartă pe Hristos, Îl arată lumii și primește binecuvântarea Mântuitorului, Capul ­Bisericii. A doua icoană pentru Anul comemorativ 2022 este a celor trei sfinți isihaști. Dintre aceștia, Sfântul Simeon Noul Teolog este un sfânt diferit de ceilalți doi, dar prin experiența sa filocalică și mistică a fost trecut în rândul isihaștilor. Apoi, Sfântul Grigorie Palama este reprezentant al isihasmului constantinopolitan, care mai târziu a reînviat în Țările ­Române și apoi în Rusia și Ucraina, prin Sfântul Paisie de la Neamț. Aceste etape istorice ale isihasmului au fost mișcări duhov­nicești în vremuri foarte complicate și de uscăciune sufletească, determinate de curente raționaliste. Acest curent isihast filocalic a fost răspunsul rațiunii aflate în rugăciune față de ra­ți­u­nea aflată în răzvrătire. Mișcarea ilumi­nistă promova rațiunea umană fără de Dumnezeu sau împotriva religiei. Acestei rațiuni i se opune rați­unea filocalică, ce pune ­accentul pe rațiune ca o cale de ajungere la Dumnezeu, rațiunea rugătoare.
Cei trei sfinți au luptat cu aceste curente secularizante: Sfântul Simeon a avut detractori pentru că el a ieșit din formalismul și gândirea moralizantă, dar fără expe­riență mistică. Grigorie Palama s-a luptat și cu raționa­lismul bizantin, dar și cu cel occidental. Paisie de la Neamț a avut de-a face cu raționalismul de tip occidental, care reducea religia la morală”, a spus Preafericitul Părinte­ Patriarh Daniel.

Cu privire la anul 2023, Preafericirea Sa a arătat că acesta va fi dedicat pastoraţiei persoanelor vârstnice și comemorării imnografilor și cântăreților bisericești.

După această parte introductivă a şedinţei, a avut loc reunirea celor patru comisii sinodale, care au discutat subiectele repartizate, în vederea întocmirii referatelor: Comisia pastorală, monahală și socială; Comisia teologică, liturgică și didactică; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, respectiv Comisia pentru comunitățile externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase.

Alegerea de Episcop titular al Devei și Hunedoarei

După reluarea lucrărilor în plenul Sfântului Sinod, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a prezentat referatul privind alegerea de Episcop al Devei și Hunedoarei. În urma exprimării sufragiilor, Prea­sfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și ­Hunedoarei, a fost ales ca Episcop titular al acestei eparhii cu 38 de voturi din 46 exprimate. S-a hotărât ca noul Episcop al Devei și Hunedoarei să fie înscăunat în data de 26 decembrie.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a felicitat pe Prea­sfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul pentru alegerea sa în noua demnitate.

La rândul său, noul Episcop ales al ­Devei și Hunedoarei a mulțumit Întâi­stătătorului Bisericii noastre și celorlalți membri ai Sfântului Sinod pentru încrederea acordată, evocând și lucrarea pastorală a înaintașului său în scaun. „Prorocul David scria în ultimul său psalm: «Mic eram între frații mei și în casa tatălui meu și Domnul a trimis pe îngerul Său și m-a luat și m-a uns cu untdelemnul ungerii Sale». La începutul acestui an, mă aflam în acest loc și, sub emoția momentului, încercam să articulez câteva cuvinte, privit fiind cu ­bucurie și cu blândețe de Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, păstorul meu duhovnicesc. La sfârșitul anului, din nou sunt chemat în acest loc să rostesc un cuvânt. Bucuria firească a acestui moment nu mai este, însă, aceeași. Este un balsam de mângâiere peste inimi îndurerate pentru cei care suntem în Episcopia Devei și Hunedoarei cu nădejdea că vom putea să continuăm bunul început și să valorificăm mai mult moștenirea bogată pe care ne-a lăsat-o Prea­sfințitul Părinte Gurie în cei 12 ani de păstorire”, a spus Prea­sfin­țitul ­Părinte Nestor Hunedoreanul.

Ultima parte a sesiunii de lucru a fost dedicată prezentării referatelor comisiilor sinodale de către raportorii acestora în plenul Sfântului Sinod.

În cadrul ședinței sinodale, au fost luate următoarele hotărâri:

Declararea anului 2023, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice” și „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bise­ricești (psalți)”;

Înscrierea în Calendarul bisericesc a Sfântului Ierarh Diadoh, Episcopul ­Foticeii, cu zi de pomenire în 29 martie. Au fost aprobate, de asemenea, textele ­liturgice ale sinaxarului, slujbei și acatistului, precum și icoana acestuia;

Aprobarea textelor liturgice ale slujbei și paraclisului Sfântului Cuvios Simeon Noul Teolog (12 martie);

Aprobarea textului acatistului Sfântului Iustin Martirul și Filosoful (1 iunie);

Aprobarea solicitării Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane privind publicarea unei foi volante de prevenire a traficului de persoane și distribuirea acesteia prin intermediul parohiilor din Biserica Ortodoxă Română.

Darul Patriarhului României pentru parohiile și mănăstirile românești din străinătate

La finalul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de joi, 16 decembrie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit în dar ierarhilor români care păstoresc eparhii din preajma gra­ni­țe­­lor țării noastre și din diasporă, în special din Occident, Sfinte Antimise. Obiectele liturgice au fost oferite ierarhilor în Sala „Consilium” din Palatul Patriarhiei. Sfintele Antimise vor ajunge de la ierarhi la parohiile şi mănăstirile româ­nești din jurul gra­­nițelor țării noastre și din diasporă, precum și la repre­zentanțele Patriarhiei Române din diferite țări. Cele 1.416 Sfinte Antimise oferite de Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel parohiilor și mănăstirilor ro­mâ­nești din străinătate au fost confec­ționate la atelierele de broderie şi croitorie bisericească ale Serviciului colportaj al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, coordonat de părintele protosinghel Joachim Bejenariu, con­silier eparhial. Acest dar pentru clericii și credincioșii români din diasporă s-a făcut la finalul anului 2021, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii noastre drept An omagial al pastorației românilor din afara României. “

 

Patriarhul României și-a sărbătorit sfântul ocrotitor

Nr. 581-582// în / de

În ziua de prăznuire a Sfântului Proroc Daniel, vineri, 17 decembrie 2021, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și-a sărbătorit ocrotitorul spiritual. La Sfânta Liturghie săvârșită la Catedrala Patriarhală și la slujba de Te Deum oficiată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei au fost înălțate rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile și darurile revărsate asupra Preafericirii Sale și Bisericii Ortodoxe Române. Ziua a continuat cu ședința solemnă a Sfântului Sinod, care s-a desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”.

Onomastica Patriarhului României a început de dimi­neață la Catedrala Patriarhală cu Sfânta Liturghie săvârșită de Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Slujitorii au rostit ectenii și rugăciuni de mulțumire aduse lui Dumnezeu pentru binecuvântările revărsate asupra Întâi­stătătorului ­Bisericii noastre.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic rânduit, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat virtu­țile sfinților ocrotitori ai Patriarhului României: Sfântul Cuvios ­Daniil Stâlpnicul, Sfântul Proroc Daniel și Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. „Cei trei sfinți cu numele Daniel din această lună au avut aceleași virtuți, deși au trăit în perioade diferite. Unul profet, cu mari daruri și vederi negrăite și descoperiri tainice, altul rugător pe un stâlp și altul aspru nevoitor în ținutul Bucovinei, în munții din apropierea mănăstirilor Putna, Gura Humorului și Voroneț. Toți trei au fost rugători, și-au pus nădejdea în Dumnezeu și au biruit încercările vremurilor lor prin darul lui Dumnezeu. În această zi facem rugăciune Sfântului Proroc Daniel pentru toți cei care îl cinstesc, pentru al treilea Păstor al acestor locuri care poartă numele lui, după ce în veacul al XIV-lea un mitropolit al Ungrovlahiei s-a numit Daniil, altul la începutul veacului al XVIII-lea și altul la începutul veacului al XXI-lea. Ne rugăm pentru Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel care își serbează astăzi ocrotitorul ceresc și ne rugăm ca românii aflați departe de țara lor să aibă aceeași râvnă a credinței și aceeași nădejde în Dumnezeu precum profetul Daniel, care și-a trăit cea mai mare parte a vieții printre străini”, a spus Episcopul-vicar al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Slujbă de Te Deum în Sala „Europa Christiana”

În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a săvârșit o slujbă de Te Deum, ca mulțu­mire adusă lui Dumnezeu pentru ocrotirea și ajutorul dăruit Patriarhului României în slujirea Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român. La acest moment au fost prezenți ierarhi membri ai Sfântului Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române, preoți consilieri din cadrul Administrației Patriarhale și Administra­ției eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureș­tilor; Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte; Romeo Moșoiu, consilier în cadrul Ministerului Edu­cației, precum și alți preoți și diaconi.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit din partea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române o icoană cu chipul Maicii Domnului cu Pruncul, iar din partea Permanen­ței Consiliului Național Bisericesc și a Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor o icoană în care sunt reprezentați Sfântul Proroc Daniel și Cuviosul Daniil Sihastrul.

În cuvântul rostit, Patriarhul României a mulțumit pentru darurile primite și a explicat că Sfântul Proroc Daniel este și ocrotitor al celor care au murit în exil sau care din alte motive au plecat din țară și nu s-au mai întors: „Sfântul Daniel este un proroc al Tainei Întrupării, dar și al sfârșitului lumii, al eshatologiei biblice și apoi al eshatologiei teologice creștine.
El a murit în exil pentru că nu s-a mai întors în Țara Sfântă. La puțin timp după ce regele Cirus al Persiei a dat voie evreilor să se întoarcă în Țara Sfântă, el era îna­intat în vârstă și nu s-a mai întors. A murit pe pământ străin. De aceea, astăzi el ne apare și rugător, și ocrotitor al celor care au murit în exil în diferite perioade ale istoriei, dar și al celor care din motive diferite au emigrat în alte țări și nu s-au mai întors. Însă noi reținem în mod deosebit că toată lucrarea sa sfântă a fost dar de la Dumnezeu, Care l-a păzit pe el și pe cei trei tineri care îl însoțeau de primejdii, de moarte și mai ales de multa invidie și ură atât a babilonienilor, cât și a perșilor care n-au văzut cu ochi buni atâta cinste care i se dă acestui iudeu și celor trei tineri. Sfântul Daniel Prorocul și cei trei tineri pe care îi pomenim împreună cu el ne arată că împlinirea voii lui Dumnezeu este cea dintâi datorie a celor care cred în El, indiferent de necazurile, obsta­colele, invidia și ura oamenilor. Este mai întâi nevoie să ne punem nădejdea în Dumnezeu și să-I mulțu­mim Lui pentru toate și să rămânem credincioși și în vremuri de încercare. Este foarte interesant cum Dumnezeu a dat acestor oameni aflați în captivitate curajul de a păstra credința strămoșească și de a păstra evlavia, ­devenind mărturisitori ai singurului, adevăratului Dumnezeu, ­Făcătorul cerului și al pământului”.

Preafericirea Sa a subliniat și rolul pe care l-a avut Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul în vremuri grele pentru Moldova, ca sfătuitor al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. „În ziua de 18 decembrie îl prăznuim pe Sfântul Cuvios Daniil ­Sihastrul, marele duhovnic al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Acest sfânt este un sfătuitor al domnitorului Moldovei în vremuri grele. El l-a încurajat pe Sfântul Ștefan cel Mare să nu cedeze țara către turci și să se lupte. Sfântul a fost un ­isihast și aceasta arată că misiunea ­Bisericii, pe lângă predicarea Evangheliei, este și sfătuirea conducătorilor și poporu­lui pentru a păstra credința și a apăra valorile creștine în orice vreme. Avem și aici un sfătuitor și un înainte-văzător al tim­pului. Aceasta ne arată că înțelep­ciu­nea lui Dumnezeu îi face înțelepți pe oamenii smeriți și rugători. Noi am hotărât ca să ținem aceste două pomeniri ca pomenirea ocrotitorilor personali, dar și ca mari rugători pentru Biserica lui Hristos”, a reliefat Întâistătătorul ­Bisericii noastre.

 

Ședința solemnă a Sfântului Sinod

În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în ședință solem­nă dedicată „Anului omagial al pasto­rației românilor din afara României” și „Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”.

În cadrul ședinței, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar pa­tri­ar­hal, a prezentat raportul-sinteză ­in­ti­tulat „Anul omagial al pastorației ­ro­mânilor din afara României și Anul come­mo­rativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, în care au fost cuprinse activitățile des­fă­șurate în eparhiile din țară și din afara României.

După prezentarea raportului-sinteză, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat necesitatea păstrării legăturilor cu diaspora ortodoxă română. „Eviden­țierea importanței diasporei și a legăturilor comunităților istorice românești din jurul granițelor, realizată prin componentele Centrului de Presă BASILICA, a întărit comuniunea românească. S-a acordat o atenție deosebită, deoarece cei plecați mai departe au nevoie de mai multă întărire spirituală. În aproape toate pastoralele noastre de Crăciun și de Paști i-am amintit și pe românii din afara ­României care au nevoie și de rugăciunea noastră, de comunicarea cu noi și de păstrarea sentimentului de unitate în cuget și-n simțiri. Pasto­rația românilor din afara României trebuie să fie o preocupare permanentă. În mod deosebit îi felicităm pe ierarhii, clerul și ostenitorii din diasporă și din țările vecine în care comunități istorice românești sunt active”, a precizat Preafericirea Sa.

Ședința solemnă a Sfântului Sinod s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar „Cimitirul Mănăstirii Cernica. Istorie și veșnicie”, realizat recent de TRINITAS TV.

Simpozion dedicat pastorației românilor din diasporă la Palatul Patriarhiei

Nr. 581-582// în / de

Palatul Patriarhiei a găzduit, în perioada 8-11 decembrie, Simpozionul Internațional de Teologie cu tema „Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică”, organizat de Patriarhia Română cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. În cadrul lucrărilor au fost prezentate problemele și realitățile cu care se confruntă comunitățile ortodoxe românești din afara granițelor, precum și provocările pastorale determinate de misiunea în spații cu altă cultură și alte tradiții.

În deschidere, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Pastorația românilor de pretutindeni: Misiunea Bisericii-mamă pentru poporul român”.

Lucrările Simpozionului Internațional de Teologie dedicat pastorației românilor din diasporă au fost deschise joi, 9 ­decembrie, printr-o sesiune festivă des­fă­șurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei și moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal.

În cuvântul rostit la sesiunea festivă, Patriarhul României a oferit o imagine de ansamblu asupra situației comu­nităților românești din afa­ra granițelor României, precum și a modalită­ți­lor prin care Biserica Ortodoxă Română sprijină eforturile fiilor și fiicelor sale duhovnicești în fața confruntărilor pe care le trăiesc.

În continuare, reprezentanții unor instituții publice au rostit alocuțiuni în care au prezentat diferite moduri în care aceste entități sprijină comunitățile românești din diasporă. Romeo Moșoiu, consilier în cadrul Ministerului Edu­cației, a prezentat un mesaj din partea prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul edu­cației. Acesta a evidențiat proiectele cele mai importante derulate de Ministerul Edu­cației pentru sprijinirea românilor din afara granițelor țării, în special prin acordarea de burse și prin susținerea unor așezăminte educaționale: „La nivel universitar, susținem funcționarea a peste 40 de lectorate în limba română, în cadrul unor universități de prestigiu din întreaga lume, cu lectori de limbă română, care constituie un adevărat corp de elită. În același timp, sprijinim comunitățile românești de pretutindeni, prin acordarea de burse în sistemul de învățământ preuniversitar și universitar din România”.

De asemenea, academicianul prof. univ. dr. Mircea Dumitru, în calitate de reprezentant al Academiei Române și al Universității din București, a prezentat provocările cu care se confruntă românii din diasporă din punctul de vedere al păstrării identității naționale și necesitatea promovării celor trei coordonate esențiale în acest sens: credința, tradițiile și limba: „Fiecare dintre cei 10 milioane de români din afara granițelor constituie o istorie, o tradiție. Într-un pasaj din cuvântul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre triada pe care toți trebuie să o cultivăm și să o transmitem mai departe: mărturisirea credinței ortodoxe creștine, transmiterea tradițiilor culturale și istorice și cultivarea limbii române. Toate acestea sunt la un loc în Bise­rica-mamă, Academia Română, Universitate și școala românească. Să privim în viitor cu un optimism moderat, să ne gândim că avem mult de lucrat, pentru că aceste 10 milioane de oameni din afara granițelor nu ne-au părăsit, mentalitatea de comunitate fiind unul dintre remediile pe care trebuie să le promovăm pentru a contracara un anumit gen de individualism al societății contemporane”.

Următorul interlocutor, Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a vorbit despre modalitățile în care instituția pe care o reprezintă a ajutat ­concret comunitățile ortodoxe românești din diasporă: „Consolidarea identității etnice, ­ling­vis­tice, culturale și spirituale a comunităților de români din afara granițelor țării trebuie să constituie o preocupare constantă a întregii societăți românești și un obiectiv major al politicii statului român. Trebuie încurajată men­ținerea legăturilor active ale diasporei cu spațiul cultural și religios românesc, ca element important de păstrare a identității naționale și de configurare a profilului identitar al comu­nităților de români din întreaga lume. Pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, susținerea și punerea în valoare a acțiunilor și proiectelor Bisericii Ortodoxe Române, în sprijinul păstrării și promovării limbii și identității naționale și culturale a românilor din diasporă, reprezintă o direcție prioritară de acțiune. Pe lângă faptul că răspund nevoilor religioase ale credin­cioșilor, comunitățile religioase românești din afara granițelor funcți­onează ca și centre comunitare și rețele de solidaritate românească, centre de informare, de întrajutorare și de asistență pentru un mare număr de români din afara granițelor”.

Ultimul mesaj din cadrul acestei sesiuni festive a aparținut domnului Mihai Șerban, director general cu atribuții de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru românii de pretutindeni, care a prezentat obiectivele şi modalitățile prin care departamentul sprijină comu­nitățile româ­nești din diasporă: „Una dintre prioritățile Departamentului pentru românii de pretutindeni a fost și va rămâne promovarea identității spirituale a românilor, acolo unde trăiesc, în afara granițelor țării. Facem aceasta prin mecanismele instituționale și finanțările nerambursabile pe care departamentul le acordă asociațiilor reprezentative ale românilor din diasporă, multe dintre acestea primind fonduri pentru construcția și renovarea lăcașurilor de cult. Viitorul unei națiuni nu poate exista în afara credinței, nu poate exista fără identitatea noastră națională, din care parte integrantă este și identitatea spirituală. Departamentul prețuiește tot ceea ce părinții fac pentru românii din afara granițelor țării și rămâne alături de parohiile românești de peste hotare”.

Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor simpozionului s-a încheiat prin vizionarea unui film documentar despre diaspora românească, realizat de TRINITAS TV și intitulat „Credința, patria românilor de pretutindeni”.

După o scurtă pauză, în aceeași sală a avut loc a doua sesiune a simpozionului, moderată de părintele Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar-administrativ patriarhal, intitulată „Comu­nitățile de credincioși ortodocși români din vecinătatea gra­nițelor țării: priorități pastorale și misionare”, în cadrul căreia referenții au prezentat aspecte din istoria și evoluția comu­nităților de români din apropierea țării, multe dintre ele făcând parte în anumite perioade istorice din teritoriul țării noastre. Au fost remarcate și numeroase provocări de natură istorică, culturală, etnică și religioasă cu care se confruntă acestea în desfășurarea activită­ților specifice, fiind subliniat și sprijinul pe care Patriarhia Română l-a acordat comuni­tă­ților de credincioși ortodocși români din veci­nătatea granițelor.

În cadrul acestei sesiuni de comunicări, Prea­sfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a prezentat situația Mitropoliei Basarabiei, precum și a comunităților româ­nești din Ucraina, rostind cuvântul intitulat „Mitropolia Basarabiei – unitate etnică și responsabilitate eclesială”.

În continuare, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din ­Ungaria, a prezentat aspecte privind viața bisericească a comunităților românești din țara vecină, în cadrul unei comunicări intitulate „Comunitatea ortodoxă românească din Ungaria: trecut, prezent și viitor, și importanța Bisericii străbune în menținerea identității naționale și spirituale a membrilor ei și în relațiile dintre cele două state: România și Ungaria”, susținută prin intermediul unei platforme online.

Ultimul referat al acestei sesiuni a fost susținut, de asemenea în format online, de către părintele Emanuel Tapalagă, vicar al Voivodinei (Serbia), și a fost intitulat: „Comunitatea de credincioși orto­docși români din Banatul sârbesc: priorități pastorale și misionare”.

În partea a doua a zilei au fost programate alte două sesiuni de comunicări, desfășurate în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. Prima din cele două sesiuni, intitulată „Comu­nitățile românilor ortodocși aflate în diasporă: priorități pastorale și misionare”, a fost moderată de părintele consilier patriarhal Michael Tița, iar a doua, intitulată „Biserica – familia spirituală a românilor de pretutindeni azi (mijloace de comunicare și comuniune între România și diaspora română)”, a fost moderată de părintele prof. univ. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

 

A doua zi a simpozionului dedicat pastorației românilor din diasporă

Vineri, 10 decembrie, lucrările simpozionului au continuat în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. Ziua a început cu partea a doua a sesiunii a IV-a de comunicări, intitulată „Biserica – familia spirituală a românilor de pretutindeni azi (mijloace de comunicare și comuniune între România și diaspora română), moderată de părintele dr. Florin Marica, director-coordonator al proiectelor „Alege şcoala!”.

Primul referent a fost Preasfin­țitul Părin­te Atanasie de Bogdania, Arhi­ereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, care a prezentat tema „Pastorația românilor ortodocși din ­Pe­ninsula Italică. Începuturi. Exigențe. Continuitate”. În continuare, părintele arhimandrit dr. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul ­Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așeză­min­telor Românești de la Ierusalim, Iordan și Ierihon, a susținut referatul „Pe drumul Damascului – Pelerinajul la Locurile Sfinte ca mijloc de pastorație modernă”.

Sesiunea a IV-a a continuat cu tema „Comu­nitățile ortodoxe românești din Marea Britanie – între iden­titatea teritorială și identități religioase portabile”, prezentată de pr. prof. dr. Dragoș Herescu, director al Institutului pentru Studii Creș­tin-Ortodoxe din Cambridge (Marea Britanie). Ultimul referent din cadrul acestei sesiuni a fost pr. dr. Gheor­ghe Costea, preot al Co­mu­ni­tății Ortodoxe Române din Siria și Liban, care a vorbit despre pastorația românilor din Orientul Mijlociu.

Lucrările Simpozionului Interna­țional de Teologie au continuat cu se­siunea a V-a de comunicări, intitulată „Educația și pastorația copii­lor și tinerilor ortodocși în diaspora română”, moderată de conf. univ. dr. Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

Primul referent al acestei sesiuni a fost pr. dr. Florin Marica, director-coordonator al proiectelor „Alege şcoala!”, care a susținut tema „Con­tribuția proiectelor educa­țio­nal-catehetice în promovarea credin­ței românilor de pretutindeni”. În continuare, pr. dr. Marcel Sergiu Vlad, preot al Comunității Ortodoxe Române din Turcia, a vorbit despre as­pecte ale slujirii pastoral-misionare în diaspora din Turcia, iar pr. lect. dr. Liviu Barbu a prezentat re­fe­ratul „Credință, tradiție și modernitate în diaspora românească”. Ultimul referent al acestei sesiuni a fost prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu de la Facultatea de Litere a Universității din București, care a susținut comunicarea știin­țifică intitulată „Slujitorii români ai Domnului din Peninsula Balcanică între credință și persecuții – martiri și eroi”.

În partea a doua a zilei a fost programată ultima sesiune de lucru, intitulată „Cooperare Stat-Biserică pentru comuniunea românilor de pretutindeni” și moderată de pr. prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator în cadrul Sectorului teologic-educa­țio­nal al Patriarhiei Române. În cadrul acestei sesiuni au fost susținute următoarele referate: „Comunitatea românilor ortodocși din diasporă – semn al mărturiei creștine în context european” – conf. univ. dr. Adri­an Lemeni; „Impli­cațiile actuale ale misiunii și pasto­rației în comuni­tă­țile ortodoxe române din Europa Occidentală” – pr. conf. univ. dr. Sorin Șelaru, consilier patriarhal, director al Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene, Bruxelles, Belgia; „Unitate și responsabilitate în diaspora ortodoxă. O analiză din punct de vedere canonic” – arhid. prof. univ. dr. George Gri­goriță, consilier patriarhal la Can­celaria Sfântului Sinod.

Ultima sesiune de lucru s-a încheiat cu discuții și prezentarea concluziilor.

Pastorația românilor de pretutindeni: Misiunea Bisericii-mamă pentru poporul român

Nr. 581-582// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la Simpozionul Interna­țional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică (9 decembrie 2021, Palatul Patriarhiei din București)

Simpozionul Internaţional de Teologie Pasto­rația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al pastorației românilor din afara României.

Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 8-11 decembrie 2021, la Palatul Patriarhiei din București, și reunește reprezen­tanţi ai instituţiilor de stat, ierarhi, preoţi, profesori și specialiști din România și din afara granițelor țării.

Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele secţiuni:

  • Comunitățile de credincioși ortodocși români din vecinătatea granițelor țării: priorități pastorale și misionare;
  • Comunitățile românilor orto­docși aflate în diasporă: prio­rități pastorale și misionare;
  • Biserica – familia spirituală a românilor de pretutindeni
    azi (mijloace de comunicare și comuniune între România și diaspora română);
  • Educația și pastorația copiilor și tinerilor ortodocși în diaspora română;
  • Cooperare Stat-Biserică pentru comuniunea românilor de pretutindeni.

Despre o istorie a migrației românilor în afara hotarelor țării se poate vorbi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Urmare a schimbărilor survenite după Primul Război Mondial, precum și emigrărilor unor români ortodocși din Transilvania, Banat, Crișana și Bucovina în Statele Unite ale Americii și Canada, înainte de 1918, au luat ființă numeroase comunități ortodoxe românești în diferite țări ale lumii. În perioada interbelică (1918-1939), iar apoi din cauza instaurării regimului comunist (6 martie 1945), foarte multe familii au părăsit România, stabilindu-se în alte părţi ale lumii. Însă, după căderea regimului comunist, în decembrie 1989, dar îndeosebi după anul 2007, odată cu ­aderarea României la Uniunea Europeană, numărul românilor ortodocşi din diasporă a crescut tot mai mult.

Ca urmare, grija pastorală şi atenția specială manifestate de Patriarhia Română faţă de comunitățile ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării s-au concretizat prin înfiinţarea de numeroase parohii şi a unor eparhii noi, pentru a răspunde nevoilor spirituale multiple ale credincioşilor români ortodocşi din Basarabia (Republica Moldova), Serbia, Bulgaria, Ungaria, Europa Centrală şi de Nord, Europa Occidentală şi Meridională, cele două Americi, Australia şi Noua Zeelandă, precum şi prin înfiinţarea unor reprezentanțe (Ierusalim și Bruxelles) şi comunități ortodoxe româneşti (Muntele ­Athos, Siria și Liban, Cipru, Turcia, Africa de Sud, Japonia, Croa­ția, Slovenia, ­Emiratele Arabe Unite/Dubai).

În actualul context al fenomenului migrației la nivel global, Biserica Ortodoxă Română dezvoltă şi intensifică în prezent misiunea şi responsabilitatea ei pastorală faţă de românii ortodocși din afara României, pe care îi consideră fiii săi credincioşi şi parte integrantă a comuniunii ortodoxe româneşti de pretutindeni. În acest sens, prin coresponsabilitatea tuturor ierarhilor Sfântului Sinod, şi în mod special a ierarhilor ortodocşi români care păstoresc clericii şi credincioşii din afara graniţelor României, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o bogată lucrare pastorală, misionară, social-filantropică şi culturală, în parohiile, mănăstirile, instituțiile culturale şi instituțiile social-caritative ale comunităților ortodoxe româneşti aflate în vecinătatea României şi în diaspora română.

Cunoscând numărul mare al românilor aflaţi în afara României (estimat în prezent la aproape 10 milioane, şi anume 6 milioane de români care trăiesc în comuni­tățile istorice sau tra­dițio­nale din țările aflate în vecinătatea României şi 4 milioane de români care trăiesc în comu­nitățile bisericeşti din diasporă), Patriarhia Română sprijină eforturile românilor ortodocşi stabiliți temporar sau definitiv în străinătate, pentru păstrarea identității lor religioase, etnice, lingvistice şi culturale.

În acest sens, Biserica-mamă îi sprijină şi îi încurajează pe fiii şi fiicele ei duhovniceşti din afara graniţelor ţării şi înţelege greutățile cu care aceştia se confruntă în lupta lor pentru a-şi asigura un viitor mai bun. Totodată, însă, aceşti credincioşi ­ortodocşi români trăiesc, de multe ori, în societăți din ce în ce mai secularizate şi in­di­­vidualiste, fiind priviți adesea cu răceală sau suspiciune, fapt care nu le insuflă un sentiment de pace şi mulţumire sufletească. De aceea, participarea lor la viaţa liturgică a parohiei, precum şi la evenimentele culturale şi acțiu­nile social-filantropice organizate de parohiile din diaspora română constituie o binefacere şi o bucurie deosebită. Prin activităţile parohiei se mărturiseşte credinţa ortodoxă, se transmit tradiţiile româneşti şi se cultivă limba română, toate acestea contribuind la păstrarea identităţii eclesiale, culturale şi etnice a românilor din afara României.

În acelaşi timp, promovarea identității românești ortodoxe asigură o integrare socială în țările-gazdă fără asimilare culturală și fără deznaționalizare. Sperăm într-o conviețuire armonioasă a migranţilor români cu cetăţenii din țările de adopție, mai ales acum, când, în multe locuri din lume, criza medicală, morală, spirituală și economică se manifestă și prin tensiuni sociale care pot degenera în conflicte interetnice și ­interreligioase.

Mulţi dintre românii care trăiesc departe de România doresc să rămână permanent în legătură cu cei dragi rămaşi acasă, pentru ca distanţele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora faţă de alţii. Aceştia doresc să păstreze unitatea familiei, constituită din bărbat, femeie şi copii, deoarece familia binecuvântată de ­Dumnezeu reprezintă spaţiul intim cel mai de preț în care se exprimă iubirea conjugală, dar şi dragostea părintească, filială şi frăţească. Prin urmare, sporirea comuniunii spirituale şi conlucrarea fraternă între românii care muncesc sau studiază în afara României şi cei dragi rămași în ţară sunt o necesitate. De asemenea, este foarte necesară educarea tinerei generaţii în duhul iubirii de Dumnezeu, de Biserică şi de neam şi cultivarea virtuţilor esenţiale în sufletul copiilor şi al tinerilor, precum: dragostea şi compasiunea, solidaritatea cu oamenii aflaţi în dificultate, blândeţea, sinceritatea, curajul şi încrederea.

Prin Hotărârea Sfântului Sinod din 25 februarie 2009, prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată migranților români, ca semn al permanentei griji pastorale a Bisericii Ortodoxe Române față de românii stabiliți definitiv sau temporar în străinătate.

Biserica Ortodoxă Română, ca o mamă spirituală care nu-și abandonează niciodată fiii, prin vrednicii ierarhi și preoți misionari în diasporă, le va fi în continuare alături, susținându-i atât prin rugăciunile ei permanente, cât și prin activi­tățile ei concrete pastorale, social-filantropice și culturale.

Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii la Simpozionul Internaţional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică, având speranţa că acest eveniment academic va contribui la păstrarea și cultivarea unităţii româneşti, spre slava Preasfintei Treimi, demnitatea poporului român și bucuria românilor de pretutindeni.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Medalia „Centenarul Marii Uniri” oferită Bisericii Ortodoxe

Nr. 581-582// în / de

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit marți, 30 noiembrie 2021, din partea Președintelui României, Klaus Iohannis, Medalia aniversară „Centenarul Marii Uniri”. Prin această distincție se evidențiază efortul depus în vederea păstrării și promovării memoriei evenimentelor și participanților la înfăptuirea unității naționale și a statului român modern. Medalia a fost oferită de domnul Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale, în Salonul „Sfinții Români” din Reședința Patriarhală.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Patriarhul României a evidențiat cooperarea rodnică dintre stat și Biserică în înfăptuirea Marii Uniri. „Acest însemn al prețuirii președintelui României pentru Biserica Ortodoxă Română a fost oferit în ziua Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României. În mod semnificativ ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei precede Ziua Națională a României. Este o bucurie că se recunoaște contri­buția Bisericii Ortodoxe Române de-a lungul veacurilor la păstrarea și cultivarea identității și unității naționale, iar în ceea ce privește Marea Unire de la 1 decembrie reamintim faptul că ea a fost precedată de unirea Basarabiei cu România în 27 martie 1918 și de unirea Bucovinei cu România în 28 noiembrie 1918, iar unirea Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului și Banatului cu România, realizată la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, a fost o încoronare a acestor eforturi ale poporului român de a ajunge la unitate după jertfe foarte multe. Peste 350.000 de soldați au murit în Primul Război Mondial și foarte mulți au fost răniți. A fost un an greu pentru că a fost și o epidemie foarte severă, tifosul exantematic, care a secerat o mulțime de vieți omenești. Cu toate acestea, la 1 decembrie 1918, credincioșii mireni conduși de către preoții lor delegați la Adunarea de la Alba Iulia au participat în număr foarte mare. Aceasta a arătat că în Basarabia, Bucovina și Transilvania clerul a fost foarte activ. La Alba Iulia, viitorul Patriarh al României, Episcopul Caransebe­șului, Miron Cristea, a înălțat o rugăciune pentru unitate foarte bogată și, în același timp, foarte înflăcărată, care arăta dorința Bisericii de a se împlini un ideal al românilor, și anume, unitatea lor națională. La Alba Iulia a fost prezentă și Biserica greco-catolică prin Episcopul Iuliu Hossu, care a citit proclamația unirii, iar Episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația care a dus la Bucu­rești actul unirii și l-a prezentat familiei regale, regele Ferdinand și regina Maria. Am avut o cooperare foarte rodnică între stat și Biserică, între slujitorii Bisericii și patrioții români de-a lungul timpului, dar mai ales în anul 1918”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit că în anul centenar 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, a fost sfințit Altarul Catedralei Naționale, simbol al unității noastre istorice. „În anul 2018, la 100 de ani, noi am avut o bucurie în plus, și anume, aceea de a realiza sfin­țirea Altarului Catedralei Națio­nale, care a fost, de asemenea, un ideal din timpul regelui Carol I, al regelui Ferdinand și susținut de Biserică. Toate acestea ne arată că unitatea națională s-a realizat prin jertfe multe, dar și printr-o cooperare rodnică. Mul­țu­mim președintelui Klaus Iohannis pentru distincție și ne rugăm lui Dumnezeu să ne dăruiască bucuria de a simți darul unității, al comuniunii și al fră­țietății”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

Patriarhul României a participat la recepţia organizată de Preşedinţie

În cadrul manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a României, în după-amiaza zilei de 1 decembrie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a organizat o recepţie la Palatul Cotroceni, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor Administraţiei publice, Armatei şi Cultelor recunoscute din ţara noastră. La acest eveniment a participat şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

În alocuţiunea rostită cu acest prilej, preşedintele României a vorbit despre necesitatea onorării memoriei înaintaşilor, despre unitate şi comuniune pentru depăşirea situaţiei pandemice cu care se confruntă ţara noastră şi întreaga lume.

Unitatea naţională este simbol al demnităţii poporului român

Nr. 581-582// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis cu prilejul Zilei Naţionale a României, 1 decembrie 2021

Prin rugăciune, prin cuvânt rostit, prin cărți tipărite, prin prezența personală şi fapta concretă a slujitorilor ei, Biserica a fost activă în lucrarea de unire a poporului român într-un stat român unitar, contribuind la realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie şi studenți în teologie, aceștia având talent oratoric, putere de convingere şi de mobilizare, dar şi prin călugări sau călugărițe care au îngrijit soldații răniți, prin mănăstiri şi parohii care au organizat colecte de bani şi de alimente, toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate națională.

În timpul Războiului din perioada 1916-1918, mai mult de 250 de preoți ortodocși români au însoțit trupele armatei române pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, alții au fost luați prizonieri şi deportați. Peste 200 de călugări şi călugărițe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic. Sute de preoți au fost anchetați, jefuiți sau alungați din parohiile lor de către inamic, 40 de preoţi au murit împușcați în teritoriile ocupate de trupele germane, austro-ungare şi bulgare. În Transilvania, 150 de preoți au fost aruncați în închisorile maghiare, unii fiind condamnați la moarte sau la ani grei de temniță. Alți peste 200 de preoți au fost deportați în vestul Ungariei, în județul Șopron, unde au trăit în condiții inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române1.

În ceea ce privește evenimentul însuși al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1.228 de delegați oficiali din Adunarea Națională Constituantă au fost şi mulţi slujitori ai Bisericii.

În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, la sfârșitul Sfintei Liturghii săvârșite în biserica ortodoxă din Alba Iulia, Episcopul Miron Cristea al Caransebeșului a citit rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc. Cuprinsul profund al rugăciunii rostite a creat o emoție foarte puternică în rândul celor prezenți, încât întreaga Biserică a intonat apoi imnul „Deșteaptă-te, române!”. „Nu era nici un ochiu uscat. Din ochii tuturor curgeau sfintele lacrimi ale învierii noastre naționale”, consemna în acele zile revista Biserica şi Şcoala din Arad2.

Ședința Adunării Naționale Constituante s-a încheiat cu un cuvânt festiv al Episcopului ortodox Ioan I. Papp al Aradului şi locţiitor de Mitropolit al Ardealului, care accentua ideea potrivit căreia clerul și poporul sunt „una în cugete și simțiri, sunt una în dorințele și aspirațiunile naționale de la vlădică până la opincă și de la opincă până la vlădică. Participă cu același sentiment al unității și legăturii de simțire cu credincioșii la acest eveniment, care este garanția constituirii poporului român ca națiune românească liberă și unica îndreptățită a dispune de soarta sa prezentă și viitoare”3.

La 14 decembrie 1918, delegația românilor ardeleni, compusă din Episcopul ortodox Miron Cristea, Episcopul greco-catolic din Gherla Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, a prezentat regelui Ferdinand, la București, actul unirii de la 1 Decembrie 1918.

Astăzi, la sărbătorirea a 103 ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, exprimăm omagiul şi recunoștința noastră tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre pentru care au luptat românii secole de-a rândul, ştiind că unirea tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale şi materiale, de afirmare a conștiinței naţionale şi a dorinţei de unitate naţională.

Pentru toate binefacerile Marii Uniri, aducem astăzi mulțumire lui Dumnezeu Cel preaslăvit în Sfânta Treime şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.

De Ziua Naţională a României reafirmăm în mod solemn preţuirea şi dragostea faţă de poporul român.

Îndeosebi este necesar să contribuim, prin rugăciune, solidaritate şi fapte bune, la ajutorarea celor care au suferit ca urmare a pandemiei de COVID-19. Totodată, ne rugăm pentru odihna sufletelor medicilor şi pacienţilor decedaţi în lupta lor cu pandemia.

O grijă deosebită este necesară şi pentru păstrarea identităţii şi spiritualităţii româneşti în viaţa românilor aflaţi printre străini, în diaspora română.

În concluzie, toți românii avem datoria sfântă să păstrăm şi să cultivăm darul unității naţionale ca fiind un simbol al demnității poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

  1. Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, ediția a III-a revăzută, Editura BASILICA, București, 2013, pp. 471-473.
  2. Biserica și Școala, XLII (1918), 47, p. 2.
  3. Biserica și Școala, XLII (1918), 49, p. 1.

Binecuvântare pentru aniversare

Nr. 581-582// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, la Ziua Constituției României – miercuri, 8 decembrie 2021 – sărbătorirea a 155 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 30 de ani de la adoptarea Constituției din anul 1991

Cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la adoptarea Constituției din anul 1866 și a 30 de ani de la adoptarea Constituției din anul 1991, ne exprimăm bucuria de a transmite, din Aula Mare a Palatului Patriarhiei, mesajul nostru de omagiere faţă de cei care au realizat aceste două momente importante din istoria modernă și contemporană a statului român, legate de locul în care ne aflăm.

După cum se cunoaşte, Palatul Patriarhiei, fostul sediu al Camerei Deputaților până în anul 1996, a fost construit la începutul secolului XX (1906-1908) pe locul unei clădiri a Mitropoliei Țării Româ­nești. În clădirea respectivă, veche, a fost adoptată prima Constituție a României, în anul 1866. Iar în actuala clădire, Adunarea Constituantă a votat, în anul 1991, prima Constituție după căderea regimului comunist, prin care s-a stabilit și înfiinţarea Curţii Constituţionale a României, garantul respectării Constituției.

Între drepturile fundamentale garantate de către Consti­tuțiile României este afirmat şi dreptul la libertatea credințe­lor religioase, enunțat în prezent de articolul 29 din Constituție, care afirmă și garantează explicit libertatea şi autonomia cultelor, inclusiv libertatea lor de a elabora statute proprii şi a se conduce potrivit acestora în ce priveşte organizarea şi funcțio­narea lor.

Astfel, Statul și Biserica, fiecare potrivit propriilor compe­tențe, pot contribui la apărarea demnității persoanei umane, promovarea libertăţii şi a responsabilităţii omului, precum și la realizarea dreptății şi solidarităţii sociale în viaţa po­porului român.

Folosim acest prilej deosebit pentru a omagia cu recunoştinţă şi preţuire memoria tuturor membrilor Adunării Constituante din anul 1991, precum și a tuturor membrilor Curții Constitu­ționale a României trecuți din această viaţă. Ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească sufletele lor în pacea și lumina vieții veșnice.

La acest ceas aniversar pentru Parlamentul României și Curtea Constituțională a României, ne bucurăm să felicităm cele două instituţii din acest edificiu istoric, consolidat și restaurat între anii 2014 şi 2016 cu fonduri europene.

În mod deosebit, ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze activitățile Curţii Constituţionale şi să dăruiască tuturor membrilor acestei importante instituţii a statului român mult ajutor în toată lucrarea folositoare societăţii româneşti şi demnităţii poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Punctul de vedere explicitat al Patriarhiei Române referitor la certificatul digital UE privind COVID-19

Nr. 581-582// în / de

Exprimat succint la întâlnirea cultelor religioase cu prim-ministrul şi cu ministrul sănătăţii din Guvernul României, București, Templul Coral, 2 decembrie 2021.

După cum, în data de 12 noiembrie 2021, Patriarhia Română a solicitat Camerei Deputaților să nu introducă obligativitatea certificatului digital UE privind COVID-19 pentru clerici sau credincioși ca o condiție de a participa fizic la slujbele religioase, şi astăzi Patriarhia Română adresează autorităţilor competente aceeași solicitare, din următoarele motive:

  1. Așa cum acest certificat nu este solicitat pentru accesul cetățenilor în magazinele alimentare, farmacii, spitale, deoarece acestea răspund unor nevoi esențiale ale cetăţenilor, tot astfel participarea fizică a credincioşilor la slujbe în lăcașurile de cult răspunde unei nevoi esențiale, de hrană spirituală şi sănătate pentru suflet.

Prin rugăciunea comună în biserică, omul credincios intră în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, vindecând sufletul său de teama de boală şi de moarte.

  1. Prin rugăciunea comună în biserică, se oferă omului disperat încurajare, prevenind astfel deznădejdea și depresia.
  2. Participarea la sfintele slujbe în biserică oferă omului întristat şi singur bucuria comunicării și a solidarității, prevenind astfel sentimentul abandonului şi al marginalizării.

Totodată, precizăm că Patriarhia Română ia permanent măsurile necesare pentru respectarea normelor sanitare de protecție când organizează evenimente religioase.