Proclamarea Anului omagial şi comemorativ 2021 la Catedrala Patriarhală

În prima zi a lunii ianuarie, la Catedrala Patriarhală a avut loc proclamarea solemnă a ­anului 2021 în Patriarhia Română ca Anul omagial al pastorației românilor din afara României şi Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor.

 

Binecuvântare la începutul noului an la Catedrala Patriarhală

Biserica Ortodoxă Română a prăznuit la 1 ianuarie Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și i-a sărbătorit pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, ­Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi pe mama sa, Sfânta Emilia, precum şi Anul Nou. Cu acest prilej, Sfânta ­Liturghie a fost săvârşită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul ­Părinte Daniel, Patriarhul României, împreună cu Preasfinţitul Părinte ­Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte ­Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

 

După citirea pasajului evanghelic rânduit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat semnificaţia praznicului împărătesc sărbătorit la 1 ­ianuarie, care amintește de momentul când Mântuitorului I S-a pus numele „Iisus”.

„Tăierea-împrejur este semnul legământului lui Dumnezeu cu Avraam, care a devenit apoi semnul legământului lui Dumnezeu cu poporul ales. Tăierea-împrejur se făcea la opt zile de la naştere şi atunci pruncul primea şi nume. «Yeshua» în limba ebraică înseamnă «Dumnezeu mântuiește» sau «Dumnezeu este Mântuitorul». Numele Pruncului Iisus este stabilit de către Dumnezeu, deoarece în acest nume se cuprinde și misiunea sau vocația Sa, anume că El va fi Mântuitor, adică Eliberator şi Vindecător de păcat și de moarte. Mai târziu I se adaugă acestui nume și cel de «Mashiah», adică «Mesia», care înseamnă «Unsul lui Dumnezeu». Din această tradiție iudaică, și creștinii au învățat ca la opt zile după nașterea copilului să-i atribuie un nume”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evocat viaţa şi lucrarea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, ­Arhiepiscopul Cezareei Capadociei: „Sfântul Vasile cel Mare rămâne în conștiința Bisericii ca o mare personalitate: teolog, liturghisitor, întemeietorul Liturghiei care îi poartă numele și care se săvârşeşte de zece ori pe an, inclusiv în ziua lui de pomenire. În același timp, a fost un mare filantrop, un ajutător al bătrânilor, bolnavilor, orfanilor, săracilor, leproșilor. El a înfiinţat lângă ­Cezareea Capadociei un orășel filantropic, numit mai târziu «Vasiliada», unde oamenii se puteau adăposti dacă erau călători, de unde săracii puteau lua hrană, iar bolnavii dobândeau tămăduire, pentru că acolo erau şi medici care îi îngrijeau pe suferinzi. El a fost şi un tâlcuitor al Sfintei Scripturi şi mare apărător al dreptei credinţe în faţa arianismului şi a ereziei pnevmatomahilor. Totodată, Sfântul Vasile a fost şi un ­organizator al monahismului”.

În încheiere, Preafericirea Sa a amintit de faptul că noul an calendaristic trebuie să fie pentru creştini un prilej pentru îmbunătăţirea vieţii duhovniceşti, felicitându-i pe toţi cei care poartă numele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.

Actul oficial de proclamare

În continuare, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a săvârşit slujba de Te Deum la Anul Nou, la finalul ­căreia a avut loc proclamarea solemnă a anului 2021 drept „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara ­României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea ­liturgică şi culturală a cimitirelor”. Actul oficial de proclamare a fost citit de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal.

Conform programului-cadru (liturgic, cultural și mediatic) aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 28 octombrie 2019, în primul semestru al anului 2021 va fi tratată tema: „Anul omagial al pastoraţiei ­românilor din afara României”, care va fi prezentată astfel: (1) Comunitățile
de credincioși ortodocși români din ­vecinătatea granițelor țării. Istorie, activitate misionară, organizare canonică și pastorală; (2) Comunitățile de credincioși ortodocși români aflate în diasporă. Istorie, evoluție, activitate misionară, organizare canonică și pastorală. În al doilea semestru al anului 2021 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, care va fi prezentată astfel: (1) Cinstirea în Biserică a celor adormiți în Domnul: temeiuri scripturistice, patristice și liturgice; (2) Valoarea liturgică a cimitirelor ortodoxe, expresie a credinței, a respectului și a dragostei pe care credincioșii români ortodocși o au față de cei trecuți la Domnul; (3) Valoarea culturală a cimitirelor ortodoxe și acțiuni durabile pentru protejarea acestora.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt legat de proclamarea Anului omagial și comemorativ 2021 și a prezentat icoana emblematică a acestui an, în care sunt zugrăviţi Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian, Ioan Iacob de la Neamţ şi Dionisie Exiguul.

Patriarhul României a prezentat icoana Anului omagial 2021

Preafericirea Sa a arătat că „sunt trei sfinţi care s-au născut pe teritoriul ţării noastre, dar au mers în afara ţării în misiune, în lucrare duhovnicească. Sfântul Cuvios Ioan Casian a fost hirotonit diacon de către Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur. Era originar din Dobrogea şi a trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi în prima jumătate a secolului al V-lea. Un alt sfânt dobrogean, Cuviosul Dionisie Exiguul, a trăit la sfârşitul secolului al V-lea şi în prima parte a secolului al VI-lea. Sfântul ­Cuvios Ioan Iacob a trăit în secolul XX, a trecut la Domnul în anul 1960 şi moaştele lui au fost descoperite intacte 20 de ani mai târziu, în 1980. El a fost trecut în rândul sfinţilor de către ­Patriarhia Română şi apoi de către ­Patriarhia Ierusalimului”.

Aceşti trei sfinţi de origine română nu au mormintele în ţară, ci printre străini: „Sfântul Ioan Casian are mormântul la Marsilia, în Franţa. Sfântul Dionisie Exiguul, părintele erei creştine, este înmormântat undeva în Italia, nu se ştie precis locul. Sfântul Ioan Iacob, numit şi Noul Hozevit, are moaştele la Mănăstirea «Sfântul Gheorghe» din Hozeva, Israel. Aceşti trei sfinţi de origine română, dar ale căror morminte se află în afara României, sunt în mod deosebit rugători pentru poporul român şi ocrotitori ai românilor plecaţi printre străini. Sfântul Ioan Casian este un părinte al Bisericii nedespărţite, el cunoştea foarte bine limba latină, pentru că provenea din populaţia daco-romană din Dobrogea. Dar, în acelaşi timp, a cunoscut foarte bine şi limba greacă. De aceea a călătorit în Egipt şi în părţile Răsăritului şi apoi s-a stabilit în Galia, Franţa, şi a întemeiat două mănăstiri la Marsilia. A elaborat mai multe scrieri duhovniceşti, mai ales pentru monahi. Dionisie Exiguul, un alt dobrogean, a trăit un secol mai târziu şi a fost printre cei mai învăţaţi oameni ai timpului său. A fost consilier pentru 10 papi la Roma, a organizat biblioteca Bisericii Romane şi a cerut Papei Ioan, pe la anul 530, să nu se mai numere anii de la întemeierea Romei sau din timpul lui Diocleţian, ci de la Naşterea lui Hristos. Acest român dobrogean cunoştea atât de bine limba greacă şi limba latină, încât ţinea în faţă un text în limba greacă şi vorbea în latină sau invers, atât de repede şi atât de cursiv traducea. Sfântul Dionisie Exiguul a fost un erudit, dar în acelaşi timp a fost şi unul dintre cei mai postitori şi nevoitori călugări. Se spune despre el că era foarte învăţat, cunoştea foarte bine ştiinţele vremii sale, dar mai ales era foarte smerit. Postea mult, se ruga mult, dar nu judeca pe nimeni. El s-a numit, din smerenie, Dionisie Exiguul. Acest cuvânt a fost tradus drept cel smerit, dar el nu şi-a spus sieşi că este smerit, deoarece ar fi putut părea o mândrie a smereniei. Exiguul  înseamnă în limba latină cel neînsemnat, fără mare importanţă. Când Sfântul Sinod l-a trecut în rândul sfinţilor, i-a păstrat numele aşa cum l-a dorit el, Exiguul. Aceşti sfinţi români au avut smerenia drept cea dintâi virtute şi în acelaşi timp evlavie și credinţă puternică. De aceea socotim că este necesar să avem în vedere îndemnul Sfântului Ioan ­Iacob, care este pictat în mijlocul icoanei, scris pe un pergament: Fii pribegi ai ţării mele,/ Necăjiţi printre străini,/ Nu uitaţi menirea voastră/ De români şi de creştini. Cu alte cuvinte, prin acest îndemn, el îi cheamă pe toţi ­românii care se află printre străini să nu-şi piardă identitatea de neam şi de credinţă. Toţi sfinţii români sunt ocrotitori ai românilor din afara României, dar am ales pentru această icoană trei cuvioşi care au o istorie şi o experienţă deosebită”, a spus în încheiere Patriarhul României.

 

2021 – Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit în Catedrala Patriarhală cu prilejul proclamării anului 2021 drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor, vineri, 1 ianuarie 2021

 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor. Cele două teme, omagială și comemorativă, evidențiază două coordonate esențiale prioritare în viața și activitatea pastoral-misionară a Bisericii noastre.

Grija pastorală și atenția specială manifestate de Patriarhia Română față de comunitățile ortodoxe românești din afara granițelor țării s-au concretizat prin înființarea de numeroase parohii și eparhii noi care să vină în întâmpinarea nevoilor sufletești ale credincioșilor români ortodocși din afara ­României.

Prin slujitorii ei, Biserica-mamă îi sprijină și-i încurajează pe fiii ei duhovnicești din afara granițelor țării și înțelege greutățile cu care aceștia se confruntă. Românii migranți au aspirația unui viitor prosper, dar trăiesc uneori în societăți din ce în ce mai secularizate și individualiste, sunt priviți adesea cu răceală sau suspiciune, fapt care nu le insuflă un sentiment de pace și mulțumire sufletească. De aceea, în bisericile ortodoxe românești din străinătate, românii simt bucuria regăsirii și trăirii credinței strămoșești, participă la viața liturgică și își alină dorul mistuitor după cei dragi și după locurile natale, își reconfirmă identitatea lor profundă și își redescoperă originile. Se adună mai ales în jurul unui preot de parohie, căruia îi spun în limba maternă nu doar păcatele la spovedanie, ci și problemele cotidiene. Prin cult, dar și prin evenimentele culturale și acțiunile social-filantropice organizate de parohiile din diaspora română, sunt promovate valorile permanente ale ­Ortodoxiei și ale poporului român, se transmit tradițiile românești și se cultivă limba română, toate acestea contribuind la păstrarea identității culturale, etnice și eclesiale ortodoxe a românilor din diasporă.

Totodată, promovarea identității românești ortodoxe asigură o integrare socială în țările gazdă fără asimilare culturală și fără deznaționalizare. Sperăm într-o conviețuire armonioasă a migranților români cu cetățenii din țările de adopție, mai ales acum, când, în multe locuri din lume, criza medicală, morală, spirituală și economică se manifestă și prin tensiuni sociale care pot degenera în conflicte interetnice și interreligioase.

Cu multă dragoste părintească, îi îndemnăm pe românii care trăiesc departe de țară să rămână permanent în contact cu cei dragi rămași în țară, pentru ca distanțele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora față de alții și să se păstreze unitatea familiei. Sporirea comuniunii și conlucrarea fraternă între românii care muncesc sau studiază în afara României și cei dragi rămași în țară reprezintă o necesitate. Îi îndrumăm pe credincioșii ortodocși din țară și din străinătate să prețuiască familia – constituită din bărbat, femeie și copii -, deoarece familia binecuvântată de Dumnezeu reprezintă spațiul intim cel mai de preț în care se exprimă iubirea conjugală, dar și dragostea părintească, filială și frățească. Le adresăm îndemnul de a educa generația tânără în duhul iubirii de Dumnezeu, de Biserică și de neam și de a le cultiva copiilor și tinerilor virtuți esențiale ca: dragostea și compasiunea, solidaritatea cu oamenii aflați în dificultate, blândețea, sinceritatea, curajul și încrederea.

Prin hotărârea Sfântului Sinod din 25 februarie 2009, prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată migranților români, ca semn al permanentei griji pastorale a Bisericii Ortodoxe Române față de românii stabiliți definitiv sau temporar în străinătate. Îi încredințăm că Biserica Ortodoxă Română, ca o mamă spirituală care nu-și abandonează niciodată fiii, prin vrednicii ierarhi și preoți misionari în diasporă, le va fi în continuare alături, susținându-i atât prin rugăciunile ei permanente, cât și prin activitățile ei concrete pastorale, social-filantropice și culturale.

 ***

De asemenea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române a declarat anul 2021 ca An comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.

Pomenirea în Biserică a celor adormiți în Domnul constituie un act de credință ortodoxă și mărturie a iubirii față de semeni. Pentru cinstirea memoriei lor, Biserica Ortodoxă păstrează o rânduială amplă de slujbe și pomeniri (parastase), care cuprind rugăciuni și cereri pentru iertarea păcatelor acestora, odihna și mântuirea sufletelor lor.

Cimitirele au, desigur, o semnificație liturgică, dar și o valoare culturală. Ele sunt expresia respectului și pioasei aduceri aminte față de înaintași. Timpul orientat de credincioși spre Învierea de obște se exprimă și prin permanenta comemorare a celor adormiți în Domnul, în rândul lor numărându-se și eroii neamului nostru românesc. Pomenirea eroilor din toate timpurile și din toate locurile, ca și cultul morților în general, constituie manifestări de statornicie în credință, de continuitate și unitate în cuget și simțiri de-a lungul generațiilor. Este semnul neuitării și prețuirii noastre pentru jertfa lor și speranța comuniunii lor veșnice cu Hristos Domnul, în nădejdea învierii și a vieții veșnice.

Istoria Bisericii Ortodoxe Române dă mărturie peste veacuri despre grija pe care a avut-o pentru memoria înaintașilor. La fiecare Sfântă și Dumnezeiască Liturghie sunt pomeniți ierarhii Bisericii, ctitorii, miluitorii și binefăcătorii sfintelor lăcașuri, eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și locurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român, precum și toți cei adormiți din ­neamurile noastre.

Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți românii, din țară și din străinătate, dăruindu-le sănătate și mântuire, ocrotindu-i de tot răul și întărindu-i în tot lucrul bun, spre bucuria Bisericii noastre și a poporului român de pretutindeni, iar pe cei adormiți în Domnul să-i așeze în ceata drepților și să le dăruiască odihnă în lumina și iubirea Preasfintei Treimi.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Întruniri anuale ale organismelor centrale bisericeşti

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezidat întrunirile anuale ale organismelor centrale bisericeşti, desfăşurate în zilele de 23 şi 24 februarie. Şedința de lucru a Consiliului Național Bisericesc a avut loc în Reședința Patriarhală, iar Adunarea Naţională Bisericească s-a întrunit în Aula „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

În Sala Sinodală din Reședința ­Patriarhală s-a desfăşurat marți, 23 februarie, ședința de lucru a Consiliului Național Bisericesc. Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2020, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română, intitulat „În luptă cu pandemia, Biserica intensifică rugăciunea, filantropia şi protejarea sănătăţii oamenilor”.

După această prezentare, Preafericirea Sa a subliniat faptul că, în ciuda schimbărilor aduse la nivelul societăţii de pandemia de COVID-19, Biserica a făcut eforturi considerabile în această perioadă pentru a sprijini toate categoriile defavorizate: „Este foarte important să reţinem faptul că în mod neaşteptat a existat o mobilizare a întregii Biserici. În multe părţi, Biserica a ajutat spitale, aceste instituţii nefiind pregătite să facă faţă la atâtea probleme. Pandemia ne-a obligat să schimbăm şi paradigmele, modul nostru de a lucra cu credincioşii. Când ei nu au mai avut voie să meargă la biserică, au mers slujitorii Bisericii să ducă Sfânta Lumină, Sfintele Paşti, să păstorească familiile care erau ţinute la distanţă”.

În continuare, au fost prezentate dările de seamă privind activitatea desfășurată în anul 2020 de către Cancelaria Sfântului Sinod și fiecare sector al Administrației Patriarhale. La finalul ședinței de lucru, Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2020 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română a fost supus discuțiilor și aprobării.

 

 

Lucrările Adunării Naționale Bisericești

La Palatul Patriarhiei a avut loc miercuri, 24 februarie 2021, ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești (ANB), prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe ­Române. În cadrul întâlnirii s-au desfă­șurat lucrări în comisii permanente, reunite apoi în ședință plenară, unde au fost prezentate referatele asupra Raportului ­general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe 2020 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română și supunerea spre aprobare a hotărârilor Adunării Naționale Bisericești. Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale, fiind alcătuită din câte trei repre­zentanți ai fiecărei eparhii a Bisericii Ortodoxe Române, un cleric și doi mireni, delegați de adunările eparhiale pe termen de patru ani.

Înainte de lucrările organismului ­central deliberativ al Bisericii Ortodoxe ­Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhii Sfântului Sinod și membrii clerici și mireni ai Adunării Națio­nale Bisericești au participat la slujba de Te Deum săvârșită de Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a ­Italiei, în Sala „Europa Christiana” a ­Palatului ­Patriarhiei.

În continuare, în Aula Magna ­„Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, după citirea Apelului nominal de către părintele Ion Dragu, secretarul general al Adunării Naționale Bisericești, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere a lucrărilor, cu referire specială la Raportul general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2020, pe care membrii Adunării Naționale Bisericești l-au putut urmări în paginile ediției Ziarului Lumina. ­„Doresc să reamintesc faptul că anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19 și de restricțiile impuse în acest context, a supus întreaga societate românească unei încercări deosebite. Biserica Ortodoxă Română a lucrat în acest timp cu mult devotament şi dăruire, înmulțind rugăciunea, actele social-filantropice şi măsurile de protejare a sănătăţii oamenilor. La sfârșitul acestei expuneri se constată că pentru sus­ținerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2020, la nivelul Patriarhiei ­Române, a fost cheltuită suma de 185.599.815 lei, adică peste 38.000.000 de euro. A fost un efort foarte mare, dar acesta a arătat grija Bisericii pentru ajutorarea celor care s-au aflat în dificultate. Anul trecut a fost și anul filantropilor români, dar nu am început cu istoria filantropilor, ci cu faptele de ­filantropie, deoarece a fost necesar să arătăm prin faptă cât de importantă este filantropia. După aceea, s-au evidențiat și o mulțime de filantropi de-a lungul veacurilor, dar în special din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, ceea ce ne-a ajutat să înțele­gem că Liturghia trebuie completată cu filantropia și filantropia trebuie iluminată și sfințită prin Liturghie”, a spus Preafericirea Sa.

După suspendarea ședinței de lucru, în saloanele stabilite din Palatul ­Patriarhiei s-au desfășurat lucrările ­comisiilor permanente ale Adunării Naționale Bisericești:

– Comisia administrativ-juridică și de validare;

– Comisia socială și pentru comu­nicații media;

– Comisia culturală și educațională;

– Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești);

– Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații ­externe bise­ricești.

După reluarea lucrărilor în plen au fost prezentate referatele comisiilor permanente asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2020 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română.

De asemenea, Comisia administrativ-juridică și de validare a aprobat solicitarea Arhiepiscopiei Târgoviștei de a lua act de încetarea mandatului în Adunarea Națională Bisericească a lui Cornel Ștefan, care s-a retras în anul 2020, și de validare a mandatului în Adunarea Națională Bisericească pentru perioada 2021-2022 a lui Claudiu ­Dumitrescu, ca delegat laic al Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Au urmat luări de cuvânt din partea membrilor Adunării Naționale Bise­ricești. După luările de cuvânt, au fost supuse la vot hotărârile ședinței, care au fost aprobate.

La final, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a spus că în momente de încercare sau criză este bine să folosim ca mijloace de sporire în credință rugăciunea și întrajutorarea. Totodată, Preafericirea Sa a mulțumit lui ­Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate și ajutorul oferit în această perioadă dificilă. Pe această cale a mulțumit și ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, preoților, diaconilor și credincioșilor care au manifestat credința prin fapte și rugăciune în vreme de pandemie.

În luptă cu pandemia, Biserica a intensificat rugăciunea, filantropia şi protejarea sănătăţii oamenilor

Anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19 şi de restricțiile impuse în acest context, a supus întreaga societate românească unei încercări deosebite. Biserica Ortodoxă Română a lucrat în acest timp cu mult devotament şi dăruire, înmulțind rugăciunea, actele social-filantropice şi măsurile de protejare a sănătăţii oamenilor.

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2020, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pasto­rației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, ­cultural-misionar şi social-filantropic.

 

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Evenimentul simbol al anului 2020, în memoria tuturor, a rămas sărbătoarea Învierii Domnului, proclamată cu multă durere, în condițiile stării de urgență, în absența fizică a credincioşilor şi distribuirea de către clerici şi voluntari ortodocşi a Sfintei Lumini aduse de la Ierusalim şi a Sfintelor Paşti pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române.

Alte evenimente importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2020, din punct de vedere pastoral-liturgic, au fost:

–  În contextul pandemiei de COVID-19, Patriarhul României a adresat tuturor slujitorilor Sfintelor Altare și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române un „Cuvânt pastoral pentru întărirea în credință și în comuniune euharistică”  (vineri, 28 februarie).

–  De asemenea, Patriarhul României a alcătuit Rugăciunea specială pentru încetarea noii epidemii, rostită pentru prima dată în Catedrala Patriarhală, duminică, 15 martie 2020, şi transmisă centrelor eparhiale pentru a fi citită în toate unitățile de cult din Patriarhia Română, înainte de finalul fiecărei slujbe.

–  Organizarea unei procesiuni pe câteva artere importante ale municipiului București, cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Cu acest prilej, au fost rostite rugăciuni pentru încetarea epidemiei de COVID-19 (București, duminică, 5 aprilie 2020).

Procesiuni similare au avut loc și în alte eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române din țară, precum: Arhiepiscopia Iașilor (Iași, Neamț şi Botoşani, 5 aprilie 2020), Arhiepiscopia Târgoviștei (Târgoviște, 14 aprilie 2020), Arhiepiscopia Argeșului și ­Muscelului (judeţul Argeș, 21 aprilie 2020) etc.

–  Participarea Patriarhului României la sesiunea științifică intitulată „Sincroniile europene ale culturii românești”, dedicată Zilei Culturii Naționale. Evenimentul a fost organizat de Academia Română (Ateneul Român, miercuri, 15 ianuarie 2020).

–  Urmare a măsurilor sanitare speciale adoptate de către autoritățile din România, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în consultare cu Guvernul României, a transmis, prin Cancelaria Sfântului Sinod, către unitățile de cult și cre­dincioși mai multe îndrumări, între care amintim: Îndrumări către parohii și mănăstiri pentru respectarea unor măsuri de prevenire a infectării cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) (12 martie 2020); Noile măsuri privind slujbele și activitățile sociale bisericești, elaborate pe baza Ordonanţei militare nr. 1 din 17 martie 2020 și a Ordonanţei militare 2 din 21 martie 2020 (duminică, 22 martie 2020); Îndrumări privind slujbele de Florii, din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti, în condiţiile stării de urgenţă (miercuri, 8 aprilie); Îndrumări bisericeşti pentru starea de alertă (joi, 14 mai); Îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară privind accesul credin­cioșilor ortodocși în lăca­șurile de cult, în cimitire, precum și participarea acestora la slujbele cultului divin, în perioada 15 mai – 1 iunie 2020; Îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară privind participarea credincioșilor la sfintele slujbe în interiorul și în exteriorul lăcașurilor de cult (miercuri, 17 iunie 2020; aceste Îndrumări au fost reluate în 17 iulie și 17 august 2020).

–  De asemenea, au fost întreprinse mai multe demersuri pe lângă autoritățile de stat competente pentru sprijinirea activității cultelor religioase, respectiv garantarea drepturilor și libertăților religioase ale credincioșilor creș­tin-ortodocși, în contextul măsurilor sanitare adoptate de către instituțiile statului cu prilejul decretării stării de urgență (martie-mai 2020) și a stării de alertă (mai-decembrie 2020), în România.

Pentru Patriarhul României, 2020 a fost un an fără vizite canonice sau călătorii pastorale şi misionare în afara graniţelor României, programul fiind limitat chiar şi în interiorul ţării, din cauza pandemiei de COVID-19, la celebrări publice în formă restrânsă, cu participarea unor grupuri mici de clerici şi credincioși, dintre care amintim:

–  Vizita canonică în Episcopia Oradiei, cu prilejul serbării Centenarului restatornicirii Episcopiei Ortodoxe a Oradiei (1920-2020). Cu acest prilej, Patriarhul României a săvârșit slujba de târnosire a noii Catedrale Episcopale, cu hramul „Învierea Domnului”, din municipiul Oradea, județul Bihor, precum și slujba de târnosire a bisericii noi, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, de la Mănăstirea Izbuc, județul Bihor
(Oradea, 18-21 septembrie 2020).

–  Slujba de sfinţire, oficiată de Patriarhul României, a bisericii noi, cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului, Sfinţii Doctori fără de arginți Cosma şi Damian şi Sfinţii Martiri Brâncoveni” de la Parohia „Acoperământul Maicii Domnului”-Titan, Protopopiatul Sector 3 Capitală (16 august).

–  Slujba de sfinţire, săvârșită de Patriarhul României, a iconostasului bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Grigorie Teologul” de la Parohia Militari I, Protopopiatul Sector 6 Capitală (25 ianuarie).

–  Slujba de binecuvântare, săvârșită de Patriarhul României, a corpului Belvedere de la Cen­trul cultural-misionar Familia-Pantelimon, judeţul Ilfov (21 iulie).

–  Slujba de binecuvântare, săvârșită de Patriarhul României, a Grădiniței „Buna Vestire” a Patriarhiei Române, din strada Episcop Chesarie, Bucureşti (15 septembrie).

–  Prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. În 2020, „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor”, a fost așezată spre închinare racla cu moaștele Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, adusă de la Biserica „Sfântul Stelian”-Lucaci din București (Catedrala Patriarhală, 25-27 octombrie 2020).

–  Slujba de pomenire, săvârșită de Patriarhul României în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, pentru Patriarhul Irineu al Serbiei, trecut la cele veşnice vineri, 20 noiembrie (duminică, 22 noiembrie).

–  La nivelul Patriarhiei Române, evidența numerică a activităţilor sacramental-liturgice, în anul 2020, cuprinde: 5.562 Sfinte Liturghii; 2.447 Sfinte Taine, dintre care 725 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 142 sfințiri de biserici noi și 112 resfințiri de biserici restaurate; 2.957 ierurgii și slujiri misionare; 127 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 33 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 6.490 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 357 prezidări de conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 70 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 271 vizite frăţeşti în alte eparhii; 253 participări și susțineri de comunicări  la conferințe, simpozioane, seminarii desfășurate în țară (218) sau în străinătate (35); 17.099 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 6.067 zile activitate de teren desfășurată de către membrii Sfântului Sinod.

Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activității pastoral-liturgice, amintim:

–  Înscrierea de către Sfântul Sinod în Calendarul bisericesc pentru anul 2021, în secțiunea Zile și date importante, a ­Duminicii Mironosițelor (a treia duminică după Paști) ca ­Duminica Femeilor creștine.

–  Analiza răspunsurilor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe autocefale la adresa Patriarhului României cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor, în timpul Sfintei ­Liturghii, în contextul pandemiei de COVID-19; răspunsurile primite au confirmat credinţa ortodoxă că Sfânta Împărtăşanie euharistică nu este sursă de contaminare!

–  Aprobarea Regulamentului cimitirelor din Biserica ­Ortodoxă Română.

–  Aprobarea noului Statut pentru organizarea și funcționarea Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.

–  Aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Vicariatului Ortodox Ucrainean din Biserica Ortodoxă Română.

În plan administrativ au fost organizate: 3 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 55 hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 35 temeiuri de sinod și, în același context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 20 referate de sinod întocmite de către unele sectoare ale Administrației Patriarhale.

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal au fost organizate 47 ședințe de lucru ale Perma­nenței Consiliului Național ­Bisericesc şi 5 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Na­țional Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe. De asemenea, Cabinetul Patriarhal a asigurat pregătirea și consemnarea diplomelor, ordinelor şi distincțiilor (761), precum şi a rangurilor onorifice (17) oferite de către Patriarhul României în anul 2020.

 

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

 

A. Activităţi bisericeşti externe:

În pofida dificultăților create de pandemia de COVID-19, Patriarhia Română, prin Sectorul relații bisericeşti, interreligioase şi comunități bisericeşti externe, a căutat să identifice noi soluţii sau modalități de a menţine legătura, în special cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu celelalte Biserici creştine şi culte religioase, pentru a răspunde, astfel, mai bine noilor realităţi și provocări generate de această pandemie. În condițiile dificile în care unitățile bisericești ortodoxe românești din străinătate și-au desfășurat activitatea pe parcursul anului 2020, pe lângă realizările în plan pastoral-misionar, edilitar, social-filantropic și educațional-cultural, acestea s-au remarcat și prin organizarea de numeroase acțiuni de sprijin financiar și material substanțial (medicamente, aparatură medicală, alimente etc.) acordat celor afectați de pandemia de COVID-19 și unităților spitalicești, atât în comunitățile lor, cât și în România.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, amintim:

–  participarea unei delegații a Patriarhiei Române la o reuniune informală a întâistătătorilor și reprezentanților ­Bisericilor Ortodoxe locale cu tema principală unitatea și reconcilierea în Biserica Ortodoxă, având în vedere problemele apărute în cadrul comuniunii bisericeşti ortodoxe, în special, situația bisericească din Ucraina (Amman, Iordania, 26 februarie 2020);

–  participarea unui reprezentant al Patriarhiei Române (pr. Emanuel Tapalagă) la funeraliile Patriarhului Irineu al Serbiei (22 noiembrie 2020);

–  participarea delegaților Patriarhiei Române la Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină (Bucureşti, 18-25 ianuarie 2020);

–  publicarea mesajului Patriarhului României inclus în proiectul Coronaspection, care cuprinde interviuri video cu 40 de lideri religioși din întreaga lume aparținând celor mai importante credințe religioase, ca reflecții asupra provocărilor și oportunităților spirituale generate de pandemia de COVID-19, proiect realizat de The Elijah Interfaith Institute (iunie 2020).

Grija pentru românii ortodocși din afara granițelor României a continuat şi s-a dezvoltat şi în anul 2020. În prezent, în afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa patru arhiepiscopii şi zece episcopii, arhiepiscopiile fiind și centre mitropolitane. În aceste eparhii există astăzi un total de 1.337 parohii şi filii, 64 așezăminte monahale ortodoxe româneşti, deservite de 1.245 clerici români.

 

B. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2020, în contextul pandemiei și al restricțiilor impuse de autorități, menționăm organizarea a doar două evenimente cu caracter naţional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a IX-a (9 septembrie) şi Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XIII-a (28-30 septembrie). Nu a mai fost posibilă desfășurarea Programului Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiţie şi noutate, iar Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi de la Timişoara a fost amânată.

În anul 2020, a continuat derularea Programului Naţional Catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 738 centre catehetice şi prin specializarea de formatori. De asemenea, a continuat desfă­șu­rarea proiectului educațional „Alege şcoala!”, implementat de Patriarhie în parteneriat cu Fundația World Vision România.

În contextul lansării, în data de 25 februarie 2020, a programului-pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, de către Ministerul Fondurilor Europene, Patriarhia Română a depus şi a câștigat trei noi proiecte educaţionale Alege şcoala!, a căror valoare este de 14.310.000 lei (aproximativ 3.000.000 euro). Proiectele au fost depuse în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (două proiecte), respectiv Fundaţia World Vision România (un proiect), şi se vor derula pe o perioadă de trei ani, din momentul semnării contractelor de finanțare.

Sectorul teologic-educațional a centralizat informațiile primite de la eparhiile din țară și din diaspora română, referitoare la proiectul prin care s-au oferit peste 5.000 de tablete sau alte dispozitive electronice elevilor (în special celor de clasa a VIII-a și a XII-a), precum și cadrelor didactice din comunitățile dezavantajate, pentru a se conecta la lecțiile online și pentru a-şi continua învățarea. Totodată, au fost oferite 2.000 de tablete copiilor înscrişi în proiectele Alege şcoala!, în vederea participării la lecțiile organizate online.

În anul şcolar 2020-2021, predau disciplina religie 6.276 profesori şi 1.589 suplinitori; 1.232 sunt clerici, 4.896 laici cu studii teologice şi 148 laici cu alte studii. În inspectoratele școlare jude­țene şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 ­ins­pectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii şi îmbu­nă­tățirii orei de religie, la nivelul întregii ţări s-au încheiat 4.834 parteneriate între parohii şi şcoli, în cadrul cărora s-au desfăşurat activităţi şcolare şi extra­şcolare diverse.

În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 de seminarii teologice, cu diferite specializări – Teologie ortodoxă, Teologie patrimoniu-cultural, Ghid turism religios, Muzică bisericească, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale, 8 licee teologice ortodoxe, un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2019-2020, au fost şcolarizaţi 4.499 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.043 elevi în clasa a XII-a, 880 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 110 elevi din afara graniţelor ţării, 92 provenind din Republica Moldova, 15 din Ucraina, 2 din Serbia şi 1 din Italia. În anul şcolar 2019-2020, au fost înscrişi 1.219 elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul şcolar 2020-2021 au fost solicitate 1.397 locuri.

În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.112 profesori. În anul şcolar 2019-2020, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 3.616.680 lei, dintre care 2.465.500 lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În Patriarhia Română funcţionează 11 facul­tăți de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăți (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare).

În anul universitar 2019-2020, au fost şcolarizaţi 4.250 studenţi. În anul 2020, au absolvit 1.004 studenţi, iar în anul universitar 2020-2021 s-au înscris 1.366. În cadrul specializării Teologie pastorală au fost şcolarizaţi 3.026 studenţi, iar 660 absolvenţi au obținut diplomă de licenţă. În anul universitar 2019-2020, numărul masteranzilor a fost de 1.900, dintre care 837 absolvenţi, iar în anul universitar 2020-2021 s-au înscris 1.027. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 582 doctoranzi, dintre care 147 în anul universitar 2020-2021 (anul I). În anul universitar 2019-2020, 64 de doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie.

În anul universitar 2019-2020, 378 de cadre didactice au activat în învăţământul teologic superior, dintre care 72 profesori, 94 conferenţiari, 154 lectori şi 53 asistenţi.

În anul universitar 2019-2020, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 40 studenţi teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultățile de teologie ortodoxă din Patriarhia Română 71 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 47 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

 

C. Activităţi culturale şi misionare:

Sectorul cultură şi patrimoniu religios, în colaborare cu centrele eparhiale și cu protopopiatele din întreaga țară, a desfășurat activităţi de evidenţă şi gestionare a patrimoniului bisericesc imobil, în special prin 3 proiecte:

  1. Proiectul de inventariere a lăcașurilor de cult din Patriarhia Română, în vederea monitorizării stării de conservare a acestora și stabilirea măsurilor necesare pentru salvgardarea obiectivelor aflate în pericol. Din datele primite de la centrele eparhiale au fost inventariate 14.286 lăcașuri de cult, dintre care 3.050 sunt monumente istorice.
  2. Proiectul de evaluare a stării de degradare a lăcașurilor de cult din Patriarhia Română. Până în prezent, în cadrul acestui proiect, specialiștii desemnați de centrele eparhiale au expertizat 383 din cele 1.206 lăcașuri identificate în cadrul proiectului de inventariere. Potrivit expertizelor tehnice de specialitate, reiese faptul că 167 din cele 383 lăcașuri de cult evaluate până în prezent necesită intervenții de urgență.
  3. Proiectul privind restaurarea monumentelor istorice aflate în patrimoniul bisericesc, cu finanțare din fonduri europene. Au fost identificate 575 monumente istorice (lăcașuri de cult) aflate în stare avansată de degradare. Având în vedere noul Program opera­țio­nal 2021-2027, a fost efectuat un studiu al cadrului legislativ aplicabil și a fost transmis către toate parohiile care dețin monumente istorice un ghid ce cuprinde pașii ce trebuie urmați pentru obținerea aprobărilor legale, în vederea execuției lucrărilor de restaurare cu finanțare din fonduri europene, precum și cadrul legislativ aplicabil.

Totodată, membrii Comisiei de pictură bisericească au analizat: 190 de proiecte și expertize tehnice pentru lucrări de artă bisericească, 202 adjudecări, 134 contracte, 144 recepții parțiale sau definitive, precum şi 111 solicitări din partea specialiștilor în artă bisericească (înscrieri în evidență, promovări și autorizări).

În anul 2020, Radio TRINITAS a promovat modele de pastorație pentru întreaga familie și i-a comemorat pe ierarhii, preoții, monahii și mirenii care au înființat instituții de ajutorare a bolnavilor, săracilor, copiilor și bătrânilor. În acest sens, a fost introdusă emisiunea „Filantropi ortodocși români”, care prezintă modalitățile prin care actul filantropic a contribuit la promovarea valorilor creștine, a culturii și tradiției poporului român și la transmiterea acestor valori, precum și principii către generațiile următoare.

În timpul stării de urgență, când slujbele în lăcașurile de cult au fost oficiate fără participarea credincioșilor, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române le-a oferit acestora posibilitatea de a participa la cultul divin prin intermediul transmisiunilor în direct de la Catedrala Patriarhală, atât pe post, cât și în mediul online. În condițiile migrării multor domenii de activitate în spațiul virtual, activitatea televiziunii pe canalele digitale de comunicare s-a intensificat major în acest an. Complementar, toate redacțiile (Actualitatea, Teologic, Cultural, Social și Online) au realizat producții speciale (știri, dezbateri, reportaje) pentru corecta informare a ­telespectatorilor în ceea ce privește evoluția situației epidemiologice în țară, oferind spațiu de exprimare unor voci autorizate din instituțiile medicale și de stat. Foarte multe dintre cele peste 3.000 de știri difuzate în acest an în „Jurnalul Trinitas” și reportajele din cadrul emisiunii „Secvențe Trinitas” au evidențiat modul concret și eficient prin care Biserica Ortodoxă Română a venit în sprijinul categoriilor vulnerabile și al persoanelor afectate de pandemie. În anul 2020, au fost lansate opt emisiuni noi: „Ora de religie”, „Trei minute de religie”, „Artă și patrimoniu”, „Muzeele Capitalei”; „Lecția de patrimoniu”, „România frumoasă”, „Lumea în armonie” şi „România de peste granițe”, ultima realizată în colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, anticipând manifestările dedicate Anului omagial al pastorației românilor din afara României – 2021.

Cele trei publicații periodice (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei) şi-au continuat activitatea de misiune mediatică a Bisericii în societate. Prin ­cooperare cu Editura TRINITAS, au fost publicate trei volume în Colecția „Media Christiana” – Seria LUMINA, Seria Radio TRINITAS şi Seria TRINITAS TV. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.000 de exemplare, Ziarul Lumina se menține pe locul trei în grupul celor 38 de cotidiene naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.

Agenția de ştiri BASILICA a acordat o aten­ție mai mare calității și relevanței articolelor de pe site, fiind publicate aproximativ 4.000 de articole în limba română şi peste 1.100 în limba en­gleză. A crescut, de asemenea, numărul galeriilor foto, al interviurilor și al textelor editoriale. În ceea ce priveşte traficul pe site, în 2020 s-a înregistrat o creştere cu 48% a numărului de accesări, faţă de anul precedent.

În anul 2020, a fost organizat concursul „Viața Bisericii în timp de pandemie”, primul concurs de fotografie organizat de basilica.ro. A fost realizat, în colaborare cu Editurile Patriarhiei Române, un album cu scop necomercial care cuprinde cele mai sugestive imagini participante.

Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a informat constant opinia publică în legătură cu ampla activitate social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române desfășurată în perioada pandemiei, redactând și difuzând periodic comunicate de presă detaliate, referitoare la ajutorul financiar și material al Bisericii la nivelul întregii Patriarhii.

Pe parcursul anului 2020, Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a redactat și difuzat peste 50 de comunicate de presă şi precizări, precum şi alte ştiri care au fost transmise către agențiile şi instituțiile media cu pondere naţională şi internaţională, iar membrii Biroului de presă al Patriarhiei Române au participat la numeroase interviuri, emisiuni și conferințe.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii ­Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2020 se prezintă astfel: au fost tipărite 241 titluri de carte, dintre care 68 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române, și anume 44 titluri carte teologică, 10 titluri carte de cult, 5 titluri carte patristică şi 9 titluri carte pentru copii şi tineret, respectiv 19 numere noi din revistele centrale bisericeşti. În total, ­Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericești și Imprimeria PHAROS) au tipărit 603.457 exemplare de carte broșată sau legată (342.233 ex. carte şi 261.224 ex. reviste). De asemenea, au fost tipărite: 17.572 ex. de Biblii (în diferite formate); 10.500 ex. din volumul Istorisiri din Sfintele Scripturi – pentru copii și părinți (în colaborare cu Societatea Biblică Interconfesională din România) şi 49.791 ex. Noul Testament cu Psalmii; 122.710 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 491.087 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste; 72.000 ex. pastorale; 5.660 ex. felicitări; 980.741 ex. calendare, 303.930 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, dar şi 278.179 ex. lucrări primite din exterior.

În anul 2020, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate mai multe obiecte de cult și veșminte liturgice, dintre care menționăm în mod deosebit raclele din argint de dimensiuni mari executate pentru: Arhiepiscopia Râmnicului, Mănăstirea Văratec, jud. Neamț (două racle), Mănăstirea Neamț şi Parohia „Izvorul Tămăduirii” – Mavrogheni, București. De asemenea, în colaborare cu Monetăria Statului au fost realizate: Medalia pentru Anul omagial al pastorației părinților și copiilor – 400 buc., Medalia pentru Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români – Sf. Ier. Calinic de la Cernica și Sf. Ier. Iosif cel Milostiv – 300 buc., precum şi Me­dalia pentru Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români – Vasile Stroescu și Emanoil Gojdu – 300 bucăţi.

În cursul anului 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 şi a restricțiilor impuse, activitatea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române a suferit foarte mult, înregistrând o scădere cu 81,3% a numărului de pelerini pentru des­ti­nații în afara granițelor țării şi cu 74,6% pentru pelerinajele interne faţă de anul precedent.

SC BASILICA TRAVEL SRL a finalizat proiectul Centrului educațional pentru preșcolari cu program prelungit, numit Grădinița Patriarhiei Române „Buna Vestire” din Bucureşti, care şi-a deschis porțile în anul 2020, declarat An omagial al pastorației părinţilor şi copiilor. Prin această inițiativă, s-a dorit evi­­­den­țierea importanţei educației creştine pentru societatea contemporană.

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al ­Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale: montarea învelitorii din tablă aurie la turle și cupola Altarului (finalizate în proporție de 100%), respectiv pronaos și abside (finalizate în proporție de 85%); execuție și montaj ancadramente din piatră la ușile, ferestrele și turlele Catedralei Naționale (finalizate în proporție de 100%); execuție și montaj decorațiuni din piatră peste cota +45,00 m (finalizate în proporție de 90%); execuție tencuieli exterioare la turlele mici și clopotniță (finalizate în proporție de 80%); execuție și montaj ancadramente mari la ferestrele caselor de scară (finalizate în proporție de 45%). De asemenea, pictura Altarului, care se realizează în tehnica mozaic, a fost finalizată în proporție de 85%.

În contextul măsurilor şi interdicțiilor impuse de către autorităţi în vederea limitării răspândirii virusului SARS-CoV-2, activitatea Sectorului stavropighii patriarhale şi centre sociale a fost grav afectată. Astfel, Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei” a înregistrat o scădere a veniturilor cu 71,41%; Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimon a înregistrat o scădere cu 81,11%; Centrul social-pastoral „Sfânta Maria”-Techirghiol, cu 53,32%, iar Centrul social-pastoral „Sfântul Ilie”-Călimăneşti cu 73,44%. Evenimentul major al anului 2020 pentru Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale a fost sfinţirea şi inaugurarea corpului Belvedere din cadrul Centrului cultural-misionar Familia-Pantelimon (21 iulie). Corpul Belvedere a fost renovat şi modernizat în regie proprie de către Echipa Arcada şi poate organiza întruniri şi evenimente legate de Tainele Botezului şi Cununiei, centrul fiind dedicat familiei creştine.

 

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2020, lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul eparhiilor și al ONG-urilor Patriarhiei Române a fost desfășurată prin 16.721 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 16 inspectori de specialitate și eparhiali, 482 asistenți sociali, 1.608 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), 14.586 voluntari.

Biserica Ortodoxă Română şi-a desfă­șu­rat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 804 instituții și servicii sociale.

Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a început o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 140 cantine sociale și brutării, 45 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 94 centre de zi pentru copii, 29 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidențiale pentru vârstnici, 43 birouri de asistență socială și centre comunitare, 55 centre de tip familial, 47 grădinițe sociale și afterschool, 11 locuințe protejate, 84 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 3 instituții de învățământ pentru adulți, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 18 campusuri de tabără, 41 centre educaționale și alte 129 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române se află în derulare 492 proiecte și programe sociale, din care: 39 cu finanţare externă, 46 cu finanţare publică, 359 finanțate din fonduri proprii şi 48 cu finanţare mixtă.

În aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române au primit asistență 137.679 beneficiari, după cum urmează: 50.529 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 8.115 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 53.170 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 25.676 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 501 preoţi, dintre care: 18 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 81 în unităţi militare, 29 în sistemul penitenciar şi 373 în spitale, aşezăminte de ocrotire socială, unități de învățământ etc. În aceste unităţi (militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială), există în prezent 423 biserici şi capele sfințite, iar altele 75 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

De asemenea, în contextul pandemiei de COVID-19, ­Patriarhia Română împreună cu Federația Filantropia au dezvoltat platforma online www.ajutacubucurie.ro și au deschis o linie de Tel Verde, acestea fiind necesare în vederea sprijinirii persoanelor aflate în nevoie, dar și a celor care au dorit să ajute ca voluntari la nivel național, în această perioadă. Prin intermediul platformei online, dar și al liniei de Tel Verde, în perioada stării de urgență, au fost sprijinite peste 600 de persoane vulnerabile cu ajutoare materiale și peste 120 de persoane izolate, afectate de noul coronavirus, facilitând și implicarea a aproximativ 600 de ­voluntari la nivel național.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, extensie a campaniei „Caravana Bucuriei”, pentru prevenirea excluziunii sociale, și programul „Ajutor pentru elevi”, destinat reducerii abandonului școlar.

În perioada stării de urgență și a stării de alertă, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului s-au deplasat în 147 de sate din 22 județe ale țării, fiind ajutate 4.531 familii și distribuindu-se 4.531 pachete în cuantum de 362.480 lei, conținând produse alimentare de strictă necesitate, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, electrocasnice, dezinfectanți, măști de protecție sanitară, precum și cărți de rugăciune. Beneficiarii au fost persoanele vulnerabile, cu dizabilități, bătrâni singuri și familii sărace cu mulți copii, precum și familii afectate de inundații severe (iunie 2020). În 11 județe activitatea s-a desfășurat în colaborare cu Jandarmeria Română.

În perioada martie-decembrie 2020, voluntarii ­Paraclisului Catedralei Naționale au distribuit suport logistic (aparatură medicală, mobilier medical, produse de igienă și produse alimentare) pentru spitalele: Matei Balş, Marius Nasta, Victor Babeș, Grigore Alexandrescu, Elias şi Spitalul de Urgență din București. Totodată, Institutul Oncologic București, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Orășenesc Urlați au fost sprijinite cu echipamente medicale de către voluntarii Paraclisului ­Catedralei Naționale.

În cadrul programului caravana medicală „Sănătate pentru sate”, în anul 2020, din cauza restricțiilor sanitare impuse de pandemie, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Nea­mului au realizat doar 2 deplasări, având 550 de beneficiari. De asemenea, colaborarea cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul „Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, a fost redusă, realizându-se o singură acțiune, cu 51 de beneficiare.

Campania „Donează sânge! Salvează o viață!” a continuat şi în anul 2020, cu 8.086 donatori, înregistrându-se 3.540,52 litri de sânge.

Valoarea bunurilor donate în anul 2020, prin programul „Masa Bucuriei”, este de 632.895 euro. Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour România SA, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale.

Prin programele filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române, au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 16.951.162 lei şi ajutoare materiale în valoare de 61.566.427 lei.

Pentru susținerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2020, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 185.599.815 lei (= 38.074.881,02 euro – curs BNR la 22.02.2021).

În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2020 dorim să apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea remarcabilă de ajutorare a credincioşilor în timpul pandemiei de COVID-19.

De la ajutorul financiar ori material la trimiterea de echipamente sanitare de protecție acolo unde era cea mai mare nevoie de ele, până la rugăciunea, încurajarea şi mângâierea celor bolnavi, a celor însingurați ori a celor îndoliaţi, Biserica Ortodoxă Română în întreg ansamblul ei, prin ierarhi, clerici, voluntari şi simpli credincioşi, şi-a intensificat eforturile pentru a răspunde urgent şi eficient crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

 

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe preacuviosul părinte arhimandrit Nichifor Horia ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul. ­Hirotonia va avea loc la Iaşi în ziua de duminică, 7 martie 2021.

Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret și pe preacuviosul părinte arhimandrit Nestor Dinculeană ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei. Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul. ­Hirotonia va avea loc la Deva în ziua de duminică, 7 martie 2021.

În cadrul aceleiași ședințe, au mai fost luate următoarele hotărâri:

Declararea anului 2022 în Patriarhia Română ca Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul ­comemorativ al Sfinţilor isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

Începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi a 100 de ani de la ­înfiinţarea Patriarhiei Române (1925).

Sfântul Sinod a reamintit obligaţia statutară a Bisericii ­Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate ­dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) și canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală. Prin urmare, Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, ­îndemnând pe toți slujitorii săi la mai multă responsabilitate în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii.

În acest sens, luând act de discuțiile, îngrijorările şi neînțelegerile apărute în spaţiul public pe tema Botezului copiilor cu sănătate precară, Sfântul Sinod a făcut câteva ­precizări:

– înainte de săvârșirea Sfintei Taine a Botezului, preotul are obligația de a se întâlni cu părinții și nașii copilului, care, după consultarea lor cu medicul pediatru, vor prezenta preotului starea de sănătate a copilului şi dorinţa ca el să fie botezat;

– în cadrul facultăților de teologie din Patriarhia Română se va acorda o atenție sporită practicii liturgice referitoare la săvârșirea actului întreitei „afundări” din timpul slujbei ­Botezului, practică liturgică obligatorie pentru studenții teologi din anii terminali ai secțiilor de Teologie Pastorală;

– în fiecare protopopiat din cuprinsul Patriarhiei Române va fi organizată o consfătuire anuală cu preoţii, referitoare la săvârșirea corectă a fiecărei Sfinte Taine, precum şi cateheze cu credincioşii privind semnificaţia duhovnicească a Sfintelor Taine.

Alte aprobări:

Au fost aprobate textele liturgice (slujba, acatistul și paraclisul) pentru cinstirea Sfântului Sfinţit Mucenic Zenovie, Episcopul Ciliciei, și a surorii sale, Zenovia (30 octombrie), precum și includerea acestor texte în cărțile de cult;

A fost aprobat ca, în textul Calendarului creștin-ortodox pentru anul 2022, la rubrica Zile şi date importante, să fie incluse „Ziua drapelului național” (26 iunie) şi „Ziua imnului național al României” (29 iulie).

Aniversarea Unirii Principatelor Române la Catedrala Patriarhală

La împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, duminică, 24 ianuarie 2021, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la slujba de Te Deum săvârșită la Catedrala Patriarhală din București ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră națională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.

 

Într-o atmosferă de pace și bucurie duhovnicească, numeroși cre­dincioși din Capitală au participat la evenimentele desfășurate la Catedrala Patriarhală în semn de recunoștință față de cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române cu mult ­curaj și multă înțelep­ciune patriotică. Pe Colina Bucuriei, la aniversarea Unirii Principatelor Române au fost prezenți și credincioși îmbrăcați în haine de sărbătoare și costume tradiționale româ­nești, cu însemne tricolore fluturând în mâini, dar și ținute simbolic în dreptul inimii, subliniind astfel importanța unității și demnității națio­nale, precum și dragostea de țară.

Aniversarea Unirii Principatelor ­Române a debutat la Catedrala Patriarhală cu Sfânta Liturghie săvârșită de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei. În cadrul slujbei au fost rostite rugăciuni de pomenire pentru Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliții Nifon al Ţării Românești și Sofronie al Moldovei, precum și pentru toți cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.

În cuvântul rostit, Preasfinția Sa a ­tâlcuit înțelesurile duhov­ni­cești ale ­pasajului evanghelic rânduit, în care este relatată minunea vindecării orbului din Ierihon de către Mântuitorul Iisus Hristos (Luca 18, 35-43).

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învă­țătură intitulat „Unirea Principatelor Române a fost Unirea de bază pentru statul român modern”, iar în continuare, ­Prea­sfin­țitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit slujba de Te Deum.

La final, în fața statuii Domnitorului ­Alexandru Ioan Cuza din apropierea ­Catedralei Patriarhale a avut loc ceremonia depunerii coroanelor de flori din partea preșe­din­telui României, a Senatului ­României, a Camerei Deputaților, a Gu­ver­nului României, a Patriarhiei Române și a Ministerului Apărării Naționale.

Adunarea Electivă a Munteniei l-a ales, în data de 24 ianuarie 1859, pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei și ca domnitor al Țării Românești într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dea­lul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.

 

Unirea Principatelor Române a fost Unirea de bază pentru statul român modern

Cuvânt rostit în Catedrala Patriarhală la slujba de Te Deum oficiată cu ocazia împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, duminică, 24 ianuarie 2021

 

Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara ­Românească, de la 24 ianuarie 1859, a însemnat încununarea unui întreg proces de cultivare a unităţii naţionale a românilor, proces în care Biserica Ortodoxă Română și-a adus o contribuție esențială.

Unirea Principatelor Române a fost susținută de numeroși slujitori ai Bisericii. Prin ierarhi, preoți de mir, monahi şi teologi mireni, Biserica a contribuit, deopotrivă în Moldova și în Țara Românească, la acest act fundamental al istoriei noastre.

Contemporanii au numit data de 24 ianuarie 1859 „Ziua cea mare a veacului”  şi aceasta pe bună dreptate, deoarece Unirea Principatelor Române, începută la Iaşi în data de 5 ianuarie 1859 şi desăvârşită la Bucureşti în data de 24 ianuarie 1859, reprezintă piatra de temelie a noului stat unitar român.

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a fost de fapt „Unirea de bază”, nu „Unirea cea mică”, deoarece ea a constituit baza pentru formarea statului unitar român, în anul 1862, numit ROMÂNIA, temelie pentru obținerea independenței naţionale româneşti în urma Războiului de Independenţă din anul 1877, temelie pentru ridicarea României la rang de regat în anul 1881, şi mai ales temelie pentru Marea Unire din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, ca Unire a Transilvaniei cu România, precedată de Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, şi Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918.

Aniversarea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie a devenit prin lege sărbătoare naţională (Legea nr. 171/2014), iar în anul 2016, prin promulgarea modificării aduse Art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, a fost declarată sărbătoare naţională legală, în care nu se lucrează.

Această sărbătoare este o zi de mulţumire adusă lui ­Dumnezeu şi o zi de recunoştinţă pentru toţi cei care au contribuit la Unirea Principatelor Române, precum şi o zi de evidențiere a importanţei unităţii şi a demnităţii noastre naţionale în contextul cooperării internaţionale prezente şi viitoare.

În viaţa persoanelor şi a popoarelor, libertatea şi unitatea sunt daruri sfinte care însă trebuie permanent apărate şi ­cultivate.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Expoziție dedicată lui Tudor Vladimirescu la Biblioteca Sfântului Sinod

La Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din București a avut loc vineri, 22 ianuarie 2021, vernisajul expoziției „Tudor Vladimirescu – un credincios martir pentru dreptate” dedicată împlinirii a două secole de la declanșarea mișcării revoluționare din anul 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. La eveniment a fost prezent și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

 

Expoziția a fost prezentată de părintele arhimandrit Policarp Chițu­lescu, consilier patriarhal și directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, și a cuprins izvoare istorice și literare care reflectă lupta lui Tudor Vladimirescu, liderul mișcării revoluționare de la 1821, precum și o colecție de cromolitografii cu Bucureștiul și bisericile din Capitală din epoca acestui patriot, figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a evidențiat profunzimea cre­dinței lui Tudor Vladimirescu, precum și educația sa, marcată de valorile promovate de Biserică. „Personalitatea lui Tudor Vladimirescu a făcut întotdeauna obiectul diverselor omagieri organizate de către Biserica Ortodoxă Română, al unor simpozioane, al unor volume, motivate de anumite soroace ­care s-au împlinit, fie de la nașterea sau moartea sa, sau de la marele eveniment care a schimbat cursul istoriei moderne a României, Revolu­ția de la 1821. Tudor Vladimirescu a fost un om profund credincios, care a acumulat o cultură foarte vastă pentru vremea aceea, marcată, în primul rând, de valorile promovate de Biserică și de Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos. (…) Persoanele care i-au dedicat studii cu privire la mișcarea sa socială au tras concluzia că acest spirit de dreptate pentru care s-a ostenit Tudor Vladimirescu, și în numele căruia a și ridicat flamura Revoluției de la 1821, își are rădăcinile în cultura pravilelor Bisericii din perioada medievală. De aceea, el a fost un vajnic luptător și, așa cum îl numește titlul expoziției de astăzi, «un credincios martir pentru dreptate»”, a spus Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

La final, ierarhul i-a felicitat pe organizatorii expoziției și a subliniat rolul pe care l-a avut Revolu­ția din anul 1821 în schimbările politice și sociale din deceniile care i-au urmat. „Felicităm pe părintele arhimandrit Policarp Chițulescu pentru această inițiativă și apreciem efortul de a identifica în Biblioteca Sfântului Sinod o mulțime de cărți și documente referitoare la mișcarea revoluționară din 1821 sau volume închinate personali­tă­ții lui Tudor Vladimirescu. În revis­tele noastre periodice biseri­cești sunt zeci de studii și articole închinate activității sale, precum și rolului pe care l-a avut în schimbarea societății românești de la începutul secolului al XIX-lea. În aces­te reviste, accentul s-a pus întotdeauna pe pregătirea sa profund creștină din tinerețe și pe atitudinea sa plină de evlavie față de biserici, mănăstiri și față de clerul în rândul căruia ideile sale sociale au găsit un mediu foarte rodnic. (…) Această revoluție, deși înfrântă, a marcat un început care se va dovedi luminos în deceniile care vor urma, înțelegând aici mișcarea revoluționară din anul 1848 și mai ales Unirea de bază, cum este numit mult mai expresiv și corect evenimentul de la 1859”, a precizat Preasfinția Sa.

De asemenea, în cadrul expozi­ției a fost prezentat, într-o formă reconstituită, și steagul adoptat de Tudor Vladimirescu, ca simbol al redeșteptării sociale și națio­nale.

„În vitrine și pe panouri au fost expuse și o serie de cromolitografii care înfățișează Bucureștii și bisericile sale din timpul lui Tudor Vladimirescu, un portret al acestuia realizat la jumătatea secolului al XIX-lea în gravură, precum și portretul Episcopului Ilarion Gheor­ghiadis, pe care l-am reprodus după originalul aflat în pinacoteca Mănăstirii Căldărușani, recent restaurată și extrem de bogată în lucrări de artă. Amintesc și o replică a ceea ce s-a putut reconstitui din steagul lui Tudor Vladimirescu. Pe de o parte, este vorba de o variantă imprimată pe pânză de dimensiuni mai mari, pentru că, în prezent, steagul original păstrat la Muzeul Național de Istorie a României nu mai este lizibil, partea picturală a căzut de pe suportul textil. Însă cei de acum 100 de ani au fost in­spirați și au reprodus, cu posibi­li­tă­țile de atunci, acel desen care s-a păstrat până astăzi și după care am putut face această reproducere. Pe de altă parte, este prezentă, ca o piesă unică și de mare frumusețe, o altă replică reconstituită a steagului lui Tudor Vladimirescu la o scară mai mică”, a precizat arhim. Policarp Chițu­les­cu, consilier patriarhal.

Ședință de constituire a Comisiei de Pictură Bisericească

În Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei s-a desfășurat luni, 1 februarie 2021, ședința de constituire a Comisiei de Pictură Bise­ricească pentru mandatul 2021-2024. Ședința a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt introductiv intitulat „Activitatea Comisiei de Pictură Bisericeas­că – o lucrare misionară de promovare a iconografiei ortodoxe”.

 

Comisia de Pictură Bisericească își desfășoară activitatea la ­Patriarhia Română și este prezi­dată de Patriarhul României, personal sau prin delegați. Noii membri ai comisiei sunt: pr. asist. dr. Silviu Tudose, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București; lect. dr. Ștefan Cătălin Ionescu-Berechet, specialist în istoria artei eclesiale, din cadrul aceleiași instituții de învățământ teologic; Ioan Moldoveanu, pictor bisericesc de categoria 1; Daniel Codrescu, pictor bisericesc de categoria 1; Adrian Botea, pictor bisericesc de categoria 1; Cătălin Palamariu, restaurator pictură murală; Nicolae Catrina, restaurator pictură pe lemn și lemn policrom.

Potrivit Regulamentului pentru organizarea și funcționarea Comisiei de ­Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, noii membri sunt numiți prin decizie patriarhală pe un termen de patru ani, cu posibilitatea de prelungire în cazuri excepționale.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre simbolismul picturii bisericești. „Această tradiție românească foarte veche, de pe timpul Bizanțului, a picturii în frescă, este importantă pentru rezistența ei, dar și pentru faptul că are proprietatea de a simboliza eternitatea în timp. Când o pictură durează mult, ca și mozaicul, dincolo de partea estetică, are funcția de a simboliza continuitatea, parfumul eternității în arta biseri­ceas­că. Același scop îl afirmă și mobilierul din stejar. Stejarul a fost ales la români lemnul cel mai folosit pentru mobilierul bisericesc, pentru iconostase, dar și pentru mobilier, uneori combinat cu paltinul. Stejarul este foarte legat de Sfânta Treime. În capitolul al XVIII-lea din Cartea Facerii se arată că Sfânta Treime, adică trei Oameni deodată, din senin, S-au arătat lui Avraam la stejarul din Mamvri. Acolo, dacă citim cu atenție, vedem folosirea alternativă a pluralului și a singularului, ceea ce i-a determinat pe Sfinții Părinți Răsăriteni să vadă în cei trei Oameni care S-au arătat lui Avraam o prefigurare a Sfintei Treimi. (…) ­Stejarul are aceeași semnificație ca și fresca și mozaicul, durabilitatea aceasta, care are în ea un fel de parfum al veș­niciei manifestat în timp, deoarece ­Biserica însăși este expresia eternității în timp, pentru că este Trupul lui ­Hristos, iar Hristos, ieri, astăzi și în veci, este Același. Identitatea Lui este veș­nică, neschimbătoare. De aceea, pictura are de a face cu exprimarea comuniunii între modul vieții trăite în timp și aspirația omului creat după chipul lui Dumnezeu Cel Veșnic Viu, aspirația lui la eternitate, căci, așa cum spune Sfânta Scriptură, Dumnezeu a sădit în om dorul veș­niciei”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit cuvântul introductiv intitulat „Activitatea Comisiei de Pictură Bisericeas­că – o lucrare misionară de promovare a iconografiei ortodoxe”.

Activitatea Comisiei de Pictură Bisericească – o lucrare misionară de promovare a iconografiei ortodoxe

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la ședința de constituire a Comisiei de Pictură Bisericească, pentru mandatul 2021-2024, Palatul Patriarhiei, luni, 1 februarie 2021


I. Atribuțiile Comisiei de Pictură Bisericească

Comisia de Pictură Bisericească (CPB) a Patriarhiei Române funcționează în cadrul Sectorului cultură și patrimoniu religios al Administrației Patriarhale şi este un organism central administrativ ale cărui competențe sunt conferite de Statutul privind organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, de Regulamentul pentru organizarea și funcți­onarea CPB, de hotărârile organismelor centrale bisericești şi de către Patriarhul României1. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este „cea mai înaltă autoritate bisericească din Patriarhia Română, care supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic şi canonic lucrările de arhitectură, pictură, sculptură şi alte forme de artă bisericească ortodoxă”2, iar Patriarhul României este președintele CPB, care convoacă și prezidează ședințele acesteia, personal sau prin delegaţi, numeşte, sancţionează şi revocă membrii CPB, aprobă, modifică sau respinge hotărârile CPB în orice problemă adusă în dezbatere3.

Comisia de Pictură Bisericească supraveghează şi controlează modul de aplicare a prevederilor statutare şi regulamentare bisericești, a hotărârilor organismelor centrale bisericești și ale ­Patriarhului României, privind păstrarea unității dogmatice, artistice şi de execuție a lucrărilor de artă bisericească în Biserica Ortodoxă Română4.

Totodată, Comisia de Pictură Bisericească inițiază norme şi ­propune măsuri privind respectarea şi promovarea artei bisericești bizantine tradiționale în Biserica Ortodoxă Română, aplică hotărârile Sfântului Sinod referitoare la arta bisericească şi supraveghează, din punct de vedere liturgic-dogmatic, artistic şi tehnic, realizarea lucrărilor de pictură bisericească ortodoxă, pregătește şi autorizează specialiști în arta bisericească și specialiști restauratori, atestați de Ministerul Culturii și Patrimoniului, de credință creștină ortodoxă, cu drept de lucru în bisericile ortodoxe şi în edificiile de patrimoniu ortodox5.

De asemenea, Comisia de Pictură Bisericească verifică, întocmește referate şi avizează caiete de sarcini, proiecte iconografice, devize estimative, dosare de licitație, contracte de execuție, pre­cum şi ­procese-verbale de recepție parțială/definitivă înaintate de unitățile bisericești prin centrele eparhiale, cercetează la faţa locului, prin membri sau delegați, cu binecuvântarea chiriarhului locului, lucrările de pictură bisericească şi hotărăște în legătură cu cele constatate6.

Pe lângă responsabilitățile curente, incluse în ordinea de zi a ședințelor ordinare sau extraordinare, responsabilități ce-i revin potrivit statutelor și regulamentelor bisericești, CPB este chemată acum, pe durata prezentului mandat, în calitatea sa de cel mai competent for central, cu rol consultativ, în probleme de artă bisericească de pe teritoriul Patriarhiei Române, să răspundă prompt unor necesități imperioase, resimțite de câțiva ani în domeniul picturii și restaurării bisericești. Avem aici în vedere elaborarea, cu concursul specialiștilor recunoscuți din țară, a unui Îndrumător iconografic și a unui Normativ pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în uzul cultic (componente artistice și patrimoniu mobil).

 

II. Comisia de Pictură Bisericească elaborează îndrumări pentru a promova iconografia ortodoxă

Potrivit comentariilor mistagogice patristice, iconografia și arhitectura se articulează armoni­os într-un ansamblu unitar – lăcașul bisericesc – la baza căruia se află un profund simbolism liturgico-dogmatic. Spațiul eclesial este o veritabilă „sinteză a artelor”, „în care totul se leagă de tot, fiind subordonat unui singur scop”7: „Comuniunea în adorarea lui Dumnezeu a întregii Biserici, atât a celei nevăzute, Biserica triumfătoare, cât și a celei văzute, Biserica luptătoare”8. „Într-o unitate de timp, anul liturgic, este condensată întreaga istorie a mântuirii; simetric, într-o unitate spaţială, lăcașul bisericesc, este concentrată vizual aceeași istorie a mântuirii, Iconomia, încât, spaţial și temporal, Biserica – Liturghie este icoana vie, dinamică a Iconomiei. O emblemă desăvâr­șită a acesteia este cea oferită de însăși așezarea cinstitelor Daruri pe Discos la săvârșirea Proscomidiei … într-o taxinomie (ordine) ce constituie nucleul însuși al Liturghiei, dar şi al programului iconografic”9. Programul iconografic al unei biserici cuprinde numeroase personaje și scene sfinte, care, precum „filele unei cărți ce nu se pot alătura și coase fără ordine”, se cere elaborat și lecturat într-o ordine precisă10, urmând ierarhia prototipurilor sfinte și a spațiilor arhitecturale.

Pornind de la comentariile mistagogice scrise de părinții și scriitorii bisericești din epoca bizantină, care pun în lumină simbolismul liturgico-dogmatic al spațiului eclesial, factor ­determinant în conturarea programelor iconografice ortodoxe, noul Îndrumător iconografic este menit să devină un ghid practic, indispensabil atât specialiștilor din domeniu, cât și teologilor și slujitorilor Altarelor. Având structura unui compendiu riguros documentat și elaborat, el va trebui să surprindă dintr-o perspectivă interdisciplinară (istorică, teologică şi artistică) temele principale ale picturii bisericești ortodoxe, cuprinzând câteva secțiuni, bogat ilustrate acolo unde este cazul și însoțite fiecare de câte un amplu și actualizat repertoriu bibliografic. Aceste secţiuni pot fi:

  1. Mistagogia patristică și simbolismul liturgico-dogmatic al lăcașului de cult;
  2. Noțiuni de teologia icoanei;
  3. Noțiuni de arhitectură bisericească;
  4. Ansambluri murale de pictură bizantină și postbizantină;
  5. Ansambluri murale de pictură bisericească din România (Țara Românească, Moldova și Transilvania), capitole menite să evidențieze, într-o succesiune cronologică, evoluția programelor iconografice și a formelor de expresie stilistică atât din spațiul românesc, cât și din cel bizantin sau de influență bizantină;
  6. Erminiile de pictură bizantină;
  7. Noțiuni de iconografie bizantină și postbizantină, care să surprindă aspectele principale referitoare la reprezentarea diferitelor categorii de sfinți și a scenelor, atât în ansamblurile murale, cât și într-o serie de piese ce compun patrimoniul mobil (icoane, miniaturi, reliefuri sculptate, orfevrărie, broderii etc.). Aspectele avute în vedere aici sunt: surse de inspirație (biblice, liturgice, imnografice, aghiografice, istorice), aspecte privind compoziția, cromatica și canonul de proporții, vestimentația și accesoriile, prescrip­țiile privitoare la fizionomiile personajelor;
  8. Noțiuni privind tehnicile tradiționale de pictură bisericească.

Potrivit teologiei ortodoxe, sfintele icoane își împlinesc menirea lor în viața Bisericii în plan dogmatic și liturgic. Părinții bizantini apărători ai icoanelor nu definesc icoana drept o simplă creație artistică, ci drept pecete sau amprentă a arhetipului, în sensul unei icoane „nefăcute de mână”. Mai precis, icoana nu este produsul imaginației artistului, ci ea redă fidel forma văzută a arhetipului cu care se află în relație, prin rugăciune. Rolul iconarului constă în întipărirea, cu ajutorul meșteșugului artistic, sub călăuzirea harului, a formei văzute și a numelui acestuia în materia icoanei, prin care ipostasul sfântului se face văzut și prezent11. „Această înscriere a numelui și această asemănare formală cu modelul, remarcă pr. M. Quenot, sunt cele care formează icoana, ce-i conferă identitatea, dimensiunea ipostatică ce creează relația”12. De aceea, în momentul în care forma întipărită a prototipului se șterge, icoana își pierde sfințenia și nu mai poate fi închinată sau venerată, aceasta „rămâne doar materie neînchinată, ca una ce nu are nimic comun cu asemănarea”13.

Dacă în teologia și iconografia bizantină accentul cade pe relația icoanei cu arhetipul, din a cărui sfințenie credinciosul închinător se împărtășește prin rugăciune în faţa icoanei, în schimb în Occidentul creștin, accentul s-a concentrat pe funcția pedagogică sau didactică a icoanei, iar din zorii Renașterii s-a impus tabloul religios, perceput ca operă artistică, de autor, individuală, nu eclesială. Această perspectivă, accentuată de modernitatea secularizată, a determinat constituirea unor principii științifice ale restaurării, în care preocuparea principală este de a prezerva opera de artă în forma sa originală, orice intervenție de integrare cromatică fiind percepută ca o denaturare a operei şi implicit respinsă. Desigur, aceste principii ale restaurării științifice nu pot fi aplicate într-un mod nediscriminatoriu sau absolut în cazul patrimoniului bisericesc aflat în uzul cultic al unei comunităţi liturgice vii, care se află în relaţie spirituală cu sfinţii pictaţi în icoane. În același timp, însă, trebuie să se evite arbitrariul unor inițiative individuale care, prin integrare cromatică excesivă, denaturează opera în sine.

Întrucât CPB este mandatată să „supravegheze și să controleze păstrarea unităţii dogmatice, artistice şi de execuţie a lucrărilor de artă bisericească în Biserica Ortodoxă Română”14, îi invităm pe toţi membrii CPB ca pe durata mandatului care începe astăzi, împreună și cu alți specialiști consacrați în domeniu, să elaboreze un Normativ de restaurare a patrimoniului bisericesc aflat în uz cultic. Răspunzând unor nevoi reale din viața Bisericii noastre, acest normativ va urmări fixarea și implementarea unor principii de bază și a unor reguli practice, menite, pe de-o parte, să evite denaturarea aspectului original al ansamblului pictural, iar pe de altă parte, să facă posibilă îndeplinirea funcției liturgico-dogmatice a ansamblului mural, evitând transformarea spaţiului liturgic ­comunitar într-un simplu ansamblu muzeal.

Exprimându-ne speranţa și încrederea că aceste două importante obiective, Îndrumător iconografic şi Normativ de restaurare a patrimoniului bisericesc aflat în uz cultic, vor putea fi duse la îndeplinire în perioada următorilor patru ani, dorim membrilor Comisiei de Pictură Bisericească un mandat plin de realizări răspunzând proble­melor pe care sunt chemați să le rezolve, cu pregătire temeinică, discernământ şi fidelitate faţă de Sfânta Tradiţie iconografică a Bisericii, ce are ca scop principal cultivarea comuniunii de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi cu sfinţii Săi. Întrucât sfinţirea omului prin legătura cu Dumnezeu Cel Unul Sfânt este scopul principal al Liturghiei bizantine, al muzicii bizantine şi al iconografiei bizan­tine, activitatea Comisiei de Pictură Bisericească este o lucrare mi­­sionară, de promovare a teologiei şi a spiritualității liturgice ortodoxe.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

1 Cf. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură ­Bisericească a Patriarhiei Române, cap. I, art. 4, 1, p. 5.

2 Cf. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură ­Bisericească…, cap. I, art. 1, p. 4.

3 Cf. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură Bisericească…, cap. I, art. 2, p. 4.

4 Cf. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură ­Bisericească…, cap. I, art. 2, a, p. 5.

5 Cf. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură ­Bisericească…, cap. I, art. 2, b-e, p. 5.

6 Cf. Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură ­Bisericească…, cap. I, art. 2, i, k, p. 5.

7 Pr. Pavel Florensky, Iconostasul, traducere și cronologie de pr. Boris Buzilă, Ed. Anastasia, București, 2009, pp. 51-52.

8 Adrian Matei Alexandrescu, Programul iconografic de tradiție bizantină și variante ale sale în pictura bisericilor din București, Ed. Basilica, București, 2017, p. 26.

9 A. M. Alexandrescu, „Icoana în iconomia mântuirii. Erminia picturii bizantine și arta creștină eclesială”, în: Studii Teologice, LI (1999), 1-2, p. 24.

10 I. D. Ștefănescu, Iconografia artei bizantine și a picturii feudale românești, Ed. Meridiane, București, 1973, p. 54.

11 Cf. Sfântul Nichifor Mărturisitorul, Antirrheticul I împotriva lui Mamona, 30, în: nicephore, Discours contre les iconoclastes, traducere în limba franceză, prezentare şi note de Marie-José Mondzain-Baudinet, Ed. Klincksieck, Paris, 1989, p. 111.

12 Pr. Michel Quenot, De la icoană la ospățul nupțial. Chipul, Cuvântul și Trupul lui Dumnezeu, ediție îngrijită de Ștefan Ionescu-Berechet și Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia, București, 2007, p. 231.

13 Sfântul Teodor Studitul, În apărarea sfintelor icoane. Dosarul unei rezistențe teologice, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr, Ed. Deisis, Sibiu, 2017, p. 323.

14 Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură ­Bisericească…, cap. I, art. 4, 2, a, p. 5.

Evaluare CNCS pentru edituri şi reviste teologice din Patriarhia Română

O serie de edituri ale centrelor mitropolitane și eparhiale din Patriarhia Română, precum și reviste ale mitropoliilor sau facultăților de teologie din țară au fost evaluate de Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), informează basilica.ro.

Potrivit datelor publicate pe site-ul cncs-nrc.ro, acest organism consultativ al Ministerului Educaţiei şi Cercetării asigură cadrul de consultare şi consensualizare pentru susţinerea excelenţei în cercetarea ştiinţifică, pentru atingerea şi sustenabilitatea masei critice de cercetători necesară pentru transformarea cercetării, dezvoltării şi inovării într-un factor al creşterii economice şi pentru dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante.

Evaluatorii sunt cercetători sau cadre didactice universitare din România, state ale Uniunii Europene, Republica ­Moldova, Elveția, Norvegia, Marea Britanie, Islanda, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Japonia și Coreea de Sud. Clasificarea este valabilă până în 2025.

 

Recunoaștere academică pentru activitatea editorială a Bisericii Ortodoxe Române

În urma concursului, cinci edituri au fost încadrate la Categoria B pentru domeniul teologie, iar Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei la Categoria A. Editura „Cuvântul Vieții” a Arhiepiscopiei Bucureștilor este singura editură din Patriarhia Română încadrată la două domenii de activitate. CNCS a încadrat-o la categoria B pentru domeniul teologie și tot la Categoria B pentru studii istorice și culturale. Tot la Categoria B pentru domeniul teologie au fost incluse editurile: „Andreiana”; „Reîntregirea”; „Renaşterea”; „Mitropolia Olteniei”.

De asemenea, următoarele reviste teologice ortodoxe au fost incluse la Categoria B: „Glasul Bisericii” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei; „Teologie și viață” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei;  „Revista Mitropoliei Olteniei”; „Revista Teologică” a Mitropoliei Ardealului; „Altarul Reîntregirii” a Facultății de Teologie din Alba Iulia; „Teologia” a Facultății de Teologie din Arad.

Conform metodologiei de evaluare și clasificare a editurilor, în Categoria B sunt clasificate editurile și publicațiile cu impact semnificativ în domeniu, cu o vizibilitate considerabilă mai ales pe plan național, precum și cu potențial evident de dezvoltare.

În total, 17 edituri cu profil teologic din România au fost evaluate de CNCS.

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor în Capitală

La biserica Parohiei Parcul ­Domeniilor-Cașin, Paraclis ­Patriarhal din Capitală, a ­debutat luni, 18 ianuarie 2021, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor, prin săvâr­șirea slujbei Vecerniei de către un sobor de slujitori ai sfântului lăcaș. La eveniment a fost prezent Preasfințitul ­Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar ­patriarhal, delegatul Preafericitului ­Părinte Patriarh Daniel, precum și repre­zentanți ai altor Biserici și confesiuni creștine din Capitală.

În perioada 18-25 ianuarie 2021, în București s-a desfășurat Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor. ­Întâlnirile din acest an, organizate de Asociația Ecumenică a Bisericilor din ­România – AIDRom, au avut ca temă de re­flecție pasajul scripturistic de la Ioan 15, 1-17, cu îndemnul „Rămâneţi întru iubirea Mea” (cf. Ioan 15, 9).

Meditaţia duhovnicească a primei seri de rugăciune a fost susți­nută, după săvârșirea slujbei Vecerniei, de pr. Zsold Béla, de la Biserica Reformată Calvineum.

Cea de a doua seară de rugăciune a avut loc marți, 19 ianuarie 2021, la Catedrala Episcopală Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare”, str. Polonă nr. 50. Celelalte seri de rugăciune au început de la ora 17:00 și s-au desfășurat după următorul program: miercuri, 20 ianuarie 2021 – Catedrala Episcopală Armeană, str. Carol I nr. 43; joi, 21 ianuarie 2021 – Biserica Luterană, str. Badea Cârţan nr. 10; vineri, 22 ianuarie 2021 – Biserica Reformată Calvineum, str. Luterană nr. 13 bis; sâmbătă, 23 ianuarie 2021 – Biserica Evanghelică Luterană Germană C.A., str. Luterană nr. 2, duminică, 24 ianuarie 2021 – Rugăciuni în toate Bisericile; luni, 25 ianuarie 2021 – Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif”, str. Gral Berthelot nr. 17, se arată pe aidrom.ro.

 

Noi etape de lucru în interiorul Catedralei Naționale pe perioada sezonului rece

Lucrările de edificare a Catedralei Naționale au continuat și în perioada sezonului rece. Din cauza temperaturilor scăzute, activitatea s-a desfășurat cu precădere în interior, unde s-a intensificat tencuirea absidei de sud a catedralei. De asemenea, specialiștii în arta mozaicului lucrează la cornișa Altarului, care va fi înveșmântată cu ornamente de tradiție bizantină, inspirate și din arta tradițională românească. Aproximativ 90% din lucrările de pictură la Altarul catedralei s-au încheiat.

 

Stadiul actual al lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului ne-a fost prezentat de inginerul Vlad Florin Popescu. „În prezent, structura de rezistență a catedralei și subsolurile adiacente sunt finalizate 100%; turlele și Altarul sunt acoperite cu învelitoare din tablă în proporție de 100%, iar absidele și pronaosul în proporție de 85% – mai sunt de acoperit zonele de intersecție cu baza turlei mari. De asemenea, tencuiala gri și decorativă la turla clopotniță este finalizată în proporție de 85%, la cele două turle mici adiacente 90%, iar tencuiala gri la celelalte patru turle mici 100%. Decorațiunile din piatră peste cota +45 m sunt realizate 95%, iar ancadramentele la ferestre, sub cota +45 m, în proporție de 15%. În interior se lucrează la mozaicul Altarului și la tencuiala absidei sud, cea din urmă fiind realizată 85%. La placările cu piatră decorativă nu se lucrează din cauza temperaturilor scăzute, ci doar se prelucrează piesele în atelier. În prezent, sunt asamblate în șantier șarpantele metalice ale cupolelor porticelor din fața catedralei – piațeta, care vor fi montate după recepție prin ridicare cu macaraua. Când temperaturile vor permite, se vor relua lucrările de tencuieli exterioare la gri și decorative, atât peste cota +45 m, cât și pe nava catedralei, ­precum și de montare a ancadramentelor din piatră la ferestre sub cota +45 m”, ne-a spus ing. Florin Popescu.

 

Alte etape importante se desfășoară tot în interiorul lăcașului de rugăciune. Specialiștii în arta mozaicului lucrează intens în zona de cornișă a Altarului Catedralei Naționale, unde sunt montate decorurile. Această zonă a picturii în mozaic va fi înveșmântată cu ornamente de tradiție bizantină, inspirate și din arta tradițională românească. În momentul de față, aproximativ 90% din lucrările de pictură la Altarul catedralei s-au încheiat. „În prezent suntem distribuiți pe mai multe zone. Specialiștii lucrează la finalizarea mozaicului pe hemiciclul absidei Altarului, iar în atelier se lucrează pentru finalizarea mozaicului ce va fi aplicat pe spatele catapetesmei. Pe schelă sunt opt persoane care lucrează în permanență pentru montarea mozaicului, iar în atelier sunt aproximativ 40 de persoane, distribuite în mai multe locuri pentru a încerca să păstrăm distanța în acest context epidemiologic. Ne dorim ca la începutul lunii aprilie să demontăm toată schela de pe zona ­hemiciclului Sfântului Altar și să rămână doar spatele catapetesmei, care, probabil, până în vară va fi finalizat. Acum se lucrează foarte intens la zona de cornișă. Decorurile pe această zonă și prefabricatele din beton vor fi înveș­mântate cu ornamente de tradiție bizantină și influențate din arta tradițională românească, ce vor aduce o noblețe specială acestei cornișe, care, momentan, are un aspect destul de rigid din cauza betonului, dar care va fi încălzit prin această decorație, încadrându-se în tot ansamblul pictural. Nădăjduim ca în aproximativ o lună să putem finaliza și această zonă”, ne-a transmis pictorul ­bisericesc Daniel Codrescu.

Pictura în mozaic a Catedralei Naționale va mai cuprinde 91 de scene și icoanele a 294 de sfinți. Detalii despre cum puteți dona pentru un anumit sfânt sau o scenă iconografică puteți afla la numărul de telefon 0799.887.955 sau la adresa de email ctitor@ catedralaneamului.ro.

Părintele academician Mircea Păcurariu a fost condus pe drumul veșniciei

Cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române, mare dascăl și slujitor al Sfântului Altar, părintele academician Mircea Păcurariu (1932-2021) a fost condus vineri, 15 ianuarie, pe drumul veșniciei. Slujba religioasă a fost oficiată de șase arhierei și un sobor de preoți și diaconi în Catedrala Mitropolitană din Sibiu.

 

Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu a trecut la cele veșnice în dimineața zilei de 13 ianuarie 2021.

Cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut pe 30 iulie 1932 în localitatea Ruși, județul Hunedoara, într-o familie de preot. A studiat la Liceul „Decebal” din Deva (1943-1951), la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956), iar apoi a urmat cursuri de doctorat la zi, la specialitatea Istoria Bisericii Române la Institutul Teologic din București (1956-1959). Și-a susținut doctoratul în 1968. A fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961), iar apoi a devenit asistent pentru latină și greacă (1961-1970), conferențiar (1970), profesor la Catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. A fost decanul Facultății de Teologie din Sibiu (1992-2000), iar în perioada 1990-1992 a fost suplinitor al aceleiași catedre la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. A fost hirotonit diacon în 1970, preot în 1971, hirotesit iconom stavrofor în 1976. Pe 24 octombrie 1997 devenea membru corespondent al Academiei Române, iar pe 26 noiembrie 2015  a devenit membru titular al Academiei Române. A primit distincția „Doctor Honoris Causa” la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad, la Universitatea din Oradea și la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. În 2012 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului ­Sibiu.

A fost decorat cu Ordinul „Steaua ­României” în grad de ofiţer de preşedintele României, Emil Constantinescu; a primit Medalia de Merit din aur din partea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; a fost membru activ în Asociaţia culturală pentru literatura şi cultura poporului român din Transilvania (Astra) din 1990 şi membru de onoare în diferite asociaţii culturale româneşti, cu diplome de apreciere din partea lor.

A primit „Crucea patriarhală” de la patriarhii Iustin Moisescu (1977), Teoctist Arăpaşu (2001) şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2009. Din partea Înalt­preasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a primit „Crucea şaguniană” în 2007. De asemenea, a primit zeci de medalii comemorative şi aniversare din partea ­Patriarhiei Române şi a unor Patriarhii din străinătate.

Cea mai mare calitate a lui este aceea de a fi părinte

Slujba de înmormântare a părintelui academician Mircea Păcurariu a fost oficiată de cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu.

La slujba de înmormântare au luat parte Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Înaltprea­sfin­țitul Părinte Calinic, Arhi­episcopul Argeșului și Muscelului, Preasfin­țitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, și Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, după Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfin­țitul ­Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de un sobor de slujitori. Între cei prezenţi s-au numărat decanul Facultății de Teologie din Sibiu, pr. conf. univ. dr. Daniel Buda, cadre didactice universitare de la mai multe facultăți de teologie din țară, consilieri eparhiali, protopopi și alți slujitori ai Sfintelor Altare.

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost citit de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic.

 

„Chipul senin al unui părinte adevărat”

Un cuvânt de evocare a personalității academice și duhovnicești a părintelui Mircea Păcurariu a fost rostit de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu.

„Ne reamintim întâi de toate acel chip senin al unui părinte adevărat, pentru că și atunci când era aspru, și atunci când preda materii din acestea foarte precise, cu cifre multe, cu ani mulți, cu nume multe, ni le prezenta și ni le dădea nouă cu atâta căldură, încât se lipeau toate de noi, deși nu eram în stare să repetăm sau să reținem ceea ce ne prezenta în mod magistral și complet. Re­ținem că lângă acest chip blând al părintelui, indiferent de ce titlu universitar i-am aminti acum, cea mai mare calitate a lui este aceea de a fi părinte. Alături de alți mari părinți ai noștri ai Bisericii, cum este părintele Stăniloae, sau părintele Braniște, i se va spune părintele Mircea Păcurariu. Ne amin­tim cu toții de seriozitatea, dar și de înțelegerea pe care o avea față de studenții nepri­cepuți, începători, temători, uneori delăsători. Era imparțial și incoruptibil. A fost un părinte și un coleg, în același timp. Am lucrat împreună mult și bine. Atunci când a rânduit Dumnezeu să fie prețuit cu calitatea de decan al Facultății de Teologie, l-am ajutat cu drag pentru că aveam cu cine să colaborez”, a subliniat ierarhul.

Urmașul la Catedra de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române de la Facultatea de Teologie din Sibiu, prof. univ. dr. Paul Brusanowski, a evocat activitatea de cercetare, academică și pedagogică, inegalabilă a părintelui Mircea Păcurariu, dar mai ales cea de mentor pentru ucenicii săi.

Onoruri militare

A urmat citirea mesajului de condoleanțe venit din partea consilierului prezidențial Sergiu Nistor, iar mai apoi IPS Mitropolit Andrei a transmis un mesaj de condoleanțe din partea Academiei Române și a Înaltpreasfinției Sale. Conducerea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a transmis un cuvânt de omagiere și de condoleanțe, iar la final IPS Mitropolit Lau­ren­țiu a citit lista ierarhilor și a personalităților care au transmis mesaje de condoleanțe doamnei Minerva Păcurariu și familiei îndurerate.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui Mircea Păcurariu a fost scos din Catedrala Mitropolitană cu onoruri militare și dus la mormântul familiei, pregătit la cimitirul Bisericii „Buna Vestire” din Sibiu. Aici, pr. conf. univ. dr. ­Constantin Necula a rostit un ultim cuvânt de evocare.

În cadrul ceremoniei de înhumare din cimitirul menționat, Garda Militară a tras trei salve de foc în onoarea celui care a intrat în istorie prin activitatea sa academică unică, prin care a scos la lumină lucrarea deosebită a Bisericii Ortodoxe din Ardeal și nu numai, fiind decorat pentru meritele sale de Președinția României cu Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer.

Părintele academician Mircea Păcurariu – marele istoric al Bisericii Ortodoxe Române (1932-2021)

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la slujba de înmormântare a părintelui profesor academician Mircea Păcurariu, Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime”, Sibiu, vineri, 15 ianuarie 2021

 

Am aflat cu multă durere despre trecerea din această viaţă, în dimineața zilei de 13 ianuarie 2021, a părintelui profesor academician Mircea Păcurariu, o vrednică şi intensă conștiință de slujire eclesială, specialist de renume în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, promotor erudit şi pasionat al spiritualității ortodoxe în ţară şi în contactele cu istorici şi teologi din străinătate.

Părintele profesor academician Mircea Păcurariu s-a născut la 30 iulie 1932, în străvechiul ținut al Hunedoarei, într-o familie de preoţi. A urmat școala primară la Orăștie şi Deva, apoi Liceul Teoretic „Decebal” din Deva. Timp de un an a frecventat cursurile Facultății de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), pe care a fost nevoit să le întrerupă, ca urmare a unei exmatriculări dictate din „rațiuni politice”.

Între anii 1952 şi 1956, a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu; apoi cursuri de doctorat, specialitatea Istoria Bisericii Ortodoxe Române, la Institutul Teologic din București (1956-1959), primind titlul de doctor în teologie, în anul 1968, cu teza „Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în secolele XV-XVII”.

În aprilie 1970, a fost hirotonit diacon, iar un an mai târziu a fost hirotonit preot.

A fost pentru o perioadă profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961), apoi a devenit profesor la Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu, până la pensionare, în anul 2002, de când a rămas profesor emerit. Între anii 1992-2000, a condus Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, în calitate de decan.

A participat la nenumărate întruniri cu caracter istoric în ţară şi peste hotare. A fost preşedinte al Comisiei de Istorie Eclesiastică Comparată din România (1997).

Opera sa este vastă şi profundă. Cea mai cunoscută lucrare a sa rămâne tratatul de „Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, în trei volume şi multe ediții. Este cea mai importantă şi completă lucrare de istoriografie bisericească românească editată până în prezent. Totodată, de mare interes se bucură volumul de „Studii de istorie a Bisericii Ortodoxe ­Române”  (2 volume), precum şi „Compendiul de Istoria Bisericii Române”, apărut în mai multe ediții, cu tiraje mari, care, pentru valoarea lui academică, a fost tradus în limba germană în anul 1994, în cadrul colecției Oikonomia, fiind, alături de „Teologia Dogmatică Ortodoxă” a părintelui Dumitru Stăniloae, principalele lucrări academice de teologie ortodoxă românească, accesibile vorbitorilor acestei limbi. Demne de menționat sunt şi lucrările: „Dicționarul teologilor români”, „Istoria Bisericii din Basarabia” sau „Sfinţi daco-români şi români”  (4 ediţii), care aduc de asemenea contribuții istoriografice importante.

O lucrare de suflet a părintelui Mircea Păcurariu este cartea „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna. O viață închinată Bisericii şi neamului”, dedicată marelui ierarh transilvănean, om erudit şi patriot statornic, care a unit în mod pilduitor mărturisirea credinței ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a vieții românilor ortodocși din Transilvania.

Totodată, în opera părintelui Mircea Păcurariu întâlnim o intensă preocupare nu numai pentru cercetarea istorică şi activitatea didactică, ci şi pentru viața liturgică, misionară sau pastorală a Bisericii. În acest sens, amintim voluminoasa carte de „Predici”  (trei ediții), care, într-un stil accesibil, clar şi concis, cunoscut deja din lectura lucrărilor sale cu profil istoric, prezintă spiritualitatea ortodoxă biblică, liturgică şi aghiografică, îmbogățită cu date istorice, explicații precise despre locuri, evenimente sau persoane din istoria Bisericii.

Între anii 2008-2010, la solicitarea noastră, părintele profesor Mircea Păcurariu a coordonat elaborarea lucrării „Enciclopedia Ortodoxiei Românești”. Realizată împreună cu un grup de tineri colaboratori, această lucrare deosebit de utilă atât pentru teologi, jurnaliști, cât şi pentru toți cei interesați să cunoască istoria şi spiritualitatea Bisericii Ortodoxe Române a apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, în anul 2010, când Biserica noastră a sărbătorit 125 de ani de la recunoașterea Autocefaliei sale (1885) şi 85 de ani de patriarhat (1925).

De asemenea, părintele Mircea Păcurariu a publicat la Editura Basilica a Patriarhiei Române lucrarea „Cultura teologică românească” (2011), o noutate între lucrările de acest gen, care reușește să pună în lumină rolul Bisericii Ortodoxe Române şi al slujitorilor ei în crearea limbii literare românești, în promovarea istoriografiei, a lingvisticii, a pedagogiei şi a muzicii, în dezvoltarea învățământului românesc, subliniind contribuția ei substanțială la dezvoltarea spiritualității românești, la modelarea culturii naţionale, valori care astăzi trebuie mai mult cunoscute şi promovate.

O altă lucrare de mare amploare, încredințată spre coordonare părintelui profesor academician Mircea Păcurariu, este trilogia dedicată „Monahismului ortodox românesc. Istorie, contribuții şi repertorizare” (2014), elaborată de Patriarhia Română în colaborare cu Academia Română, care își propune o mai bună şi completă cunoaștere a istoriei monahismului ortodox românesc și a contribuției lui la promovarea culturii şi artei românești în toate formele lor de manifestare (caligrafierea de manuscrise, tipărirea de carte bisericească, a lucrărilor cu profil istoric, literar sau de alt gen scrise de monahi, dar şi arhitectură, pictură, iconografie, broderie, muzică etc.). Contribuția monahismului ortodox românesc la cultivarea celor mai importante repere identitare ale poporului român: limba, credința şi cultura, împreună cu aportul substanțial al mănăstirilor la opera social-filantropică a Bisericii, arată rolul considerabil al monahismului în efortul de emancipare națională şi socială românească.

Părintele profesor Mircea Păcurariu a fost distins cu Ordinul „Crucea Patriarhală” de către vrednicii noștri înaintași, Patriarhii Iustin Moisescu (1977) şi Teoctist Arăpaşu (2002), iar în anul 2009, personal i-am conferit noua „Cruce Patriarhală” – albă, pentru activitatea meritorie îndelungată desfășurată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-filantropic.

Ca recunoaștere a activității sale de cercetare, la 24 ­octombrie 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 26 noiembrie 2015 a fost declarat membru ­titular.

Părintele profesor Mircea Păcurariu a redat istoria Bisericii noastre într-un stil atractiv, făcându-ne contemporani cu evenimente importante şi înaintași vrednici, propunându-ne să trăim istoria Bisericii neamului românesc şi să o înțelegem nu ca pe o simplă înșiruire de fapte şi date, ci ca pe o luptă motivată de credinţă puternică şi de idealuri sfinte. De aceea, el a redat istoria Bisericii ca efort de împlinire a unor idealuri, adesea într-un context potrivnic al patimilor omenești, individuale sau colective, dar peste toate acestea afirmându-se lucrarea harului dumnezeiesc în viața poporului român. În percepția părintelui profesor Mircea Păcurariu, la fel ca la vechii cronicari, istoria poporului român ortodox nu se explică totdeauna prin legea cauzei şi a efectului, prin logica istorică, ci mai ales prin ajutorul şi lucrarea lui Dumnezeu în istorie.

Părintele profesor Mircea Păcurariu va rămâne în memoria culturii româneşti ca fiind cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române din ultima jumătate de veac, o lumină de Înviere peste timp. Opera sa iradiază lumina unei conștiințe înalte, o memorie enciclopedică, o minte lucidă, organizată, cu un simț critic dublat permanent de o deosebită modestie. Nu a fost numai preot, profesor şi academician, ci şi un autentic reper moral creştin pentru ­generaţiile tinere.

În aceste momente grele, adresăm cuvânt părintesc de consolare soției sale, doamna Minerva Păcurariu, celor două fiice şi întregii familii, precum şi colegilor, ucenicilor şi tuturor celor întristaţi de această plecare dintre noi a părintelui academician Mircea Păcurariu.

Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să așeze sufletul slujitorului Său, preotul profesor Mircea Păcurariu, în ceata sfinților cărturari, mărturisitori ai credinței şi promotori ai culturii creştine, dăruindu-i odihnă în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi.

 

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe şi binecuvântări pentru toți cei îndoliați,

 † Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc sâmbătă, 6 februarie 2021, ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Lucrările au fost precedate de slujba de Te Deum săvârșită în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

 

În cadrul întâlnirii de lucru, Preafe­ricitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat raportul general privind activitățile desfășurate în Arhiepiscopia Bucureștilor în anul 2020, intitulat „Rugăciune și ­solidaritate filantropică în vreme de ­pandemie”.

Ședința a continuat la nivelul comisiilor de lucru pentru examinarea rapoartelor pri­mite de la sectoarele Administrației eparhiale: Comisia administrativ-bisericească; Comisia culturală și educa­țională; Comisia economică, bugetară și patrimonială; ­Comisia social-filantropică; iar membrii ­Comisiei organizatorice, juridice și de validare au participat la lucrările celorlalte ­comisii, câte unul pentru fiecare comisie.

Totodată, în paralel cu lucrările comisiilor, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” s-a desfășurat o ședință de lucru cu părinții protopopi, care au prezentat câte un scurt raport cu propuneri de proiecte și programe pentru anul 2021, în conformitate cu tematica Anului omagial al pastorației românilor din afara României și Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.

După reluarea ședinței Adunării eparhiale în plen și analizarea rapoartelor comisiilor de lucru de către raportori, au fost supuse la vot rapoartele prezentate, raportul privind activitatea financiar-contabilă desfășurată în anul 2020 și proiectul de buget pentru anul 2021.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Diploma „2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români” cu medalie comemorativă Editurii „Cuvântul Vieții” și revistei „Glasul ­Bisericii” ale Mitropoliei Munteniei și ­Dobrogei, în semn de apreciere pentru ­rezultatul obținut în urma încheierii competiției de evaluare a editurilor și ­revistelor cu profil umanist, care s-a desfășurat la finalul anului 2020. Editura „Cuvântul Vieții” a obținut o dublă acreditare, atât pentru domeniul Teologie, cât și pentru domeniul Istorie și studii culturale, pentru amândouă domeniile fiind clasificată în categoria B, iar în rândul publi­cațiilor de teologie, revista „Glasul Bisericii” a fost clasată în categoria B.

La ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor au participat Preasfințiții Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, membrii Permanenței Consiliului eparhial, exarhii mănăstirilor, precum și protoiereii celor 13 protopopiate din București și județele Ilfov și Prahova.

Potrivit Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea eparhială este organismul deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei, fiind compusă din 30 de reprezentanți ai clerului și ai credincioșilor mireni, în proporție de o treime clerici și două treimi mireni.

Rugăciune şi solidaritate filantropică în vreme de pandemie

Raport general privind activitățile Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul 2020

Anul 2020 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „Anul omagial al pastorației ­pă­rin­ților și copiilor” și „Anul comemorativ al ­filantropilor ortodocși români”. Prin urmare, activitățile mai importante ale Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul 2020 s-au înscris în prevederile programului-cadru transmis de Cancelaria Sfântului Sinod tuturor eparhiilor Patriarhiei Române, așa cum reiese din ­rapoartele de activitate ale sectoarelor Centrului eparhial.

Cu toate acestea, ca urmare a restricțiilor impuse de autorități în contextul pandemiei, activitatea a fost îngreunată comparativ cu cea din anii anteriori.

Toate parohiile, mănăstirile și schiturile ­Arhiepiscopiei Bucureștilor au pus în aplicare recomandările Patriarhiei Române în vederea respectării măsurilor sanitare. Slujbele liturgice s-au desfășurat afară (în pridvor sau la Altarele de vară), pentru evitarea aglo­me­ra­ției, respectându-se limitele distanțării fizice şi au fost puse la dispoziția credincioșilor solu­ții dezinfectante la intrarea în biserici, la pan­gare, la lumânărare și la grupurile sanitare. Icoanele și raclele au fost curăţate perma­nent și bise­ricile au fost aerisite frecvent. Au fost montate afișe informative pentru protejarea sănătății. Pentru participanții la slujbele săvârșite în ­interiorul bisericii, masca de protecție a fost obligatorie. Anafura, litia și paștile au fost preambalate igienic și distribuite credincioșilor în pungi de hârtie sau de plastic.

Au fost organizate ședințe de lucru cu preacucernicii părinți protopopi privind desfășu­rarea activităților liturgice de la parohii, cu respectarea măsurilor sanitare impuse. În ziua de duminică, 5 aprilie 2020, s-a desfășurat în București un pelerinaj special cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, rostindu-se rugăciuni pentru încetarea epidemiei.

 

1. Activitatea administrativ-pastorală și economic-patrimonială

În cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, în anul 2020 au funcționat: 13 protopopiate (protoierii), 713 parohii (331 urbane şi 382 rurale) şi 42 de filii. La acestea se adaugă 42 de unități monahale (35 de mănăstiri și 7 schituri) și 532 de cimitire parohiale și mănăstirești, precum și un cimitir eparhial. În Arhiepiscopia Bucureștilor își desfășoară activitatea 1.632 de clerici dintre care 1.487 de clerici de mir şi 145 clerici de mănăstire. Dintre cei 1.487 de clerici de mir, 1.264 sunt încadrați pe post (1.129 de clerici – la parohii, 23 de clerici – la Centrul eparhial și 112 preoți asigură asistența religioasă şi socială în instituții de stat), 43 sunt angajați parțial, iar 180 de clerici sunt pensionari. Cei 1.487 de clerici de mir deservesc aproximativ 3 milioane de creștini ortodocși estimați la nivelul municipiului București și al județelor Ilfov și Prahova1. În anul 2020, 10 clerici au fost primiți din alte eparhii, 3 clerici s-au transferat în alte eparhii, 27 de preoți au fost pensionați, iar 13 preoți au decedat. În anul 2020 au fost hirotoniți 20 de preoți și 9 diaconi. Aceștia au fost numiți în posturile vacante prin concurs.

În anul 2020 au fost oficiate 17.870 botezuri, 2.884 cununii şi 20.809 înmormântări.

În ceea ce privește personalul monahal, numărul total de viețuitori în mănăstiri este de 671, din care 232 de călugări și frați și 439 de monahii și surori. Au fost închinoviați 7 viețuitori, au fost săvârșite 6 tunderi în monahism și o tundere în treapta de rasofor. Au fost hirotoniți 2 ieromonahi și 4 ierodiaconi.

În anul 2020 au fost târnosite 6 biserici, a fost sfințită cu agheasmă o biserică și s-au oficiat: slujbe de binecuvântare a lucrărilor efectuate la două biserici parohiale, sfințirea unei catapetesme, sfințirea unei capele mortuare și a unui osuar, sfințirea unui centru cultural, sfințirea a două clopotnițe, precum şi slujbe de binecuvântare pentru o sală praznicală și o casă parohială.

La acestea se adaugă continuarea lucrărilor de construire a 70 de biserici și capele, precum și a lucrărilor de consolidare și restaurare desfăşurate la 120 de biserici și capele.

De asemenea, la data de 31 decembrie 2020, în cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor se înregistra un total de 245 de unități de cult cu lucrări de pictură din nou (în diferite tehnici: frescă, al secco, mozaic), lucrări de restaurare a picturii sau pictură/restaurare catapeteasmă și mobilier bisericesc, execuție catapeteasmă și mobilier bisericesc. Aceste lucrări se află în diferite faze de execuție (proiectare, licitație, execuție şi recepție parțială).

Au fost recepționate, parțial sau definitiv, 31 de lucrări, dintre care 25 au fost recepții definitive la lucrări încheiate în cursul anului 2020.

Totalul cheltuielilor privind construirea, restaurarea, consolidarea sau pictarea lăcașurilor de cult a fost de aproximativ 68 milioane de lei.

Activitățile administrative şi misionare au fost intensificate prin înființarea de posturi noi clericale și neclericale, oficiul de paroh a fost încredințat unor clerici care s-au remarcat prin activitatea lor pastoral-misionară şi socială. Au fost propuse și aprobate soluții concrete de combatere a navetismului clericilor, au fost acordate ranguri, ordine, diplome și distincții bisericești clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor care aveau o activitate bogată la parohie.

Din punct de vedere economic, Fabrica de lumânări Făclia Sfinților Români și Serviciul Colportaj ale Arhiepiscopiei Bucureștilor au oferit suportul financiar major pentru activitățile multiple ale Centrului eparhial, acestea fiind principalele surse de venituri constante în anul 2020.

Investiția principală a Sectorului economic-financiar în anul 2020 (Fabrica de lumânări) a fost construirea unei hale noi pentru depozitarea parafinei, a lumânărilor și a candelelor (costul total 4.517.500,00 lei).

O altă parte a veniturilor Sectorului economic-financiar au fost direcționate astfel: pentru achiziționarea de echi­pamente medicale (măști sanitare, pulsoximetre, ventilatoare) și tablete necesare elevilor din mediile defavorizate (284.642,39 lei), pentru sprijinirea Administrației Patriarhale în achiziționarea unui imobil necesar comunității românești din Valea Timocului – Serbia de Răsărit (150.000,00 lei), pentru sprijinirea proiectului legat de edificarea Centrului social pentru persoanele cu deficiențe de auz din București (173.288,99 lei), pentru susținerea Radio TRINITAS (870.000,00 lei) și TRINITAS TV (1.896.190,00 lei) ale Patriarhiei Române şi pentru construirea Catedralei Naţionale (2.208.236,00 lei).

Cooperativa agricolă Via Domnului a raportat pentru anul 2020 o scădere a distribuției de vin, ca urmare a pandemiei cu noul coronavirus, astfel încât începând cu data de 16 martie 2020, moment în care a fost declarată starea de urgență la nivel național, timp de trei luni, nu au mai fost solicitări de vin din partea subunităților Arhiepiscopiei Bucureștilor și nici din alte eparhii.

Totuși, în pofida pandemiei, Cooperativa agricolă Via Domnului a Arhiepiscopiei Bucureștilor a obținut, în anul 2020, două medalii de aur la un concurs internaţional (International Wine Contest Bucharest – IWCB, Ediția 2020), cu soiurile de vin Cabernet Sauvignon și Merlot.

 

2. Activitatea cultural-misionară și educațională

În anul 2020, Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a obținut o dublă acreditare, atât pentru domeniul Teologie, cât și pentru domeniul Istorie și studii culturale, pentru amândouă domeniile fiind clasificată în categoria B (edituri cu un impact semnificativ în domeniu, cu vizibilitate considerabilă pe plan național și cu potențial de dezvoltare la nivel internațional).

De asemenea, în urma încheierii competiției de evaluare și clasificare a editurilor și revistelor științifice în vederea recunoașterii și clasificării de către Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), desfășurată în intervalul 17 septembrie – 30 decembrie 2020, revista Glasul Bisericii a fost încadrată în categoria B, unde sunt clasificate reviste cu o vizibilitate considerabilă mai ales pe plan național.

Au fost publicate lucrări cu referire principală la tematica „Anului omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anului comemorativ al filantropilor ortodocși români”, dar și lucrări de îndrumare pastorală, monografii, pliante și broșuri, precum și Calendarul creștin-ortodox pentru anul 2021.

În ceea ce privește învățământul teologic, la încheierea anului universitar 2019-2020 erau înscriși la toate specializările Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București 799 de studenți. La aceștia se adaugă 470 de masteranzi și doctoranzi. Pentru anul școlar 2019-2020, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Nifon Mitropolitul din București au fost înscriși 169 de elevi. În cadrul aceleiași instituții funcționează Școala Postliceală Sanitară Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina,  pentru anul școlar în curs fiind înscriși 275 de elevi și eleve. De asemenea, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sfânta Filofteia – Mănăstirea Pasărea au fost înscrise 88 de eleve. În învățământul religios din școlile de stat de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor activează 781 de profesori de religie, care desfășoară o activitate didactică și spirituală foarte necesară și benefică în rândul tinerilor.

 

3. Activitatea social-filantropică

Întrucât anul 2020 a fost marcat de pandemia de COVID-19, aproape toate activitățile social-filantropice au avut ca prioritate sprijinirea persoanelor afectate de pandemie. Principalele activități social-filantropice au fost:

Parteneriat cu autoritățile pentru ajutorarea persoanelor aflate în dificultate în timpul carantinei generalizate, în baza căruia au fost oferite aproximativ 3.000 de porții de mâncare, dar și pachete cu alimente de bază – cu susținerea protoieriilor din București;

Sprijinirea spitalelor COVID-19 cu aparatură medicală, dar și a medicilor de familie din zone defavorizate, cu măști de protecție și pulsoximetre;

Sprijinirea copiilor din comunitățile defavorizate, cu rechizite şcolare, cu tablete si dispozitive electronice pentru a putea participa la cursuri în condițiile școlii online, în colaborare cu Sectorul învățământ și activități cu tineretul al arhiepiscopiei. De exemplu, în anul 2020, cu sprijinul financiar al parohiilor din eparhie, 9.290 de elevi din familiile sărace sau defavorizate au fost ajutați cu rechizite și uniforme școlare, manuale, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, necesare începerii anului școlar, în cuantum de 832.096 lei;

Au fost consolidate parteneriatele existente și au fost identificați noi parteneri sociali în vederea susținerii inițiativelor sociale ale Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Totodată, în anul 2020 au fost continuate programe și proiecte sociale pentru categorii defavorizate, spre exemplu: construirea unui nou Centru de zi pentru copii cu deficiențe de auz  în București, extinderea Centrului de zi pentru copii din orașul Urlați, construirea a două case de tip familial  la Mănăstirea Turnu, Prahova, continuarea proiectului Banca de alimente din Protoieria Sector 6 Capitală ș.a.

Valoarea totală a ajutoarelor materiale și financiare acordate în anul 2020 a fost de aproximativ 10 milioane de lei (9.945.926,49 lei).

În încheiere, mulțumim tuturor persoanelor particulare, comunităților și instituțiilor locale și centrale care au ajutat Arhiepiscopia Bucureștilor în multiplele sale activități pastorale, edilitare și social-filantropice în anul 2020. Totodată, ne rugăm Preasfintei Treimi să le dăruiască tuturor sănătate și fericire, pace și bucurie, precum și mult ajutor în toată fapta cea bună.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă

1 Conform datelor INS, municipiul București are 2.139.439 locuitori, județul Ilfov: 444.021 locuitori și județul Prahova: 789.935 locuitori. Toate cele trei unități teritoriale au un total de 3.373.395 locuitori. La acest număr a fost aplicată proporția de 87% ortodocși declarați la ultimul recensământ (2011), rezultând 2.934.853 de creștini ortodocși.

Prevenirea traficului de ființe umane, în atenția Arhiepiscopiei Alba

Un program de formare ce vizează implicarea în prevenirea și combaterea fenomenului de trafic de ființe umane în județele Alba și Mureș este organizat de Asociația „Filantropia Ortodoxă” Alba Iulia în parteneriat cu Academia Evanghelică Sibiu.

 

Marți, 23 februarie 2021, ­Arhiepiscopia Ortodoxă ­Alba Iulia a informat că 107 preoți, profesori, asistenți sociali, psihologi și pedagogi sociali, pe bază de ­voluntariat, au început o serie de cursuri de formare în vederea implicării în ­prevenirea și combaterea fenomenului de trafic de ființe umane în județele Alba și Mureș. Cursurile sunt susținute de formatori acreditați ai organizațiilor și instituțiilor cu experiență în combaterea traficului de persoane și în asistarea ­victimelor.

Conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei, un prim curs a fost susținut de Codruța Fernea, formator specialist în cadrul Orga­nizației „eLiberare” – București. ­Subiectele abordate au fost legate de ­elementele de bază ale cadrului legal în domeniu, tipologia victimelor și a trafi­canților, precum și de indicatorii diferitelor forme de exploatare.

Discuțiile au abordat și problematica interacțiunii cu victima traficului de persoane și a îngrijirii centrate pe traumă, precum și o serie de studii de caz relevante.

Formatorul a răspuns la întrebări precum „Cum recunoaștem un posibil agresor?”, „Cum evităm astfel de persoane?”, „Cum recunoaștem o posibilă victimă și cum putem să o ajutăm?”.

„Biserica, prin valorile pe care le promovează și prin susținerea morală și spirituală pe care o acordă, poate avea un rol determinant în prevenirea acestui flagel, precum și în susținerea și tămăduirea sufletească a celor care sunt răniți de agresori. Ca urmare a acestor cursuri, vor avea loc o serie de acțiuni de informare și prevenire în parohiile Eparhiei Alba Iuliei, în cadrul orelor de religie, precum și prin centrele ­cultural-catehetice și grupurile de inițiativă pentru tineri.

De asemenea, în așezămintele sociale administrate de organizațiile nonguvernamentale eparhiale, preoții coordonatori, asistenții sociali, psihologii și pedagogii vor fi pregătiți atât pentru organizarea unor acțiuni de informare și prevenire similare, cât și pentru acțiuni de intervenție și consiliere inițială a unor posibile victime”, au transmis pr. Nicolae Ignat, consilier social, și pr. Oliviu Botoi, consilier cultural, coordonatorii programelor eparhiale de informare și formare privind problema traficului de persoane.

Întâlnire preoțească în Capitală despre pastoraţia românilor din străinătate

La biserica Parohiei „Sfântul Nicolae” – Vlădica din Bucureşti a avut loc vineri, 26 ­februarie 2021, un cerc pastoral la care au participat clericii din Protoieria Sector 4 Capitală. Tema acestuia a constituit-o „Pastoraţia românilor din jurul graniţelor ţării” și au conferenţiat Prea­sfinţitul ­Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfinţitul ­Părinte Siluan, Episcopul ­ortodox român al Ungariei.

Cei doi ierarhi au vorbit clericilor din București despre realităţile şi provocările existente în fiecare dintre eparhiile pe care ­aceştia le păstoresc. Părintele protoiereu Ioan Vartan Armaşi, moderatorul întâlnirii, a afirmat: „La începutul acestui an, într-un mod deosebit, conform îndrumărilor Sfântului Sinod, ne gândim mai mult la românii din afara graniţelor ­actuale ale ţării. De aceea, este o mare bucurie pentru clericii din Protoieria Sector 4 Capitală să aibă în mijlocul lor doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi din Republica Moldova care să vorbească despre provocările şi dificultăţile pastoraţiei românilor. Încercăm să aflăm mai multe lucruri despre fraţii noştri români şi să îi ajutăm mai mult, conştientizând faptul că nu este deloc uşor pentru aceştia să îşi păstreze limba şi credinţa strămoşească”.

Menţionând subiectele abordate în cadrul cercului pastoral, Preasfinţitul Părinte Veniamin ne-a spus: „Am vorbit părinţilor prezenţi despre organizarea Episcopiei Basarabiei de Sud, care a fost reactivată recent, în anul 2006, în cadrul Mitropoliei Basarabiei. În 2018, episcopia a fost în atenţia autorităţilor bisericeşti şi a Sfântului Sinod după ce, constatând nevoile concrete existente, preoţii din această eparhie au cerut trimiterea unui chiriarh care să se preocupe de viaţa bisericească de acolo. Eparhia activează în fostul teritoriu canonic al Episcopiei Cetăţii Albe şi Ismailului, având jurisdicţie propriu-zisă în Republica Moldova şi Ucraina. De asemenea, am vorbit celor prezenţi şi despre viaţa bisericească din Basarabia, despre felul în care ea trebuie să răspundă frământărilor vremii actuale, dar să şi consolideze Ortodoxia, care, în această regiune, este destul de fragmentată. Trebuie să intensificăm lucrarea misionară, să consolidăm unitatea credincioşilor în jurul Sfântului Altar şi, în acelaşi timp, să dezvoltăm şi să finalizăm proiectele edilitare începute de mai mulţi ani pentru ca toţi cei care s-au implicat să se poată bucura de realizările frumoase şi de munca lor. În plus, este necesar să găsim soluţii pentru fenomenul emigraţiei. Foarte mulţi basarabeni, mai ales cei tineri, au emigrat în Europa, mai întâi pe cont propriu, apoi împreună cu familiile, părinţii lor rămânând astăzi în Basarabia. Din acest motiv, de multe ori viaţa din anumite zone este mai tristă, mai apăsătoare, cei rămaşi acasă fiind în vârstă, uneori bolnavi şi neajutoraţi, fiind mâhniţi de ceea ce se întâmplă în ultimii ani în Republica Moldova. Ne dorim ca, prin lucrarea preoţilor, în vieţile comunităţilor pe care le păstoresc să fie adusă bucuria pe chipurile tuturor. Vrem să oferim o bună mărturie că suntem ­români şi ortodocşi şi sperăm că aceia care vor veni după noi vor păstra aceleaşi valori”.

Despre situația românilor din Ungaria a vorbit Preasfințitul Părinte Episcop Siluan.

„Am încercat, în cadrul acestei prime întâlniri, să schiţăm câteva aspecte despre comunitatea noastră istorică, mică, dar importantă, arătând mai întâi cum majoritatea parohiilor noastre au rămas dincolo de graniţă după anul 1920, după Tratatul de Pace de la Trianon. Atunci existau comunităţi mult mai numeroase, având în jur de 100.000 de credincioşi, care însă au rămas cu foarte puţini preoţi, patru la număr, şi cu intelectuali şi mai puţini. Acestea şi-au păstrat bisericile, unele vechi de peste 200 de ani, şi s-au aflat la început în legătură canonică şi spirituală cu eparhii din România, din părţile Oradiei şi ale Aradului, însă şi-au dorit neîncetat să se organizeze şi să aibă o episcopie proprie cu un episcop titular. După mai multe încercări, după numeroase conferinţe preoţeşti şi protopopeşti care au avut loc la Gyula, la Budapesta sau la Bătania, printre altele, s-a reuşit în 1946 înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria cu sediul la Gyula. Sfântul Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, în anii 1950-1953, a luat act de această dorinţă şi de decizia românilor din Ungaria. Din nefericire, din cauza cursului istoriei, stabilirea concretă a acestei eparhii nu a putut avea loc decât în anul 1999”, a spus Episcopul ortodox român al Ungariei.

Doi noi slujitori pentru Schitul românesc Prodromu

În contextul declarării anului 2021 ca „An omagial al pastorației românilor din afara României”, în Patriarhia Română, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, cu binecuvântarea și în calitate de delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a desfășurat o vizită pastorală la Schitul Prodromu din Sfântul Munte Athos, unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale românești din diasporă și un important loc de popas duhovnicesc pentru mulți dintre pelerinii români.

 

Punctul central al vizitei l-a constituit oficierea Sfintei Liturghii în ziua de 7 ianuarie, dată la care în calendarul pe stil vechi este prăznuită Nașterea Domnului. În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul a dăruit obștii Schitului Prodromu doi noi slujitori: părintele ierodiacon Teofil Covaci, secretarul cancelariei așezământului, a fost hirotonit ieromonah, iar părintele monah Iacov Constantin a primit darul hirotoniei întru ierodiacon.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfin­țitul Părinte Ieronim Sinaitul a dat citire mesajului pastoral transmis de Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul Nașterii Domnului 2020. De asemenea, Preasfinția Sa i-a felicitat pe cei doi slujitori nou hirotoniți și a adresat cuvinte de apreciere întregii obști a așezămân­tului, care desfășoară ample și însemnate activități și proiecte, al căror scop îl ­constituie menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase, respectiv promovarea valorilor spirituale româneşti. În semn de prețuire din partea Preafericitului Părinte ­Patriarh Daniel, Prea­sfințitul Părinte ­Ieronim Sinaitul a dăruit Schitului ­românesc Prodromu mai multe cărți de cult și lucrări publicate în cadrul editurilor ­Patriarhiei Române.

 

Schitul românesc Prodromu sau al ­Înaintemergătorului se numără între puținele așeză­minte românești de la Muntele Athos, fiind un loc de nevoință duhovnicească pentru mai mulți monahi români. În prezent, obștea așezămân­tului este formată din aproximativ 50 de viețuitori. Schitul este situat în zona de răsărit a peninsulei grecești Athos, în ­regiunea Vigla, și se află sub jurisdicția canonică a Mănăstirii „Marea Lavră”. ­Începând cu anul 2011, egumenul Schitului românesc Prodromu este prea­cuviosul părinte Atanasie Prodromitul.

Întrucât schitul este situat în Sfântul Munte Athos, Grecia, vizita Prea­sfin­țitului Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, s-a desfășurat cu aprobarea Sanctității Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă și ­Patriarh Ecumenic, respectiv cu aprobarea Sfintei Chinotite, care este organismul suprem administrativ, legislativ, executiv şi judecătoresc din Sfântul Munte Athos.

La Sfânta Liturghie oficiată cu prilejul praznicului Nașterii Domnului s-a rugat și preacuviosul părinte Prodromos Lavriotul, starețul Mănăstirii „Marea Lavră”, sub tutela căreia se află Schitul românesc Prodromu.

Praznicul Botezului Domnului la românii din diasporă

Dumnezeiasca Arătare sau Teofania de la Iordan a fost sărbătorită după rânduiala tradiţională, miercuri, 6 ianuarie, şi în comunităţile româneşti din diasporă, unde ierarhii au săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba Sfinţirii mari a apei, rostind şi cuvinte de învăţătură despre importanţa praznicului şi folosul Aghesmei Mari. Credincioşii au primit totodată apă sfinţită ca semn al binecuvântării lui Dumnezeu în această zi de sărbătoare.

 

 

Spania

Cu ocazia ma­relui praznic al Botezului Domnului, Preasfințitul Părinte Timotei, Epis­copul ortodox român al Spaniei și ­Portugaliei, a săvârșit Sfânta Liturghie și slujba Sfinţirii Mari a apei la Catedrala Episcopală din Madrid, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul obispadoortodoxo.es.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a vorbit despre importanța praznicului Botezului Domnului pentru istoria mântuirii, explicând de asemenea și rolul Aghesmei Mari în viața credincioșilor. „Mântuitorul Hristos S-a făcut cunoscut lumii întregi primind a fi botezat de către Sfântul Ioan, plinind astfel toată dreptatea. A trebuit să vină Hristos ca să Se smerească, să plinească dreptatea. Deși nu avea nevoie de botez, Mântuitorul S-a arătat pe Sine exemplu de smerenie și de plinire a Legii și a prorocilor, ridicând povara păcatelor lumii. Agheasma nu mai este o apă simplă, ci apă sfințită, plină de Duhul Sfânt, e o apă curățitoare și tămăduitoare. La Bobotează se sfințește firea apelor, de aceea trebuie să o luăm cu multă credință și nădejde. Această apă este vie pentru că Duhul Sfânt, Dătătorul de viață, este Cel care sfințește apa”, a spus Preasfinţia Sa. La finalul slujbei, credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi prin stropire cu apă sfinţită şi au primit sticle cu Agheasmă Mare pentru folos duhovnicesc.

Totodată, Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, s-a aflat în mijlocul comunității românești din localitatea Coslada, Spania, unde a săvârșit Sfânta Liturghie şi slujba Sfinţirii Mari a apei.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a ­subliniat legătura dintre acest mare praznic şi Botezul creştin. La final, credincioşii prezenţi au fost stropiţi cu apă sfinţită şi au primit din partea parohiei Agheasmă Mare în sticle special pregătite.

 

 

Suedia

Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba Sfinţirii Mari a apei în Parohia „Sfânta Treime” din ­Stockholm, a transmis TRINITAS TV.

După slujbă, Preasfinţia Sa a binecuvântat apele Mării Baltice şi a aruncat în valurile sale o cruce de lemn, pe care un tânăr din comunitate a recuperat-o, primind pentru acest gest o icoană şi tricolorul românesc din partea ierarhului român. De asemenea, Preasfinţitul Părinte Episcop Macarie a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat simbolismul aruncării sfintei cruci în apă: „Adelin Andrei, tânărul care a recuperat anul acesta sfânta cruce, îl simbolizează pe Sfântul Apostol Petru, care a intrat în Marea Galileii, atingându-se de Mântuitorul Hristos. Aruncarea şi scoaterea crucii din apă la Bobotează simbolizează ­intrarea şi ieşirea Mântuitorului cu Preacuratul Său Trup din râul Iordan. Odată cu intrarea şi ieşirea Sa, cu apa s-a sfinţit întreaga fire, pentru că apa este seva universului şi a tuturor elementelor cosmice, iar prin apa sfinţită se sfinţeşte întreaga fire”.

La final, credincioşii au fost stropiţi cu apă sfinţită în semn de binecuvântare şi au primit sticle cu Agheasmă Mare.

 

 

Ungaria

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, a săvârşit Sfânta Liturghie și slujba Sfinţirii Mari a apei în catedrala din Giula, Ungaria, înconjurat de un sobor de slujitori, se arată într-un comunicat de presă al eparhiei.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a vorbit despre importanţa praznicului: „Botezul Domnului reprezintă începutul activității pământene a Mântuitorului Iisus Hristos, atunci când El este arătat oamenilor de către Sfântul Ioan Botezătorul și când Se face cunoscut lumii. Sărbătoarea aduce, în același timp, și sfin­țirea apelor, care este o mare binecuvântare oferită din partea lui Dumnezeu pentru sfințirea sufletelor și a trupurilor noastre, pentru vindecare de bolile cele sufletești și trupești, pentru sfințirea caselor, pentru luminarea minților și pentru tot folosul duhovnicesc. Smerenia ­Domnului și ascultarea Sa față de voința Tatălui, pentru a îndeplini astfel toată dreptatea, dar și începutul lucrării de mântuire a neamului omenesc sunt lucruri foarte importante, la care trebuie să luăm și noi aminte pe calea vieții noastre, care trebuie să tindă spre desăvâr­șirea creștină”.

La final, Preasfinţia Sa i-a binecuvântat pe cei prezenţi prin stropirea cu apă sfinţită, credincioşii primind Agheasmă Mare pentru folos duhovnicesc şi trupesc.

Liturghie arhierească şi colectă pentru copii din Moldova, în Erlangen

În Duminica după Botezul ­Domnului, credin­cioșii Parohiei „Sfinții Petru și Pavel”  din ­Erlangen, Germania, au avut bucuria de a-l primi pe Înaltpreasfințitul ­Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord. Împreună cu ierarhul au slujit părintele ieromonah Chiril ­Socaciu, care îi păstorește pe cre­dincioșii ortodocși români din Erlangen și împrejurimi, preotul Klaus Klein, preotul Crucii Roșii Bavareze, și ­diaconul Claudiu Pătrașcu.

Mitropolitul ortodox român al ­Germaniei, Europei Centrale și de Nord s-a aflat pentru a doua oară în mijlocul comunității din Erlangen, iar slujbele au avut loc în Bise­rica „Sfinților Petru și Pavel” din cartierul Bruck, se arată pe site-ul mitropolia-ro.de.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a tâlcuit pericopa evanghelică citită și a subliniat necesitatea întoarcerii prin credință la Dumnezeu. Le-a pus la inimă partici­pan­ților la Sfânta Liturghie ­îndemnul să trăiască credința cu convingerea lăuntrică că Dumnezeu este prezent în viața fiecăruia și trimite ­binecuvântarea Sa peste cei care păzesc poruncile Lui, sfătuindu-i pe toți să ­rămână aproape de Biserică și să se roage cât mai mult.

La finalul slujbei s-a organizat o ­colectă pentru proiectul „Burse pentru copiii săraci din Mol­dova”.

Slujiri misionare în comunităţile româneşti din SUA

Ultimele zile ale lunii ianuarie au fost prilej de bucurie și binecuvântare pentru românii care trăiesc în centrul și vestul statului american New York. Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, a vizitat comunităţile din Parohia „Sfânta Treime” din oraşul Rochester și Filia „Sfinții Trei Ierarhi” din oraşul Syracuse, SUA, se arată pe site-ul mitropolia.us.

Sâmbătă, 30 ianuarie, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae a vizitat comunitatea românească din oraşul ­Syracuse, care şi-a sărbătorit ocrotitorii spirituali, Sfinţii Trei Ierarhi. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit Sfânta Liturghie în catedrala comunităţii greceşti din localitate, care găzduieşte misiunea românească de mai mulţi ani, înconjurat de un sobor de slujitori din care au făcut parte părintele protopop Daniel Ene, părintele David Smith, parohul bisericii grecești, și părintele Ștefan Drăgoi, parohul Bisericii „Sfânta Maria” din ­Norfolk, statul american Virginia.

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinţia Sa a evidenţiat exemplul Sfinților Trei Ierarhi pentru contemporani: „Suntem din nou în vremuri dificile cu restricții, dar trebuie să ținem minte că tocmai acum, noi, creștinii, ar trebui să fim ­lumina lumii. Creștinii ar trebui să fie cei cu credință puternică, cei care își arată nădejdea că totul va fi după voia lui ­Dumnezeu. Trebuie să găsim soluții, iar teama nu este una dintre ele, de aceea avem nevoie de pocă­ință și multă rugăciune”.

În după-amiaza aceleiași zile, ierarhul s-a rugat în cimitirul bisericii românești din Rochester, unde se odihnesc majoritatea românilor trecuți la Domnul din vestul statului New York, mulți dintre ei ctitori și binefăcători ai bisericii închinate Sfintei Treimi și Sfintei Împărătese Teodora din Rochester/Victor, statul New York.

În Duminica a 32-a după Rusalii, credincioșii români din Rochester l-au avut în mijlocul lor pe Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, care a săvârșit Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului, fiind pomenit și vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu, la 10 ani de la trecerea sa la cele veşnice, dimpreună cu ctitorii și bine­făcătorii bisericii trecuți la Domnul.

În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţia Sa a subliniat importanţa pomenirii celor trecuţi la Domnul.

A fost ales noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe

În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe din 18 februarie 2021, Înaltpreasfințitul Părinte Porfirie, Mitropolit de Zagreb și Ljubljana, a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe. După alegerea Întâistătătorului, s-a slujit un Te Deum de mulțumire și s-a cântat tradiționalul „La mulți ani” pentru nou-alesul Arhiepiscop de Peci, Mitropolit de Belgrad-Karlovci și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

 

Preafericirea Sa s-a născut în data de 22 iulie 1961 la Becei din tatăl Radivoie și mama Radoika, la botez primind numele Prvoslav (se citește Pârvoslav). Școala primară și cea gimnazială le-a urmat în localitatea Ciurug, iar liceul în Novi Sad. În 1986 a absolvit ­Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad. Înainte de absolvirea facultății, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Deceani, în 1985, de către ieromonahul Irineu, actualul Episcop de Bacika. După absolvirea facultății, a plecat la studii postuniversitare la Atena, unde a rămas până în 1990. Cu binecuvântarea Episcopului de Bacika, Irineu, la 6 octombrie 1990, s-a transferat la Mănăstirea Kovili. Acolo, la 21 noiembrie 1990, a fost hirotonit ieromonah și numit stareț.

În ședința de lucru a Sfântului ­Sinod din 14 mai 1999, ieromonahul Porfirie a fost ales Episcop-vicar al Episcopiei Bacika, cu titulatura de Egher. Lucrarea de doctorat a susținut-o la Facultatea de Teologie a Universității din Atena (2004), având ca temă „Posibilitatea cu­noașterii lui Dumnezeu prin opera Apostolului Pavel, conform interpretării Sfântului Ioan Gură de Aur”.
În data de 29 iulie 2008, Consiliul republican de radiodifuziune l-a ales președinte. În perioada 2010-2011 a fost numit și Episcop militar, iar apoi coordonatorul sectorului pentru relația dintre Biserică și Armată.

În ședința de lucru a Sfântului ­Sinod din 24 mai 2014, Episcopul Porfirie a fost ales Mitropolit de ­Zagreb și Ljubljana. A fost înscăunat pe tronul Mitropoliei Zagrebului și Ljubljanei la 13 iulie 2014, în Catedrala „Schimbarea la Față” din ­Zagreb. Slujba de întronizare a fost oficiată de către vrednicul de pomenire Patriarh Irineu, înconjurat de numeroși ierarhi ai Bisericii Sârbe, dar și de către ierarhi ai altor ­Biserici-surori, precum și de către preoți, călugări și credincioși.

Mitropolitul Porfirie, unul dintre cei mai proeminenți clerici și intelectuali sârbi contemporani, are un cerc extrem de larg de prieteni nu doar în țară, ci are relații personale de prietenie și cooperare cu clerici și reprezentanți ai altor Biserici și comunități religioase. Vorbește cursiv neogreacă, engleză și germană și puțină rusă, iar stilul său de comunicare este întotdeauna adaptat interlocutorilor. La Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Belgrad predă disciplina psihologie pastorală.

 

Mesajul de felicitare al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, cu prilejul alegerii Patriarhului Bisericii Ortodoxe Sârbe

București, 18 februarie 2021

Preafericirii Sale Porfirie,
Patriarh ales al Bisericii Ortodoxe Sârbe

Preafericirea Voastră,
Cu prilejul alegerii Preafericirii Voastre ca ­Întâi­stătător al Bisericii Ortodoxe Sârbe, vă felicităm și ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să vă dăruiască multe împliniri duhovniceşti în noua misiune încredințată.
În numele membrilor Sfântului Sinod, al clerului şi al credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, vă dorim ani binecuvântaţi în slujirea poporului binecredincios al Serbiei şi mult ajutor de la Dumnezeu în întreaga lucrare a Preafericirii Voastre.

Întru mulţi şi binecuvântaţi ani!
Cu frăţească îmbrăţişare în Hristos Domnul,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel săvârşind Sfinţirea Mare a apei, 5 ianuarie 2021

 

Vineri, 1 ianuarie

În prima zi a Anului Nou 2021, când Biserica Ortodoxă ­prăznuieşte „Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului” şi pe „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei ­Capadociei”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Bucureştilor, înconjuraţi de soborul de preoți şi diaconi ai Catedralei Patriarhale.

După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a asistat la slujba de Te Deum pentru începutul Anului Nou 2021, ­săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

În continuare a avut loc proclamarea anului 2021 în Patriarhia Română ca „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României” şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”.

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a citit hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privitoare la Anul omagial şi comemorativ 2021.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvânt de învăţătură referitor la Anul omagial şi comemorativ 2021 şi a prezentat icoana Anului omagial 2021 (a Sfinţilor Ioan Casian, Dionisie Exiguul şi Ioan Iacob de la Neamţ).

 

Duminică, 3 ianuarie

În Duminica dinaintea Botezului Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat în mijlocul obştii monahale a mănăstirii ilfovene Cernica. Părintele Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din ostrovul ­aşezământului monahal.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit ­Mănăstirii Cernica mai multe cărţi cu conţinut religios ­apărute recent la Editurile Patriarhiei Române, patru dvd-uri realizate de TRINITAS TV: „Biserica în timp de pandemie”; „Părinţi şi copii în iubirea lui Hristos”; „Binefăcătorii” şi „Evlavie în bună rânduială. Hramul Catedralei Patriarhale în condiţii de pandemie”, Pastorala de Crăciun 2020 „Iubirea smerită a lui Hristos dăruieşte viaţa veşnică” şi tămâie ­naturală din Oman.

 

Marţi, 5 ianuarie

În ziua dinaintea praznicului Botezului Domnului, după săvârşirea Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, la Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfinţirea Mare a apei (Agheasma Mare) în Altarul de vară din apropierea Catedralei Patriarhale, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La finalul slujbei, Preafericirea Sa a rostit cuvânt de învăţătură.

A primit soborul Catedralei Patriarhale cu ajunul Bobotezei, la Reşedinţa Patriarhală.

 

Miercuri, 6 ianuarie

În ziua praznicului Botezului Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţiţii Episcopi-vicari Varlaam Ploieşteanul şi Timotei Prahoveanul, a săvârşit slujba Aghesmei Mari în faţa Reşedinţei ­Patriarhale.

La final, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre sărbătoarea Botezului Domnului şi despre Agheasma Mare.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei Aghesmei Mari, 6 ianuarie 2021

 

Vineri, 8 ianuarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe domnul Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe domnul Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei.

 

Duminică, 10 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 12 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 14 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A primit în audienţă pe preacucernicul preot Ionel Şerban, Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Iaşi.

 

Vineri, 15 ianuarie

A adresat un mesaj video tuturor românilor, din ţară şi din străinătate, prin intermediul TRINITAS TV, cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

A adresat un mesaj intitulat: „Comemorarea celor decedaţi şi cultul eroilor susţin cultura recunoștinței şi a comuniunii între generaţii”, cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe doamna Anca-Dana Dragu, preşedinta Senatului României.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele academician Mircea Păcurariu – marele istoric al Bisericii Ortodoxe Române (1932-2021)”, la slujba de înmormântare a părintelui profesor academician Mircea Păcurariu.

 

Duminică, 17 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 18 ianuarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Excelenţa Sa domnul Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale ­Americii în România, în vizită de rămas bun, la încheierea misiunii diplomatice în ţara noastră.

 

Marţi, 19 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 21 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 24 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Cu ocazia împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române şi comemorarea făuritorilor acestei Uniri, ­Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la slujba de Te Deum săvârşită la Catedrala Patriarhală din Bucureşti ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură intitulat „Unirea Principatelor Române a fost Unirea de bază pentru statul român modern”.

La final, în faţa statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din apropierea Catedralei Patriarhale, Preafericirea Sa a participat la ceremonia depunerii coroanelor de flori din partea Patriarhiei Române, preşedintelui României, a ­Senatului României, a Camerei Deputaţilor, a Guvernului României şi a Ministerului Apărării Naţionale.

Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Patriarhia Română binecuvântează şi susţine ­comuniunea românilor de pretutindeni”, adresat cu ocazia sărbătoririi a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, a fost prezentat şi în cadrul unei conferinţe video organizată de Patriarhia Română şi Academia Română.

De asemenea, Preafericirea Sa a adresat un mesaj intitulat „Unirea Principatelor Române a fost Unirea de bază pentru statul român modern”, prezentat în cadrul ­evenimentelor organizate de Primăria Municipiului Iaşi, cu prilejul sărbătoririi a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române.

 

Luni, 25 ianuarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul senator Claudiu Târziu și pe domnul deputat George Simion, co-președinții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

 

Marţi, 26 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 28 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Sâmbătă, 30 ianuarie

În ziua pomenirii Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Duminică, 31 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 1 februarie

A participat la şedinţa de constituire a Comisiei de Pictură Bisericească, pentru mandatul 2021-2024, în Sala ­„Conventus” a Palatului Patriarhiei.

În deschiderea şedinţei, Preafericirea Sa a rostit cuvântul intitulat: „Activitatea Comisiei de Pictură Bisericească – o lucrare misionară de promovare a iconografiei ­ortodoxe”.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele Constantin Nanu (1944-2021) – slujitor destoinic și statornic”, la slujba de înmormântare a părintelui ­Constantin Nanu, fost preot paroh la Parohia Breaza de Sus II, Protoieria Câmpina.

 

Marți, 2 februarie

În ziua praznicului Întâmpinarea Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedința Patriarhală.

 

Miercuri, 3 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 4 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit în audienţă pe preacucernicul preot Andrei Zlăvog, paroh la Parohia „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana” din Iaşi.

 

Sâmbătă, 6 februarie

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

În deschiderea şedinţei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat raportul-sinteză, intitulat „Rugăciune şi solidaritate filantropică în vreme de pandemie”, privitor la activitatea Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor în anul 2020.

În timpul lucrărilor pe comisii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut o şedinţă de lucru cu părinţii protopopi care au prezentat un scurt raport cu propuneri de proiecte și programe pentru anul 2021, în conformitate cu tematica „Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României” şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”. La şedinţă au participat şi părinţii exarhi de zonă.

 

Duminică, 7 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedința Patriarhală.

 

Marți, 9 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 10 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Carol-Eduard Novak, ministrul tineretului și sportului.

A primit în audienţă pe preacuviosul arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.

 

Joi, 11 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Sâmbătă, 13 februarie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Părintele Ion Păun (1942-2021), slujitor vrednic și jertfelnic al Sfântului Altar și al credincioșilor”, la slujba de ­înmormântare a părintelui Ion Păun, preot îmbisericit la Parohia Călţuna, Protopopiatul Ilfov Sud.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Preotul Eugeniu Boboiescu (1935-2021) – model de slujire pastorală în timpuri dificile”, la slujba de înmormântare a părintelui Eugeniu Boboiescu, fost preot paroh la Parohia „Sfânta Sofia”, Protoieria Sector 1 Capitală.

 

Marți, 16 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita Excelenţei Sale, domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

La finalul vizitei Excelenţei Sale, domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, 16 februarie 2021

 

Miercuri, 17 februarie

A adresat un mesaj de condoleanțe familiei părintelui Mihai Pavel, inspector patriarhal, Sectorul teologic-educațional, Administrația Patriarhală, la trecerea în veşnicie a tatălui acestuia, domnul Octavian Pavel.

 

Joi, 18 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A adresat un mesaj intitulat „Proiectele «Hristos împărtăşit copiilor» şi «Alege şcoala!» o binefacere pentru familie, şcoală și Biserică”, cu prilejul festivităților de închidere a proiectului Alege Şcoala!, edițiile a V-a, a VI-a și a VII-a, 2021.

A adresat un mesaj de felicitare noului Patriarh al Serbiei cu prilejul alegerii sale ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

A adresat un mesaj de condoleanțe familiei părintelui Grigore Diaconu, fost profesor şi director al Seminarului Teologic Ortodox din Botoşani, la înmormântarea soţiei acestuia, doamna Alexandrina Diaconu.

 

Vineri, 19 februarie

A adresat un mesaj intitulat „Brâncuși – sculptor creștin ortodox” cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși.

 

Duminică, 21 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedința Patriarhală.

 

Marți, 23 februarie

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa ­Patriarhală.

În deschiderea şedinţei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat raportul-sinteză, cu titlul: „În luptă cu pandemia, Biserica a intensificat rugăciunea, ­filantropia şi protejarea sănătăţii oamenilor”, în care a evidenţiat activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic, în anul 2020, proclamat în Patriarhia Română ca „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”.

 

Miercuri, 24 februarie

A participat, în Sala „Europa Christiana” a Palatului ­Patriarhiei, la slujba de Te Deum pentru deschiderea ­lucrărilor Adunării Naţionale Bisericești.

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericești, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

Joi, 25 februarie

A participat, în Sala „Europa Christiana” a Palatului ­Patriarhiei, la slujba de Te Deum pentru deschiderea ­lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la slujba de Te Deum pentru deschiderea ­lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, 25 februarie 2021

 

 

Vineri, 26 februarie

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.

 

Duminică, 28 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedința Patriarhală.

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal