Te Deum de Ziua Națională la Catedrala Patriarhală

Nr. 569-570// în / de

De Ziua Națională a României, marți, 1 decembrie 2020, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit la Catedrala Patriarhală o slujbă de Te Deum ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra poporului român dreptcredincios, precum și pentru darul unității într-o singură țară românească și creștină. La slujbă a fost prezent și domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

 

Credincioși de toate vârstele din Capitală au participat marți, de Ziua Națională a României, îmbrăcați în costume tradi­ționale românești, cu însemne tricolore în mâini sau prinse la piept, în dreptul inimii, la slujba de Te Deum săvârșită la Catedrala Patriarhală de Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel, în semn de recunoștință pentru eroii neamului ­românesc, care prin jertfa lor luminată de credința în Dumnezeu și dragostea de țară au înfăptuit unitatea națională a românilor în anul 1918.

 

Conștiința unității de limbă, credință și cultură românească

În cuvântul de învățătură rostit, ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ­explicat că această unitate națională s-a realizat pentru că a fost pregătită spiritual și jertfelnic de-a lungul veacurilor, iar factorul cultural, reprezentat de tipăriturile și activitatea Bisericii, a fost esențial pentru păstrarea identității românești. „Biserica a contribuit foarte mult la cultivarea, păstrarea și promovarea conștiin­ței unității de limbă, de credință și de cultură românească prin mulțimea tipăriturilor, cărților de slujbă și de învățătură creștină, care fie că au fost tipărite în Moldova, fie în Țara ­Românească, ele ajungeau și în Transilvania pentru a-i ajuta acolo pe frații orto­docși români care se aflau sub stăpânire străină să cultive și ei unitatea de credință și unitatea de simțire românească. De pildă, se constată că acea carte numită «Cazania» Mi­tropolitului Varlaam al Moldovei, carte românească de învăță­tură, era adresată către toată se­minția românească. Apărută în anul 1643 la Iași, ea a fost mai mult răspândită în Transilvania decât în Moldova, pentru că acolo era nevoia cea mai mare de carte românească pentru păstrarea cre­dinței ortodoxe și a identității ro­mânești. (…) Toate cărțile de cult, tipărite fie la București, fie la Râmnic, Buzău sau la Iași, ajungeau și în Transilvania. Adesea, păstorii care treceau peste munți cu oile aveau în traistă și cărți de slujbă pe care le duceau în Transil­vania, venind din Țara Românească sau din Moldova. Hramurile marilor mănăstiri au contribuit, de asemenea, la cultivarea unității de credință și de limbă românească, precum și la con­știin­ța lati­nității noastre. Acest factor cultural, de-a lungul veacurilor, a fost unul esențial pentru păs­trarea iden­tității românești și pentru con­știin­ța că românii sunt aceiași, chiar dacă se află sub stăpâniri diferite”, a ­reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că domnitori ca Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu i-au ajutat pe românii din Transilvania să-și păstreze credința prin construirea de biserici în acel teritoriu.

 

„Tot ce s-a obținut, s-a obținut prin jertfă”

De asemenea, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a evidențiat rolul pe care l-au avut preoții în momentele grele ale soldaților români aflați pe frontul de luptă. „În Războiul de Independență din 1877-1878, Biserica a contribuit cu multe ajutoare materiale și cu preoți care i-au îndemnat pe soldați să lupte și au fost ­alături de ei în momentele grele ca duhovnici, ca sfătuitori du­hovnicești. Biserica a contribuit și la Unirea Principatelor Române dinainte de Războiul de Indepen­dență. Atât ierarhi, cât și preoți au susținut unirea celor două principate, Moldova și Țara Românească, în anul 1859. Apoi a urmat Războiul de Independență, iar în Primul Război ­Mondial în care România a participat ­începând cu data de 14 august stil vechi, 1916, au fost prezenți printre soldați 250 de preoți militari numiți confesori militari, adică cei care erau părinți duhovnicești pentru soldați. Ei îi îmbărbătau pe soldați la luptă, îi încurajau și îi îndemnau să fie iubitori de țară. (…) Peste 300.000 de soldați români au murit în timpul Primului Război ­Mondial. Deci, când s-a realizat Unirea din 1918, ea s-a făcut pe bază de multe jertfe de vieți omenești, jertfe materiale și spirituale. Niciodată în istoria noastră nu am primit nimic cadou. Tot ce s-a obținut, s-a obținut prin jertfă”, a precizat Întâistătătorul Bisericii noastre.

 

„Rugăciune pentru dezrobirea neamului românesc”

Preafericirea Sa a explicat că a existat o bogată activitate spirituală, pastorală și patriotică des­fășurată de oamenii ­Bisericii, pentru că ei simțeau că unitatea românească înseamnă eliberare, libertate, dar și demnitate: „Această idee a reînvierii naționale a fost exprimată chiar în ziua de 1 decembrie la Alba Iulia, când Episcopul ortodox al Caransebeșului, Miron Cristea, viitorul Patriarh al României Mari, a rostit o rugăciune la sfârșitul ­Liturghiei în biserică, numită «Rugăciune pentru dezrobirea neamului românesc». A arătat că așa cum Învierea a fost eliberarea de moarte, unirea românilor într-o singură țară este o înviere a neamului românesc în conștiința și în demnitatea sa. Atât de impresionantă a fost rugăciunea din biserica de la Alba Iulia, încât toată adunarea prezentă acolo a plâns, după cum spune «Ziarul Lumina», care apărea atunci la Arad. Deci, era o dorință fierbinte a ro­mânilor de a-și reface unitatea și demnitatea lor națio­nală”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit și de momentul în care, în seara de 24 noiembrie 2018, au fost așezate în piciorul Sfintei Mese a Catedralei Naționale numele tuturor eroilor ­nea­mului românesc.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit tuturor medicilor și personalului sanitar care lucrează cu devotament pentru sănătatea și binele tuturor celor infectați cu noul coronavirus. „În această zi națională îi felicităm pe toți medicii și mulțumim tu­turor celor care, fie în spitale, fie la ca­sele bolnavilor, au grijă de ei, nu numai medicii din spitale, ci și medicii de familie, care-i îngrijesc pe bolnavii afectați de această pandemie. De asemenea, ne rugăm pentru odihna sufletelor celor din personalul medical care au decedat, dar și pentru odihna ­sufletelor pacienților decedați în lupta lor cu acest nou coronavirus. De aceea, în fiecare zi, Biserica se roagă la sfârșitul slujbelor sale pentru cei care sunt bolnavi, dar și pentru cei care au grijă de aceștia, pentru a nu dispera, pentru a-i întări în credință, cu spe­ranța că vom reveni la o stare în care să nu mai avem fețele ­acoperite cu măști și nici să nu mai păstrăm distanță între noi, ci să ne manifestăm în mod firesc”, a pre­cizat Preafericirea Sa.

 

Sărbătoarea Nașterii Domnului la Catedrala Patriarhală

Nr. 569-570// în / de

Nașterea după trup a Mântuitorului Iisus Hristos a fost prăznuită, după tradiție, vineri, 25 decembrie 2020, și la Catedrala Patriarhală din Capitală, unde un număr restrâns de credincioși, potrivit normelor sanitare în vigoare, în bună rânduială și cu multă evlavie au adus slavă Pruncului Iisus. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei.

 

După citirea fragmentului evanghelic al praznicului, de la Sfântul Evanghelist Matei (2, 1-12), care relatează momentul închinării magilor de la Răsărit Pruncului Iisus, precum și oferirea darurilor de către aceștia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat faptul că Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, Care S-a întrupat sau S-a zămislit de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, este taina pe care se bazează toate celelalte lucrări și minuni săvârșite de Mântuitorul Iisus Hristos. „Această sărbătoare, Nașterea Domnului, este sărbătoarea înomenirii lui Dumnezeu pentru ca omul să devină dumnezeu după har. Fiul Cel Veșnic al Tatălui coboară din slava cerească, ia chip de rob, adică de creatură, de om, și trăiește printre oameni, devenind ceea ce iubea, adică Om. Prin toată învățătura, prin toate minunile săvârșite și mai ales prin răstignirea Sa pe cruce și Învierea din morți și Înălțarea la ceruri întru slavă, a pregătit oamenilor calea mântuirii. El este numit de către îngeri la ­Betleem Mântuitor. Îngerii au binevestit păstorilor de la Betleem că astăzi S-a născut un Mântuitor. Mântuitor înseamnă vindecător și eliberator. Deci, Mântuitorul Iisus Hristos poartă în numele Său lucrarea Sa. El Se nu­mește Iisus, Care înseamnă «Dumnezeu mântuiește» sau «Dumnezeu este mântuitor». Numele lui Iisus a fost descoperit Fecioarei Maria și apoi Dreptului Iosif de către Arhanghelul Gavriil. Iisus ­poartă în numele Său această vocație, chemarea de a fi Mântuitorul lumii”, a spus Preafericirea Sa.

Darurile care profeţesc despre lucrarea mântuitoare a Pruncului

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre simbolismul darurilor aduse de magii de la Răsărit, explicând că în acestea se cuprinde simbolic lucrarea Pruncului atunci când El va deveni om matur. „I S-au adus daruri pentru că El este Împăratul veacurilor, Care împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt a creat universul întreg, toate galaxiile, cerul și pământul. I-au adus tămâie pentru că este Mare Preot. Preoții la Templu aprindeau și ardeau tămâie pe jăratic și tămâiau, pentru că tămâia este simbolul rugăciunii. Acest Prunc este Împărat, dar este și Mare Preot Care Se aduce pe Sine Însuși jertfă prin răstignirea Sa pe Altarul Crucii. I se aduce și smirnă. Smirna era puțin amară la gust și se folosea pentru îmbălsămarea morților. Când Iisus a fost înmormântat, a fost uns cu ulei de aloe și smirnă. Prin smirnă se profețește, se prefigurează moartea Mântuitorului. Trecând prin moarte, a înviat și a dăruit tuturor viața veșnică. De aceea, aceste daruri ale celor trei magi ne arată demnitatea, dar și ­lucrarea Mântuitorului ca Împărat al veacurilor a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit, după cum a profețit Prorocul Daniel și a repetat Arhanghelul Gavriil, spunându-i Maicii Domnului că El va avea o împărăție și Împărăția Lui nu va avea sfârșit”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

 

Preafericirea Sa a subliniat că sosirea magilor ne arată că Iisus Hristos nu a venit în lume doar pentru mântuirea poporului ales, ci a tuturor popoarelor, care din depărtări vor veni să se închine Lui, crezând în El ca fiind Mântuitorul lumii: „Cei trei magi reprezentau popoare diferite, nu erau evrei. Magii erau oameni învățați care observau mersul stelelor și interpretau visele pentru a citi care este viitorul. De aceea, ei erau sfătuitori ai regilor, unii dintre acești magi au ajuns ei înșiși regi sau conducători de popoare. Cuvântul «mag», de origine persană, înseamnă om învățat sau sfătuitor, care studiază mersul naturii și citește semnele timpului. Acești magi se numesc în limba slavă «crai», care înseamnă conducător, rege. În Occident, ei sunt numiți «les trois rois», în franceză, cei trei regi. Noi am păstrat cuvântul «magi», așa cum este scris în Evanghelia după Matei, dar în alte limbi ei sunt numiți regi sau crai. Așadar, acești trei magi reprezintă popoarele păgâne care se vor converti la creștinism, care vor crede în Iisus Hristos”.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că de la cei trei magi învățăm să aducem daruri lui ­Iisus, după cum au adus ei. „Ce ­înseamnă astăzi aurul, tămâia și smirna? Cum aducem noi daruri asemenea magilor? Aurul reprezintă dreapta ­și curata credință ortodoxă și faptele bune, izvorâte din iubire sinceră și milostivă. Acestea sunt darurile de aur pe care le aducem în fiecare zi din viața noastră lui Iisus. (…) Tămâia înseamnă rugăciunile noastre zilnice. Prin rugăciune, noi ne îmbogățim cu harul lui Dumnezeu și primim iubirea smerită a lui Hristos, pacea și bucuria Prea­sfintei Treimi. Smirna înseamnă răstignirea patimilor egoiste ale lăcomiei și dobândirea virtuților. Smirna înseamnă dobândirea iubirii smerite a bunătății. După ce răstignim în noi egoismul, ­devenim harnici. Transformăm patima lăcomiei în virtutea dărniciei”, a reliefat Întâistătătorul Bisericii noastre.

La final, Patriarhul României i-a ­felicitat pe toți cei care poartă numele de Cristian, Cristina sau derivate din aceste nume, iar în semn de bine­cuvântare a oferit celor prezenți ­Pastorala de Crăciun, câte un cozonac cu nucă, iconițe cu Nașterea Domnului și pachete cu anafură.

Să transformăm vremea de încercare în timp de binecuvântare

Nr. 569-570// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la slujba ce se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani (2020-2021), la Catedrala Patriarhală, joi, 31 decembrie 2020

 

În Biserica Ortodoxă, sfintele slujbe sunt momente de sfinţire a timpului, precum şi izvor de bucurie și pace, de lumină și speranță în lupta noastră cu greutățile vieții.

Anul acesta, sfintele sărbători ale Nașterii Domnului, Anului Nou şi Botezului Domnului sunt prăznuite într-o atmosferă mai dificilă din cauza pandemiei de COVID-19. Din acest motiv, în seara aceasta am oficiat slujba ce se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani imediat după Vecernie, şi nu la miezul nopţii, pentru ca toţi să putem ajunge acasă până la ora 23:00, respectând astfel recomandările autorităților.

Ne aflăm într-o perioadă mai tristă, când o mulțime de oameni suferă de teama provocată de actuala pandemie: teama de îmbolnăvire, teama de moarte, teama de schimbare a vieţii sociale. Însă comuniunea în rugăciune, pacea sufletului, bunătatea inimii și cooperarea în fapte bune pot face minuni, transformând teama în curaj și speranță.

Vă felicităm în mod deosebit pe dumneavoastră, cei care sunteţi prezenţi la biserică, precum şi pe toţi cei care acum se află în comuniune de rugăciune cu noi prin intermediul posturilor de radio, de televiziune și prin internet.

Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, pe care tocmai l-am rostit, ne arată importanţa sfinţirii timpului vieţii noastre, prin chemarea numelui mântuitor al Domnului nostru Iisus Hristos, Creatorul lumii şi Împăratul veacurilor, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre. Pentru creştini, locul cel mai potrivit pentru petrecerea anului vechi şi întâmpinarea anului nou este Biserica lui Hristos, aici fiind spaţiul de întâlnire a timpului cu veşnicia, aşa cum ele s-au întâlnit mai întâi în Persoana Fiului veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om şi S-a născut în Betleem „la plinirea vremii”, pentru a dărui oamenilor înfierea prin har şi viaţa eternă cerească (cf. Galateni 4, 4-5; Ioan 1, 12-13).

Anul Nou în care intrăm este un dar nou de viață, pe care-l primim de la Dumnezeu spre mântuirea noastră, adică spre cultivarea comuniunii cu El prin rugăciune şi fapte bune. De aceea, acum, la cumpăna dintre ani, trebuie să ne gândim şi mai mult la modul folosirii timpului vieţii noastre ca timp binecuvântat de Dumnezeu. Prin urmare, Biserica ne îndeamnă să privim cu încredere şi speranţă, dar şi cu responsabilitate, fiecare clipă a vieţii prezente. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur ne învaţă, zicând: „Să nu treacă nici o zi din întreaga noastră viaţă în care să nu punem în noi înşine vreun folos duhovnicesc sau cu rugăciunea, sau cu mărturisirea, sau cu facerea de fapte bune, sau cu vreo altă faptă duhovnicească”1.

În Iisus Hristos, timpul oferă creştinului posibilitatea participării la viaţa veşnică, mai ales prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Său, care ni se dăruiesc în Sfânta Euharistie „spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci”.

Biserica Ortodoxă acordă o importanţă deosebită faptelor săvârşite în timpul vieţii noastre, învățând că fiecare cuvânt rostit sau faptă săvârşită în timp va avea ecou în veşnicie (cf. Ioan 5, 28-29; 2 Corinteni 5, 10). Orice bine făptuit în timpul vieţii pământeşti constituie o treaptă în creşterea spirituală a omului credincios în relaţia sa cu Dumnezeu şi semenii. Totodată, fapta bună săvârșită din iubire milostivă şi smerită poartă în ea lumina cerească a harului dumnezeiesc lucrător în om şi devine comoară a sufletului omului pentru eternitate.

Anul 2020, pe care îl încheiem, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români. Prin aceste teme a fost subliniată importanța comuniunii de iubire dintre părinţi şi copii, precum şi a legăturii dintre viața spirituală și activitatea socială a omului, dintre rugăciune și acțiune, dintre evlavie și dărnicie, dintre Liturghie și filantropie, legătură care se manifestă în fapte bune izvorâte din iubire smerită şi darnică.

Anul 2021, în care păşim, este declarat în Patriarhia Română ca Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor. Astfel, se realizează evidențierea a două coordonate esențiale şi prioritare în viața și activitatea pastoral-misionară a Bisericii noastre, şi anume: aprecierea şi încurajarea românilor din afara granițelor României, precum și importanţa pomenirii celor adormiți în Domnul şi a îngrijirii ­cimitirelor.

Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți oamenii şi în mod deosebit pe românii din țară și din străinătate, dăruindu-le sănătate și mântuire, pace şi bucurie, dar şi mult ajutor pentru a ne elibera din actuala pandemie, care afectează viaţa şi sănătatea oamenilor!

Vă dorim tuturor ani mulţi şi binecuvântaţi!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă

  1. Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XI, IV, în col. PSB,
    vol. 21, trad. de pr. prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987, p. 132.

 

Patriarhul României și-a sărbătorit ocrotitorul spiritual

Nr. 569-570// în / de

În ziua de prăznuire a Sfântului Proroc ­Daniel, joi, 17 decembrie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și-a sărbătorit ocrotitorul spiritual prin rugăciune. Cu acest prilej, după tradiția de la astfel de momente festive, Preafericirea Sa a participat la slujba de Te Deum săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, în Catedrala Patriarhală din Capitală. În continuare, în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un moment aniversar.

 

La slujba de Te Deum săvârșită în Catedrala Patriarhală din București de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, ca mulțumire adusă lui ­Dumnezeu pentru ocrotirea și ajutorul dăruit Patriarhului României în slujirea Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român, au fost prezenți Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor; consilieri din ­cadrul Adminis­trației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor; Monica Cristina ­Anisie, ministrul educației și cercetării; Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte; și alți reprezentanți ai autorităților locale și de stat.

 

 

În cuvântul rostit la final, Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a evidențiat importanța urmării modelului sfântului ocrotitor, subliniind ­darurile multiple ale Sfântului Proroc Daniel revărsate asupra Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. „Astăzi, când îl sărbătorim pe Sfântul Proroc Daniel, ne gândim la numele pe care le-a purtat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Din Botez a purtat numele marelui ­proroc Ilie Tesviteanul, care a râvnit în toată viața lui pentru Casa Domnului. La călugărie, părintele Cleopa Ilie, ­purtător de Dumnezeu și inspirat de El, a ales pentru ucenicul său numele marelui proroc ­Daniel. În primul rând, l-a ales ca acesta să-i fie model, iar în al doilea rând, ca să-l ocrotească și să-l inspire în activitatea sa de arhipăstor al Bisericii, ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și ca Patriarh al României. Știm din viața Sfântului Proroc Daniel și din toate relațiile pe care el le-a avut într-un exil greu de suportat, într-o lume păgână, cu o spiritualitate egoistă și ­hedonistă, că a strălucit prin înțelep­ciune, bucurându-se de respectul și recu­noașterea regilor. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a bucurat și se bucură de acest dar de la Dumnezeu. În întreaga lume creștină este recunoscut ca unul dintre cei mai mari teologi contemporani. Lucrările Preafericirii Sale, cuvântările explorează în cele mai adânci înțelesuri cuvântul dumnezeiesc și interpretează cu o capacitate unică într-o societate precum cea de astăzi. Această pregătire atât de temeinică teologic, această ­virtute a înțelepciunii primită de la Dumnezeu pentru rugăciunile sfinților ocrotitori a strălucit cu precădere la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii ­Ortodoxe întrunit în ­Insula Creta, unde Preafericirea Sa, în mod unanim, a fost recunoscut drept teologul acestui sinod, găsind întotdeauna soluții fundamentate pe învățătura Sfinților Părinți, a Sfintei Scripturi și pe Tradiția vie dintotdeauna a Bisericii noastre, care au mulțu­mit pe toți participanții la acest sinod”, a spus Preasfinția Sa.

În semn de prețuire, Întâistătătorul Bisericii noastre a primit un buchet de flori din partea Permanenței Consiliului Național Bisericesc și a Permanenței ­Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureștilor.

 

 

„În Iisus Hristos locuiește trupește plinătatea dumnezeirii”

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Prea­sfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul pentru cuvântul rostit și a explicat de ce Sfântul Proroc Daniel și Sfinții trei tineri, Anania, Azaria și Misail, sunt foarte des pomeniți în perioada ­Postului Nașterii Domnului. „Cei trei tineri arun­cați în cuptorul din Babilon reprezintă și marea taină a întrupării ­Domnului. După cum focul nu-i mistuia pe cei trei tineri, care erau păziți de înger, tot așa pântecele Fecioarei Maria a rămas intact atunci când Dumnezeu Cel necuprins S-a făcut cuprins,
S-a sălășluit în Preacuratul Trup al Sfintei Fecioare ­Maria. De aceea, Sfântul Apostol Pavel va spune în Epistola către ­Coloseni că în Iisus Hristos locuiește trupește plinătatea dumnezeirii. Această mare taină a zămislirii și a Nașterii Domnului din Fecioara Maria a fost prezisă, prevăzută de mai mulți profeți ai Vechiului Testament, dintre care și ­Sfântul Proroc ­Daniel. Acești tineri evlavioși mai ­reprezintă și fidelitatea față de propria credință a celor care se află printre ­străini. Toți trei laolaltă, dar în special prorocul Daniel, sunt rugători pentru cei refugiați, pentru cei exilați, pentru cei depărtați de țara lor și deportați în altă țară. Acești tineri, împreună cu Daniel, rămân fideli în țară străină, rămân binecredincioși sau dreptcredincioși într-un mediu ostil. (…) De la ei învățăm să păstrăm și noi dreapta credință și să ne ­păstrăm identitatea noastră spirituală, indiferent unde ne aflăm, mai ales că ­numărul ­românilor plecați în afara teritoriului României este cel mai mare din istorie. De aceea, Sfântul ­Sinod, la propunerea noastră, a aprobat ca anul 2021 să fie dedicat pastorației românilor ortodocși din afara României”, a spus Preafericirea Sa.

 

 

Moment festiv în Sala „Europa Christiana”

În continuare, în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un moment aniversar moderat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, în cadrul căruia Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, a rostit un cuvânt de felicitare: „Prea­fericirea Voastră, cu ocazia zilei onomastice, a Sfântului Proroc Daniel și a Sfântului Daniil Sihastrul, dorim să vă transmitem urările noastre de multă sănătate, multe împliniri în lucrarea de păstorire a Bisericii Ortodoxe Române și a credincioșilor români. Vă felicităm pentru activitatea dedicată proiectelor educaționale și sociale pe care Biserica Ortodoxă Română le derulează în sprijinul semenilor noștri, al familiilor și al copiilor, contribuind la promovarea valorilor creștine în societatea noastră. (…) Vă asigurăm de întreaga prețuire și de tot sprijinul nostru în ­demersurile Preafericirii Voastre și vă doresc din suflet la acest moment de sărbătoare întru mulți ani și fericiți!”. De asemenea, ministrul educației i-a oferit Preafericirii Sale primele manuale de religie pentru ­clasele I și a VIII-a.

În continuare, Victor Opaschi, ­secretar de stat pentru culte, a rostit un cuvânt de felicitare în cadrul căruia a evidențiat relația dintre Stat și ­Biserică în această perioadă a pandemiei. ­„Preafericirea Voastră, vă mulțu­mesc și vă felicit, în același timp, ­pentru eforturile depuse în toți anii de după Revoluție pentru așezarea relației dintre Stat și Biserică în cheie democratică, centrată pe exercitarea liberă a credinței religioase, autonomia cultelor și cooperarea cu statul în spirit de respect reciproc. Vă mul­țumesc și vă felicit pentru con­secvența cu care cultivați responsabilitatea și discernământul ca valori centrale în spațiul public al democrației. (…)
Vă adresez toate sentimentele noastre de recunoștință, precum și cele mai alese urări de mulți ani spornici, cu aceeași putere de muncă și pilduitoare devoțiune față de țară, de neamul ­românesc, de Biserica Ortodoxă ­Română și de valorile înalte ale uma­nității”, a spus Victor Opaschi.

În cadrul unui moment solemn, toate sectoarele Administrației Patriarhale şi ale Administrației eparhiale și toate protopopiatele din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor au primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel ­Diploma „2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români” cu medalie comemorativă. Totodată, Preafericirea Sa a primit o cruce de binecuvântare din partea Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și câte un buchet de flori din partea sectoarelor adminis­trațiilor patriarhale şi eparhiale.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mulțumit pentru cuvintele de felicitare adresate cu prilejul zilei onomastice și a subliniat importanța cultivării smereniei și speranței. La final, toți cei prezenți au audiat colinde interpretate de artiști de muzică populară, colaboratori ai ­postului de televiziune TRINITAS TV.

 

Crucea Eroilor de pe Caraiman a fost resfințită

Nr. 569-570// în / de

Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, de pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munții Bucegi, a fost resfințită luni, 30 noiembrie 2020, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, cu ocazia finalizării proiectului de restaurare și reabilitare a monumentului istoric. După slujba de sfințire, săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment, a urmat un ceremonial militar la care au participat militari din toate unitățile de vânători de munte ale Armatei României.

 

 

De la altitudinea de 2.291 de metri, crucea impresionantă de pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munții Bucegi, ridicată între anii 1926 şi 1928 la inițiativa regelui Ferdinand I și a reginei Maria, devenită simbol național și reper al Văii Prahovei, le aduce aminte tuturor celor care străbat drumul ce leagă Ploieștiul de Brașov sau urcă, în drumeții, potecile Munților Bucegi, de jertfa eroilor neamului din Primul Război Mondial care au căzut pe câmpurile de luptă.

Cu opt luni înainte de termenul ­graficului de lucrări prevăzut, Crucea ­comemorativă a eroilor români din ­Primul Război Mondial a fost re­sfințită în zi de sărbătoare, cu binecuvântarea Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel, de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit ­Nifon, Arhi­episcopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți, clerici militari și diaconi. La evenimentul organizat de Ministerul Apărării Naționale, administratorul legal al ­monumentului, cu prilejul sărbătorii Zilei Na­țio­nale a României, au participat ­generalul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul apărării națio­nale, primarul orașului Bușteni, Mircea Corbu, membri din ­conducerea Armatei Române, precum și militari din toate unitățile de vânători de munte ale Armatei României, care au purtat steagurile de identificare ale ­acestora.

 

 

Un simbol al credinței, sacrificiului și luptei pentru apărarea neamului

În cuvântul de învățătură rostit, Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit ­Nifon a subliniat faptul că monumentul istoric resfințit reprezintă un simbol al credinței, al sacrificiului și al luptei pentru apărarea neamului nostru. „Este grăitor pentru valorile neamului nostru faptul că monumentul ce aduce aminte aici de jertfa eroilor este reprezentat printr-o cruce, ceea ce arată credința puternică, speranța și încrederea în Dumnezeu, fundamente certe ale curajului și ale hotărârii tuturor eroilor noștri de a lupta chiar cu prețul vieții. De aici, de la această impresionantă înălțime, de unde parcă îmbră­țișăm cu privirea întreaga noastră țară, remarcăm demnitatea, onoarea și profundul simț al istoriei cu care ostașii români au luptat nu pentru glorie trecătoare, ci pentru ca pământul țării noastre să fie liber de orice asuprire, pentru ca idealul de secole al tuturor românilor, crearea României Mari, să nu rămână doar un vis, ci să se împlinească frumos. Având credința străbună în suflete, cu sfânta cruce la gât, pe toate câmpurile de bătălie, cu vitejie și cu speranță, soldații români au mărturisit în duh de jertfă contemporanilor lor și lumii întregi că nu poți călca în picioare demnitatea unui neam de voie­vozi. Acești eroi ai ­neamului nostru au men­ținut vie credința în vremuri de restriște, chiar de epidemii distrugătoare, ca și aceasta prin care trecem și noi. În aceste dificile timpuri, ­flacăra speranței niciodată nu piere”, a reliefat Înaltpreasfinția Sa.

În continuare, au rostit alocuțiuni generalul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul apărării națio­nale, și primarul orașului Bușteni, Mircea Corbu. Într-un peisaj de poveste, cu întreg platoul acoperit de un strat de zăpadă, a urmat un moment ­solemn, în cadrul căruia au fost depuse coroane și jerbe de flori de către militari.

Reabilitarea cu fonduri europene a monumentului, de către Ministerul Apărării Națio­nale, a început în anul 2018, însă lucrările propriu-zise s-au desfă­șurat pe parcursul a 11 luni, preponderent în perioada caldă, când timpul a permis deplasarea muncitorilor și urcarea materialelor necesare finalizării acestui proiect.

În cadrul amplului proces de restaurare au fost sablate tronsoanele metalice, soclul și platforma de acces la monument, iar o altă lucrare a constat în acoperirea anticorozivă a întregii structuri metalice. În interior au fost montate lămpi electrice şi instalații de iluminat, iar la subsol a fost realizată instalația de ventilație. ­Totodată, au fost organizate două săli de expoziții: prima este amenajată la parter și este dedicată Primului Război Mondial, eroilor neamului și bătăliilor de pe Valea Prahovei; la etaj, prin a doua expoziție, este rememorată edi­fi­carea monumentului din perioada 1926-1928. În seara zilei de 14 septembrie 2020, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, luminile au fost aprinse pentru prima dată pe monument după începerea lucrărilor de ­restaurare.

Crucea de pe Caraiman are 39,30 m înălţime şi 7 m lungimea fiecărui braţ orizontal, intrând în Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan.

În anul 2018, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a sfințit piatra de ­temelie a bisericii cu hramurile „Înălţarea Sfintei Cruci”, „Înălţarea Domnului” şi „Schimbarea la Faţă a Domnului”, ce urmează să se construiască pe platoul Munților Bucegi.

Comemorarea eroilor Revoluţiei la Catedrala Patriarhală și la monumente din Capitală

Nr. 569-570// în / de

La Catedrala Patriarhală din București, precum și în mai multe locuri emblematice din Capitală pentru Revoluţia din Decembrie 1989, unde s-a strigat „Libertate!” în urmă cu 31 de ani, au fost organizate momente solemne în cadrul cărora au fost săvârşite slujbe de pomenire pentru cei care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea şi demnitatea poporului român şi au fost depuse coroane de flori.

 

La Catedrala Patriarhală din București, slujba Parastasului pentru eroii care și-au jertfit viața în timpul Revoluției din 1989 a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și ­diaconi, ­slujitori ai catedralei.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a amintit de momentul în care numele tuturor eroilor cunoscuţi ai neamului nostru au fost aşezate cu evlavie şi recunoștință în piciorul Sfintei Mese a Altarului Catedralei Naționale în anul 2018 de către Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel. „După biruința pe care au marcat-o înaintașii noștri la anul 1877, s-a născut un gând de recu­noștință pentru toți cei care de-a lungul veacurilor și-au dat viața pentru aceste idealuri, pentru ca poporul nostru să fie cu demnitate între celelalte popoare ale lumii, să aibă orizont și toate darurile pe care Dumnezeu le-a așezat în pământul acesta să-și găsească rostul lor întru a dărui bunăstare și viață binecuvântată poporului nostru. Acest gând de recu­noștință s-a concretizat prin năzuința de a ridica întru pomenirea tuturor eroilor nea­mului o catedrală în București. Acest lucru, hotărât prin darul lui Dumnezeu și prin jertfa eroilor de la 1989, ajunge să fie aproape de împlinire, ceea ce este o binecuvântare pentru poporul nostru. Acolo, în piciorul Sfintei Mese, sunt așezate numele eroilor cunoscuți din toate timpurile și din toate locurile și, desigur, ale celor căzuți la Revoluția română din 1989, spre veșnica lor pomenire. Sperăm ca năzuin­țele lor, idealurile care i-au făcut să meargă cu curaj în fața pericolului morții să nu fie uitate și cu toții să le avem în vedere. Trebuie să dorim ca libertatea noastră să fie împletită cu demnitatea care ne așază pe locul pe care îl merităm în rândul celorlalte popoare ale lumii”, a spus Preasfinția Sa.

 

 

Slujbe de pomenire la monumente ridicate în cinstea eroilor

Încă de luni, 21 decembrie, la Cimitirul Eroii Revoluției, slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte ­Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul rostit la slujba de pomenire, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, a subliniat rolul jertfei românilor căzuți în timpul Revoluției din 1989. „Comemorarea a 31 de ani de la Revoluția română din 1989 este un moment de rugăciune, de aducere aminte de jertfa în special a eroilor tineri, căci ne aflăm la Cimitirul Eroilor Tineri, alături de biserica ridicată aici întru pomenirea lor, dar și întru propovăduirea Sfintei Evanghelii. (…) Suntem aici pentru a comemora jertfa acestor români care ne-au adus libertatea de credință, libertatea de manifestare a tradițiilor noastre strămoșești. Noi ne rugăm ca această libertate pe care am dobândit-o atunci, pentru care s-au jertfit oameni, care au plecat prea devreme din această viață, să aducă roade bune nu numai pentru sfânta noastră Biserică, ci și pentru neamul nostru românesc. Ne rugăm ca aspirațiile acestor tineri să-și găsească loc în sufletul fiecărui creștin și fiecărui român, iar idealurile sfinte de libertate și dreptate să-și găsească locul în societatea noastră, împreună cu cooperarea și pacea socială, cu mai multă credință, care este transfiguratoare pentru neamul nostru românesc”, a spus ­Prea­sfinția Sa. La orele dimineţii, la ­monumentul ridicat în memoria eroilor Revoluţiei din faţa clădirii fostului Comitet Central, actualul sediu al Ministerului Afacerilor Interne, un sobor de preoţi din cadrul cimitirelor de stat a săvârşit slujba Parastasului pentru eroii revoluționari. După serviciul religios, au avut loc depuneri de coroane de flori din partea mai multor instituţii de stat şi asociaţii pentru recunoaşterea meritelor participanţilor la Revoluţie.

 

Marţi, 22 decembrie, la monumentul ridicat în faţa sediului Societăţii Române de Radiodifuziune, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit o slujbă de pomenire pentru eroii ­Revoluţiei Române, depunând şi o coroană de flori din partea Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La final, Preasfinţia Sa a subliniat faptul că Biserica face în mod constant pomenirea eroilor şi a tuturor celor care au luptat pentru libertatea şi demnitatea poporului român: „În toată această perioadă, cei care s-au jertfit la Bucureşti, Timişoara şi în alte locuri importante ale ţării sunt pomeniţi, la fel cum ­Biserica şi-a pomenit dintotdeauna eroii. După cele două războaie mondiale, la troiţele care s-au ridicat în memoria lor, ca şi la monumentele care s-au ridicat în cinstea eroilor din Decembrie 1989, Biserica înalţă rugăciuni pentru odihna sufletelor lor. Aici, la Radiodifuziunea Română, se păstrează pomelnicul a 11 tineri care şi-au pierdut viaţa în această zonă. Prin aceste slujbe, eroii ne aduc mereu aminte că ei au murit pentru ca noi să fim liberi”.

 

 

 

În continuare, la troiţa ridicată în curtea Televiziunii Române, de asemenea, a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru cei care s-au jertfit în urmă cu 31 de ani şi au fost depuse coroane de flori din partea preşedintelui României, a Secretariatului de Stat pentru recu­noașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, a ­Televiziunii Române şi a unor asociaţii şi fundaţii dedicate evenimentelor din Decembrie 1989.

 

 

De asemenea, luni dimineață, 21 decembrie, preşedintele României, primarul Capitalei, precum şi reprezentanţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului ­Românesc, precum şi ai altor fundaţii şi organizaţii, au depus coroane de flori la monumentul ridicat în Piața Uni­ver­sității în memoria celor adormiţi în urmă cu 31 de ani în timpul luptelor din ­Capitală ce au determinat căderea regimului comunist. La orele amiezii, un sobor de preoţi, condus de părintele protoiereu Florin-Nectarie Busuioc, de la Protopopiatul Sector 3 Capitală, a depus, de asemenea, o coroană de flori din partea instituţiei şi a săvârşit o slujbă de pomenire pentru eroi.

 

Distincţii pentru realizatorii a două emisiuni dedicate orei de religie

Nr. 569-570// în / de

Prezentatorii emisiunii „Ora de religie”, difuzată de către postul de televiziune TRINITAS TV, şi realizatorii iniţiativei „3 minute din ora de religie”, difuzată în cadrul emisiunii „Universul credinţei” a Televiziunii Române, au primit miercuri, 16 decembrie, distincţii din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Evenimentul a avut loc la Biblioteca Sfântului Sinod din cadrul Mănăstirii Antim din Capitală. Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a oferit Diploma omagială şi Medalia comemorativă a anului 2020 profesorilor şi jurnaliştilor implicaţi în realizarea celor două emisiuni.

În deschiderea evenimentului, părintele Nicuşor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educaţional, a vorbit despre importanţa celor două emisiuni, în contextul pandemic pe care îl traversează ţara noastră: „În contextul în care toate unităţile de învăţământ din România au fost închise din cauza pandemiei, Patriarhia Română a oferit elevilor posibilitatea de a păstra contactul cu disciplina şcolară religie prin intermediul emisiunii «Ora de religie», realizată de TRINITAS TV, cu sprijinul Sectorului teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale. Au fost realizate şi difuzate 10 ediţii ale acestei emisiuni în perioada în care unităţile de învăţământ au fost închise, cu excepţia vacanţelor şcolare. Totodată, în aceeaşi perioadă, o echipă de profesori de religie a realizat o emisiune cu suport vizual animat, cu texte care facilitează înţelegerea şi integrarea mesajului religios sub forma unor îndemnuri şi modele comportamentale. Astfel, în cadrul emisiunii «Universul credinţei» s-a concretizat o manieră diferită de susţinere a orei de religie, sub forma a trei minute din această oră. Această metodă unică are un impact major în rândul elevilor, părinţilor şi profesorilor, dar şi al publicului larg”.

În încheiere, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a adresat un ­cuvânt de binecuvântare şi apreciere pentru cei care s-au implicat în realizarea acestor emisiuni, apreciind că valorile şi cunoştinţele transmise prin acestea au un rol complementar orei de religie predată la clasă: „Atât prin ­intermediul postului de televiziune ­TRINITAS TV, cât şi prin posturile ­Televiziunii Române, copiii au primit un ajutor substanţial în îmbogăţirea cunoştinţelor lor de religie. Este un lucru merituos, motiv pentru care ne exprimăm recunoştinţa pentru efortul depus de realizatorii acestor emisiuni”.

Cele două emisiuni, iniţiate în contextul măsurilor impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii infectărilor cu noul coronavirus, au permis elevilor telespectatori păstrarea contactului cu ora de religie, având în vedere noul mod de desfăşurare a cursurilor, în sistem on-line.

Campania de donare de sânge derulată de Patriarhia Română (2014-2020) trebuie intensificată!

Nr. 569-570// în / de

DONEAZĂ SÂNGE, SALVEAZĂ O VIAȚĂ!

 

Cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel, în anul 2012 a început în Arhiepiscopia Bucureștilor o campanie de ­donare de sânge numită „O picătură de sânge pentru viața aproapelui”. Începând cu anul 2014, cu aprobarea Sfântului Sinod, această campanie a fost extinsă la nivel național în toată Patriarhia Română sub îndemnul „Donează sânge, salvează o viață!”.

Astfel, cea mai amplă campanie de donare de sânge din ­România s-a desfășurat în cooperare cu diverse instituții publice (centre regionale și județene de transfuzie, spitale, clinici, direcții de asistență socială și protecția copilului, Jandarmerie, Poliție și Armată), precum și cu organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, Liga Tinerilor Creștini Ortodocși Români și alte asociații).

Pe parcursul celor șase ani ai campaniei „Donează sânge, salvează o viață!” au participat 40.800 de donatori, cantitatea de sânge recoltată fiind de peste 18.000 de litri.

În contextul medical și epidemiologic actual, atât de dificil, prin care trece societatea românească, Patriarhia Română adresează tuturor celor care înțeleg valoarea salvării unei vieți umane îndemnul său de a participa la nobila acțiune a donării de sânge. Totodată, adresează și îndemnul de a dona, conform criteriilor de eligibilitate, plasmă convalescentă COVID-19, pentru salvarea celor aflați în situație critică din cauza infestării cu noul coronavirus.

Donarea de sânge şi de plasmă convalescentă COVID-19 sunt acum cele mai luminoase şi necesare fapte de iubire jertfelnică şi de solidaritate umană!

Întâlnirea anuală a preoților din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

Nr. 569-570// în / de

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, marți, 10 noiembrie, s-a desfășurat la Caransebeș, județul Caraș-Severin, întâlnirea anuală metodică și de specialitate a preoților militari din Ministerul Afacerilor Interne. Evenimentul a debutat la Catedrala Episcopală cu o slujbă de Te Deum săvârșită de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

 

De asemenea, a fost săvârșită și o slujbă de pomenire pentru toți eroii români, iar la Crucea Iden­ti­tății Naționale din vecinătatea ­Catedralei Episcopale s-au depus coroane, flori și lumânări pentru cei care au luptat pentru credința și demnitatea poporului român. Toți participanții de la această întrunire au vizitat și Colecția muzeală „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului, precum și Centrul ­eparhial.

Manifestarea a continuat în Sala de festivități „Mitropolit Nicolae Corneanu”. După prezentarea ordinii de zi de către preotul militar Felix-Iulian Radu, șeful Secției de asistență religioasă din MAI, a fost transmis mesajul de binecuvântare și prețuire al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de către părintele Ciprian Ioniță, consilier patriarhal la Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române. „Se împlinesc 20 de ani de la înființarea acestei secții, ca o continuare a tradițiilor de cooperare între Biserică și Armata cea iubitoare de Hristos, de-a lungul întregii noastre istorii, în slujba unui popor binecredincios și iubitor de Dumnezeu. Deși cu un efectiv numeric minimal, totuși, preoții din MAI au fost mereu la datorie în arealul geografic și profesional în care își desfășoară activitatea personalul ministerului. Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să vă dăruiască tuturor bucuria faptelor bune, sănătate, curaj și mult spor în activitatea religioasă și patriotică”, a transmis Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Ne bucurăm foarte mult că, la 20 de ani de asistență religioasă în cadrul MAI, Episcopia Caransebeșului a fost gazda acestei întruniri. De asemenea, ne-am bucurat să-i cunoaștem pe toți preoții din țara noastră care își desfășoară slujirea și activitatea în structurile acestui minister. Îi felicităm pe toți partici­pan­ții și le mulțumim că au ales în acest an ­Eparhia Caransebeșului”, a subliniat Prea­sfințitul Părinte Episcop Lucian.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate și două referate despre „Pastorația familiei în epoca ideologiilor secular-umaniste” și „Con­tri­buția bănățenilor la dezvoltarea studiilor teologice în Biserica Ortodoxă Română”.

După cele două referate, părintele Felix Radu a prezentat activitatea preoților militari din MAI și s-au stabilit obiectivele pentru anul 2021. Totodată, col. Alexandru Tobă, de la Jandarmeria Română, a transmis un mesaj din partea ministrului afacerilor interne, Marcel Vela. De asemenea, lt.-col. Cipri­an Petri­șor a dat citire mesajului colonelului Alin Mastan, comandantul Jandarmeriei Române. Toți ­pre­oții militari au primit din partea ministrului Marcel Vela „Emblema de onoare a ­Ministerului Afacerilor Interne”.

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Naționale

Nr. 569-570// în / de

Oricine trece pe Calea 13 Septembrie din Bucureşti poate observa cum de la zi la zi se adaugă câte o filă la cartea zidirii Catedralei Naționale. Lucrările continuă în această perioadă cu tencuiala decorativă, placările cu piatră și cu pictura în mozaic. La turla principală au loc și placări cu piatră la ancadramentele ferestrelor de la cota +92, iar la turla-clopotniță se lucrează la finisajul prefabricatelor. În interior continuă lucrările la pictura în mozaic din Altar, precum și la suprafața de pe spatele catapetesmei de zid.

 

În prezent, la Catedrala Mântuirii Neamului se desfășoară lucrări în mai multe zone ale șantierului, cu rolul principal de a proteja edificiul în fața intemperiilor. Se finalizează acoperișul și tencuielile exterioare, precum și montarea elementelor decorative de piatră. „Se desfășoară lucrări la învelitoare la cota +45, finalizate 97%. Mai sunt de realizat închiderile pronaosului și absidele la intersecția cu baza turlei mari, care depind de finalizarea tencuielilor, și placarea stâlpilor spre interior. De asemenea, se lucrează la placarea stâlpilor cu piatră de la turla mare și la ancadramentele din piatră la ferestrele cotei +92. Acum se montează medalioanele din piatră la baza turlei mari, finalizate 95%, precum și ancadramentele mici din piatră la ferestrele clopotniței și la ancadramentele mari ale ferestrelor din case de scară. Finisajul prefabricatelor din beton de la turlele mici și clo­potniță este realizat 30%, iar tencuielile turlelor secundare și clo­pot­nița, până la cota +45, sunt finalizate în proporție de 75%. Totodată, tencuielile la baza turlei principale, la cotele +45 și +65 sunt finalizate 50%. În continuare, se toarnă beton protectiv la hidro­izolația platformelor în jurul catedralei la cota -2.30, finalizate 90%, iar grilele clopotniță sunt finalizate 100%”, ne-a spus ing. Petre Chiuță, ­consilier patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei ­Române.

Până la finalul anului se lucrează ­intens la finalizarea lucrărilor de placare cu piatră la stâlpii de la turla principală și la ancadramentele ferestrelor de case de scară, precum și la finalizarea ­tencuielilor până la cota +45.

Crucea de pe turla Pantocrator va fi montată numai atunci când se vor termina toate lucrările de tencuială de la aceasta, pentru că macaraua actuală nu mai poate fi liftată decât cu lucrări extrem de complexe de ancoraj. „Crucea de pe turla principală va fi montată imediat după finalizarea tuturor lucrărilor de finisaj exterior al turlei și demontarea macaralei existente. Nu poate fi montată în această fază întrucât ar impune demontarea macaralei existente, pentru că aceasta nu mai poate fi înălțată în prezent. Crucea are 7 m înălțime şi o greutate de 7,8 tone”, a mai precizat ing. Petre Chiuță.

Alte etape importante se desfă­șoară atât în interiorul locașului de rugăciune, unde sunt montate noi elemente din cadrul picturii în mozaic a catedralei, cât și în atelier, unde se lucrează la toate scenele din Altar. „În atelier am terminat de realizat tot ce înseamnă conca Altarului și pereții, iar acum urmează să facem montajul. Am reușit să montăm scenele denumite «Jertfa lui Avraam», «Împărtășirea Apostolilor» și ­«Sfânta Treime». Ar mai fi trei scene plus «Jertfa lui Melchisedec», care este montată aproape jumătate. Reprezentările «Jertfa lui Avraam» și «Ilie hrănit de corbi» sunt finalizate și urmează să fie montate până la finalul anului, ca să putem încheia hemiciclul Altarului. În continuare, se lucrează la registrul sfinților ierarhi români. Acum se lucrează și pe su­prafața de pe spatele catapetesmei”, ne-a explicat pictorul Daniel Codrescu.

Pentru mai multe detalii despre etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, despre arhitectura edificiului, dar și despre simbolismul acestuia, cei interesați pot accesa site-ul catedralaneamului.ro.