O mare făclie de Înviere a fost sfinţită la Oradea: noua Catedrală Episcopală ortodoxă

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu prilejul sfințirii noii Catedrale Episcopale „Învierea Domnului” din Oradea, duminică, 20 septembrie 2020

 

Sfinţirea noii Catedrale Episcopale din Oradea, cu hramurile „Învierea Domnului”  şi „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei”, este un eveniment mare şi binecuvântat pentru Biserica Ortodoxă Română, în general, şi în mod special pentru Episcopia ­Ortodoxă a Oradiei, care doreşte să păstreze vie flacăra credinţei ortodoxe strămoşeşti şi să sporească dragostea faţă de valorile spiritualităţii şi culturii româneşti.

Sfinţirea acestei noi catedrale este în acelaşi timp un act de cult şi un moment de cultivare a recunoștinței pentru înaintașii noştri, este un moment istoric, plin de emoție duhovnicească, menit să puncteze alte momente istorice, cultivând astfel comuniunea între generaţii.

Pentru Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, anul Domnului 2020 are semnificații importante, deoarece se împlinesc 100 de ani de la reînființarea ei, în drepturile sale de odinioară, prin Decretul Regal semnat de regele Ferdinand I, la 30 august 1920. Totodată, anul acesta, Episcopia Ortodoxă a Oradiei împlineşte 340 de ani de la prima atestare documentară (1680), precum și 325 de ani de la menționarea acestei vechi eparhii în Diploma împăratului austriac Leopold I (1695).

Reamintim aici, la Oradea, în mod deosebit, grija faţă de românii ortodocşi din Transilvania a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (†1716), care, în calitate de Mitropolit al Ţării Româneşti, avea şi titlul de „Exarh al Plaiurilor”, adică de reprezentant al Patriarhiei Ecumenice în Transilvania, locuită de români ortodocşi. Având o conştiinţă puternică privind responsabilitatea pastorală, precum şi un mare zel misionar în răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu şi întărirea credinţei ortodoxe în vremuri grele, când majoritatea Bisericilor Ortodoxe din Răsărit se aflau sub stăpânire otomană, iar românii ortodocşi din Transilvania erau expuşi prozelitismului eterodox, Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul, în anul 1708, a hirotonit la Bucureşti pe cel de-al doilea Episcop ortodox al Oradiei consemnat în documente, Petru Hristofor. Cu un an înainte, în 1707, Sfântul Antim Ivireanul primise la Râmnic pe Episcopul Efrem ­Veniamin al Oradiei, care, din cauza prozelitismului catolic susţinut de Curtea imperială de la Viena, precum şi a perse­cuțiilor suferite, a fost nevoit să părăsească Oradea, trecând în Muntenia, iar de acolo a plecat la Constantinopol.

După anul 1712, Eparhia Oradiei nu a mai avut episcop propriu timp de mai bine de două veacuri (până în anul 1920), ajungând sub jurisdicţia episcopilor sârbi, iar mai târziu a episcopilor români de la Arad. Păstrându-şi însă autonomia teritorială şi statutul, Episcopia Oradiei nu a fost niciodată desfiinţată oficial, ci a rămas ca eparhie cu scaun episcopal vacant, a cărui locotenență era asigurată de către episcopii de la Arad, fiind condusă din punct de vedere administrativ de un Consistoriu (Consiliu) eparhial, în fruntea căruia se afla un vicar sau un protopop.

În toată această perioadă grea, rolul esenţial al acestei eparhii a fost acela de păstrare a identităţii naţionale şi confesionale a românilor din ținuturile Bihorului şi Crişanei.

Istoria construirii noii Catedrale a Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei a început la inițiativa și prin purtarea de grijă a Episcopului Roman Ciorogariu, în anul 1925, când a anunțat proiectul construirii unei noi catedrale, dorită a se numi Catedrala cu Soare, proiect preluat de Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei (1936-1950), întrucât vechea Catedrală Episcopală provizorie, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, se numeşte Biserica cu Lună.

Din nefericire, visul celor doi mari ierarhi bihoreni nu s-a putut împlini din cauza vitregiilor vremurilor: izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial (1 septembrie 1939), Dictatul de la Viena (30 august 1940), iar apoi instaurarea regimului comunist (6 martie 1945).

Proiectul edificării unei noi Catedrale Episcopale în Oradea a fost reluat abia după evenimentele din decembrie 1989, prin grija Episcopului Vasile Coman al Oradiei (1971-1992) și a Episcopului Ioan Mihălțan al Oradiei (1992-2006). Locația construirii noii Catedrale Episcopale a fost mutată de mai multe ori de către autoritățile locale, încât abia în anul 1995, prin voia lui Dumnezeu, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, împreună cu Episcopul Ioan Mihălţan, a sfințit piatra de temelie a noii Catedrale ­Episcopale din Oradea, pe locația actuală, în apropierea vechii Cetăți a Oradiei.

De la 1 septembrie 1995, când au început efectiv lucrările, și până în anul 1997 s-a realizat turnarea fundației și a demisolului, ajungându-se la cota 0. Din anul 1998 au început lucrările de zidire a pereților și turnarea stâlpilor de beton, ajungând în anul 2006 la cota +25 m. În anul 2005 a fost amenajat un paraclis la demisol și a început slujirea liturgică.

Din anul 2007, odată cu întronizarea Preasfințitului Părinte Sofronie în scaunul episcopal al Oradiei, ca al șaselea ierarh al Episcopiei Oradiei de la reînființarea eparhiei, lucrările au avansat în ritm susținut.

Astfel, catedrala a fost acoperită cu tablă de cupru, a fost placată în exterior cu piatră albă de Podeni şi ornamente de marmură roșie, inclusiv soclul, turlele au fost împodobite de cruci mari aurite, iar clopotnița a fost înzestrată cu cinci clopote realizate la Innsbruck, în Austria.

În anul 2012, a fost realizat un iconostas provizoriu al catedralei şi a început slujirea liturgică în catedrala propriu-zisă, iar în anii următori au fost finalizate lucrările interioare şi exterioare de tencuire. Parterul catedralei a fost pavat cu marmură din Grecia, iar pereţii au fost, de asemenea, placați cu marmură, până la înălțimea de 1,70 m.

Absida Altarului Catedralei Episcopale din Oradea a fost pictată în tehnica mozaic, în anul acesta, 2020, când a fost montat şi iconostasul din marmură, executat în Tesalonic, Grecia, cu icoane realizate în tehnica mozaic.

Catedrala a fost înzestrată cu obiecte de cult realizate la Atelierele Patriarhiei Române: chivot, Evanghelie, Sfinte Vase, cruci de binecuvântare, sfeșnice, cădelnițe, candele, vas de agheasmă și alte obiecte folosite la sfintele slujbe, iar acoperămintele pentru Sfânta Masă şi dverele de la ușile împărătești și diaconești au fost brodate în atelierele ­Mănăstirii „Sfânta Cruce”  din Oradea.

Această nouă catedrală, pe care clerul şi credincioșii ­Episcopiei Oradiei o oferă Mântuitorului Iisus Hristos ca dar sau ofrandă a credinţei, hărniciei, înțelepciunii, priceperii şi dărniciei lor, devine prin sfințire „Poartă a cerului și Casă a lui Dumnezeu”  (Facere 28, 17), aşa cum auzim în rugăciunile de sfinţire a noii biserici.

Prin această „poartă a cerului” intră Hristos – Împăratul Slavei, Care, după Învierea Sa din morți, S-a înălțat întru slavă la cer şi a aşezat umanitatea Sa pe tronul slavei Prea­sfintei Treimi. Prin sfinţirea bisericii noi, Hristos intră în mod tainic în această biserică şi rămâne mereu prezent în ea prin Sfintele Taine săvârşite aici, dăruind celor care se roagă darurile Sale cereşti: iertarea păcatelor și arvuna vieţii veșnice din Împărăţia lui Dumnezeu. Astfel, biserica nou sfinţită devine Casa lui Dumnezeu sau Casa Preasfintei Treimi.

Dumnezeu este pretutindeni prezent, dar în modul cel mai solemn și receptiv este prezent în biserică, în Casa închinată Lui prin sfinţire. Aici El vede şi ascultă pe cei care Îl cheamă în rugăciune, ascultă Cuvântul Lui şi primesc Sfintele Lui Taine, ca arvună a vieţii veşnice.

Numită „laborator al Învierii” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, †662) sau „anticameră a Împărăţiei cerurilor”  (Sfântul Nicolae Cabasila, †1391), fiecare biserică ortodoxă simbolizează „cerul pe pământ”, cum spunea Sfântul Gherman, ­Patriarhul Constantinopolului (†733), pentru ca pe om să-l înalţe duhovniceşte la ceruri. Cu alte cuvinte, biserica ortodoxă sfinţită este pe pământ icoana Împărăţiei cerurilor.

După cuvintele Sfântului Irineu de Lyon (†202), Biserica a fost „sădită în lume ca un paradis”, fiind centrul liturgic al creaţiei, deoarece creația întreagă, universul sau cosmosul, se sfinţeşte prin Duhul Sfânt invocat de Biserică, deoarece întreg universul este chemat să devină „cer nou şi pământ nou” (Apocalipsa 21, 1), după învierea morţilor şi după judecata de apoi (cf. I Corinteni 15, 51-54).

Această bogăţie de sensuri spirituale a sfinţirii unei biserici ortodoxe ne invită la un pelerinaj duhovnicesc către Împărăţia cerurilor simbolizată de Sfântul Altar. Sfinţirea bisericii ne invită, de asemenea, la sfinţirea vieţii noastre, ca înnoire a omului după chipul lui Hristos sau ca sălășluire a vieţii lui Hristos în viaţa noastră (cf. Galateni 2, 20). Din acest motiv, după sfinţirea noii biserici, toţi credincioşii ortodocşi prezenţi la acest eveniment primesc binecuvântarea să intre în Sfântul Altar pentru a săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă din Altar, rugându-se lui Dumnezeu să sfințească viaţa lor așa cum a fost sfinţită biserica aceasta.

Cu prilejul evenimentelor sfinte şi solemne de la Oradea, felicităm pe Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, precum şi pe toţi clericii şi credincioşii eparhiei, dar şi pe toţi cei care au contribuit la zidirea şi împodobirea acestei frumoase catedrale.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să ocrotească această nouă catedrală şi să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire tuturor ctitorilor, ­slujitorilor, închinătorilor şi binefăcătorilor ei.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Noi etape de lucru la „nava-amiral” a Ortodoxiei românești

Lucrările de construcție la Catedrala Na­țională au avansat şi în lunile de la mijlocul anului 2020 conform fluxului tehnologic impus de graficul de execuție. La exteriorul locașului se execută placări cu piatră, montarea decorațiilor și tencuielile și se finalizează subsolurile adiacente. În interior se lucrează la pictura în mozaic din Altar și la suprafața de pe spatele catapetesmei de zid.

 

 

La Catedrala Mântuirii ­Neamului se execută în prezent lucrări în mai multe zone ale șantierului, care au drept scop principal izolarea clădirii și protejarea acesteia în fața intemperiilor. Acest lucru se realizează prin finalizarea acope­rișului și a tencuielilor exterioare, care, la rândul lor, sunt condiționate de montarea elementelor decorative de piatră.

„Suntem într-un stadiu destul de avansat, la elementele superioare ale cotei +45, cota acoperișului. Încercăm să finalizăm de sus în jos. Lucrăm intens la turle, unde în cea mai mare parte avem montate și elementele decorative de piatră, care sunt condiția pentru începerea tencuielilor. Acolo unde le-am finalizat, tencuim deja, și unde am reușit să tencuim urmează doar să dăm stratul final decorativ, în așa fel, încât locașul să capete forma finală, iar apa din precipitații să nu se infiltreze. Avem un volum considerabil de lucrări la turla mare a catedralei, această realitate reflectându-se în timpul alocat. Sperăm să finalizăm până la sfârșitul acestui an aproape tot ceea ce avem de făcut cu elementele de pietrărie arhitecturală decorativă, în așa fel, încât în paralel să și tencuim”, a declarat, pentru TRINITAS TV, părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal, coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești.

 

La exterior se lucrează și la porticurile amplasate în dreapta și în stânga edificiului, precum și la subsolurile adiacente din partea de nord-vest. „Lucrăm intens și la subsolurile adiacente din jurul catedralei, care se află la cota -2, deci puțin mai jos decât interiorul catedralei, și care au o foarte mare importanță pentru că aceste subsoluri sunt destinate atât pentru activități bisericești foarte importante, cum sunt sălile polivalente, unde vor avea loc o mulțime de evenimente reprezentative, dar și spații tehnice vitale pentru clădire. Spațiile tehnice vor găzdui echipamente de instalații și alte lucruri fără de care clădirea nu poate funcționa. De aceea, acum, când construim aceste spații din subsolurile adiacente, încercăm să ținem un ritm al lucrărilor cât mai bun, pentru că timpul încă este bun, și sperăm ca până condițiile meteo nu vor mai fi favorabile să putem finaliza ceea ce avem de făcut, ca să nu ne mai afecteze eventualele intemperii, adică să aducem lucrările ­într-un stadiu care să nu mai fie afectat de specificul meteorologic al iernii”, a mai declarat părintele Nicolae Crîngașu.

 

 

Alte etape importante se desfășoară atât în interiorul locașului de rugăciune, unde sunt montate noi elemente din cadrul picturii în mozaic a catedralei, cât și în atelier, unde se lucrează la toate scenele din Altar. În prezent, se lucrează la suprafața de pe spatele catapetesmei de zid, iar în atelier au fost montate scenele iconografice „Jertfa lui Avraam”, „Împărtășirea Apostolilor” și „Sfânta Treime”. De asemenea, în Altar s-a demontat o parte din schele, eliberându-se conca absidei, unde este reprezentată Maica Domnului „Platytera”.

„În atelier am terminat de realizat tot ce înseamnă conca Altarului și pereții. Urmează să facem montajul. Am reușit să montăm scenele denumite «Jertfa lui Avraam», «Împărtășirea Apostolilor» și «Sfânta Treime». În continuare, ar mai fi trei scene plus «Jertfa lui Melchisedec», care este montată aproape jumătate. Urmează reprezentările «Jertfa lui Avraam» și «Ilie hrănit de corbi» de montat în Altar, plus registrul Sfinților Ierarhi Români, care sunt terminați. Acum se lucrează pe suprafața de pe spatele catapetesmei, unde avem o iconografie complexă”, ne-a explicat pictorul Daniel Codrescu.

Pentru mai multe detalii despre etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, despre arhitectura edificiului, dar și despre simbolismul acestuia, cei interesați pot accesa site-ul ­catedralaneamului.ro.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la ceas aniversar

Ierarhi ai Bisericii noastre, clerici și credincioși l-au sărbătorit, la Patriarhie, pe Preafericitul Părinte Daniel, cu ocazia împlinirii a 13 ani de la evenimentul întronizării sale ca Patriarh al României. Momentul aniversar a fost marcat prin săvârşirea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum în Catedrala Patriarhală de către Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, după care, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, a avut loc un moment festiv în care s-au citit mesaje de felicitare din partea principalelor instituții ale statului.

 

Aniversarea întronizării Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost celebrată solemn miercuri, 30 septembrie, la Catedrala Patriarhală, prin săvârşirea Sfintei Liturghii şi a unei slujbe de Te Deum de către Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, în cadrul cărora au fost înălţa­te rugăciuni de mulţumire pentru toate binefacerile ­revărsate de Dumnezeu asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a Întâistătătorului ei în cei 13 ani de slujire patriarhală. La cele două slujbe bisericești au participat ierarhi ai Sfântului Sinod, membri ai Administraţiei Patriarhale şi ai Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice și culturale româneşti, precum şi credincioşi din Capitală.

 

 

În cuvântul rostit la finalul slujbei de Te Deum, Preasfinţitul Părinte ­Episcop Visarion a evidenţiat activitatea pastoral-misionară a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în cei 13 ani de slujire ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române: „I-am adus mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile pe care le-a revărsat mereu pe parcursul celor 13 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel asupra Bisericii noastre, a clerului şi poporului bine­credincios. În aceşti ani, viaţa Bisericii noastre străbune s-a schimbat în chip desăvârşit. Sunt ani plini de muncă, ­abnegaţie, devotament şi dăruire pentru binele sfintei noastre Biserici şi al ­poporului român dreptcredincios”.

Totodată, ierarhul a prezentat în sinteză împlinirile din timpul slujirii ­Patriarhului României: „Din tronul patriarhal aţi temeluit Centrul de Presă BASILICA, componentele acestuia dezvoltând o operă de apostolat în sânul ­Bisericii noastre. De asemenea, aţi pus piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului, sfinţită în Anul Centenar, ca un semn al perenităţii şi al credinţei ­neamului nostru românesc. Nu i-aţi uitat nici pe românii din străinătate, pentru că îndată după urcarea pe tronul patriarhal aţi înmulţit numărul parohiilor şi al eparhiilor din ţară şi din străinătate, trimiţând ierarhi tineri şi dinamici, care au făcut muncă de apostolat. Aţi arătat o grijă deosebită faţă de tineret, faţă de elevi şi studenți şi ne-aţi impulsionat şi pe noi să participăm la temeluirea relaţiei frăţeşti, aşa cum a fost întotdeauna între Biserică, Şcoală, societate şi familie. Aţi luptat ca nimeni altul pentru păstrarea orei de religie în cadrul trunchiului comun în învățământul de stat, arătând foarte frumos şi plastic că religia nu ­pregăteşte copiii doar pentru viaţa pământească, ci şi pentru viaţa cerească. Preafericirea Voastră sunteţi un vrednic continuator al înain­taşilor în scaunul patriarhal”.

La sfârşit, Preasfinţia Sa a dăruit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, din partea membrilor Sfântului Sinod, un buchet de flori.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulţumit Preasfinţitului ­Părinte Episcop Visarion pentru cuvânt şi a subliniat faptul că aceste realizări sunt rezultatul unei împreună-lucrări a tuturor celor implicaţi, sub insuflarea harului lui Dumnezeu: „În aceşti 13 ani de slujire am simţit binecuvântarea lui Dumnezeu, mai ales în lucrarea de comuniune, şi anume ceea ce am făcut împreună cu membrii Sfântului Sinod, ajutaţi de cler şi de credincioşi, de autorităţile centrale şi locale, spre binele poporului român. Aceşti ani de slujire ne-au arătat că atunci când ne ascultăm reciproc şi ascultăm împreună de ­Hristos, rezultatul acestor ascultări smerite se transformă în lucrări vizibile şi trainice. De aceea am constatat că lucrarea Sinodului a fost şi rămâne cea mai mare binecuvântare de la Dumnezeu. În anul 2009 au fost ridicate la rangul de arhiepiscopie mai multe centre eparhiale, unele de o vechime de 500 de ani. Acestea, devenind arhiepiscopii, au intensificat activitatea pastorală, misionară, edilitară, încât orice treaptă nouă urcată în viaţă, cum spunea Nicolae Iorga, este un nou altar de jertfă, adică cere mai multă osteneală şi responsabilitate. De asemenea, înfiinţarea de noi eparhii în străinătate ne-a arătat că Biserica trebuie să se ocupe nu numai de credincioşii care rămân în ţară, ci şi de cei care au plecat în străinătate. Avem 29 de eparhii în ţară şi 13 în afara graniţelor ţării. Această nouă provocare poate fi transformată în binecuvântare dacă ne ocupăm de credincioşii noştri. În mod special s-a văzut binecuvântarea lui Dumnezeu în încercarea prin care am trecut în starea de urgenţă. S-a văzut necesitatea unei pastoraţii diferite. Dacă până atunci mirenii veneau la biserică, acum preoţii au mers la casele credincioşilor mireni şi le-au dus lumina de Înviere, Sfintele Paşti şi ajutoare umanitare. Această încercare a făcut ca preoţii noştri să preţuiască prezenţa credincioşilor la biserică. Constatăm astfel că prin cruce vine bucuria. Numai lucrarea împreună sinceră, însoţită de smerita dărnicie spirituală şi materială, ne ajută să simţim binecuvântarea lui Dumnezeu şi bucuria cu harul lucrării Duhului Sfânt”.

 

 

Moment festiv în Sala „Europa Christiana”

În continuare, în Sala „Europa ­Christiana” a Palatului Patriarhiei, ­ierarhii Sfântului Sinod, membrii Permanenței Consiliului Națio­nal ­Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi alţi invitaţi au audiat mesajele de felicitare adresate Preafericirii Sale la împlinirea a 13 ani de patriarhat, din partea reprezentanţilor instituţiilor statului.

Consilierul prezidenţial Sergiu ­Nistor a dat citire mesajului de felicitare al preşedintelui României, Klaus ­Werner Iohannis, care a subliniat aportul Preafericirii Sale la promovarea dialogului şi a comuniunii dintre Biserică şi instituţiile statului pentru bunăstarea poporului român: „Doresc să îmi exprim cu acest prilej preţuirea pentru modul în care evoluează, prin contribuţia fundamentală a Preafericirii Voastre, dialogul dintre Stat şi Biserica Ortodoxă Română pentru binele comun. Anul 2020 a supus societatea românească unei încercări deosebite. Aţi lucrat cu devotament pentru ca Biserica Ortodoxă Română să se afle acolo unde îi este locul în efortul întregii societăţi de a ne regăsi împreună în jurul valorilor care ne-au unit ca naţiune. Am constatat că Biserica vă are ca Întâistătător şi pentru că aveţi viziunea, dăruirea, vocaţia şi energia necesare”.

 

 

Totodată, ministrul fondurilor europene, Ioan-Marcel Boloş, a evidenţiat rolul filantropic al Bisericii sub păstorirea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: „Avem nevoie de un parteneriat cu Biserica, care să fie fructificat în favoarea semenilor noştri în nevoi şi a celor aflaţi pe patul de suferinţă în centrele de îngrijiri paliative. Este o misiune dificilă şi provocatoare, dar apreciez în mod sincer că sub arhipăstorirea Preafericirii Voastre putem construi ­lucruri trainice care să dăinuie peste timp, aşa cum ne-aţi demonstrat că se poate în cei 13 ani de pastoraţie”.

Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a citit un cuvânt de felicitare în care a evidenţiat importanţa activităţii de păstorire a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, arătând că Biserica Ortodoxă Română s-a adaptat condiţiilor sociale şi politice, luptând totodată pentru păstrarea valorilor creştine determinante ale poporului român: „În acest răstimp s-a produs o reformă structurală a documentelor statutare bisericeşti, în consonanţă cu necesităţile şi provocările lumii contemporane. În al doilea rând s-a amplificat, sub multiple forme, contribuţia intelectuală a Bisericii la viaţa spirituală a societăţii româneşti. În al treilea rând, în timpul arhipăstoririi Preafericirii Voastre identitatea Bisericii Ortodoxe Române în lumea creştină a căpătat o dimensiune tot mai puternică, întărind unitatea dogmatică, liturgică şi canonică în comuniune cu Ortodoxia universală. Totodată, Biserica Ortodoxă Română a reprezentat şi reprezintă ­elementul de protejare a identităţii naţionale în lumea «globalismelor» de tot felul, astfel încât apartenenţa ţării la comunitatea politică şi economică occidentală să nu afecteze specificul naţional, cultura şi tradiţiile noastre româneşti”.

De asemenea, au mai transmis ­mesaje de felicitare Ioan Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi ministrul educaţiei şi cercetării, ­Monica-Cristina Anisie.

La final, Preafericirea Sa a mulţumit pentru mesajele de felicitare transmise, evidenţiind necesitatea unirii eforturilor pentru ajutorarea semenilor aflaţi în nevoie: „Considerăm aceste aprecieri ca fiind îndreptate spre întreaga Biserică Ortodoxă Română, pentru că toate ­lucrările noastre sunt lucrări în comuniune, în urma consfătuirilor şi a conlucrării practice. Dorim să subliniem importanţa conlucrării dintre Stat şi Biserică într-o vreme în care cetăţenii români au nevoie de încurajare şi de susţinere în rezolvarea problemelor zilnice. De aceea considerăm că Biserica trebuie să dezvolte în continuare unităţi caritabile, deoarece predica însoţită de fapta cea bună este o cuvântare completă. Totdeauna, în cooperarea dintre Stat şi Biserică, instituţiile care rezultă din această ­cooperare trebuie motivate nu doar pe o modă a zilei, ci prin faptul că sunt ­instituţii de cultivare a demnităţii umane, dar şi a comuniunii între ­generaţii”.

Centrul de Studii Ortodoxe: Reflecții despre revitalizarea Bisericii Ortodoxe Române în ultimii ani

Centrul de Studii Ortodoxe (Centre for Orthodox Studies) a publicat un articol semnat de George Alexander, unul dintre fondatorii Societăţii Orthodoxy Cognate Page, în care este prezentată misiunea Bisericii Ortodoxe Române din timpul patriarhatului Preafericitului Părinte Daniel. Considerată „o nouă eră în istoria Ortodoxiei românești”, perioada slujirii celui de-al şaselea Patriarh al României este văzută ca o revitalizare la nivel administrativ, social, mediatic, educativ și interconfesional. Articolul intitulat „Revitalizarea Bisericii Ortodoxe Române – Reflecții personale” prezintă o scurtă istorie a Bisericii noastre, cu un accent pe tranziția de la perioada regimului comunist la contemporaneitate. Textul, redat aici integral, a fost preluat, tradus şi publicat (on-line) în limba română de Agenția de știri BASILICA a Patriarhiei Române (Basilica.ro):

 

România este una dintre cele mai atractive țări din ­Europa de Est. În ochii ­vizitatorilor și exploratorilor, ea este o nestemată nedescoperită. Frumu­sețea României exercită o influență impresionantă asupra Bisericii Ortodoxe Române. Fuziunea dintre frumusețea pământului românesc și frumusețea spirituală a Ortodoxiei a dus la o ­cultură vibrantă și un patrimoniu ­divers în regiune.

Românii apreciază cu drag tradiția apostolică a Sfântului Andrei cel întâi chemat, unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Iisus Hristos. Este una dintre cele 14 Biserici autocefale din comuniunea Bisericilor ortodoxe ­răsăritene bizantine. Este și una dintre cele cinci patriarhii tinere și singura ­Biserică Ortodoxă Răsăriteană care utilizează o limbă romanică pentru Liturghie. România este a treia cea mai mare țară ortodoxă în ceea ce privește populația. Rusia conduce graficul, fiind urmată de Ucraina. În plus, România este țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de creștini ortodocși. Peste 86% din români sunt membri ai Bisericii Ortodoxe. Biserica Română a produs mulți teologi ortodocși și istorici de prestigiu. Dumitru Stăniloae, Nicolae Dobrescu, Mircea Păcurariu, Arsenie ­Boca sunt câteva nume. Biserica a avut contribuții considerabile în domeniul unității panortodoxe și ecumenismului.

Mozaicul de la intrarea principală în Palatul Patriarhiei ilustrează chemarea la apostolat,propovăduirea în Dobrogea şi martiriul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României

O scurtă istorie

Biserica Română se mândrește cu o istorie vibrantă și nu intenționez să ofer o examinare riguroasă a istoriei în acest articol. De preferat, voi menționa doar o scurtă descriere. Conform istoriei ortodoxe românești, o mitropolie a existat cel puțin de la începutul secolului al IV-lea în teritoriile carpato-danubiene. Biserica Ortodoxă din teritoriul românesc modern se afla sub conducerea spirituală și jurisdicțională a Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Bisericile ortodoxe situate în Mitropolia Ungro-Valahiei și Moldovei s-au reunit pentru a constitui Biserica Ortodoxă Română unită. Biserica Română a primit autocefalie în 1885, iar Patriarhia a fost înființată în 1925. Ambele recunoscute de Patriarhia ­Ecumenică de Constantinopol. Miron Cristea și Ferdinand I au jucat un rol vital în stabilirea corespunzătoare a unei fundații profunde a Bisericii Române.

Perioada dificilă
a regimului comunist

Regimul comunist din România s-a ­dovedit o perioadă de provocare pentru Biserica Ortodoxă. Exercitat de un unic partid comunist de factură marxist-leninistă, controlul asupra Statului român, cunoscut sub numele de Republica Socialistă România (RSR), a început în 1947 și s-a încheiat în 1989. Din 1947 până în 1965, statul a fost cunoscut drept Republica Populară Română. Biserica Română a întâmpinat de obicei dificultăți considerabile sub conducerea comunistă a președintelui Nicolae Ceaușescu. Liderii Bisericii Române precum Patriarhul ­Justinian Marina și Patriarhul Teoctist Arăpaşu au fost acuzați că au colaborat cu Guvernul comunist din țară. Cu toate acestea, este important să înțelegem că în timpul guvernării comuniste,  prioritară a fost menținerea Bisericii „în funcțiune” în orice mod posibil. Nu a mai rămas altă alegere. Dăinuirea Bisericii şi a creştinismului ortodox a constituit cel mai profund gând care a reţinut atenţia întâistătătorilor, nu doar în România comunistă, ci şi în alte ţări marxist-comuniste.

Muzeul „Rugul aprins” a fost reorganizat şi inaugurat în anul 2017 din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la etajul clopotniţei Mănăstirii Antim din Bucureşti, în fosta chilie a ieroschimonahului Daniil Sandu Tudor, promotorul mişcării spirituale isihaste înfiinţată sub acest nume în anul 1946

 

Intenția mea aici nu este de a compătimi relația anterioară a Bisericii ­Române cu Guvernul comunist. Dar sub­liniez faptul că este important să înțelegem neputința oricărei instituții religioase dintr-un stat comunist cu un singur partid. Astăzi, o astfel de neputință este evidentă într-un fel sau altul în țări precum China și Coreea de Nord. Dacă analizați istoria Bisericilor Ortodoxe din Orientul Mijlociu, se poate observa că Patriarhiile antice, precum Constantinopolul, Antiohia etc., s-au confruntat cu ostilitatea şi agresiunile sultanilor și liderilor otomani și musulmani. Practicarea liberă a credinței și desfă­șurarea corectă a treburilor ­Bisericii au fost grav afectate din cauza inter­vențiilor politice (în trecut și în prezent), indiferent de locațiile geografice. Regula islamică radicală nu este deloc ceva nou pentru bisericile europene.

După căderea conducerii comuniste, Biserica Română a navigat înainte, sub conducerea Patriarhului Teoctist Arăpaşu, pe ­fondul criticilor împotriva lui în presă și în diferite forumuri oficiale.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române la întronizarea din Catedrala Patriahală, 30 septembrie 2007

O nouă eră sub Patriarhul Daniel al României

Patriarhul Daniel a fost instalat conducător al Bisericii Române la 30 septembrie 2007 cu titlul de „Arhiepiscopul Bucureștiului, Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, Locțiitorul tronului Cezareei Capadociei și Patriarhul României”. Cred că întronizarea Patriarhului Daniel a marcat o nouă eră în istoria Ortodoxiei românești din mai multe motive. Cu toate acestea, criticile sunt întotdeauna pe masă, indiferent de realizările ­fenomenale.

 

Viața Bisericii

Un număr semnificativ de oameni au fost atrași de diverse aspecte ale ­Bisericii Române. Este important de spus că s-au făcut multe sub conducerea Patriarhului Daniel și a Sfântului Sinod pentru a-i ține pe credincioși aproape de Biserică. În jur de 33 de sfinți români au fost canonizați pentru viața lor și contribuția la Biserică și societate. ­Biserica Română s-a extins progresiv dinspre centrele sale tradiţionale. În 2019, pentru prima dată, o mănăstire a fost sfințită în Elveția și a fost instalată o stareță. Biserica a devenit o forță spirituală substanțială în societatea românească contemporană. Biserica Română a apărut drept cea mai de încredere instituție din țară.

„Nici un sat fără biserică” rămâne un program de succes inițiat de Patriarhul Daniel pe când era Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a avut beneficiari direcți mai multe zone defavorizate. Acest program ajută în prezent familiile preoților care slujesc în parohiile sărace.

 

Administrația Bisericii

Administrația Bisericii a suferit modificări drastice. Patru noi eparhii au fost înființate pentru românii din diaspora. Patriarhia Română este detaliat organizată  în 10 mitropolii. Fiecare mitropolie cuprinde mai multe eparhii (arhiepiscopii și episcopii). Episcopia Daciei Felix, Episcopia Ungariei, Episcopia Australiei și Noii Zeelande și Vicariatul ortodox ucrainean se află sub jurisdicția directă a Patriarhiei. Pe lângă acestea, Biserica are mai multe reprezentanțe și comunități în diaspora și, de asemenea, așezăminte în Republica Monahală a Muntelui Athos.

 

Mass-media, presă și relații publice

Sub conducerea remarcabilă a ­Patriarhului Daniel, Patriarhia Română a făcut cu entuziasm pași enormi în reînnoirea Departamentului de relații publice. Înființarea Agenției de știri ­BASILICA a revoluționat demersul mass-media al Bisericii Române. Radio Trinitas, „Ziarul Lumina”, Agenția de știri BASILICA, TRINITAS TV au atașat considerabil etica și valorile sociale de abordarea mass-mediei creștine din România. Portalurile web ale ­Patriarhiei, arhiepiscopiilor și episcopiilor sunt îngrijite. În plus, Agenția de știri BASILICA a apărut în mod natural ca una dintre cele mai importante și mai de încredere noi agenții din România. Centrul media ortodox român se bucură de o audienţă remarcabilă în rândul publicului.

 

Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române a fost inaugurat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul hramului Catedralei Patriarhale, praznicul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, 27 octombrie 2007, când au fost binecuvântate sediile TRINITAS TV şi Radio TRINITAS

 

Filantropie și bunăstare socială

Peste 210 milioane de euro au fost investiți pentru activități caritabile de către Biserica Română din 2007. ­Biserica a semnat acorduri cu diverse organisme ale Guvernului român pentru coordonarea și implementarea eficientă a programelor de caritate.

„Sănătate pentru sate” este un proiect inițiat de Patriarhie după semnarea unui protocol cu ​​Ministerul Sănătății din ­România în septembrie 2015. Potrivit unui raport publicat de Agenția de știri BASILICA, Biserica Română deține 107 centre de zi pentru copii, 52 de birouri de asistență socială și centre comunitare, 38 de centre de tip familial, 51 de grădinițe de tip social și after-school, 13 locuințe protejate, 15 centre de urgență (pentru persoanele sărace, pentru ­victimele violenței în familie și pentru victimele traficului de persoane), 18 campusuri, 51 de centre educaționale.

Numai în 2019, peste 45.000 de copii au beneficiat de programele Bisericii. Biserica desfășoară programe notabile pentru susținerea șomerilor, victimelor traficului de persoane și violenței ­domestice, deținuților eliberați și ­victimelor dezastrelor naturale.

Biserica gestionează proiecte educaționale unice, precum „Hristos împărtășit copiilor” și „Alege școala!” pentru copiii de școală și cei care au abandonat școala. „Sănătate pentru sate”, un proiect medical inițiat de ­Biserică, de care beneficiază numeroși oameni. „Donează sânge, salvează o viață” și „Sănătate la un clic distanță” au contribuit la cel mai considerabil număr de donatori de sânge din țară (peste 35.000).

Patriarhia Română s-a asociat cu magazinele Selgros Cash & Carry și Carrefour pentru a livra săptămânal produse alimentare și de igienă prin intermediul centrelor sociale. Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” și Centrul rezidențial „Sfântul Silvestru” răspund nevoilor persoanelor în vârstă. Centrul de consiliere și informare „Sfânta ­Împărăteasă Elena” a fost inaugurat în luna august 2020. Centrul va oferi sprijin femeilor aflate în crize de sarcină. Mai mult, Patriarhul Daniel a donat o icoană și 6.000 de euro noului centru de sarcină pentru criză.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a inaugurat Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie Taumaturgul” din Bucureşti, cu prilejul aducerii la hramul Catedralei Patriarhale a moaştelor Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, 24 octombrie 2012

 

Biserica și-a asumat o grijă excep­țională pentru a răspunde nevoilor romilor, având în vedere că 621.000 dintre ei trăiesc în România. Biserica gestionează în jur de nouă programe sociale diferite, de sănătate, dezvoltare a ­infrastructurii, angajare și asistență spirituală pentru romi. Federația „Filantropia” este un ONG înființat de Biserica Română pentru a spori impactul și eficiența acțiunilor sociale ale Bisericii și ale instituțiilor sale. Acesta este unul dintre multe alte ONG-uri ale Bisericii.

Asociația de filantropie ortodoxă din Alba Iulia, Misiunea socială „Diaconia”, Fundația pentru copii „Sf. Sava”, Fundația „Filantropia Ortodoxă“ din ­Deva, Asociația filantropică creștin-ortodoxă „Sfântul Vasile cel Mare” sunt câteva alte inițiative.

 

Eforturi de suport COVID

Biserica a organizat ample programe de conștientizare. Mai mult, alimen­tația, cazarea și facilitățile pentru carantină au fost furnizate de mai multe instituții bisericești. Nouă mănăstiri din Arhiepiscopia Iașilor au furnizat seturi de lenjerii de pat pentru spitale pentru a se putea ocupa de epidemia COVID-19. Peste 25 de arhiepiscopii/episcopii ale Bisericii Române au strâns fonduri, au furnizat echipamente medicale, au donat sânge, au creat centre de carantină, au sprijinit persoanele fără adăpost, au furnizat alimente și alte nevoi de bază precum măști și materiale de protecție. Biserica Română a investit peste 820.000 de euro pentru eforturile de sprijin în contextul COVID.

Patriarhul Daniel a donat peste 2.000 de euro din fondurile sale personale pentru a cumpăra echipamente de protecție pentru voluntarii implicați în campania socială a Patriarhiei „Ajută cu bucurie”, orientată spre a sprijini pacienții izolați din toată România.­ ­Arhiepiscopii, episcopii și preoții au ­donat din salariile lor pentru a sprijini eforturile anti-COVID.

În afară de programele sociale și de caritate vaste operate de Patriarhie, fiecare eparhie a Bisericii Române își pune în aplicare propriile programe filantropice și de bunăstare. Mănăstirile Bisericii României activează în slujba celor săraci, nevoiași și bolnavi. Un exemplu rămân lucrările filantropice ale maicii Ecaterina de la Așezământul „Sfântul Leontie” din Rădăuți. Biserica și organismele ei oferă asistență socială, sanitară și spirituală unui număr substanțial de părți defavorizate ale populației.

 

Turism

Biserica Română are multe biserici și mănăstiri minunate care încurajează deopotrivă turiștii și pelerinii. Românii au exercitat o grijă excepțională pentru a-și păstra instituțiile duhovnicești ­într-un mod organizat. BASILICA ­Travel, agenția de turism deținută de Biserica Ortodoxă Română, este o altă activitate unică. Agenția operează tururi în România și în străinătate. Profitul generat de agenție este utilizat de ­Biserică pentru a-și susține activitățile sociale și pastorale. Potrivit unui raport al Wall Street România, agenția de turism BASILICA a înregistrat o cifră de afaceri de 1,41 milioane de euro în 2017.

 

Responsabilizarea laicilor

În afară de filantropie și de misiunea socială, Biserica are grijă și își cinstește credincioșii într-o manieră extinsă. ­Patriarhia a exercitat o grijă deosebită pentru a onora și prețui succesul și contribuțiile celebrităților și ale mirenilor deopotrivă. Din 2014, diverse episcopii ale Bisericii României găzduiesc „Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși”. Peste 4.000 de tineri din diferite comunități ortodoxe răsăritene de pe glob participă la eveniment.

 

Educaţie

Există aproape 25 de universități care oferă studii și cercetări ample în teologia ortodoxă și în domeniile relaționate în România. Educația teologică ortodoxă a suferit schimbări drastice după căderea comunismului. Cu toate acestea, predarea religiei în școlile din România (un stat laic) rămâne un subiect controversat și foarte dezbătut. Hotărârea din 2014 a Curții Constituționale din România de oprire a educației religioase obligatorii s-a confruntat cu un protest din partea Bisericii.

Cu toate acestea, în iunie 2020, ­Parlamentul României a amendat o lege recentă pentru a include educația ­sexuală obligatorie în programele școlare oficiale. Biserica Română a protestat față de această decizie pe care a numit-o un atac la inocența copilăriei. Prin ­urmare, Parlamentul a trebuit să renunțe la noua lege pentru educație sexuală obligatorie.

 

Relații cu Guvernul

Biserica Română s-a bucurat de relații extinse cu autoritățile guvernamentale de la căderea comunismului. Biserica a câștigat anumite drepturi și privilegii din partea Guvernului. Statul român recunoaște rolul substanțial al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, recunoaște și rolul altor culte.

Biserica a rămas constant un simpatizant al monarhiei române. Regele Mihai I al României, fostul monarh al României, a avut parte de o înmormântare impunătoare în decembrie 2017. Slujba funerară a fost prezidată de ­Patriarhul Daniel. Patriarhul României a declarat că regele răposat a fost ­
un simbol al suferinței și speranței ­poporului român.

 

Sărbătorind România

Începând cu anul 2008, Biserica ­dedică teme specifice (omagială și comemorativă) în fiecare an. Anul 2020 este proclamat: „An omagial al pasto­rației părinților și copiilor” și „An comemorativ al filantropilor ortodocși români”. Biserica Română își intensifică acti­vitățile duhovnicești, culturale, misionare și ­filantropice pe baza temelor stabilite.

În octombrie 2019, pentru a cinsti satele românești, Preafericitul Părinte Patriarh, episcopii și preoții au oficiat Sfânta Liturghie la București în veșminte speciale cu motive tradiționale pentru a evidenția importanța satului românesc ca păstrător al tradițiilor, culturii și spiritualității țării. Catedrala Patriarhală a marcat în mod special ­zilele satului românesc.

 

Perspective panortodoxe,
ecumenice și interreligioase

Biserica din România s-a menținut deschisă întâlnirilor ortodoxe și ecumenice de anvergură. Conducerea Bisericii Române a folosit o abordare deschisă și obiectivă a schismelor recente din lumea ortodoxă. Patriarhul Daniel a subliniat importanța sinodalității ortodoxe la întâlnirile panortodoxe ca un mod ideal de rezolvare a schismelor interortodoxe. Patriarhia Română a avut probleme cu Patriarhia Ierusalimului asupra Așezământului din Ierihon. Cu toate acestea, problemele au fost depășite prin dialog și reconciliere.

Ei au rămas întotdeauna deschiși la dialog și cooperare cu Biserica ­Romano-Catolică, cu Bisericile Ortodoxe Orientale și cu organisme ecumenice precum CMB. Prof. dr. Ioan Sauca, ­secretarul general interimar al CMB, este un membru credincios al Bisericii Ortodoxe Române. Chiar dacă Biserica Română are relații bune cu Vaticanul și Biserica de rit latin, ea întâmpină mai multe dificultăți cu ritul uniat ­greco-catolic român.

Biserica Română păstrează un nivel crescut de cooperare cu alte comunități religioase din țară în comparație cu primii ani ai guvernării postcomuniste. Ea conduce Consiliul Consultativ al Cultelor (o organizație etică, autonomă, apolitică, nonguvernamentală și nonprofit). Această organizație este o federație formată din 13 instituții religioase recunoscute legal în România. Biserica din România a negociat cu instituțiile guvernamentale pentru a primi titlul de „Biserică națională” în Constituția României.

Astfel de negocieri extinse pot dura mult timp pentru a obține, în mod obișnuit, rezultatele dorite, dată fiind natura seculară a statului român. Cu toate acestea, fără nici o îndoială, putem afirma că Biserica Ortodoxă Română este „adevărata” Biserică națională a României, deoarece ea însumează în mod unic toate caracteristicile necesare ale unei instituții naționale.

 

Mitropolia Autonomă a Basarabiei din Republica Moldova

În Republica Moldova, cel puțin 13% din populație aparține Mitropoliei Autonome a Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române. Mitropolia a întâmpinat multe dificultăți. A fost înființată în 1918, dar a rămas inactivă în timpul ocupației sovietice (1944-1991). Aceasta a fost reactivată în 1991, dar a primit recunoașterea statului în 1994 doar după o luptă legis­lativă prelungită cu autoritățile din ­Republica Moldova.

În prezent, mitropolia este formată din patru eparhii, respectiv Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți, Episcopia Basarabiei de Sud și Episcopia de Dubăsari și Transnistria. Doar câteva Biserici ­Ortodoxe recunosc Mitropolia Basarabiei. Mitropolia autonomă a Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române are întâlniri dificile cu Mitropolia Chișinăului și a între­gii Moldove a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română a adoptat o poziție de cooperare frățească și pașnică între cele două mitropolii. Biserica îndeplinește un rol semnificativ în viața spirituală și socială a credincioșilor ortodocși basarabeni. De exemplu, „Diaconia“, o instituție socială a Mitropoliei Basarabiei, activează în toată Republica Moldova din 2001. Organizația desfăşoară acţiuni sociale în domenii ca responsabilizarea tinerilor, cel al prevenirii şi tratării consumului şi abuzului de substanțe, al oferirii de adăpost și îmbrăcămintei, al îngrijirii medicale, al protecției copilului etc.

 

La finalul primei Liturghii oficiate pe șantierul Catedralei Naţionale cu prilejul „Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși”, 4 septembrie 2016

 

Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala Națională rămâne o biserică emblematică în construcție în București, capitala României. După ­finalizarea ei în 2024, această biserică se așteaptă să fie cea mai mare ­catedrală creștin-ortodoxă din lume. Sfinţirea a avut loc pe 25 noiembrie 2018 de către Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului și Patriarhul ­Daniel al României.

Mulți au criticat construirea catedralei drept o risipă de fonduri naționale.

Cu toate acestea, criticii uită că ideea de construire a unei catedrale naționale în România nu e ceva nou. Ideea a apărut după Războiul de Independență al României (1877-1878). Mai mult, aceasta nu este prima biserică construită cu un efort financiar și uman atât de mare. Există multe catedrale și biserici creștine care sunt construite și conservate în mod generos de mai multe culte creştine de pe glob.

Apreciez faptul că administrația ­Bisericii Române a oferit o abordare rezonabilă în îmbunătățirea structurilor administrative și instituționale ale Bisericii, fără a compromite viața duhovnicească a credincioșilor. Biserica Română se deprinde cu nevoile spirituale și sociale ale credincioșilor ei, prin menținerea puternică a valorilor creștine. Aceasta înseamnă că România și Biserica ei națională sunt dincolo de critici? Desigur că nu. Ele apar prin provocările modernității și globalizării. Luptele lor sunt imense. Pe fondul provocărilor și luptelor, Biserica națională a României merge mai departe.

 

Momentul solemn al citirii Actului de sfințire a Catedralei Națio­nale, 25 noiembrie 2018

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de 29 septembrie 2020, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ­cu tema Pastorația familiei creștine azi.

 

Sfântul Sinod a apreciat că, în acest an marcat sever de pandemie, Biserica și-a adecvat metodele de pas­to­rație unei realități dificile, transmițând mesajul Evangheliei inclusiv în mediul on-line.

Totuși, s-a constatat insuficiența comunicării mediatice în raport cu starea de comuniune pe care credincioșii o trăiesc în mod firesc prin participarea fizică la viața liturgică a comunității. De asemenea, telemunca și școala on-line ­reprezintă doar o soluție provizorie, până la depășirea stării provocate de pandemie.

Închiderea școlilor a afectat semnificativ procesul educațional, elevii și profesorii nefiind suficient pregătiți pentru desfășurarea cursurilor on-line. De aceea, ­Patriarhia Română, prin intermediul proiectului „Alege şcoala!” şi al eparhiilor, a venit în sprijinul elevilor şi ­cadrelor didactice din comunităţile dezavantajate, oferind acestora aproape 5.000 de tablete sau alte dispozitive electronice.

Ținând cont de cele menționate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române:

Ia act de situația pastorației familiei în contextul pandemic actual și de acțiunile social-filantropice întreprinse de Biserica Ortodoxă Română;

Solicită tuturor parohiilor intensificarea activităților ­dedicate pastorației familiei, precum și cultivarea relației dintre familie și Biserică;

Îi îndeamnă pe toți credincioșii să cultive, prin rugăciune și fapte de caritate, educația creștină a copiilor și tinerilor, acordând sprijin spiritual și material mai ales familiilor defavorizate.

De asemenea, Sfântul Sinod a luat act de următoarele reglementări legislative recente:

Legea nr. 137/2020  pentru declararea lui Mihai ­Viteazul, Domnul Țării Românești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, martir și erou al națiunii române. Ziua dedicată ceremoniilor pentru comemorarea domnitorului a fost stabilită la data de 27 mai a fiecărui an.

Legea nr. 138/2020 pentru declararea personajelor istorice Horea, Cloșca și Crișan martiri și eroi ai națiunii române și pentru comemorarea la data de 8 noiembrie a Martirilor Români de la Beliș. Ceremoniile pentru comemorarea celor trei martiri și eroi, Horea, Cloșca și Crișan, se vor desfășura în fiecare an în ziua de 2 noiembrie, iar în ziua de 8 noiembrie a fiecărui an va fi comemorată Ziua Martirilor Români de la Beliș.

 

 

Pastorația familiei azi, dezbătută în ședința Sfântului Sinod

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit marți, 29 septembrie 2020, în şedinţă de lucru, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Lucrările Sfântului Sinod, dedicate pastorației familiei în contempo­raneitate, au fost precedate de o slujbă de Te Deum oficiată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

 

În deschidere, Întâistătătorul ­Bisericii noastre a subliniat faptul că şedinţa de lucru a Sfântului Sinod este tematică, având un subiect intitulat „Pastoraţia familiei azi în Biserica Ortodoxă Română”: „Ne ­bucurăm că toți cei prezenţi au arătat, pe lângă responsabilitate sinodală, pe care trebuie s-o aibă fiecare membru al Sfântului Sinod, şi dorinţa de întâlnire, de exprimare a comuniunii”.

În continuare, Înaltpreasfinţitul ­Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a fost numit în Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină, iar Preasfinţitul Părinte Daniil, ­Episcopul Daciei Felix, a fost numit în Comisia pentru comunităţi externe, ­relaţii interortodoxe, intercreştine şi ­interreligioase, ale Sfântului Sinod.

Preasfinţitul Părinte Varlaam ­Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod, a citit apoi mai multe referate întocmite de Cancelaria Sfântului Sinod privind: „Pastoraţia familiei azi în Biserica Ortodoxă Română”; „Reglementările legislative recente în legătură cu activitatea Bisericii ­Ortodoxe Române” şi referatul privind etapele elaborării Regulamentului cimiti­relor în contextul anului 2021, „Anul come­morativ al celor adormiţi în Domnul; va­loarea liturgică şi culturală a cimitirelor”.

 

 

În referatul „Pastoraţia familiei azi în Biserica Ortodoxă Română” s-a precizat că anul 2020 a fost o provocare, atât pentru societate în general, cât şi pentru familie în special, din cauza pandemiei de COVID-19, și „prin limitările de întrunire şi circulaţie din prima parte a anului, prin trecerea la şcolarizarea de tip on-line şi prin promovarea ­telemuncii, dar şi prin mai mult timp petrecut în familie”.

„Conţinutul mesajului Bisericii către familii rămâne același, respectiv cel propovăduit de Evanghelie şi de Tradiţia Bisericii şi dezvoltat în lucrările Sfinţilor Părinţi, astfel: modelul suprem al familiei este comuniunea de iubire din Sfânta Treime şi iubirea lui Hristos faţă de Biserica Sa. În familia creştină, cadrul intim cel mai de preţ pentru cultivarea iubirii conjugale, părinteşti, filiale şi frăţeşti, relaţia părinţi-copii se înţelege mai ales din perspectiva relaţiei de iubire a lui Dumnezeu cu oamenii. Familia este binecuvântarea şi icoana iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate, un spaţiu sacru al lucrării harului Preasfintei Treimi orientat spre viaţă şi iubire eternă. În familia creştină credincioasă, copilul învaţă să caute familia spirituală sfinţitoare, adică Biserica, ai cărei membri sunt prin harul Duhului Sfânt fii şi fiice, fraţi şi surori, părinţi şi maici duhovni­cești în Hristos, Fiul Tatălui ceresc. În faţa provocărilor actuale şi a modelelor străine de valorile creştine, susţinerea familiei constituie o prioritate în activitatea pastoral-misionară a ­Bisericii. Creşterea spirituală a copiilor este esenţială. Copiii nu se nasc doar pentru o viaţă terestră, ei se nasc pentru ca să poată deveni prin Botez şi cetăţeni ai patriei cereşti”, se menţionează în referatul „Pastoraţia familiei azi în ­Biserica Ortodoxă Română”.

Totodată, în paginile aceluiaşi referat se face referire şi la dreptul constituţional al părinţilor de a oferi educaţie copiilor: „În contextul adoptării în ziua de 10 martie 2020 de către Camera ­Deputaţilor a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care prevede obligativitatea organizării în şcoli, cel puţin semestrial, a unor programe pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, Patriarhia Română a solicitat preşedintelui României, Parlamentului şi Guvernului României să identifice mijloacele cele mai potrivite pentru ca orele care vizează educaţia pentru viaţă să-şi păstreze caracterul opţional, iar programele şcolare să fie elaborate potrivit valorilor morale. Ulterior, în ziua de 3 iunie 2020, Camera Deputaţilor în calitate de for decizional a adoptat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care prevede ca programele de educaţie pentru viaţă să se deruleze sistematic în unităţile şcolare cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor”.

Totodată, a fost menţionat şi faptul că Patriarhia Română susţine şi promovează educaţia copiilor şi a tinerilor, sprijinind elevii defavorizaţi, în vederea participării la activităţi educaţionale organizate de școală sau de Biserică prin oferirea de ghiozdane, rechizite şi tablete.

În referatul privind reglementările legislative recente în legătură cu activitatea Bisericii Ortodoxe Române au fost enumerate mai multe acte normative, adoptate şi publicate în „Monitorul Oficial al României”, precum: Legea nr. 137/2020 pentru declararea lui ­Mihai Viteazul, Domnul Ţării Româneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, martir şi erou al naţiunii române; Legea nr. 138/2020 pentru declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, martiri şi eroi ai naţiunii române, şi pentru comemorarea la data de 8 noiembrie a Martirilor Români de la Beliş; Legea nr. 193/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
Legea nr. 194/2020 pentru modificarea art. 1, alin. (1), din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobiliare aflate în folosinţa unităţilor de cult etc.

Al treilea referat citit în plen de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul s-a referit la aducerea la îndeplinire a punctului 2 al Hotărârii sinodale nr. 4103/2020 privind identificarea unui imobil pretabil pentru locuinţă de episcop (casă arhierească) pentru chiriarhul Episcopiei Daciei Felix şi achiziţionarea acestuia.

A urmat lansarea a două lucrări apărute recent la Editura BASILICA a ­Patriarhiei Române: „Lumini pentru viaţă” în două volume, primul dedicat educaţiei religioase, iar cel de-al doilea familiei creştine; şi „Familia creştină, icoană a iubirii lui Dumnezeu. Incursi­u­ne literară”. „Volumul I din «Lumini pentru viaţă», dedicat educa­ţiei religioase, se deschide cu o ima­gine de la o oră de religie făcută în biserică, în care elevii sunt învă­ţaţi să se închine, iar pe pagina de titlu apare icoana Mântuitorului Iisus Hristos înconjurat de copii. Mântuitorul poartă pe braţele Sale un copil despre care tradiţia spune că a fost Sfântul Ignatie Teoforul. Ambele volume apar sub egida anului 2020, ca An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor”, a precizat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.

La ambele volume, cuvintele înainte au fost întocmite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Cuvântul înainte la primul volum este mesajul rostit de ­Patriarhul României cu prilejul deschiderii lucrărilor conferinţei pastoral-misionare de primăvară a clericilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, în data de 30 mai 2016, şi se intitulează „Educaţia copiilor şi a tinerilor – cea mai valoroasă investiţie”. La al doilea volum, Cuvântul înainte, intitulat „Părinţii şi copiii în lumea iubirii lui Dumnezeu”, este mesajul Preafericirii Sale adresat cu prilejul Duminicii părinţilor şi a copiilor din data de 3 iunie 2012.

„Primul volum conţine studii care au fost publicate fie în perioada interbelică, fie în perioada regimului comunist, în periodicele bisericeşti, sau după 1989, şi sunt semnate de nume prestigioase ale învăţământului teologic românesc, profesori şi clerici precum Mihai Bulacu, Emilian Corniţescu, Dumitru Călugăr, Nicolae Petrescu, Constantin Grigoraş, Petre Semen, Ioan C. Teşu. De asemenea, sunt două studii aparţinând unor profesori de teologie mireni, şi anume prof. dr. Vasile G. Ispir şi conf. dr. Adrian ­Lemeni. Există studii semnate de doi laici implicaţi în viaţa Bisericii. Ilie Fonta, fost secretar de stat pentru culte, semnează studiul intitulat «Valenţele ­educative ale religiei». Prof. dr. Romiţă Iucu, fost prorector al Universităţii din Bucureşti, actualmente preşedintele Consiliului de orientare şi analiză strategică, are studiul «Educaţia religioasă, componentă a teoriei educaţiei» (…). Al doilea volum, dedicat familiei creştine, se deschide cu două studii aparţinând Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Studiile din acest volum pot fi grupate tematic: cele care exploatează învăţătura Vechiului şi Noului Testament cu privire la familie, la Taina Nunţii, unde aş aminti studiile ierarhului Vasile Coman, Episcopul Oradiei, «Familia în lumina Sfintei Scripturi» şi «Îndrumări cu privire la căsătoria tinerilor teologi». De asemenea, pr. prof. dr. Vasile Mihoc, tată de mulți copii, semnează studiul «Căsătoria şi ­familia în lumina Sfintei Scripturi. ­Naşterea de prunci – scop al căsătoriei». Învăţătura Sfintei Evanghelii cu privire la familie a fost tratată de pr. prof. dr. Mihai Vizitiu în studiul «Familia în învăţătura Mântuitorului şi a Sfinţilor Apostoli». Perspectiva patristică asupra familiei a fost abordată de foarte mulţi teologi, însă acest volum are în cuprinsul său un singur studiu dedicat acestei teme, şi anume cel al pr. Marin Branişte de la Viena, «Concepţia Sfântului Ioan Gură de Aur despre familie». Taina căsătoriei aste analizată atât din punctul de vedere al învăţăturii dogmatice, cât şi al tradiţiei canonice a Bisericii în studiul prof. dr. Iorgu Ivan, «Căsătoria – Sfântă Taină a Bisericii şi instituţie juridică a statului», şi de către pr. prof. dr. Vasile Răducă, «Căsătoria – Taină a dăruirii şi a desăvârşirii persoanei» (…). Familia şi provocările societăţii actuale sunt abordate de către regretatul pr. prof. dr. Nicolae Achimescu în studiul său «Familia creştină între tradiţie şi modernitate. Consideraţii teologico-sociologice», în studiul pr. prof. dr. Dumitru Popescu, «Familia în cultura secularizată», în studiul pr. Ionuţ Popa, «Problema familiei creştine astăzi. Pastoraţia copiilor, a tinerilor şi a bătrânilor», şi în studiul Înaltpreasfin­ți­tului Părinte ­Mitropolit Andrei Andreicuţ, «Familia, copiii şi tinerii – educarea lor şi viitorul omenirii». Cartea «Familia creştină, icoană a iubirii lui Dumnezeu. Incursiune literară» cuprinde mai multe poezii şi fragmente din proza românească cu privire la familie, copilărie, părinţi, bunici şi copii. Selecţia textelor a fost făcută de Daniela Şontică, redactor la ­«Ziarul ­Lumina». Volumul se deschide cu un ­Cuvânt înainte alcătuit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, intitulat ­«Bucuria familiei binecuvântate», fiind mesajul adresat cu prilejul Duminicii părinţilor şi copiilor în Patriarhia ­Română, 7 iunie 2009. Urmează și o galerie vastă şi diversă de fotografii de foarte bună calitate”, a precizat Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

În continuare, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au vizionat filmul documentar „Părinţi şi copii în iubirea lui Hristos”, realizat de TRINITAS TV, iar la final toţi ­ierarhii prezenţi au primit din partea Patriarhului României Diploma ­Omagială a anului 2020 cu medalie.

Trei zile de sărbătoare închinate Ocrotitorului Bucureștilor

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, din perioada 25-27 octombrie 2020, a avut loc anul acesta în condiţii diferite, de maximă precauție, ordine și protecție, sub semnul respectării riguroase a normelor igienico-sanitare impuse de starea de alertă specială în care s-a aflat municipiul București.

 

Măsuri speciale

În contextul pandemiei, în care Biserica însăși a desfășurat o intensă campanie de promovare și con­știentizare a regulilor igienico-sanitare, în vederea adecvării la contextul stării de alertă din București și pentru organizarea în condiții de reală siguranță a sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din acest an, au fost luate următoarele măsuri speciale:

– accesul la raclă s-a făcut pe un singur rând de persoane care au așteptat una în spatele celeilalte, păstrând distanța de 1,5 m între ele;

– pe trotuarul cu un culoar unic de acces au fost trasate marcaje de staționare pentru facilitarea păstrării acestei distanțe;

– pe marginea traseului unic de acces au fost amplasate anunțuri cu privire la păstrarea distanței și respectarea normelor igienico-sanitare;

– s-a creat un flux unic de circulaţie a credincioșilor, cu intrare de la baza Dealului Patriarhiei şi cu ieșire separată, pe strada Patriarhiei spre strada 11 Iunie;

– voluntarii prezenți au purtat permanent măști de protecție și mănuși şi au oferit credincioșilor materiale de dezinfectare și igienă;

– s-a renunţat la procesiunea „Calea Sfinților” la care participau foarte mulți preoți și credincioși mireni;

– s-a redus numărul de clerici slujitori și cântăreți bisericești la toate slujbele sărbătorii;

– s-a redus perioada de expunere a sfintelor moaște spre închinare la doar trei zile (25-27 octombrie);

– s-au protejat raclele cu moaștele sfinților cu un material care a permis o permanentă igienizare.

 


Sărbătoarea Ocrotitorului Bucureștilor pe Colina Bucuriei

Sărbătoarea hramului de toamnă al ­Catedralei Patriarhale a început duminică, 25 octombrie 2020, în aceste condiții ­speciale.

La orele dimineții, cu flori și cărți de rugăciuni în mâini, credincioșii aștep­tau, în condiții de maximă pre­cauție, ordine și distanțare socială pe trotuarul cu un culoar unic de acces, să se închine la sfintele moaș­te așezate în „Baldachinul Sfinților”. Cu două zile înainte de sărbătoarea sa, în glasul clopotelor, al toacei și al cântărilor bisericești interpretate de membri ai Grupului psaltic „Tronos”, racla cu cinstitele odoare duhov­nicești ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureș­tilor, a fost scoasă din Catedrala Patriarhală și așezată spre închinare în „Baldachinul Sfinților”, alături de sfintele moaște ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, chemând pe oameni la împreună-rugăciune și părtășie la binecuvântarea lui Dumnezeu. În contextul Anului omagial al pasto­ra­ției părinților și copiilor, a fost adusă spre închinare și racla cu moaștele Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, de la parohia bucureșteană „Sfântul Stelian”-Lucaci. ­Procesiunea a fost condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureș­tilor.

În continuare, Preasfințitul Părinte ­Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit Sfânta Liturghie la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, înconjurat de un sobor restrâns de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale. În cuvântul de învăță­tură rostit, ierarhul a tâlcuit în­țe­lesurile duhovnicești ale Evangheliei duminicale rânduite (Luca 8, 26-39).

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. conf. dr. Stelian Ionașcu.

 

Prinos de laudă
adus Sfântului Mucenic Dimitrie

În seara din ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, credincioșii din Capitală veniți la Patriarhie au participat la slujba Privegherii în cinstea sfântului, săvârșită la Altarul deschis din apropierea Catedralei Patriarhale de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

La finalul Vecerniei unite cu Litia, îna­inte de a începe Utrenia, Preasfin­țitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat aspecte din viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Cântările de laudă în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie au fost oferite de Grupul psaltic „Potirul” al Mănăstirii Radu Vodă din București.

Luni, 26 octombrie, pe Colina Bucuriei au continuat slujbele prilejuite de sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. Perpetuând frumoasa tradiţie din anii anteriori, pelerini şi credincioşi au urcat Dealul Patriarhiei purtând pe buzele lor rugăciuni de laudă şi cerând ajutorul celor care s-au făcut plăcuţi lui Dumnezeu, care i-au întâmpinat prin sfintele lor moaşte la „Baldachinul Sfinţilor”. Respectând măsurile de igienă recomandate de autorităţile competente, creştinii au trecut pe la raclele moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, cu bucuria apropierii de sfinţi şi a primirii binecuvântării lor.

În această zi de mare sărbătoare, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, a fost adusă cinstire Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, prin Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor restrâns de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit textele evanghelice citite la slujba Privegherii din ajunul sărbătorii şi la Sfânta Liturghie, arătând faptul că Mântuitorul a profeţit dificultăţile pe care Biserica le va întâm­pina în misiunea sa, care deseori vor culmina prin mucenicia creș­tinilor.

Răspunsurile la strană au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei ­Române dirijată de pr. conf. dr. Stelian Ionașcu.

 

Prăznuirea Sfântului
Cuvios Dimitrie cel Nou

Prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care de aproape un sfert de ­mileniu ocroteşte Catedrala Patriarhală, Capitala ţării noastre şi pe locuitorii ei prin sfintele sale moaşte, a început pe Colina Patriarhiei luni, 26 octombrie, când au fost săvârşite slujba Vecerniei unită cu Litia şi cea a Privegherii de către Preasfinţitul Părinte Timotei ­Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Bucureştilor, înconjurat de un ­sobor de preoţi şi diaconi.

La sfintele slujbe au participat aproximativ 200 de credincioşi din Capitală, care au ocupat locurile desemnate din zonele delimitate aflate în faţa Altarului de vară al sfântului locaş. Totodată, pe tot parcursul zilei, precum şi în timpul serviciului divin, mulţime mare de pelerini, în deplină ordine şi respectând normele de distanţare recomandate, au luat binecuvântare de la Sfântul Cuvios Dimitrie, prin închinarea la sfintele sale moaşte aşezate în „Baldachinul ­Sfinţilor”.

După slujba Vecerniei, Preasfinţitul Părinte ­Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre viaţa simplă şi smerită a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care o vreme a fost păstor, asemănându-l cu alţi bărbaţi sfinţi care au fost chemaţi de Dumnezeu de la turme pentru a vesti cuvântul Său în lume.

Cântările de laudă aduse sfântului ocrotitor al Bucureştilor şi răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, într-o formulă restrânsă, dirijat de părintele arhidiacon Mihail Bucă.

 

 

 

„Cinstirea sfinților este izvor
de pace și bucurie, de sănătate
și binecuvântare”

După două zile de rugăciune neîntreruptă, sărbătoarea Sfântului Cuvios ­Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul cetății Bucureștilor, a culminat marți, 27 octombrie, pe Colina Bucuriei, cu săvârșirea Sfintei Liturghii, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală.

Credincioșii din Capitală au ocupat încă de dimineață cele 200 de locuri de­semnate din zonele delimitate aflate în fața Altarului de vară, așteptând cu ­evlavie începutul Sfintei Liturghii pentru a aduce laudă lui Dumnezeu.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, încon­jurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic de la Matei 11, 27-30, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat: „Cinstirea sfinților este izvor de pace și bucurie, de sănătate și binecuvântare”. De asemenea, Patriarhul României a precizat că semnele Împă­răției lui Dumnezeu în lumea aceasta sunt Sfintele Taine ale Bisericii. „Prin întruparea Împăratului Veșnic, Fiul Tatălui ceresc, Împărăția lui Dumnezeu a venit aproape de noi. Fiul lui Dumnezeu a venit în mijlocul nostru ca noi să fim duși în Împărăția Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Semnele lucrătoare ale Împărăției Preasfintei Treimi în lumea aceasta sunt, în primul rând, Sfintele Taine ale Bisericii. De aceea, toate Sfintele Taine ortodoxe, cu excepția Tainei Pocăinței, care este legată de Taina Euharistiei, încep cu formula «Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor». Cu alte cuvinte, prin Sfintele Taine ni se dăruiește în arvună Împă­răția lui Dumnezeu, iar noi tainic intrăm în ea. În mod deosebit, Sfânta Liturghie este Taina Împărăției cerurilor, care vine spre noi, pentru ca noi să ne pregătim să intrăm în aceasta. De aceea, cea mai frumoasă icoană a Împărăției cerurilor este reprezentată prin iconostas sau catapeteasmă, unde vedem pe Sfinții Proroci, Apostoli, pe Mântuitorul și ­Maica Domnului, precum și pe sfinții cei mai importanți venind spre noi, apropiindu-se de noi ca noi să ne apropiem de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a explicat că tot ceea ce vedem în viața sfinților cuvioși este modul de lucrare al Împărăției lui Dumnezeu în lumea aceasta. „Împărăția lui Dumnezeu nu este izbitoare, nu frapează, nu face zgomot. Ea vine tainic în sufletul omului. Poarta de intrare a Împărăției lui Dumnezeu în lumea aceasta este inima fiecărui om. De aceea, sfinții cuvioși au practicat cel mai mult rugăciunea inimii, invocând fără încetare prezența și lucrarea sfințitoare și iubitoare a lui Iisus. Acești sfinți cuvioși de Dumnezeu purtători, cum sunt numiți în calendarul nostru, sau în cărțile de slujbă, sunt receptacolele cele mai ­sensibile ale prezenței Împărăției lui Dumnezeu în lume. Aceasta vine tainic, nu forțează libertatea omului, nu intimidează, nu sperie, ci este o prezență blândă, smerită”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Moaștele cuviosului au fost pavăză, scut, izvor de bucurie și de pace”

Patriarhul României a vorbit și despre istoricul așezării cinstitelor moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în ­Catedrala Mitropolitană din București în anul 1774, devenită din 1925 Catedrală Patriarhală: „Sfântul a vindecat o mulțime de bolnavi, a ajutat o mulțime de oameni foarte întristați, necăjiți, care au trecut prin greutăți și s-a dovedit mare făcător de minuni. De aceea, numele său s-a făcut cunoscut ca urmare a minunilor sale. Acest sfânt a fost adus în țara noastră în timpul Războiului ruso-turc din anii 1768-1774, astfel încât generalul rus Petru Saltîkov a fost rugat de un credincios mai înstărit, Hagi Dimitrie din București, să lase moaștele Sfântului ­Dimitrie aici, să nu le ducă în Rusia sau în Ucraina la Lavra Pecerska, ci să le lase aici ca un fel de mângâiere pentru multele daune și stricăciuni pe care le-a produs războiul. După ce a oferit generalului o sumă importantă de bani, acesta s-a înduplecat și a lăsat moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou la această catedrală în anul 1774. De atunci și până acum, moaștele sale au fost pavăză, scut, izvor de bucurie și de pace, de mângâiere și de binecuvântare pentru locuitorii orașului, dar și pentru toți cei care au venit să-l cinstească aici”.

 

 

De asemenea, Preafericirea Sa a prezentat momentele în care Sfântul Dimitrie cel Nou și-a arătat iubirea sa față de cetatea Bucureștilor când epidemia de ciumă sau cea de holeră chinuiau populația orașului. „Sfântul a arătat de multe ori puterea și iubirea sa milostivă. Totdeauna, minunile sale erau izvorâte din iubire milostivă față de oamenii aflați în suferință. De pildă, în anul 1814, în vremea domnitorului Ioan Vodă Caragea, orașul București a fost cuprins de o puternică epidemie de ciumă. Atunci, moaștele sfântului au fost scoase din ­biserică, a fost înconjurat orașul cu ele, iar începând din acea zi ciuma a încetat să mai facă victime. În anul 1827, în vremea domnitorului Grigore al IV-lea Ghica, a fost o secetă îndelungată și foametea amenința orașul și împrejurimile. Lipsiți de orice ajutor, oamenii au nădăjduit iarăși în rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Racla sa a fost scoasă în procesiune și, ca urmare, Dumnezeu a dăruit ploaie din belșug, spre folosul oamenilor și al animalelor. În 1831, orașul București a rămas aproape pustiu din cauza molimei sau a epidemiei de holeră. În 15 septembrie 1831, moaștele au fost scoase la Câmpia Filaret, Parcul Carol de astăzi, unde generalul Pavel Kiseleff, președintele Divanului Țării, pentru că atunci țara era sub administrație rusească, a organizat o mare procesiune religioasă și sfântul a fost purtat de clerici pe această câmpie, astfel încât, prin rugăciunile adresate lui, numărul morților care până atunci atingea un total de 160 pe zi a scăzut repede, iar în cele din urmă a încetat molima holerei”, a reliefat ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

La sfârșitul Sfintei Liturghii de la ­Altarul de vară din ziua sărbătoririi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Întâistătătorul Bisericii ­Ortodoxe Române a mulțu­mit tuturor celor care au contribuit la buna desfă­șu­rare a evenimentelor ocazionate de hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale din acest an: Preasfințiților Episcopi-vicari care au săvârșit în aceste zile atât Sfânta Liturghie, cât și slujbele de priveghere la Altarul de vară; Primăriei Municipiului București, Administra­ției Monumentelor și Patrimoniului Turistic a Municipiului București, Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Poliției Locale a Municipiului București, Poliției Locale a Sectorului 4, Secției 14 Poliție din Bucureşti, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucu­rești-Ilfov, Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, membrilor Perma­nenței Consiliului Național Bisericesc, membrilor Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, pă­rinților slujitori de la Catedrala Patriarhală, părinților slujitori ai coralelor și grupurilor psaltice care au înfrumu­sețat slujbele în aceste zile de sărbătoare, preoților și protopopilor din ­Arhiepiscopia Bucu­reștilor, clericilor voluntari care au îndrumat credincioșii cu sfaturi duhov­nicești și celor care au distribuit materiale igienico-sanitare, Centrului de Presă al Patriarhiei Române ­(TRINITAS TV, Radio TRINITAS, Publicațiile LUMINA, Agenția de știri BASILICA, Biroul de presă și relații ­publice), Asociației Stu­den­ților Teologi Ortodocși, Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România, Ligii Tineretului Creștin Ortodox ­Român – filialele din București, Ilfov și Prahova. De asemenea, Preafericirea Sa a mulțu­mit re­pre­zen­­tanților autorităților de stat centrale și locale și oamenilor de cultură care au fost prezenți la hramul Catedralei ­Patriarhale. Patriarhul României a mul­țumit în mod călduros tuturor credin­cioșilor care au participat la evenimentele organizate în acest an pe Colina Bucuriei cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, atât pentru răbdare, cât și pentru înțelep­ciunea arătată prin respectarea exemplară a normelor igienico-sanitare.

Reintroducerea sfintelor moaşte în ­Catedrala Patriarhală s-a făcut la sfârșitul zilei de 27 octombrie, după închinarea ultimului credincios.

 

Sfințirea unei noi racle la Patriarhie pentru Mănăstirea Neamț

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit joi, 15 octombrie 2020, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, o raclă nouă în care va fi aşezat un fragment din moaştele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ. Noua raclă, realizată la Atelierele Patriarhiei Române, de dimensiuni mai mici, va purta mai uşor în procesiuni moaşte ale Sfântului Paisie la evenimente din viaţa Bisericii.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit celor prezenţi la slujba de sfinţire a raclei despre viaţa şi activitatea Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ. „Acest sfânt este de origine din Ucraina, de la Poltava, şi s-a născut în familia unui preot. A trăit în vremea când Iluminismul, ca o mişcare de secularizare în ­Europa, a pătruns mai întâi în Occident şi mai apoi şi în unele ţări din Europa de Răsărit. A trecut în Ţările Române, unde i-a găsit pe unii isihaşti, cum ar fi Vasile de la Poiana Mărului, care era tot ucrainean, şi apoi a plecat la Sfântul Munte Athos. Acolo, a adunat mai mulţi ucenici şi după o vreme a venit în ­Moldova, unde a fost primit cu obştea sa de 64 de călugări la Mănăstirea ­Dragomirna. După ce Bucovina a intrat sub stăpânire austriacă, el a plecat cu obştea mănăstirii de la Dragomirna la Mănăstirea Secu şi apoi la Mănăstirea Neamţ. A fost mult timp stareţul acestor două mănăstiri (…). În viaţa Sfântului Paisie, scrisă de Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, se spune că el nu făcea deosebire între monahii români, bulgari, sârbi, ruşi sau ucraineni adunaţi la Mănăstirea Neamţ. Deci, acest sfânt părinte avea mai întâi dragoste părintească faţă de toţi monahii, indiferent de originea lor etnică”, a spus Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a sub­liniat apoi că lucrarea Sfântului Cuvios Paisie a fost mare, pentru că el a reînnoit viața isihastă de la noi. „A început să traducă scrierile Sfinţilor Părinţi ­Răsăriteni ca fiind o sursă de înnoire şi de adâncire a vieţii duhovniceşti. În acelaşi timp, acest sfânt părinte isihast era şi un foarte bun organizator (…). Prin multa sa străduinţă a reuşit să traducă în limba slavonă Filocalia şi să o publice în 1792 într-o ediţie la Moscova şi în altă ediţie la Sankt Petersburg. Doi ani mai târziu, în 15 noiembrie 1794, a trecut la Domnul. A avut 1.000 de ucenici sau chiar mai mulţi, iar o parte dintre ei, după trecerea la Domnul a Sfântului ­Cuvios Paisie, au mers în Ucraina sau în Rusia şi au înfiinţat o mulţime de mănăstiri isihaste. Cea mai cunoscută dintre toate este mănăstirea de la Optina. ­Părinţii aceştia isihaşti, paisienii nemţeni, au dezvoltat în secolul al XIX-lea o spiritualitate isihastă ortodoxă foarte bogată, care i-a inspirat apoi pe unii scriitori ruşi creştini, cum a fost Feodor ­Dostoievski. Sfântul Paisie de la Neamţ a făcut o şcoală monahală folositoare întregii Ortodoxii. În Ţările Române, dar şi în alte ţări, el a avut ucenici deosebiţi. În prima sau a doua generaţie de ucenici au fost Veniamin Costachi şi Grigorie Dascălul”, a reliefat Preafericirea Sa.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ a fost un dar al Ucrainei pentru români, după cum Sfântul Petru Movilă a fost un dar al românilor pentru Ucraina: „Sfântul ­Cuvios Paisie de la Neamţ a fost un mare apărător al Ortodoxiei în timpul prozelitismului romano-catolic şi protestant (…). Erau deci vremuri în care Ortodoxia trebuia apărată şi vedem că apărarea ei s-a făcut mai întâi de către sfinţi rugători, sfinţi nevoitori şi sfinţi cărturari care îndemnau poporul să păstreze credinţa, dar şi să redescopere bogăţia Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe. Sfântul Cuvios Paisie a devenit un simbol al isihasmului în secolul al XVIII-lea şi în secolele care au urmat. El este un sfânt rugător în ceruri, un sfânt cu o vieţuire luminoasă şi un om de echilibru, care leagă grija pentru mântuirea sufletului de milostenie şi de organizarea vieţii bisericeşti. Să ne rugăm Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ şi tuturor sfinţilor să binecuvânteze Mănăstirea Neamţ şi toate eforturile pe care le face părintele stareţ Benedict Sauciuc, împreună cu obştea de acolo şi cu toţi credincioşii pelerini care vin să se roage la moaştele acestui sfânt”.

La final, părintele arhimandrit ­Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamț, care a fost prezent la slujba de sfințire a noii racle, ne-a vorbit despre istoricul descoperirii moaştelor Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ: „Sfântul ­Cuvios Paisie a fost înmormântat în ­Biserica Înălţării Domnului de la Mănăstirea Neamţ. Au fost multe polemici legate de locul în care ar fi înmormântat sfântul, iar pentru faptul că în 1986 s-a descoperit un sfânt necunoscut la ­Mănăstirea Neamţ, mulţi dintre cei care veneau la noi spuneau că acest sfânt necunoscut ar fi Cuviosul Paisie ­Velicicovschi. Pentru a înlătura aceste polemici, cu binecuvântarea Înaltprea­sfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, în data de 23 septembrie 2013, o comisie de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a cercetat mormântul Sfântului Paisie. Cu bucurie, vă mărturisesc faptul că am găsit trupul Sfântului Cuvios Paisie în sicriul în care a fost aşezat atunci când el a trecut la Domnul. Am luat de acolo sfintele moaşte, care au fost cercetate, şi în 20 mai 2015 am făcut o raclă mare pentru ele. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, am făcut această raclă mai mică pentru procesiuni”.

La slujba de sfințire au participat și părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, și părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator al Atelierelor ­Institutului Biblic și de Misiune ­Ortodoxă al Patriarhiei Române.

Racla cea mare cu moaştele Sfântului Cuvios Paisie va rămâne permanent în biserica Mănăstirii Neamţ.

 

Profesorul Emilian Popescu a trecut la Domnul

Vineri, 28 august, a fost zi de doliu pentru teologia românească și comunitatea academică din țara noastră. A fost prohodit de cunoscuți și apropiați reputatul profesor universitar, arheolog şi epigrafist Emilian Popescu. Bizantinologul a trecut la Domnul marţi, 25 august, la vârsta de 92 de ani, trupul neînsufleţit fiind depus în biserica Parohiei „Sfânta Vineri”-Drumul Taberei din București pentru ca toţi cei care l-au cunoscut să poată să-i aducă un ultim omagiu.

 

În ziua înmormântării, în biserica din cartierul bucureștean Drumul Taberei, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, el însuşi ucenic al profesorului Emilian Popescu, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În continuare a fost săvârşită slujba Înmormântării, la care au fost prezente personalităţi ale lumii academice şi universitare, colegi şi ucenici ai celui adormit, dar şi mulţi credincioşi care l-au cunoscut atât pentru activitatea sa științifică și didactică, cât şi pentru prezența și lucrarea din cadrul parohiei, unde era nelipsit de la Sfintele Liturghii din duminici şi sărbători.

La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a citit cuvântul de comemorare și de mângâiere pentru familie transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe ­Române, intitulat „Academicianul Emilian Popescu – un dascăl al credinţei creştine ortodoxe şi al culturii româneşti”.

În continuare, Episcopul-vicar patriarhal a citit mesajul de condoleanţe transmis de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, ­Arhiepiscopul Dunării de Jos, un apropiat colaborator al profesorului Emilian ­Popescu. În mesajul său, ierarhul a evocat cariera bogată şi viaţa virtuoasă ale celui care a format numeroase generații de ­teologi: „Domnul Emilian Popescu a fost dascălul prin excelență, savant unanim recunoscut, atât în Academie, în lumea învățaților din țară și din străinătate și, mai cu seamă, în sfânta noastră Biserică. Împletirea virtuților și hărniciei, printr-o viețuire plină de sens, cumpătată și total dăruită teologiei în latura istorică a Bizanțului, dar și a «Bizanțului după Bizanț» în țara noastră, a culminat cu trăirea sinceră, curată, echilibrată și evlavioasă, asemenea marilor modele, niciodată depășite, din tezaurul spiri­tualității creștine ortodoxe. Activ în viața Bisericii, sfetnic fidel și erudit al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, dascăl al mai multor ierarhi, monahi și nenu­mă­rați preoți, domnul profesor a unit teologia cu știința în Academie și catedra cu Altarul, pe care l-a contemplat ca pe un nou Tabor. Din smerenie a preferat să apostolească în rândurile laicatului ortodox, al cărui mare însuflețitor a fost toată viața”.

De asemenea, continuatorul său la Catedra de istoria şi spiritualitatea Bizanţului de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, părintele profesor dr. Emanoil Băbuş, a evocat personalitatea dascălului său. „Este un moment copleşitor, oricât am fi de tari. La intrarea în facultate am cunoscut un om şi un profesor. Mi-a fost mentor academic, părinte sufletesc, sfătuitor, îndrumător, iar sentimentele mele pentru domnul profesor vor rămâne în profunzimea inimii mele, într-o comuniune dincolo de cuvinte. Magistrul ne-a îndemnat să facem întotdeauna lucruri temeinice, nu compilaţie sau plagiat, pentru că pentru orice lucru vom răspunde în faţa lui Dumnezeu. Domnul profesor ne-a dat mereu sfaturi pentru anii tinereţii, valabile ca recomandări practice, pentru toată viaţa. Ne-a îndemnat să învăţăm cum să ne folosim timpul, să nu ne ocupăm mintea cu lucruri pătimaşe şi nefolositoare, să avem grijă pentru suflet, care este adevărata valoare a unui om. Domnul profesor s-a străduit să îşi îndeplinească îndatoririle faţă de Biserică şi neamul românesc până în ultimele clipe ale vieţii sale. Şi-a păstrat obiceiurile bune, gândurile frumoase, credinţa puternică, trăind activ cu speranţa mântuirii într-un dialog stăruitor cu Dumnezeu, prin rugăciune”, a spus părintele profesor Emanoil Băbuș.

Părintele profesor dr. Nicolae Chifăr de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu a rostit câteva cuvinte cu această ocazie: „L-am cunoscut pe domnul Emilian Popescu cu mulţi ani în urmă. A existat o colaborare deosebită pe linie profesională. A fost un om de o deosebită pregătire, de un simţ spiritual de mare profunzime, un om foarte apropiat, care întotdeauna putea să dea un sfat bun, purtând de grijă pentru cele ­viitoare”.

Au mai rostit cuvinte de condoleanţe şi profesorul dr. Constantin Petolescu, fost coleg şi apropiat colaborator, precum şi părintele lector dr. Marcel Cojocaru de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.

Trupul neînsufleţit al profesorului ­Emilian Popescu a fost înhumat în cimitirul Mănăstirii Cernica.

Academicianul Emilian Popescu – un dascăl al credinţei creştine ortodoxe şi al culturii româneşti

Preafericitul Părinte Patriarh a oferit Ordinul „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României“ academicianului Emilian Popescu, 24 aprilie 2018

 

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la slujba de înmormântare a domnului academician Emilian Popescu, biserica Parohiei „Sfânta Vineri”-Drumul Taberei, București, vineri, 28 august 2020

 

Cu adâncă durere în suflet, am aflat vestea trecerii din această viață a domnului academician prof. dr. Emilian Popescu, un dascăl al credinţei creştine ortodoxe şi al culturii româneşti, un mare dar al lui Dumnezeu pentru Biserica Ortodoxă Română. Alături de profesorii Teodor M. Popescu, Alexandru Elian, Virgil Cândea, domnul Emilian Popescu reprezintă laicatul ortodox român statornic în credinţă şi deschis spre universalitate, pentru care ştiinţa academică şi spiritualitatea eclesială se împletesc într-o cunună de lumină a lucrării de promovare în societate a valorilor eterne ale Evangheliei iubirii lui Hristos.

Domnul Emilian Popescu s-a născut la data de 20 februarie 1928 în localitatea Orleşti, judeţul Vâlcea, fiind unul dintre cei şapte copii ai Anei şi ai lui Gheorghe Popescu, cântăreţ bisericesc. După studiile din localitatea natală, între anii 1940 și 1947, a urmat cursurile Seminarului Teologic „Sfântul ­Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, ale Facultății de Teologie a Universității din București (1947-1948), finalizate la Institutul Teologic de Grad Universitar din București (1953-1955). A susţinut teza de licență în teologie despre Sfântul Grigorie Palama, alcătuită sub îndrumarea părintelui profesor Dumitru Stăniloae. Între anii 1948 și 1952 a urmat ­cursurile de limbi clasice ale Facultății de Filologie din Bucureşti. În anul 1970 a obținut titlul de doctor în istorie, beneficiind de o bursă de specializare la Berlin (1970). În perioada următoare (1971-1973), a obținut o bursă de cercetare din partea Fundației „Alexander von Humboldt” în centrele universitare din Bonn, Köln și ­München. De asemenea, între anii 1973 și 1986, a beneficiat de stagii de documentare la Lyon, Paris și Washington, DC.

În perioada 1956-1978 a fost cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei Române, iar între anii 1978 și 2001, profesor de bizantinologie la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, azi Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“  din Bucureşti, în această calitate fiind și conducător de doctorat la disciplina căreia i-a consacrat întreaga sa activitate: Istoria și Spiritualitatea Bizanțului. La solicitarea noastră ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, după momentul istoric al reînființării Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, a predat și la această facultate (1990-2009), contribuind alături de alți profesori la creșterea rapidă a prestigiului noii instituții.

Pentru meritele sale, a primit diverse funcții onorifice, dintre care amintim: membru corespondent al Institutului Arheologic German; membru al Biroului Comisiei Internaționale de Istorie Eclesiastică Comparată; membru al Asociației Internaționale de Patrologie; membru al Centrului de Studii Bizantine „Dumbarton Oaks” din Washington, DC; vicepreședinte al Asociației Internaționale de Studii Bizantine; președinte al Comisiei Naționale de Istorie Eclesiastică (din 2000); membru de onoare al Academiei Române (din 2006); vicepreşedinte al Comisiei Patristice a Patriarhiei Române (din 2009); membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor; membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Iașilor; membru în Consiliul Național Bisericesc; membru în Adunarea Națională Bisericească.

Personalitate marcantă a teologiei românești și a Bisericii Ortodoxe Române, domnul Emilian Popescu s-a remarcat prin cercetarea și evidențierea documentelor care atestă apostolicitatea creștinismului românesc, ca urmare a predicării Evangheliei lui Hristos de către Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip în provincia romană ­Scythia Minor (Dobrogea).

Demn de remarcat este și faptul că a fost un bun cunoscător al limbilor clasice, dar și al mai multor limbi moderne, o parte din studiile domniei sale fiind publicate în limbile germană, engleză și franceză. Această competenţă lingvistică a condus la publicarea și receptarea operei sale în spațiile germanofon, anglofon și francofon. A participat la congrese şi simpozioane internaţionale de epigrafie şi istorie.

Deși toate lucrările sale au o certă valoare științifică, amintim doar câteva dintre acestea, pentru a surprinde universul preocupărilor sale academice: Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII, descoperite în România, București, 1976 (distins cu Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române pe anul 1978); Christianitas Daco-romana, Florilegium studiorum, Editura Academiei Române, București, 1994; Titulatura și distincțiile onorifice acordate de Patriarhia Constantinopolului mitropoliților Țării Românești (secolele XIV-XVIII), Editura BASILICA, București, 2010; Crucea și Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos în creștinismul timpuriu, Editura BASILICA, București, 2016; Studii de istorie și de spiritualitate creștină, Editura BASILICA și Editura Academiei Române, București, vol. I-III, 2018, și vol. IV, 2019, vol. V, 2020.

Datorită studiilor sale multiple şi valoroase privind istoria şi cultura poporului român, a fost recunoscut drept un expert în domeniul istoriei, arheologiei şi epigrafiei antice şi creştine, precum şi al spiritualităţii bizantine. De aceea, pentru ampla sa operă ştiinţifică şi pentru multele sale merite în promovarea culturii şi spiritualităţii româneşti, în anul 2004 a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria G – „Cultele”, iar Academia Română l-a ales membru de onoare al ei, în anul 2006, bucurându-se de ­un respect deosebit din partea comunităţii academice din
România.

După întronizarea noastră ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a răspuns cu evlavie, responsabilitate și promptitudine solicitărilor Patriarhiei Române de a coordona unele lucrări fundamentale pentru teologia ortodoxă românească actuală. Pe baza propunerilor sale şi ale regretatului profesor dr. Dan Sluşanschi, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa de lucru din data de 23 ianuarie 2008, reînfiinţarea Colecției Părinţi şi Scriitori Bisericeşti (PSB), iar noua Comisie Patristică a Patriarhiei Române, având ca vicepreşedinte pe domnul Emilian Popescu, a publicat o nouă serie de volume din lucrările Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.

În semn de apreciere şi recunoştinţă pentru activitatea sa deosebită, i-am conferit Ordinul „Crucea Patriarhală”, în data de 28 octombrie 2009, şi Ordinul „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”, în data de 24 aprilie 2018, iar în anul 2019, Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.

În mod deosebit, am apreciat, de-a lungul timpului, trei mari calităţi ale domniei sale, şi anume: rigoarea ştiinţifică academică, spiritualitatea liturgică ortodoxă şi preocuparea pentru viitorul Bisericii noastre.

  1. Rigoarea ştiinţifică academică. Opera sa ştiinţifică evidențiază istoria originilor poporului român, cultura şi spiritualitatea unei ­populaţii daco-romane creştinate, începând mai ales cu ţinutul Dobrogei. În acest sens, s-a remarcat prin cercetarea şi evidenţierea documentelor care atestă apostolicitatea creştinismului românesc prin predica directă a Sfinţilor Apostoli Andrei şi Filip în secolul I pe teritoriul României de azi. Multiplele comunicări ştiinţifice despre creştinismul românesc din primul mileniu, făcute în ţară şi străinătate, chiar în timpul epocii de dictatură comunistă, erau în acelaşi timp şi multiple mărturii misionare într-o societate secularizată şi chiar ostilă credinţei.

Ne aducem aminte cu recunoştinţă cum, în anul 1996, cu multă competenţă, convingere şi zel misionar, domnia sa a vorbit la radio şi televiziune despre prezența și lucrarea Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul Dobrogei de azi. Reamintim că în anul 1996 a fost adus din Patras (Grecia) la Iaşi și la Galați, pentru o săptămână, capul Sfântului Apostol Andrei, proclamat ulterior „Ocrotitorul României”  de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, domnul Emilian Popescu a adus o contribuţie deosebită la cunoaşterea istoriei şi spiritualităţii poporului român şi prin evidențierea documentelor referitoare la activitatea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi la legătura lor cu teritoriul țării noastre: podul construit peste Dunăre (2,5 km), recucerirea Daciei, victoria asupra goţilor, misionarii trimiși în Dacia, bisericile construite la nord de Dunăre etc.

  1. Spiritualitatea liturgică intensă. Din smerenie şi teamă sfântă faţă de sublimitatea şi responsabilitatea Tainei Preoţiei, domnul Emilian Popescu nu a acceptat să fie hirotonit preot, dar a avut o conştiinţă slujitoare baptismală, aceea a preoţiei universale a credincioşilor fervenţi rugători şi statornici iubitori de Hristos şi de Biserică, pe care o întâlnim de-a lungul istoriei la marii ctitori de biserici, de cultură creştină şi de instituţii filantropice. Domnul Emilian Popescu participa activ la Sfânta Liturghie din parohie în fiecare duminică și sărbătoare, uneori citea apostolul sau cânta la strană, era membru în Consiliul parohial, susținea spiritual și financiar activitatea parohiei, respecta cu strictețe postul și rânduielile Bisericii privind împărtășirea euharistică.

Desigur, o notă în plus la onestitatea, verticalitatea şi seriozitatea academică ale domnului profesor a fost dobândită prin studiile sale din Germania şi Franţa, unde a avut profesori competenţi şi exigenţi. Iar un accent în plus la asceza şi evlavia liturgică a domnului Emilian Popescu s-a adăugat şi prin studiul spiritualităţii patristice şi filocalice.

Toate aceste frumoase îmbinări între ştiinţă şi spiritualitate au făcut să rodească, frumos şi folositor, o conştiinţă eclesială misionară, pe care a arătat-o în orice împrejurare: la catedră, la televiziune, la radio şi mai ales la întrunirile Frăţiei Ortodoxe, pentru care a pus mult suflet. În ultimele două decenii a susținut în mod constant construirea Bisericii „Sfânta Vineri”-Drumul Taberei, fiind ctitor, epitrop, sfătuitor și sprijinitor de nădejde al parohiei în momente dificile.

  1. Preocuparea pentru viitorul Bisericii noastre, prin formarea teologică a unui număr impresionant de studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Domnul Emilian Popescu a avut marele dar de a se bucura de orice rodire frumoasă a darurilor Sfântului Duh în Biserică, în eparhii, în şcolile teologice, în parohii sau mănăstiri, în asociaţii laice ortodoxe, precum și în instituţii de cultură românești. Se bucura când forma studenţi, doctoranzi şi preoţi misionari buni, când dăruia cărți unor biblioteci şi ajuta discret persoane nevoiașe.

Sunt foarte cunoscute grija și preocuparea domniei sale pentru formarea ucenicilor. Unora le-a îndrumat tezele de licență, continuând să-i coordoneze la cursurile de doctorat, altora le-a înlesnit obținerea de burse în străinătate, pe alții i-a însoțit, împreună cu distinsa soție, Maria Lizeta, la Taina Cununiei, ca nași de cununie, altora le-a botezat copiii, fiind naș de botez, tuturor le-a călăuzit formarea didactică sau ­sacerdotală, cu responsabilitate și dragoste, ca un adevărat părinte.

Întristată adunare,

Firea harnică şi ordonată a domnului profesor Emilian Popescu, evlavia credinței sale statornice, cultura muncii sale oneste, educaţia primită în familie, studiile teologice temeinice, experiența academică din străinătate armonios altoită pe moștenirea academică românească l-au impus în ochii tuturor ca fiind un profesor universitar de vocație, care a cultivat și a făcut roditor darul iubirii constante față de Biserica, istoria și cultura poporului român, pe care le-a slujit cu credință vie și cu o competență academică demne de toată prețuirea. Adresăm părintesc cuvânt de consolare soției și rudelor, precum şi colegilor, ucenicilor și tuturor celor întristați de plecarea dintre noi a domnului acad. prof. univ. dr. Emilian Popescu.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos Cel înviat să odihnească sufletul său împreună cu drepții în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi!

 

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

 

Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru familia îndurerată şi pentru toţi cei îndoliaţi,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

„Lipsa evaluării elevilor la ora de religie constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară”

Domniei sale,

Doamnei prof.
Monica Cristina Anisie,

Ministrul educației și cercetării

 

Doamnă ministru,

După cum vă este cunoscut, Legea nr. 221/18 noiembrie 2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, publicată în ­Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929/19 noiembrie 2019, prevede reducerea numărului de ore, alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ, începând cu anul şcolar 2020-2021. Acest aspect presupune modificarea planurilor-cadru pentru învăță­mântul primar, gimnazial și liceal.

În acest context, grupul de lucru al Ministerului Educației și Cercetării a realizat patru variante de plan-cadru pentru învățământul gimnazial. În toate variantele propuse, disciplina religie este păstrată în trunchiul ­comun, în conformitate cu Legea educației națio­nale nr. 1/2011. Cu ­toate acestea, varianta 1 propune ca evaluarea la disciplinele școlare educație artistică (plastică/muzicală), religie, educație fizică și sport să se realizeze în mod diferit de celelalte discipline din trunchiul comun, prin calificative, deoarece „aceste discipline se bazează pe predispoziții native, ­aptitudini, înclinații, având un caracter vocațional explicit”.

Acest argument este eronat din punctul de vedere al științelor edu­cației. Predispozițiile native – definite ca în psihologia clasică sau după curente mai recente – pot fi specifice oricărui domeniu de studiu (de exemplu, predispoziția pentru studiul matematicii, predispoziția pentru studiul științelor experimentale etc.). Pe de altă parte, evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare; aşadar, este necesară şi la ora de religie. Lipsa evaluării elevilor la ora de religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară. Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării atât în sens pozitiv („învăţ ca să iau o notă mare”), cât şi negativ („dacă nu mi se pun note, de ce să mai învăţ?”). Corelat cu acest rol de motivare, nota este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al strădaniei elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase se cere răsplătit şi valorizat.

În acest sens, reafirmăm impor­tanța prezenței disciplinei școlare religie în trunchiul comun, în planurile-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, cu următoarele argumente:

  1. Copiii și tinerii au dreptul constitu­țional de a participa la orele de religie, drept redobândit prin jertfa tinerilor care au mărturisit în decembrie 1989 că „există Dumnezeu”, prin aceasta revenindu-se la tradiţia sănătoasă a poporului român, eminamente religios: Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege (Constituția României, art. 32, alin. 7). Amintim faptul că, în motivarea Deciziei nr. 669/12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al ­României, Partea I, nr. 59, din 23 ianuarie 2015, Curtea Constituţională a României a menținut statutul orei de religie ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
  2. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede: În învăţământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute (art. 32, alin. 1).
  3. În Legea educației naționale nr. 1/2011 se arată: Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii (art. 18, alin. 1).
  4. Metodologia de organizare a predării disciplinei religie în învăţământul preuniversitar, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.232/14 septembrie 2015, prevede: Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun (art. 2, alin. 1).
  5. Religia este singura disciplină școlară care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților (peste 93% dintre părinți și-au exprimat deja dorința ca elevii să participe la orele de religie, conform solicitărilor scrise și înregistrate în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din ­România).
  6. Religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele referitoare la aceasta nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent. De aceea, în aproape toate ţările europene, religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public.
  7. Valorile oferite de educaţia religioasă sunt reper spiritual esenţial şi liant existenţial între toate cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline școlare.
  8. Predarea religiei în şcoală are valenţe educaţionale profunde, prin rolul ei formativ în viaţa copiilor și a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare, întrucât propune modele viabile de bunătate, sfinţenie și conviețuire umană. Totodată, disciplina școlară religie contribuie la formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorii eterne a persoanei umane şi la promovarea demnităţii acesteia în familie şi în societate.
  9. Educația religioasă contribuie la depășirea ignoranței religioase, care poate favoriza atitudini ideologice de intoleranţă.
  10. Întrunit în ședință de lucru în ziua de 28 februarie 2015, Consiliul Consultativ al Cultelor din România a adoptat apelul comun intitulat „Lumină pentru viață. Importanța orei de religie pentru educația copiilor și tinerilor”, la finalul căruia se arată: Cultele doresc o cooperare mai strânsă cu Statul în promovarea unei educații integrale, care uneşte viaţa spirituală profundă cu informarea ştiinţifică bogată, deoarece deficitul de spiritualitate sau de sens existenţial al societății tehniciste de astăzi are consecinţe negative pentru orientarea tinerilor în societate.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile constituționale, cu Legea educației naționale nr. 1/2011 și cu voința majori­tății părinților elevilor, vă rugăm să asigurați prezența disciplinei școlare religie în trunchiul comun, în noile pla­nuri-ca­dru pentru învăță­mân­tul primar, gimnazial și liceal, precum și evaluarea elevilor la această disciplină, pe bază de note, nu prin calificative. Totodată, în acord cu adresa nr. 8.711/8.04.2020 a Ministerului Educației și Cercetării, vă solicităm ca orice demers major în domeniul educației să se înscrie pe linia tradiţiei pedagogice româneşti, după o largă consultare cu organizaţiile de părinţi și cultele religioase oficial recunoscute în România.

Vă asigurăm de toată deschiderea noastră în susținerea unei educații complete și de calitate pentru copiii și tinerii țării noastre.

 

Cu stimă și binecuvântare,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Scrisoare adresată ministrului educației și cercetării

 

Binecuvântare pentru familie şi școală la început de an şcolar

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, la începutul anului şcolar 2020-2021

 

Cu dragoste părintească, binecuvântăm pe toţi elevii, părinţii, învățătorii şi profesorii din învăţământul preuniversitar la începutul anului şcolar 2020-2021.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2020 An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor. Prin această iniţiativă, sunt ajutaţi atât părinţii, cât şi copiii să cultive reciproc iubirea în familie şi să preţuiască credinţa şi educaţia ca fiind principalele lumini ale vieţii în societate.

Educaţia este prioritatea fundamentală a oricărei societăţi care doreşte dezvoltarea spirituală şi prosperitatea materială a poporului. În dezvoltarea unei educaţii autentice pentru viaţă, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate să ofere copiilor ajutorul necesar dezvoltării lor atât în plan personal, cât şi comunitar, după îndemnul înţeleptului rege Solomon: „Păzeşte, fiule, povaţa tatălui tău şi nu lepăda îndemnul mamei tale… Că povaţa este un sfeşnic bun şi legea o lumină, iar îndemnurile care dau învăţătură sunt calea vieţii”  (Pildele lui Solomon 6, 20, 23).

Într-o lume marcată de tendinţe ideologice individualiste şi secularizante, care slăbesc unitatea familiei şi pacea socială, este esenţială cultivarea unei legături statornice şi a unei cooperări rodnice între Familie, Biserică şi Şcoală.

În Familie şi în Biserică, părinţii trupeşti şi duhovniceşti sunt chemaţi să-i înveţe pe copii iubirea faţă de Dumnezeu şi de semeni, prietenia, solidaritatea, hărnicia, dărnicia şi recunoştinţa, să îi încurajeze să descopere bucuria jocului şi a cunoaşterii, dar şi frumuseţile naturii şi ale culturii româneşti. La şcoală, profesorii care predau diferitele discipline de învăţământ sunt apreciaţi când oferă elevilor o învăţare motivantă, activă şi creativă. Pe lângă cunoştinţe necesare promovării examenelor naţionale, o şcoală bună îi învaţă pe copii şi tineri să cultive libertatea şi responsabilitatea, dar şi să cunoască valorile spirituale şi culturale, româneşti şi europene.

Din cauza pandemiei, începutul acestui an şcolar are loc într-o perioadă foarte dificilă, privind sănătatea individuală şi colectivă. De aceea, în special la şcoală trebuie respectate cu multă atenţie regulile sanitare de protejare a sănătăţii elevilor şi a cadrelor didactice. Precum în anii precedenţi, şi la începutul acestui nou an şcolar, parohiile vor continua să-i ajute cu rechizite şcolare pe elevii din familiile defavorizate. Acest ajutor material se adaugă la cele 5.000 de tablete oferite deja de Biserica noastră multor copii din zone defavorizate.

Cu prilejul începutului anului şcolar 2020-2021, ne rugăm lui Dumnezeu să îi ocrotească pe toţi elevii, părinţii, învăţătorii şi profesorii, să le dăruiască sănătate şi mult ajutor, pace şi bucurie, pentru ca lucrarea lor să fie o binecuvântare pentru familie, şcoală şi pentru întreg poporul român!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Binecuvântare pentru noua grădiniță a Patriarhiei Române

Grădinița „Buna Vestire” din București, a Patriarhiei Române, a fost binecuvântată marți, 15 septembrie 2020, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat importanța educației creștine pentru societatea contemporană și a oferit distincții ostenitorilor implicați în acest proiect.

 

În contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor și al Anului comemorativ al filantropilor ortodocși români, după trei ani de lucrări de consolidare, reabilitare, modernizare și dotare, Grădinița „Buna Vestire” din Capitală, a Patriarhiei Române, și-a deschis porțile pentru prima generație de preșcolari. Astfel, marți, 15 septembrie 2020, la inaugurarea noii instituții de învățământ, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit slujba de binecuvântare a clădirii din strada Episcopul Chesarie nr. 9, destinată educației integrale a copiilor.

La slujba de sfințire au participat părintele Ionuț Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal; părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-edu­ca­țional al Patriarhiei Române; ing. Leonard Ciofu, consilier patriarhal, coordonator al Sectorului pelerinaje; prof. Daniela Ciofu, directorul administrativ al insti­tuției; cadre didactice, părinți și copii.

În cuvântul rostit cu acest prilej, ­Patriarhul României a subliniat că această inițiativă a pornit din dorința de a ajuta familia creștină în marea artă de educare și de modelare spirituală a sufletului ­copilului. „Copiii au nevoie de creștere fizică biologică, dar și de creștere spirituală, de creștere intelectuală și spirituală. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că acela care doar a dat naștere unui copil din punct de vedere fizic sau trupesc nu este părinte deplin, ci părinte deplin devine cel care arată iubire și grijă responsabilă pentru educarea și formarea copilului. Deci, creșterea spirituală prin educație a copiilor este tot atât de importantă precum creșterea fizică. De aceea, deodată cu creșterea fizică trebuie dezvoltată și creșterea emoțională edu­cațională de formare a per­sonalității copilului. (…) Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că investiția cea mai mare o reprezintă creșterea și educarea copiilor în credință. Prin credință, noi punem în legătură pe copii cu Dumnezeu și mai precis cu Domnul nostru Iisus Hristos, Care a spus: «Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu» (Marcu 10, 14). Deci, Mântuitorul Iisus Hristos a binecuvântat copiii, i-a ținut aproape și prin inocența lor i-a considerat ca fiind învățători în curăția sufletului lor pentru adulți. Deci, noi nu învățăm doar de la cei mai în vârstă decât noi, ci și de la copii, care sunt sinceri și inocenți, nevinovați. Această nevinovăție a sufletului, această sinceritate este nevoie ca să se arate în viața omului, fiind o condiție pentru mântuire”, a reliefat Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel.

 

„Filantropii au zidit așezăminte
pentru luminarea sufletului”

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat rolul pe care l-au avut marii filantropi la înființarea unor instituții puse în slujba educației. „Creșterea copiilor în credință și în cunoștințele necesare vieții, care formează un viitor cetățean al patriei pământești, dar și un posibil cetățean al patriei cerești, este o lucrare esențială. De aceea, reținem că aceste două lumini ale vieții, care trebuie transmise din generație în generație, sunt credința și educația. Anul acesta este și anul în care noi facem pomenirea filantropilor români, adică a acelor oameni care au fost harnici și darnici, care au dăruit din averea lor o mare parte pentru ca poporul nostru să beneficieze de instituții, în special puse în slujba educației. Aproape toți marii filantropi români au construit cu banii lor două instituții importante: biserici și școli. De asemenea, au construit spitale sau orfelinate sau case pentru bătrâni. Această filantropie, iubire de oameni, este izvorâtă din iubirea de oameni a lui Hristos, Care a vindecat o mulțime de bolnavi, Care a înviat din morți cei trei tineri, și anume pe fiul văduvei din Nain, pe fiica lui Iair și pe prietenul Său, Lazăr din Betania, arătând prin aceasta că Învierea este simbolul tinereții veșnice. Deci, filantropii au zidit așezăminte pentru luminarea sufletului, și acestea sunt bisericile și școlile”.

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat cât de importantă este educația copiilor atât în familie, cât și prin grădiniță, când se formează și modelează caracterul acestora. „În tradiția poporului român, Școala și Biserica au conlucrat pentru emanciparea generațiilor, pentru a lumina poporul. În general, școlile și bisericile erau aproape. Adesea, preotul era și învățător, sau soția lui era învățătoare. Până astăzi, noi avem această tradiție frumoasă de colaborare între Școală și Biserică. Însă școala nu începe doar cu clasa 0 sau cu clasa I, ci începe mai devreme, prin grădiniță. Astfel, grădinița, în pofida aparențelor, pare școala cea mai te­meinică și mai serioasă. Studii științifice în domeniul educației au demonstrat că primii șase sau șapte ani sunt determinanți pentru formarea caracterului. Deci, grădinița și familia, împreună, formează propriu-zis copilul atunci când ființa lui este foarte flexibilă. De modul în care familia și grădinița și apoi școala lucrează împreună pentru formarea tinerei generații depind prezentul și viitorul țării noastre. De aceea, noi ne rugăm Bunului Dumnezeu să dăruiască sănătate și ajutor tuturor celor care slujesc educația, sunt implicați, contribuie și sunt angajați în această lucrare sfântă și mare. Mântuitorul Iisus Hristos spune că cei care împlinesc voia lui ­Dumnezeu și îi învață și pe alții să facă aceasta mari se vor chema în Împărăția cerurilor. Cei care transmit cunoș­tințe tinerei generații sunt mari misionari, au lucrare sfântă, de transmitere a valorilor”, a spus Preafericirea Sa.

 

 

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit grădiniței o icoană cu Buna Vestire, iar Diploma omagială 2020 – „Anul omagial al pas­torației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români“ cu medalie comemorativă a fost acordată inginerului Leonard Ciofu, consilier patriarhal, coordonator al Sectorului pelerinaje, atât pentru eforturile depuse pentru consolidarea, reabilitarea, extinderea și schimbarea funcționalității acestui imobil, cât și pentru dărnicia și susținerea pe care le-a arătat față de mai multe sectoare ale Patriarhiei Române prin Agenția de pelerinaje BASILICA TRAVEL. Totodată, Patriarhul României a oferit mai multe cărți pentru copii apărute la Editurile Patriarhiei Române.

Toți cei prezenți au primit din partea Prea­fericirii Sale iconițe cu Buna Vestire în semn de binecuvântare.

 

 

 

 

Congresul „Hristos împărtăşit copiilor” la a XIII-a ediţie

În perioada 28-30 septembrie a avut loc a XIII-a ediţie a Congresului naţional „Hristos împărtăşit copiilor”. Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” al Mănăstirii Caraiman din oraşul prahovean Buşteni a fost gazda celei ­de-a XIII-a ediţii a Congresului naţional „Hristos împărtăşit copiilor”, în cadrul căruia au fost discutate provocările şi problemele întâmpinate în derularea programelor educativ-catehetice la nivelul eparhiilor din ţară şi din diasporă. La eveniment au participat reprezentanţi ai Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, slujitori din epar­hii responsabili cu cateheza, reprezentanţi ai ­Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ­inspectori şcolari ai disciplinei religie şi reprezentanţi ai Fun­dației World Vision Romania, a trans­mis TRINITAS TV.

În cadrul întrunirii au fost dezbătute teme precum: „Şcoala şi pregătirea tinerilor pentru viaţă”, „Provocări şi soluţii în contextul actual”, precum şi „Rolul şi importanţa programelor catehetice”. De asemenea, au fost purtate discuţii despre implicaţii misionare ale discursului religios şi despre reperele strategice din ­misiunea Bisericii pentru tineri.

„Avem nevoie de direcţii strategice clare pentru a ne adapta noilor realităţi, de a face mediul on-line mai familiar şi prietenesc pentru Biserică şi pentru activităţile cu tinerii şi, mai ales, să găsim soluţiile potrivite după modele identificate în fiecare eparhie. Am discutat aceste modele şi dorim să le implementăm pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să facă mai mult în activitatea cu tinerii şi copiii”, a declarat părintele Constantin Naclad, consilier patriarhal în cadrul Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române.

Părintele George Jambore, inspector în cadrul aceluiaşi sector, a vorbit despre implicarea mai multor factori în realizarea de programe didactice dedicate tinerilor: „Cu sprijinul Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, TRINITAS TV a realizat 10 ediţii ale emisiunii «Ora de religie». Au mai fost iniţia­tive şi la nivel local. De exemplu, unii profesori din Bucureşti şi din judeţul Prahova au realizat programul «3 minute de religie». A fost prezentat şi la TRINITAS TV, şi la televiziunea naţională, şi la Radio ­România. De asemenea, trebuie să evidenţiem efortul celor din cadrul Ministerului Educaţiei de a realiza un amplu ghid metodologic pentru ora de religie”.

Totodată, a fost făcută o trecere în revistă a activităţii catehetice de la nivelul mitropoliilor şi au fost dezbătute aspecte practice privind ora de religie şi cateheza parohială. „Ne-am propus să cunoaştem mai bine provocările întâmpinate de preoţi şi profesori în această perioadă de pandemie, care a adus o serie de schimbări în structura şi natura activităţii educaţionale. Am discutat pentru găsirea celor mai bune soluţii şi a unor noi abordări prin care să venim în sprijinul persoanelor implicate în activitatea educaţional-catehetică şi să fim mai aproape de copii în această ­perioadă dificilă”, a declarat părintele ­Florin Marica, consilier patriarhal şi ­coordonator al programului „Alege şcoala!”.

Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor

În contextul în care și astăzi în lume cei mai numeroși martiri pentru credință sunt creștinii, Patriarhia Română își exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștien­tizare a violențelor împotriva creștinilor.

Pentru prima dată în România, această comemorare va fi celebrată în toate bisericile în data de 16 august, care în acest an coincide cu Duminica migranților români, zi dedicată lor începând cu anul 2009, în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.

Martiriul ca dovadă desăvârșită a iubirii lui Hristos este în mod exemplar ilustrat în istoria creștinismului românesc de către Sfinții Martiri Brâncoveni. În acest sens, dedicarea unei zile naționale comemorative martiriului acestora trebuie să fie pentru noi prilej de conștientizare a violențelor actuale împotriva creștinilor. Aceste violențe îmbracă astăzi variate forme de persecuție, de la cristofobia noilor ideologii până la execuțiile filmate ale unor persoane care nu poartă altă vină decât aceea de a fi creștini.

În acest context, Patriarhia Română îndeamnă la recuperarea memorială a martiriului creștin, la apărarea şi promovarea libertății religioase ca drept fundamental al persoanei.

Premierea câștigătorilor concursului „Icoana ortodoxă – lumina credinței”

În contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor și Anului comemorativ al filantropilor ortodocși români, în cadrul ­Patriarhiei Române s-a desfă­șurat ediția a IX-a a concursului național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”. Concursul a fost organizat de sectoarele cultură și patrimoniu religios și teologic-educațional ale Patriarhiei Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Miercuri, 9 septembrie 2020, în Sala „Europa Christiana” au avut loc premierea câștigătorilor și vernisajul expoziției cu cele mai bune lucrări înscrise în concurs, evenimentul fiind moderat de ­Nicolae Hrițcu, consilier patriarhal în ­cadrul Sectorului cultură și patrimoniu religios. De asemenea, ca în fiecare an, Patriarhia Română a încununat efortul depus de participanți prin realizarea unui catalog care cuprinde cele mai reprezentative lucrări. Astfel, odată cu vernisarea expoziției, a avut loc și lansarea catalogului.

La eveniment au participat Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; preoți consilieri din cadrul Administrației Patriarhale și Administrației eparhiale, membrii juriului, precum și câștigătorii concursului.

După deschiderea evenimentului, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a citit Cuvântul înainte al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la catalogul expoziției „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, ediția a IX-a, intitulat „Sfinții luminează viața familiei și inspiră filantropia creștină”.

Un mesaj a fost adresat și de conf. dr. Paulina Popoiu, manager general al ­Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

La final, părintele prof. dr. Nicu­șor Beldiman, consilier patriarhal, coordonator al Sectorului teologic-educa­țional al Patriarhiei Române, a anunțat câști­gătorii concursului de anul acesta, care au primit diplome, premii în bani și ­catalogul expoziției.

La Secțiunea icoană pe lemn, premiul I a fost acordat lui Andrei Cozma din județul Neamț; premiul al II-lea – Georgiana Cimpoieru din ju­dețul Dolj; premiul al III-lea – Bogdan Cristian Coșofret din județul Neamț.

Câștigătorii la Secțiunea frescă sunt: premiul I – Ioan Popa din județul Ilfov; premiul al II-lea – Florentin Stoian din ju­dețul Argeș; premiul al III-lea – Ionel Haraga din județul Iași.

La Secțiunea miniatură, premiul I a fost acordat lui Andrei Cozma; premiul al II-lea – Astrid Mușat din județul ­Prahova; premiul al III-lea – Elena ­Murariu din București.

Expoziția a rămas deschisă, cu accesul liber, la Palatul Patriarhiei până în data de 18 septembrie. În luna octombrie, expoziția s-a mutat în Sala „Henri H. Stahl” a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Adunarea Generală a Federaţiei Filantropia a Patriarhiei Române

În perioada 5-6 octombrie 2020, s-au desfăşurat lucrările Adunării ­Generale a Federaţiei Filantropia. Pe ordinea de zi a acestei întruniri s-au aflat prezentarea raportului de activitate a organizaţiei din ultimul an, discutarea măsurilor necesare pentru implementarea unor noi proiecte şi continuarea celor în derulare.

 

Centrul cultural-misionar ­„Familia”-Pantelimon, județul Ilfov, a fost gazda Adunării Generale a Federaţiei Filantropia a ­Patriarhiei Române, prezidată de părintele Ciprian Ion-Ioniţă, consilier patriarhal, coordonator la Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române şi preşedinte al organizaţiei. Întâlnirea a debutat în dimineaţa zilei de luni, 5 octombrie,
cu întrunirea Consiliului Director al federaţiei, în cadrul căruia au fost discutate chestiuni de ordin administrativ
privind implementarea proiectelor aflate în desfăşurare, precum şi modul în care asociaţiile locale trebuie să se implice pentru susţinerea acestora.

În continuare a avut loc şedinţa de lucru a Adunării Generale, prezidată de părintele consilier patriarhal Ciprian Ion-Ioniţă, la care au luat parte şi reprezentanţii ­organizaţiilor locale. Lucrările au debutat prin prezentarea raportului de activitate al federaţiei din ultimul an, în cadrul căruia au fost punctate proiectele finalizate, cele aflate în desfăşurare, dar şi cele noi la care organizaţia a aplicat, care vin în sprijinul persoanelor aflate în diferite situaţii de risc social, în special al familiilor cu mulţi membri şi al persoanelor singure cu venituri reduse.

Membrii prezenţi au discutat punctele aflate pe ordinea de zi: situaţia cursurilor de formare profesională autorizate destinate angajaţilor din cadrul ONG-urilor Federaţiei Filantropia; donaţia organizaţiei International Orthodox Christian Charities (IOCC) constând în kituri şcolare; oportunităţi de finanţare din fonduri europene pentru dezvoltarea unor servicii de paliaţie, respectiv a unor centre comunitare cu servicii integrate destinate vârstnicilor; prezentarea raportului final al proiectului finanţat de IOCC privind autorizarea şi derularea programului de formare profesională „Consilier în domeniul adicţiilor”; stadiul proiectelor depuse spre finanţare şi aflate în evaluare administrativă; prezentarea noilor propuneri de proiecte pentru obţinerea finanţării din partea IOCC şi Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – FDSC, respectiv prezentarea activităţii organizaţiei „Împreună pentru o Românie modernă”, în vederea unei posibile colaborări.

„Aceasta este a doua întâlnire din anul 2020 a Adunării Generale a Federaţiei Filantropia. În cadrul întrunirii se discută activitatea organizaţiei din perioada martie-septembrie a acestui an, concentrând discuţiile asupra realizărilor, a proiectelor finalizate, a proiectelor desfăşurate de colegii din teritoriu în timpul pandemiei. De asemenea, pe ordinea de zi se află prezentarea oportunităţilor pe care le-a avut Federaţia Filantropia şi pentru ce proiecte am aplicat la Comisia Europeană, precum şi oportunităţile de finanţare şi proiectele pe care le vom depune în viitorul apropiat”, a declarat părintele consilier patriarhal Ciprian Ion-Ioniţă.

În cadrul adunării a avut loc întâlnirea consilierilor eparhiali coordonatori ai sectoarelor social-filantropice din cuprinsul Patriarhiei Române, la care au fost discutate următoarele subiecte: prezentarea activităţii desfăşurate în cadrul eparhiilor de la sfârşitul lunii noiembrie 2019 până în prezent; prezentarea implementării programului social-filantropic „Masa bucuriei”; situaţia cursurilor de formare profesională pentru angajaţii din cadrul eparhiilor; situaţia preoţilor din unităţile bugetare; dificultăţile întâmpinate în derularea activităţilor social-filantropice; posibilitatea înfiinţării unor servicii sociale destinate femeilor aflate în criză de sarcină; prezentarea implicării eparhiilor în campanii de donare de sânge; alte ­oportunităţi de colaborare.

Vizită istorică a Patriarhului României în Episcopia Oradiei

La împlinirea a 100 de ani de la reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei și a 340 de ani de la prima atestare documentară oficială, orașul Oradea s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare, primind vizita Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sărbătoarea eparhiei din vestul țării noastre a fost marcată în perioada 19-20 septembrie 2020 de două evenimente liturgice importante pentru viața bisericească din județul Bihor: târnosirea noii biserici a Mănăstirii Izbuc și a Catedralei Episcopale din Oradea de către Patriarhul României.

 

Sâmbătă, 19 septembrie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a aflat în mijlocul obștii Mănăstirii Izbuc, unde a rostit un cuvânt de învățătură intitulat „Un nou «izvor de bucurie și binecuvântare» a fost sfințit la Mănăstirea Izbuc” și a târnosit noua biserică a așezământului monahal. La final, Preafericirea Sa a oferit distincții pentru ostenitori și daruri pentru noul locaș de rugăciune.

A doua zi, duminică, 20 septembrie 2020, Întâistătătorul Bisericii noastre, împreună cu un impresionant sobor de ierarhi, a săvârșit slujba de târnosire a noii Catedrale Episcopale „Învierea ­Domnului” şi „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, ­Mitropolitul Transilvaniei” din Oradea, un ideal de veacuri al ierarhilor care au păstorit cetatea străjuită de Crișul Repede, a rostit un cuvânt de învățătură intitulat „O mare făclie de Înviere a fost sfințită la Oradea: noua Catedrală Episcopală ­ortodoxă” și a oferit distincții celor care s-au implicat la zidirea catedralei. Înainte de slujba târnosirii, Înalt­prea­sfințitul ­Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Târnosirea noii biserici
a Mănăstirii Izbuc

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a târnosit sâmbătă, 19 septembrie 2020, noua biserică a Mănăstirii ­Izbuc, din satul Călugări, comuna ­Cărpinet, județul Bihor. Slujba de sfințire a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârșită de Preasfințitul Părinte ­Sofronie, Episcopul ortodox român al ­Oradiei, la un Altar de vară amenajat în apropierea locașului de rugăciune, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Pentru viețuitorii Mănăstirii Izbuc din Episcopia Oradiei, situată pe platoul Vașcăului de la poalele munților Codru Moma, într-un cadru natural care impresionează prin varietatea de forme și culori, ziua de sâmbătă, 19 septembrie 2020, a fost prilej de aleasă sărbătoare și bucurii duhov­nicești.

După ample lucrări de consolidare și înfrumusețare, realizate din generozitatea unor autorități publice și a cre­dincioșilor, precum și prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei, la binecuvântat ceas aniversar, când se ­împlinesc 100 de ani de la reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, biserica cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic” și „Sfântul Nectarie de la Eghina” de la Mănăstirea Izbuc a ­îmbrăcat cel mai de seamă veșmânt. În  acest an, eparhia mai serbează împlinirea a 340 de ani de la prima atestare documentară oficială și 325 de ani de la menționarea acesteia și a ierarhului de atunci, Efrem, în Diploma împăratului austriac Leopold I, din anul 1695.

Cu această ocazie, în mijlocul obștii chinoviei bihorene s-a aflat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt de binecuvântare intitulat „Un nou «izvor de bucurie și binecuvântare» a fost sfințit la Mănăstirea Izbuc” și a târnosit noua biserică a așezământului monahal.

Încă de dimineață, într-un cadru pitoresc deosebit și binecuvântat, pictat în această perioadă de culorile toamnei, numeroși credincioși au răspuns ecoului de clopot și toacă ce răsuna deasupra desișului codrilor, chemându-i la rugăciune. Astfel, pelerini din toată țara au participat cu multă bucurie în suflete la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Sofronie la un Altar de vară amenajat în apropierea locașului de rugăciune. Ca un simbol al sărbătorii aniversare, în semn de recunoștință pentru iluștrii înaintași, ierarhul a purtat la Sfânta Liturghie mitra Episcopului Roman Ciorogariu, întâiul chiriarh și ctitor al reactivatei Episcopii a Oradiei, precum și cârja arhierească a vrednicului de pomenire Episcop Nicolae Popoviciu.

După terminarea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare, a oferit distincții ostenitorilor care s-au implicat la zidirea acestei biserici, iar în continuare, împreună cu un sobor de ierarhi, a săvârșit slujba de târnosire a bisericii, prin depunerea în piciorul Sfintei Mese a unui fragment din moaș­tele unor sfinţi martiri, ungerea cu Sfântul și Marele Mir și stropire cu apă sfințită a prestolului, a icoanelor de pe catapeteasmă, a picturii murale și a exteriorului bisericii.

În semn de apreciere și recunoaștere a activității desfășurate în cadrul vetrei monahale, părintele arhimandrit Mihail Tărău, exarh al mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Oradiei și starețul ­Mănăstirii Izbuc, a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Crucea Patriarhală pentru clerici. De asemenea, părintele Adrian Dumitru Caba, consilier eparhial pentru cimitire, monumente și servicii funerare în cadrul Episcopiei Oradiei, a primit Ordinul „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul”. ­Totodată, Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” și Ordinul „Crucea Maria ­Brâncoveanu” au fost oferite mai multor persoane care s-au implicat în coordonarea lucrărilor de consolidare și construc­ție a locașului de rugăciune.

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit pentru noua biserică a așezământului monahal un set de Sfinte Vase confecționate la Atelierele Patriarhiei Române, mai multe cărți având conținut religios, apărute la editurile ­Patriarhiei Române, precum și tămâie naturală din Oman. Credincioșii prezenți au primit în semn de binecuvântare din partea Preafericirii Sale iconițe.

Noua Catedrală Episcopală
din Oradea, sfinţită
de Patriarhul României

În Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a sfințit noua Catedrală Episcopală din Oradea. Orașul de pe Crișul Repede s-a aflat în zi de sărbătoare, întrucât s-a împlinit vechiul deziderat al edificării unei catedrale eparhiale, după reînfiin­țarea Episcopiei Ortodoxe ­Române a ­Oradiei. Astfel, ziua de duminică, 20 septembrie 2020, când noua Catedrală Episcopală cu hramurile ­„Învierea Domnului” și „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei” a îmbrăcat veș­mântul harului, va rămâne înscrisă cu slove de aur în istoria orașului Oradea.

Slujba de sfințire a noii catedrale a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, oaspete de seamă al Episcopiei Oradiei pentru acest eveniment istoric, împreună cu 21 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La sărbătoarea din orașul de reședință al județului Bihor au participat numeroși credincioși orădeni, pelerini din alte județe ale țării, ctitori, donatori, precum și reprezentanți au autorităților locale și centrale.

Programul liturgic a debutat de dimineață cu Sfânta Liturghie săvârșită de Înalt­prea­sfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, împreună cu un impresionant sobor de ierarhi, în prezența rugătoare a zeci de preoți, diaconi și credincioși. La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt în care a evidențiat învățăturile principale privind asumarea crucii: „În primul rând, lepădarea de sine înseamnă transformarea iubirii egoiste și posesive în iubire milostivă și darnică. În al doilea rând, luarea sau asumarea crucii înseamnă răstignirea propriului egoism prin înfrânarea de la păcate și prin răbdarea necazurilor, a suferințelor și a încercărilor. În al treilea rând, urmarea lui Hristos înseamnă a crede în Hristos, a se ruga în Hristos și a împlini poruncile iubirii lui Hristos, iubire față de Dumnezeu și de semeni, cu scopul de a transforma crucea în scară către Înviere și suferința în biruință, prin ajutorul care vine de la Hristos Cel răstignit și înviat”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit și un cuvânt de binecuvântare intitulat „O mare făclie de Înviere a fost sfințită la Oradea: noua Catedrală Episcopală ortodoxă”, a oferit distincții celor care au ajutat la construirea locașului de rugăciune şi a târnosit noua Catedrală Episcopală.

 

 

Cu ocazia slujbei de târnosire, ­Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sfântul Antim Ivireanul” părintelui protosinghel Irineu Bighe, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului”; părintelui Filaret Petru Fiț, consilier economic și financiar; părintelui Cristian Octavian Rus, consilier cultural și comunicații mass-media; părintelui Cătălin Eugen Călinescu, consilier pentru patrimoniu și construcții bisericești.

De asemenea, Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” a fost acordat părintelui Aurel Simion Goga, protopop al Protoieriei Oradiei; părintelui Marian Vasile Popa, protopop al Protoieriei Beiuș; părintelui Călin Gheorghe Cotrău, protopop al ­Protoieriei Marghita; părintelui Călin Ovidiu Popa, protopop al Protoieriei Tinca. Alți ostenitori au primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” și Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu”.

La final, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei, i-a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru momentele de binecuvântare din cele două zile ale vizitei canonice, care s-au încununat cu sfințirea Catedralei Episcopale. „Acestui centenar îi dedicăm sfințirea catedralei, cum tot centenarului i-am dedicat ieri sfințirea noii biserici de la Mănăstirea Izbuc, și ea un rod ca toate celelalte mănăstiri ale reactivatei episcopii a noastre, pentru că monahismul ortodox în Transilvania și în părțile apusene a fost răstignit în timpul ocupației habsburgice. Momentele sfin­țitoare vin ca o ofrandă adusă lui Dumnezeu pentru tot ajutorul dat și în vremuri de restriște, dar și în clipe de bucurie.
În urmă cu 95 de ani a pornit la drum gândul pentru edificarea propriu-zisă a catedralei. A trebuit să treacă 70 de ani să poată fi sfințită și așezată piatra de temelie, acum 25 de ani, de cel de-al cincilea Patriarh al Bisericii noastre. (…) Acum, la 100 de ani, Preasfânta Treime a rânduit ca Preafericirea Voastră să veniți să sfințiți noua catedrală. Pentru aceasta exprim în numele tuturor preoților, monahilor și credincioșilor eparhiei noastre rugăciunea smerită către Bunul Dumnezeu, mulțumindu-I pentru toate și pentru că a binecuvântat să veniți, precum și recunoș­tința față de înaintașii noștri și față de toți cei care au luptat pentru ca a noastră credință străbună să dăinuie pe aceste meleaguri”, a spus ­Prea­sfințitul Părinte Sofronie.

 

 

Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit pentru noua Catedrală Episcopală un set de Sfinte Vase confecționate la Atelierele Patriarhiei Române, mai multe cărți cu conținut religios apărute la editurile ­Patriarhiei Române, o cruce de binecuvântare, precum și tămâie naturală din Oman. La rândul său, Preasfințitul ­Părinte Sofronie i-a dăruit Patriarhului României o candelă confec­ționată la Atelierele Patriarhiei Române. Credincioșii prezenți au primit în semn de binecuvântare din partea Preafericirii Sale iconițe.

Pe toată durata slujbelor, credincioșii au respectat cu strictețe normele sanitare de prevenire a transmiterii noului coronavirus.

Atât sâmbătă, cât şi duminică, ­răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei ­Patriarhale, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă.

 

Un nou „izvor de bucurie şi binecuvântare” a fost sfințit la Mănăstirea Izbuc

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit cu prilejul sfinţirii bisericii noi a Mănăstirii Izbuc, jud. Bihor, cu hramurile: „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic” și „Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina”, sâmbătă, 19 septembrie 2020

 

Sfânta Mănăstire Izbuc, străveche vatră de vie­țu­ire monahală din Bihor, împlineşte anul acesta 92 de ani de când a fost reîntemeiată, în anul 1928, prin grija Episcopului ctitor al reactivatei Episcopii Ortodoxe ­Române a Oradiei, Roman Ciorogariu (†1936).

Totodată, anul acesta se împlinesc 10 ani de la sfinţirea locului şi așezarea pietrei de temelie a noii biserici a Mănăstirii Izbuc, prin grija Preasfinţitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, primind hramurile: „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic”  și „Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina”.

Construirea şi sfințirea bisericii mari a Mănăstirii Izbuc reprezintă o dovadă a credinței vii şi jertfelnice a unei comunități monahale evlavioase și harnice, precum și un eveniment mare, sfânt şi binecuvântat nu numai pentru ținutul Bihorului, ci pentru întreaga Ortodoxie românească.

Această mănăstire, care a cunoscut în ultimii ani o înnoire spirituală deosebită şi o dezvoltare edilitară amplă, a reînviat cu mult elan, precum o descrie și numele pe care îl poartă: „Izbuc”, izvor ce izbucnește, sau țâșnește, prin puterea duhovnicească a acestui loc sfințit de nevoințele sihaștrilor care se retrăgeau aici pentru mai multă liniște, rugăciune şi nevoință.

De-a lungul istoriei, Mănăstirea Izbuc a împărtăşit nevoile şi suferințele îndurate de românii ortodocși din aceste ținuturi: cotropiri otomane, prigoane, închiderea sau alungarea monahilor, prozelitismul agresiv eterodox şi apoi tăvălugul comunist ateu. În pofida tuturor acestor multe suferințe, este demn de admirat modul în care oamenii acestor locuri au rămas statornici în credința ortodoxă și au continuat pelerinajele la vechea vatră monahală de la Izbuc, folosind memoria duhovnicească a acestui loc binecuvântat ca pe o chemare la înviere după răstignire şi la biruință după multă suferință.

Prin voia şi lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos Cel răstignit și înviat, odată cu reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, în anul 1920, prin Decretul semnat de primul rege al României Mari, Ferdinand I, s-au ivit zorii renașterii monahale ortodoxe și în vechea vatră de sihăstrie a Izbucului. Astfel, prin stăruința Episcopului Roman Ciorogariu, la 13 iunie 1928, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reîntemeierea Mănăstirii Izbuc.

Însă, din cauza situaţiei economice dificile din ţară și a lipsei fondurilor, lucrările propriu-zise au început abia la sfârşitul lunii aprilie 1929. Pentru a obține banii necesari începerii construcției, Episcopul Roman Ciorogariu a trimis, în 23 septembrie 1928, clerului şi credincioşilor din Eparhia Oradiei o frumoasă scrisoare pastorală prin care le cerea sprijinul necesar: „De când Dumnezeu ne-a învrednicit să păstorim această eparhie, ne-am străduit s-o înzestrăm cu așezăminte duhovniceşti ca să-şi poată împlini înalta misiune duhovnicească. De astă dată şi întâia dată vin să vă cer fărămituri din prisosinţele voastre pentru un loc de închinare a sufletelor ce-şi caută mântuire. Acolo, în acei munţi sfinţi ai Bihariei, este un izvor minunat unde, după tradiţie şi chiar după numele satului de lângă izvor, «Călugări», odinioară a fost o mănăstire (…). Eu am semănat sămânţa între poporul meu; voi, scumpii mei coliturghisitori, o udați, iar Tu, Doamne, fă-o să crească…”1 Scrisoarea pastorală a avut un puternic ecou în rândurile credincioşilor, arătând atașamentul puternic al acestora faţă de inițiativa chiriarhului. Donațiile, deşi modeste, cumulate cu subvențiile oficiale au permis demararea lucrărilor la biserică şi la chilii2, încât în ziua de 15 august 1932, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost sfinţită prima biserică de la Mănăstirea Izbuc.

A urmat perioada grea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar apoi regimul comunist ateu, când mănăstirea a fost jefuită sistematic. Totuşi, în pofida Decretului 410 din 1959, prin care au fost desființate mai multe așezăminte monahale în întreaga ţară, Mănăstirea Izbuc a reuşit să fie salvată, funcționând în continuare, însă cu o obște foarte mică, aici viețuind în refugiu unii călugări de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, din Episcopia Aradului.

După întronizarea Preasfinţitului Părinte Sofronie în scaunul de Episcop al Oradiei, în anul 2007, Mănăstirea Izbuc a cunoscut o nouă dezvoltare. Prin grija şi osteneala preacuviosului părinte arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Oradiei şi starețul Mănăstirii Izbuc, viața monahală a renăscut, iar vechile construcții au fost restaurate şi înfrumusețate.

Timp de 10 ani (2010-2020), cu multă jertfă şi osteneală, sub coordonarea părintelui stareţ Mihail a fost construită şi desăvârşită biserica mare de zid, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic”  și „Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina”.

Numită şi „Catedrala Munților Codru Moma”, noua biserică a Mănăstirii Izbuc are 5 turle acoperite cu tablă de cupru, cu 5 cruci aurite, după modelul turlelor bisericii de la Mănăstirea Cozia şi după modelul crucilor de la biserica Mănăstirii Sna­gov, de lângă Bucureşti. În exterior, biserica a fost placată cu piatră românească, iar în interior, pavimentul a fost realizat din marmură de Kavala, Grecia.

Arhitectura noii biserici a Mănăstirii Izbuc ne oferă un spațiu liturgic, cu planul în formă de cruce, având brațul principal mai lung decât celelalte şi prefigurând astfel pelerinajul credincioşilor către Împărăţia lui Dumnezeu, simbolizată de iconostas. Iconostasul noii biserici a Mănăstirii Izbuc a fost realizat din marmură, la Tesalonic, iar icoanele în tehnica mozaic.

Ca imagine a Bisericii lui Hristos din Împărăţia cerurilor, veșmântul pictural al noii biserici a Mănăstirii Izbuc, realizat în tehnica frescă de echipa coordonată de pictorul bisericesc Alexandru Nicolau din Bucureşti, arată că Hristos Se află, în acelaşi timp, în slava din Împărăţia cerurilor, împreună cu sfinţii, dar şi întru smerenie, pe pământ, împre­ună cu oamenii credincioşi care se roagă Lui în biserică. Astfel, ­iconografia ­ortodoxă confirmă cre­din­ța ortodoxă, Liturghia ortodoxă și imnografia ortodoxă din cărțile de cult. În acest sens, icoana ortodoxă este o mărturisire de credință vizuală, după cum Crezul este o mărturisire de credință verbală. Conținutul Crezului și conținutul icoanei trebuie să fie identice, întrucât reprezintă adevărul tainei Întrupării lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic, Care S-a făcut Om pentru a mântui pe om de păcat și de moarte și a-i dărui viața veșnică. Aşadar, scopul principal al iconografiei ortodoxe este de a mărturisi vizual credința ortodoxă, şi anume că Iisus din Nazaret este Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic, Care S-a făcut Om pentru sfinţirea oamenilor în comuniune cu Preasfânta Treime. În al doilea rând, icoana are și un rol liturgic, fiind o chemare permanentă a omului la rugăciune, deoarece numai prin rugăciune omul credincios primeşte harul curățirii de păcate, al sfințirii și al îndumnezeirii. Icoana nu ține atât de mult de domeniul es­te­tic, deși nu-l exclude, cât de ex­pe­riența harului în Biserică, a sim­țirii prezenței iubirii lui Hristos și a sfinților Lui. Cel de-al treilea țel al iconografiei ortodoxe este unul profetic, şi anume de a îndrepta pe om spre Împărăția cerurilor. Mai precis, iconografia ortodoxă este vedere duhovnicească a Împărăţiei cerurilor, pe care credincioşii o pregustă, în arvună, prin Sfintele Taine şi mai ales prin Sfânta Euharistie, care este oferită credincioşilor prin ușile împărăteşti ale Sfântului Altar.

Noua biserică a Mănăstirii Izbuc a fost înzestrată cu obiecte de cult realizate la Atelierele Patriarhiei Române: chivot, Evanghelie, Sfinte Vase, cruci de binecuvântare, sfeșnice, cădelnițe, candele, vas de a­gheasmă și alte obiecte folosite la sfintele slujbe, deoarece, alături de icoane, veșmintele bisericeşti şi obiectele de cult trebuie să exprime, într-un mod artistic eclesial consacrat, conținutul teologic al credinţei creştine ortodoxe universale.

Cu prilejul sfinţirii noii biserici a Mănăstirii Izbuc, dorim să exprimăm, împreună cu Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, aprecierea şi preţuirea noastră pentru toată lucrarea care s-a desfăşurat aici cu multă osteneală, evlavie şi iubire jertfelnică.

Felicităm în primul rând pe părintele stareţ, arhimandritul Mihail Tărău, şi îi conferim, ca semn al prețuirii şi binecuvântării noastre, Crucea Patriarhală pentru clerici, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române.

Totodată, felicităm întreaga comunitate monahală a Mănăstirii Izbuc, luminată de evlavie şi hărnicie, pe toţi ctitorii şi binefăcătorii acestui sfânt locaș din țară şi străinătate, precum şi pe toți ierarhii, clericii şi credincioșii prezenți la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate creștină şi demnitate românească.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Preacuratei Maicii Sale şi tuturor sfinților să ocrotească această mănăstire şi să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire tuturor închinătorilor şi binefăcătorilor ei, spre slava lui Dumnezeu şi binele poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

  1. Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, act nr. 2500/1928.
  2. Elisaveta Roșu, Roman R. Ciorogariu (1852-1936). Repere istorice, Editura Arca, Oradea, 2007, p. 253.

Felicitări şi binecuvântări pentru evenimente solemne la Caransebeş

Mesaj transmis cu prilejul sărbătoririi unui deceniu de la sfinţirea noii catedrale a Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeşului, a 50 de ani de viaţă şi a 20 de ani de slujire arhierească a Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, sâmbătă, 12 septembrie 2020

 

Anul acesta, 2020, Episcopia Caransebeşului se află în sărbătoare, organizând o serie bogată de manifestări liturgice, teologice şi cultural-spirituale, în zilele de 12-13 septembrie, dedicate împlinirii a 10 ani de la sfinţirea noii Catedrale Episcopale a Caransebeşului (2010), a 50 de ani de viaţă şi 20 de ani de slujire arhierească a Prea­sfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului.

Ca semn al continuităţii vieţuirii creştine şi simbol al cetății şi al eparhiei, noua Catedrală Episcopală Ortodoxă a Caransebeşului, cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, a fost edificată în apropierea ruinelor celei mai vechi bazilici creştine din vechea cetate Tibiscum.

Înălţarea catedralei a fost o năzuinţă de secole a episcopilor ortodocşi români ai Caransebeşului, care au luptat în condiţii istorice grele pentru afirmarea duhovnicească, culturală şi ­naţională.

Primul Patriarh al României, Miron Cristea, în vremea păstoririi sale la Caransebeş (1910-1919), a vorbit de nenumărate ori despre necesitatea ridicării unei noi catedrale, însă, din cauza condiţiilor politice de dinaintea datei de 1 Decembrie 1918, acest edificiu nu s-a putut realiza. Mai târziu, din pricina greutăţilor cauzate de anii războiului şi de instaurarea regimului comunist ateu, catedrala nu a mai fost construită, iar la 14 februarie 1949, istorica Episcopie a Caransebeşului a fost desfiinţată. Însă, prin voia şi cu ajutorul lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat, Episcopia Caransebeşului a fost reîntemeiată în anul 1994. Restauratorul Episcopiei Caransebeşului, Episcopul Emilian Birdaş, a întocmit planul noii catedrale, iar piatra de temelie a fost pusă la data de 27 octombrie 1996 de către Prea­sfinţitul Părinte Episcop ­Laurenţiu Streza, astăzi Mitropolitul Ardealului.

Construcţia şi înfrumuseţarea noii catedrale au fost ­desăvârşite prin strădania Preasfinţitului Părinte Lucian, iar în data de 12 septembrie 2010 am săvârşit personal slujba de sfinţire, împreună cu mai mulţi ierarhi.

Astfel, cunoscând din istorie pătimirile şi răstignirea Episcopiei Caransebeşului, care au durat timp de 45 de ani (1949-1994), înţelegem de ce hramul principal al acestei Catedrale Episcopale este „Învierea Domnului”, dar şi pentru că Ortodoxia este prin excelenţă Biserica Învierii sau a ­biruinţei Crucii prin Înviere.

Totodată, anul acesta este unul important şi pentru Prea­sfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, care sărbătoreşte 50 de ani de viaţă şi 20 de ani de slujire arhierească rodnică în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Timişoarei, în perioada 2000-2006, şi de Episcop al Caran­sebeşului din anul 2006 până în prezent.

Chemat de Dumnezeu la înalta slujire a arhieriei când avea vârsta de 30 de ani, Preasfinţitul Părinte Lucian a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei în ziua de 12 septembrie 2000 şi hirotonit arhiereu în ziua de 1 octombrie 2000. După ce a slujit peste cinci ani în această demnitate, în anul 2006 a fost ales şi instalat ca Episcop al Caransebeşului.

Cu multă osteneală şi zel misionar, Prea­sfinţitul Părinte Lucian a desfăşurat în această eparhie o bogată activitate pastoral-liturgică şi social-misionară, slujind „cu timp şi fără timp” Biserica lui Hristos din această parte a ţării.

Astăzi, în Eparhia Caransebeșului vedem roadele bogate ale acestei slujiri dinamice. Prin grija sa părintească şi multă ­osteneală în Episcopia Caransebeşului, în plus faţă de noua Catedrală Episcopală, au fost edificate zeci de biserici noi şi au fost restaurate, consolidate şi înnoite mai multe biserici sau mănăstiri vechi, monumente ­istorice. De asemenea, au fost înfiinţate protopopiate, mănăstiri şi parohii noi, ca expresie a responsabilității pastorale şi a misiunii eclesiale.

Deodată cu zidirea noilor locașuri de cult, Preasfințitul Părinte Lucian a intensificat lucrarea de conservare şi restaurare a bisericilor şi mănăstirilor monumente istorice, chemând astfel clerul şi credincioşii la mai multă responsabilitate pentru conservarea şi punerea în valoare a tezaurului patrimonial din această zonă a ţării.

Îmbinând armonios activitatea pastorală, liturgică şi culturală cu lucrarea social-filantropică, Preasfinția Sa a împlinit și a înmulțit faptele iu­birii milostive, prin fondarea mai multor instituții și așezăminte social-filantropice.

La ceas aniversar, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, ­„Păstorul Cel Bun” (Ioan 10, 11) şi „Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3, 1), să dăruiască Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, ani mulţi cu sănătate şi bucurii, precum şi aceeași râvnă plină de evlavie pentru slujirea arhierească pastorală şi socială, spre binele Bisericii noastre şi al poporului român dreptcredincios.

Întru mulţi şi fericiți ani, Preasfinția Voastră!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Ocrotitoarea Moldovei şi-a primit închinătorii

Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost sărbătorită în acest an la Iași în condiții speciale. Având în vedere contextul epidemiologic generat de pandemia de COVID-19, Sfânta Liturghie dedicată hramului Catedralei Mitropolitane a fost săvâr­șită, pe un podium special amenajat, de un sobor restrâns de ierarhi, preoți și diaconi. Împreună cu Înalt­preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, au slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud. La finalul slujbei, Mitropolitul Teofan a decorat post-mortem trei cadre medicale care și-au pierdut viața în lupta pentru vindecarea celor infectați cu noul coronavirus.

 

În dimineața hramului, racla cu cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană în curte, pentru închinarea credincioșilor. În jurul orei 6:30, pelerinii prezenți au participat la slujba Acatistului Sfintei Parascheva, săvârșită de IPS Părinte Arhiepiscop Calinic. În continuare, clericii slujitori ai catedralei au ridicat pe umeri racla sfintei, au mers în procesiune în jurul sfântului locaș și au așezat cinstitele moaște pe baldachinul special pregătit și împodobit din incintă.

Sfânta Liturghie dedicată hramului Cuvioasei Parascheva a fost săvârșită pe podiumul amenajat pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. În fața podiumului au fost amplasate scaune la distanţă de doi metri în toate direcțiile pentru a marca locurile credincio­șilor. Având în vedere restricția impusă la nivel național, doar cei care au reședința în municipiul Iași au putut pătrunde în acest spațiu, după principiul primul venit ocupă un loc. În fața podiumului au stat și cei aproximativ 50 de invitați ai ­Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, repre­zentanți ai unor instituții sau per­sonalități din domenii precum medicină, cultură sau educație. Cei care nu au ­putut pătrunde în acest perimetru au avut posibilitatea să urmărească momentul solemn al Sfintei Liturghii pe două ecrane mari amplasate pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, unul cu orientare spre Piața Unirii, celălalt spre ­Palatul Culturii. Slujba a fost transmisă în direct de televiziunea TRINITAS TV și de portalul Doxologia.ro.

„Nu se poate concepe Ortodoxia fără sfintele icoane sau sfintele moaşte”

În cuvântul rostit la sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iaşi, desfăşurată în condiții speciale, Înaltpreasfinţitul ­Părinte Mitropolit Teofan a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale şi a oferit câteva răspunsuri pentru timpurile pe care le trăim. „Prezenţa epidemiei în viaţa noastră ne aşază în faţa unor întrebări pe care nu le putem ocoli”, a spus ierarhul. „Nu putem laolaltă, oameni simpli şi conducători, să nu ne întrebăm de ce se întâmplă toate acestea, nu putem să nu ne întrebăm unde am greşit, ce puteam face şi nu am făcut, ce trebuia să vedem şi nu am văzut, ce trebuia să înţelegem şi nu am înţeles”. Răspunsul nu poate veni decât din adânc şi atinge taina comuniunii de care mulţi dintre noi ne-am îndepărtat foarte mult: „Simţim cumva că această taină a comuniunii dintre noi este diminuată şi nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva şi noi am contribuit la aceasta. Distanţarea fizică pe care suntem chemaţi astăzi să o adoptăm reflectă în plan spiritual şi îndepărtarea de dinainte a unora de ceilalţi, copii de părinţi, soţi de soţii, soţii de soţi, dascăli de elevi, politicieni de alegători, preoţi de credincioşi sau arhierei de preoţi”.

De asemenea, Înaltpreasfinţitul ­Părinte Mitropolit Teofan a amintit că moaştele Sfintei Parascheva se află în capitala Moldovei din 1641 şi reprezintă, de atunci şi până astăzi, „cascadă lină şi curată de apă vie izvorâtă din Hristos Domnul pentru noi, însetaţii acestei lumi”: „În vreme de bucurie şi împliniri, credincioşii au venit la racla sfintei să mulţumească, în vreme de secetă, sfintele moaşte ale cuvioasei au străbătut câmpurile aride şi ploaia nu a încetat să apară. În perioadă de ciumă sau molimă, sfânta i-a primit pe toţi, i-a întărit şi i-a binecuvântat. Sunt nenumărate mărturii ale celor care au găsit lângă sfintele ei moaşte tămăduire de boală, linişte în frământare sufletească, răspuns în problemele dificile, direcţie clară în întortocheatul drum al vieţii”. Ierarhul a explicat că „astfel de mărturii sunt nebunie pentru unii; pentru duhul lumii, sfintele moaşte, ca şi toate elementele de credinţă, sunt lucruri de neacceptat”. Însă, a precizat mitropolitul, „aceasta a fost credinţa Bisericii dintotdeauna, încât nu se poate concepe Ortodoxia fără sfintele icoane sau sfintele moaşte, aşa cum nu se poate concepe fără Sfânta Scriptură sau Sfânta Liturghie, fără post, rugăciune, milostenie sau iubirea vrăjmaşilor”.

Mitropolitul Moldovei a vorbit şi despre epidemia cu care ne confruntăm şi a evidenţiat că „medicamentele, spitalizarea, protecţia în diferitele ei forme sunt esenţiale”, deoarece „ele fac parte din componenta materială a tratării bolii şi sunt absolut necesare”. În completare, a reamintit că în locurile de închinare omul primeşte ajutor de la Dumnezeu şi întărire în faţa bolii: „Un om cu sufletul împăcat de mulţumirea sufletească pe care o oferă participarea la un act de credinţă devine mai rezistent în faţa bolii sau, odată cuprins de boală, are mai multă tărie de a lupta împotriva ei. Creştinul adevărat ştie că încredinţarea vieţii Unui Dumnezeu iubitor Care a biruit suferinţa şi boala pentru el reprezintă un izvor de tărie în faţa încercărilor vieţii”.

La final, Mitropolitul Moldovei și ­Bucovinei a rugat-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva să fie aproape tuturor şi să ofere ajutor mai ales celor din spitale. De asemenea, ierarhul a îndemnat la respectarea normelor sanitare: „Nădăjduim ca prin rugăciunile cuvioasei să primim iertare de la Dumnezeu pentru tot ce am greşit ca neam, ca slujitori ai Bisericii, ca demnitari şi dregători.

Rugăciunea noastră se îndreaptă spre Dumnezeu, în mod special pentru cei din spitale, bolnavi sau cadre medicale, acolo unde situaţia este mai grea pe zi ce trece. Îi putem ajuta cu rugăciunea, cu măsuri de precauţie pentru a nu ajunge acolo, noi sau cei de lângă noi, pentru a nu îngreuna şi mai mult situaţia”.

Recunoștință și distincții
post-mortem pentru cei
din „linia întâi”

La sărbătoarea Sfintei Cuvioase ­Parascheva, IPS Mitropolit Teofan a comemorat patru persoane care au trecut la cele veșnice în aceste vremuri de pandemie, în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2. Trei dintre ele au fost cadre medicale. „Crucea Moldavă” pentru mireni, cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a fost acordată post-mortem Marianei Andrioaie, medic în Botoșani; Virginicăi Nistor, asistentă medicală în Piatra Neamț; Tatianei Costin, infirmieră în Bacău, precum și mamei sale, Elisabeta Prepeliță, care a murit tot de COVID-19, la vârsta de 73 de ani. Toate cele patru erau fiice credincioase ale Bisericii Ortodoxe Române și au trecut la cele veșnice anul acesta. Pe scenă au fost reprezentanți ai familiei care au primit distincția.

De asemenea, întrucât 2020 a fost declarat de către Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației părinților și copiilor, IPS Mitropolit Teofan a invitat pe podium trei familii cu mulți copii: medicii Valeriu și Cătălina-Eugenia Gavrilovici din Suceava împreună cu trei dintre cei șase copii; Ionuț și Elena Crăciun din Iași împreună cu cei patru copii; preotul Paul Andrei și prezbitera Claudia Elena Smeu din Iași împreună cu cei șapte copii.

În timpul slujbei și după Sfânta ­Liturghie, pelerinii prezenţi în municipiul Iași au aşteptat la rând pentru a se ­închina la moaștele Sfintei Cuvioase ­Parascheva, respectând toate indicaţiile organizatorilor şi normele de protecţie sanitară.

Miercuri noapte, în jurul orei 22:00, racla cu moaștele Sfintei Cuvioase ­Parascheva a fost dusă în procesiune și așezată înapoi în Catedrala Mitropolitană din Iași, încheindu-se astfel sărbătoarea hramului. Procesiunea a fost condusă de Înaltprea­sfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Preoții catedralei au luat pe umeri racla cu cinstitele moaște din baldachinul din curte, au înconjurat sfântul locaș, au rostit ectenii în timpul procesiunii, iar la sfârșit au așezat sfintele oseminte în catedrală. Pelerinii care nu au reușit să se închine au format un nou culoar, ajutați de voluntari și de jandarmi.

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou, cinstit în capitala Banatului

De peste șase decenii, cre­dincioșii bănățeni au bucuria de a-l prăznui la 15 septembrie pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Timișoarei și ocrotitorul spiritual al Banatului. În ajunul sărbătorii, sute de credincioși au venit la Catedrala Mitropolitană din Timișoara pentru a-l cinsti cum se cuvine, prin rugăciune și evlavie, pe ­ocrotitorul Banatului.

În prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, programul slujbelor dedicate celui de-al doilea hram al Catedralei Mitropolitane a debutat în ajun cu slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată de Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Înainte de a porni în procesiune cu cinstitele moaşte ale ­Sfântului Iosif cel Nou, Preasfințitul ­Părinte Paisie a rostit un cuvânt de învă­țătură, în care a evidențiat viața ierarhului prăznuit, model de viețuire creș­tinească pentru fiecare nevoitor aflat în călătoria spre Împărăția lui Dumnezeu.

Procesiunea cu sfintele moaște a avut loc în jurul Catedralei Mitropolitane, cu respectarea regulilor de distanțare în vigoare. Au participat doar ierarhii, preoți, diaconi, monahii și monahiile de la Centrul eparhial și de la mănăstirile din ­Arhiepiscopia Timișoarei. Din cauza stării de alertă, procesiunea s-a desfășurat fără participarea credincioșilor, aceștia asistând de pe scările catedralei. După procesiune, racla cu sfintele moaște a fost deschisă și așezată pe soleea din faţa Sfântului Altar, pentru a oferi credin­cioșilor posibilitatea de a se închina.

În ziua sărbătorii Sfântului Mitropolit Iosif cel Nou, credincioșii au participat la cel de-al doilea hram al Catedralei ­Mitropolitane din orașul de pe Bega. Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul ­Banatului, împreună cu Prea­sfințitul ­Părinte Paisie Lugojeanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, și Prea­sfințitul Părinte Emilian Crișanul, ­Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, înconjuraţi de un sobor de clerici de la Centrul eparhial, protopopi, stareți și ­ieromonahi de la mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Timișoarei.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, care a evidențiat faptele minunate săvâr­șite de Sfântul Iosif atât în viață, cât și după mutarea sa la cele veșnice, ca grabnic ajutător pentru toți cei care se roagă cu credință. De asemenea, ierarhul a îndemnat credincioșii prezenți să-și practice credința, chiar dacă trăim vremuri neprielnice manifestării credinței noastre strămoșești.

La sărbătoare au participat reprezentanţi ai oficialităților locale și județene, dar și ai mediului academic și universitar din Timișoara.

Sfintele moaşte vor rămâne spre închinare şi cinstire până la 16 septembrie, când, după slujba Acatistului Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, vor fi reaşezate în locul obişnuit de închinare, din dreapta naosului locașului de cult.

Primul hram al Mănăstirii „Sfântul Alexandru” – Catedrală Episcopală

În fiecare an pe data de 30 august, de praznicul Sfântului Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, Catedrala Episcopală din Alexandria îşi serbează ocrotitorul.

 

Anul acesta, începând cu data de 1 iulie, prin hotărârea ­Sfântului Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, catedrala din ­Alexandria a devenit Mănăstirea „Sfântul Alexandru” – Catedrală Episcopală, iar pe 5 iulie 2020, în cadrul Sfintei ­Liturghii, părintele ­protosinghel Serafim Baciu a fost instalat stareț.

Manifestările dedicate evenimentului au debutat din seara de sâmbătă, 29 august, când un sobor de preoți și diaconi au întâmpinat icoana Maicii Domnului Prodromița adusă de la ­Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca, spre bucuria cre­din­cioșilor veniți la praznic. În continuare s-au oficiat slujba ­Vecerniei cu Litie și Paraclisul sfântului ocrotitor. Credin­cioșii s-au închinat și la fragmentul din moaștele Sfântului Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, care este așezat permanent în catedrală.

Duminică, 30 august, Sfânta şi ­Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu ­Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Preasfințitul Părinte Andrei a vorbit despre semnificația pericopei evanghelice citită în cadrul Sfintei Liturghii.

La finalul Sfintei Liturghii, starețul mănăstirii, părintele Serafim Baciu, a adresat un cuvânt de mulțumire, arătând că „a fost o bucurie nespusă pentru credincioșii alexăndreni care au venit în număr mare să-l cinstească pe ierarhul ocrotitor al cetății Alexandriei. Mulțumim Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care astăzi ne-a cercetat prin icoana sa, Prodromița, și Sfântului Ierarh Alexandru pentru toate darurile revărsate asupra noastră! Tuturor celor care-i purtați numele și fiilor duhovnicești ai acestei eparhii, Sfântul Ierarh Alexandru să vă dăruiască bucuria și harul său!”

Preasfințitul Părinte Galaction, ­Episcopul Alexandriei și Teleormanului, ne-a vorbit despre darul deosebit de a-l avea ocrotitor al eparhiei, reședinței de județ și catedralei chiriarhale pe Sfântul Ierarh Alexandru al Constantinopolului: „La 1 septembrie 1996, prin purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist s-a înființat Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Fiind la doar două zile după sărbătorirea hramului catedralei, noi legăm aceste două momente liturgice. Anul acesta, hramul are o semnificație deosebită, pentru că sărbătorim 24 de ani de la înființarea eparhiei. Sfântul ­Ierarh Alexandru rămâne pentru noi, cler și popor binecredincios, un model de statornicie în credință, de apărare a dreptei credințe, pentru că a luptat împotriva ereziei ariene și l-a biruit pe Arie ereticul în final. De aceea, anul acesta, începând cu data de 1 iulie, am hotărât ca acest locaș să devină Catedrala Episcopală -Mănăstirea Sfântul Alexandru”.

Întrunirea Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei la Reședința Patriarhală

Ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-au întrunit marți, 29 septembrie 2020, în ședință de lucru în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul ședinței, au fost discutate subiecte de actualitate de ordin pastoral, precum și aspecte practice de administrare a bunurilor bisericești.

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a fost deschis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat ordinea de zi a ședinței de ­lucru. „La acest Sinod mitropolitan avem mai mult de discutat unele aspecte practice, de administrare a bunurilor bisericești, mai ales cele care țin direct de Centrul eparhial. Atunci când se transferă în altă parte este nevoie de aprobarea Sinodului mitropolitan, iar când bunurile țin direct de Centrul Patriarhal trebuie aprobate de Sinodul Permanent. Când bunurile țin de parohii și de mănăstiri trebuie aprobate vânzarea, cumpărarea sau transferul lor de către Centrul eparhial. În așa fel este prevăzut în Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, întotdeauna trebuie să aprobe un organism superior pentru a nu se înstrăina bunurile bisericești fără rânduială, fără o anumită motivare. Motivarea este foarte clară în statut și a intrat și în regulamentul pentru administrarea bunurilor bisericești. Atunci când se vinde un imobil, teren sau clădire, banii aceia nu se pot folosi oricum, ci obligatoriu trebuie să fie achiziționat un alt imobil, teren sau clădire, dar în general, când se vinde un teren se cumpără o clădire, care aduce un venit lunar. Prin aceasta nu se diminuează patrimoniul eparhiei, ci se valorifică mai bine în folosul Bisericii un bun material. (…) Aceste proceduri sunt făcute pe baza Sfintelor Canoane și a tradiției noastre bisericești de a nu risipi bunurile Bisericii, dar nici de a le lăsa nevalorificate”, a spus Întâistătătorul
Bisericii noastre.

La ședința de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au fost prezenți: Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Nifon, ­Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh ­patriarhal; Înaltpreasfinţitul Părinte ­Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Înalt­preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; Înaltprea­sfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei; Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Prea­sfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor; Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; Prea­sfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Prea­sfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Prea­sfințitul Părinte Daniil, Episcopul ortodox român al Daciei Felix; Prea­sfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Moment aniversar pentru Episcopul Sălajului

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a împlinit joi, 1 octombrie, 20 de ani de la hirotonia întru arhiereu. Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din ­Zalău, județul Sălaj. Părintele Gabriel Gârdan, slujitor la Catedrala Episcopală din Zalău, a rostit un cuvânt de învăță­tură, iar la final, părintele Ionuț Pop, vicar eparhial administrativ, a rostit un cuvânt de felicitare din partea Perma­nenței Consiliului eparhial al Episcopiei Sălajului.

În continuare, Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate în cei 20 de ani de slujire arhierească, precum și tuturor celor prezenți pentru participarea la eveniment.

Ședință de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului la Deva

Sediul Centrului eparhial al Episcopiei Devei și Hunedoarei din Deva a găzduit luni, 12 octombrie, ședința de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, sub președinția Înalt­preasfințitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

Ședința care a reunit ierarhii ardeleni a avut mai multe temeiuri pe ordinea de zi. Printre acestea s-au aflat ridicarea la rangul de mănăstiri a mai multor schituri din cuprinsul Mitropoliei Ardealului, conform reglementărilor în materie ale Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, reactivarea publi­cației „Mitropolia Ardealului” ca revistă oficială a mitropoliei ardelene, analiza proiectului de text pentru viitorul regulament al cimitirelor din Biserica Ortodoxă Română, precum și alte teme pastoral-misionare și social-filantropice, informează Biroul de presă al Episcopiei Devei și ­Hunedoarei.

Sinaxa stareţilor şi stareţelor din Arhiepiscopia Bucureştilor

Stareţii şi stareţele aşezămintelor mănăstireşti din jurisdicţia canonică a Arhiepiscopiei Bucureştilor s-au adunat joi, 8 octombrie, în cadrul lucrărilor sinaxei monahale care a avut loc în Palatul Patriarhiei. Întrunirea a debutat prin săvârşirea slujbei de Te Deum în Sala „Europa Christiana” de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori, în prezența stareților și starețelor așezămintelor monahale.

În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc sesiunea de lucrări a sinaxei, prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost susţinute două referate, având ca temă acţiunea filantropică a Bisericii, şi au fost dezbătute diverse probleme de ordin administrativ cu care se confruntă aşezămintele monahale din Arhiepiscopia Bucureştilor.

În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un cuvânt de binecuvântare a lucrărilor sinaxei în care a subliniat faptul că întâlnirea tradiţională a stareţilor şi stareţelor este necesară, mai ales în momente dificile, cum este cel pe care societatea românească îl traversează în prezent: „Zilele acestea se desfăşoară în paralel două evenimente importante: şedinţa Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi sinaxa stareţilor şi stareţelor din Arhiepiscopia ­Bucureştilor. Această sinaxă anuală a devenit o tradiţie şi suntem bucuroşi că s-a putut organiza, cu respectarea tuturor restricţiilor impuse de pandemie, deoarece prezenţa fizică este foarte importantă”.

După apelul nominal, părintele arhimandrit Nectarie Şofelea, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi stareţ al Mănăstirii Radu Vodă din Capitală, a dat citire referatului intitulat „Filantropi români, ctitori de mănăstiri şi schituri”, întocmit de pr. prof. dr. Mihail ­Săsăujan, consilier eparhial în cadrul Sectorului cultural şi comunicaţii media al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în care a fost evidenţiat rolul ctitoriilor domnitorilor şi dregătorilor din Ţările Române pentru înmulţirea operei filantropice a Bisericii: „În perioada istoriei medievale şi moderne a românilor, majoritatea mănăstirilor şi schiturilor au fost ctitorite şi ajutate de domnitori şi boieri din Ţările Române. Au existat şi mitropoliţi, episcopi şi stareţi care au ctitorit unele locaşuri de rugăciune, prin sprijinul domniei sau din ofrandele credincioşilor aduse sfintelor mănăstiri. Tablourile votive sunt, tradiţional, invitaţii la aduceri aminte, dar nu amintiri ale trecutului, ci, paradoxal, la una a viitorului. Portretul votiv este o rememorare a eternităţii, un portret de tradiţie bizantină, ce constituie, în primul rând, datorită vecinătăţii cu personajele sfinte şi sacre ale istoriei mântuirii, expresie a nădejdii în învierea trupului. Cu macheta bisericii pe palmă, ctitorul este îndreptăţit să ia loc alături de sfinţi. Constru­irea unei biserici sau mănăstiri înseamnă, în fond, participarea la edificarea Bisericii, ca act de sorginte apostolică. La rândul lor, mănăstirile ridicate din credinţă şi dragoste pentru Dumnezeu şi pentru semenii lor erau datoare a practica milostenia. Acestea erau înzestrate de ctitori cu averi, iar de domnitori cu rânduieli şi canoane, ca după acelea chivernisindu-se, să servească pentru faceri de bine pentru cei săraci, pentru veşnica lor pomenire. Actul de ctitorie şi filantropie a domnitorilor, ierarhilor şi boierilor faţă de mănăstiri şi schituri a dat rod în istoria bisericească a poporului român. Mănăstirile au răsplătit actele de ctitorie prin activitatea bisericească, duhovnicească, culturală şi socială pe care au dezvoltat-o în interiorul locaşurilor monahale şi în afara lor pentru poporul român dreptcredincios”.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe ­Române a subliniat faptul că această atitudine a domnitorilor şi boierilor români derivă dintr-o educaţie creştină autentică, acțiunea de ctitorire fiind privită ca o lucrare misionară: „Domnitorii şi boierii filantropi şi ctitori au urmat tradiţia bizantină a împăraţilor creştini ortodocşi. ­Aceştia au avut o educaţie din familie, dar şi insuflată de Biserică, fiind obişnuiţi de mici cu rânduielile bisericeşti. Această cultură religioasă a făcut ca din Evanghelie şi Sfânta Liturghie să izvorască activitatea filantropică. De aceea, ei apăreau ca misionari, iar lucrarea de ctitori îi ajuta în lucrarea de mântuire. Spre ­deosebire de cetăţile militare, cetăţile spirituale, adică mănăstirile şi bisericile ctitorite de ei, apărau integritatea sufletului ortodox românesc. Este foarte semnificativ faptul că nici un domnitor nu a cerut să fie înmormântat într-o cetate militară, ci într-o biserică sau lângă o biserică, pentru a fi pomenit în rugăciune. În mod inspirat, domnitorii şi-au făcut din ctitoriile lor şi locuri de veci, pe care le pregăteau de timpuriu, de la începutul domniei. Ştefan cel Mare a construit Mănăstirea Putna ca loc de odihnă veşnică nu la sfârşit, ci la începutul domniei”.

În continuare, părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal şi director al Bibliotecii Sfântului Sinod, a susţinut referatul cu tema „Activitatea filantropică a mănăstirilor în Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, în care a prezentat contribuţia aşezămintelor monahale din ţara noastră la ajutorarea semenilor aflaţi în nevoi: „Creştinii au privit dintotdeauna milostenia şi, în general, filantropia ca pe o responsabilitate definitorie a adevăratului ucenic al lui Hristos. Nu trebuie să pierdem din vedere aspectul că milostenia creştină nu se adresează exclusiv nevoilor materiale ale oamenilor, ci prin împlinirea lipsurilor de natură materială se urmăreşte şi câştigarea sufletelor, pentru cultivarea unei mai mari disponibilităţi pentru viața spirituală. Sărăcia nu rezidă numai în lipsa bunurilor materiale, ci şi în absenţa unei preocupări pentru suflet, pentru mântuirea în ­Hristos. De aceea, grija pentru mântuirea sufletelor reprezintă culmea milosteniei şi a filantropiei. Cea mai răspândită formă de filantropie în mănăstiri era forma incipientă de spital, numită bolniţă. Personalul era format din călugări cu o oarecare pregătire medicală, care cunoşteau proprietăţile curative ale plantelor. În acelaşi timp, pe lângă unele mănăstiri din Bucureşti s-au înfiinţat spitale în adevăratul sens al cuvântului (Colţea, Pantelimon, Mărcuţa, Techirghiol). Pentru funcţionare, acestor aşezăminte le erau închinate alte mănăstiri şi schituri, iar veniturile au fost folosite pentru edificarea altor spitale şi unităţi sociale în Capitală. În timp de război, mănăstirile au furnizat personal medical pentru îngrijirea răniţilor, iar preoţi din mănăstiri au oferit asistenţă religioasă pe front. De asemenea, mănăstirile au oferit spaţii de îngrijire pentru răniţi sau de refugiu pentru locuitorii din oraşele ameninţate de bombardamente. Totodată, mănăstirile au furnizat echipamente pentru militari, dar şi materiale medicale pentru îngrijirea răniţilor pe front. Fiecare locaş monahal a contribuit la misiunea socială şi filantropică a Bisericii pentru ajutorarea semenilor în momente de încercare”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adăugat faptul că în timpul războaielor Biserica a organizat numeroase aşezăminte pentru copiii orfani, care şi-au pierdut părinţii în timpul luptelor de pe front: „Este foarte important să ne aducem aminte că, în timpul celor două războaie mondiale, mănăstirile au organizat multe orfelinate pentru copii ai căror părinţi au căzut pe front”.

În încheiere, părintele arhimandrit Nectarie Şofelea a făcut o prezentare a unor noi forme de ajutorare economică a mănăstirilor în timp de pandemie prin valorificarea produselor mănăstireşti, în condiţiile în care credincioşii, mai ales cei din mediul urban, sunt interesaţi de produse naturale. Totodată, au avut loc discuţii în plen privind diferite probleme de ordin administrativ cu care se confruntă aşezămintele monahale.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit la final stareţilor şi stareţelor mai multe lucrări apărute la Editurile Patriarhiei: „Paraclisele şi Acatistele zilelor săptămânii”, „Parastase”, „Scara Sfântului Ioan” şi „Pecetea prezenţei lui Hristos în inima omului”, scrisă de ­părintele arhim. Zaharia Zaharou.

Sinaxa stareților și starețelor din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei

În zilele de 27 și 28 august 2020, stareții, starețele, egumenii, egumenele și duhovnicii mănăstirilor și schiturilor din cuprinsul Eparhiei Buzăului și Vrancei au participat la sinaxa monahală prezidată de Înaltprea­sfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian. Ierarhul locului s-a întâlnit joi, 27 august, la Catedrala „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din municipiul Focșani, cu toți conducătorii așeză­mintelor călugărești din județul Vrancea, apoi vineri, 28 august, la Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” din municipiul Buzău, a avut o întâlnire și cu reprezen­tanții mănăstirilor și schiturilor din județul Buzău. În cadrul sinaxei, Înalt­preasfinția Sa l-a prezentat pe noul exarh al așeză­min­telor monahale din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, părintele arhimandrit Sofian Ardelean – duhovnicul Schitului Soveja, care a susținut, cu acest prilej, o meditație despre smerenie, iubire, lepădarea de sine și ascultare.

Totodată, s-au discutat o serie de probleme administrative, liturgice și duhov­nicești și s-au făcut propuneri de îmbu­nătățire a vieții și disciplinei monahale.

În Eparhia Buzăului și Vrancei există 30 de mănăstiri și schituri, dintre care 6 așezăminte monahale sunt de călugări, iar 24 sunt de călugărițe.

Ediţia a XXIV-a a Colocviilor Putnei

În perioada 3-4 septembrie, la Centrul de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna, s-a desfăşurat, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ediția a XXIV-a a Simpozionului internațional de istorie „Colocviile Putnei”, anunţă doxologia.ro. Lucrările conferinței au avut loc pe internet, prin intermediul platformei Zoom, coordonarea făcându-se din sala Centrului cultural „Mitropolit Iacov Putneanul” de la Mănăstirea Putna.

Ediția din acest an a avut ca specificitate includerea unei secțiuni de muzicologie, intitulată „Probleme de transcriere a notației medio-bizantine: abordări vechi și noi ale cântărilor din Antologhioanele putnene”. Unul din farmecele simpozionului, care atrăgea atâția cercetători în fiecare an la Putna, îl reprezenta atmosfera specială care se crea prin interacțiunea directă dintre participanți în cadrul plin de har oferit de mănăstire. Deși această atmosferă nu se poate recupera în condițiile desfășurării lucrărilor pe internet, un avantaj al acestui tip de activitate este că a permis participarea unor conferen­țiari din SUA, Canada sau Rusia, care altminteri nu ar fi putut lua parte din cauza distanței.

Printre participanții la această ediție s-au numărat istoricii Ovidiu Cristea (București), Ștefan S. Gorovei (Iași), Ștefan Andreescu (Bucu­rești), Alexandru Pascal (Moscova), Emil Dragnev (Chișinău), Vlad Bedros (București), Olimpia Mitric ­(Suceava), Vera Tchentsova (Paris), Alice Isabella Sullivan (SUA), Olena Sergij (Kiev), Bohdan Berezenko (Kiev) și muzicologii Maria Alexandru (Tesalonic), Svetlana Kujumdzieva (Sofia), Gregory Myers (Canada), Yevgeniya Ignatenko (Kiev), Dimosthenis Spanoudakis ­(Tesalonic), Nicolae Gheorghiță (Bucu­rești), Adrian Sîrbu (Iași).

Dintre temele abordate în cadrul secțiunii istorice, menționăm: clopotele lui Ștefan cel Mare; invazia de lăcuste în timpul campaniei otomane din Moldova în 1476; o ceașcă de la Ștefan cel Mare la Petersburg; programul iconografic al Bisericii „Sf. Nicolae” din Rădăuți; iconografia „Punerii în mormânt” în pictura din Moldova; lada de sacristie de la Putna; antimisele din colecția Mănăstirii Putna; ieromonahul Pimen Zainea – stareț și ghid la Mănăstirea Putna.

La Secțiunea de muzicologie, comunicările au inclus teme precum: importanța Școlii Muzicale de la Putna în istoria muzicii bisericești ortodoxe; Sfântul Ioan Cucuzel în repertoriul Școlii Muzicale de la Putna; o abordare metrică a notației muzicale medio-bizantine. S-a orga­nizat, de asemenea, o masă rotundă dedicată problemelor ridicate de descifrarea notației muzicale vechi.

Înfiinţat la 2 ianuarie 2005, Centrul de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al sfintei Mănăstiri Putna își continuă activitatea cu binecuvântarea Înaltpreasfin­țitului Părinte Calinic, ­Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. În cursul activităților științifice din anul comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt 500” – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului şi cercetarea acestuia. Scopul centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii ­Putna. De la înființare până în prezent, centrul a organizat la Mănăstirea ­Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul ­„Nicolae Iorga” din București 23 de ediții de comunicări știin­țifice, sub numele „Colocviile Putnei”. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775-1918), începând cu ediția a IX-a, Simpozionul „Colocviile Putnei” cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.

Facultatea de Teologie Ortodoxă din Timișoara are un nou sediu

Învățământul teologic universitar timișorean a sărbătorit luni, 5 octombrie, Ziua educa­ției, prin inau­gurarea noului sediu al Facultății de Teologie Ortodoxă, situat într-o locaţie centrală, din imediata vecinătate a
Memorialului Revolu­ției, a Facultății de Arte și a Centrului de Cercetare al Universității de Vest din Timișoara.

La festivitatea de inaugurare a noului sediu au participat Înaltpreasfințitul ­Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, prof. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, cadre didactice și studenți de la cele două facultăți: Teologie și Istorie.

Momentul a debutat cu tăierea panglicii inaugurale și cu slujba de binecuvântare a noului sediu, oficiată de părinții profesori de la Facultatea de Teologie din Timișoara. Răspunsurile liturgice au fost date de corul facul­tății.

În cuvântul său, rectorul Marilen ­Gabriel Pirtea a subliniat eforturile depuse de universitate pentru finalizarea acestui important proiect, așteptat de trei decenii, eforturi care s-au bucurat de sprijinul Înalt­prea­sfințitului Părinte Mitropolit Ioan. Înaltpreasfinția Sa a mul­țu­mit rectorului, colaboratorilor și miniștrilor educației națio­nale și secretarilor de stat care au finanțat lu­crarea din fonduri publice și din fonduri proprii.

În această clădire, fostă cazarmă militară, stu­denții teologi vor avea un paraclis cu hra­mul „Sfinții Trei Ierarhi” pentru rugăciune zilnică și prac­tică liturgică, paraclis în care vor fi pomeniți și eroii martiri căzuți în Revoluția din decembrie 1989. De asemenea, Mitropolitul Banatului a arătat că, pe lângă Facultatea de Teolo­gie Ortodoxă, se mai află în acest areal și facultățile de Istorie și de Arte, care le vor fi de folos viitorilor preoți pentru însușirea unor cunoștințe de arhitectură și artă bisericească, necesare în activitatea lor pastoral-misionară.

În finalul cuvântului său, ierarhul a evidențiat că prin funcți­o­narea Facultății de Teologie în acest spațiu, care este o școală pentru veșnicie, abia acum se desăvârșește decretul regal de înființare a Universității de Vest Timișoara cu cele trei facultăți, Istorie, Litere și Teologie, semnat de regele Mihai I al României în anul 1944.

La finalul evenimentului, toți cei prezenți au vizitat noul sediu, cu o arhitectură impresionantă, pe două niveluri și cu mansardă, situat în zona centrală a Timi­șoarei, care are numeroase săli de curs luminoase și spațioase, săli de conferințe și seminarii în care pot studia peste 600 de studenți, precum și cabinete pentru profesori.

Distincţie a Arhiepiscopiei Dunării de Jos acordată academicianului Răzvan Theodorescu

Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oferit vineri, 21 august, Distincţia eparhială „Vrednicia andreiană” academicianului Răzvan Theodorescu. Academicianul s-a aflat la Galaţi pentru a participa la prima ediţie a Bienalei Naționale de Artă „Camil Ressu”, organizată de Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi. ­Chiriarhul Dunării de Jos a acordat distincţia eparhială în salonul principal al Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. Cu acest prilej, ierarhul a oferit distinsului invitat şi câteva volume apărute în ultima perioadă la Editura Arhiepiscopiei ­Dunării de Jos şi i-a prezentat acestuia capela cu hramurile „Întâmpinarea ­Domnului” şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, precum şi colecţia de exponate din domeniile istoriei, culturii, învăţământului şi spiritualităţii creştin-ortodoxe din arealul Dunării de Jos, aflate în cadrul Muzeului eparhial. Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea expoziţiei internaţionale „Spații fluente. Hărți ale spațiului dunărean, 1650-1800”.

Conferinţă naţională a doctoranzilor teologi la Mănăstirea Caraiman

Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” al Mănăstirii Caraiman din oraşul prahovean Buşteni a fost gazda seriei a doua a celei de-a treia conferinţe naţionale a doctoranzilor, organizată de Şcoala Doctorală „Dumitru Stăniloae” a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Capitală, la care au participat studenţi doctoranzi ai facultăţilor de teologie ortodoxă din Bucureşti, Craiova, Arad şi Alba Iulia. În cadrul evenimentului au fost susţinute referate şi au fost purtate discuţii pe baza cercetărilor evidenţiate în materialele prezentate.

Printre participanţi s-au numărat reprezentanţi ai facultăţilor din Bucureşti, Craiova, Arad şi Alba Iulia. Anul acesta, din cauza restricţiilor impuse pentru prevenirea răspândirii infectărilor cu noul coronavirus, întâlnirea care se organiza de regulă în lunile mai-iunie a avut loc la sfârşitul lunii septembrie. Doctoranzii participanţi şi-au prezentat cercetările, având subiecte teologice de actualitate, care apoi au fost discutate împreună cu profesorii coordonatori prezenţi, a transmis TRINITAS TV.

„Studiile prezentate reprezintă rezultatul unor cercetări pe care doctoranzii noştri sunt obligaţi să le publice, pentru că susţinerea unei teze de doctorat nu se poate face decât în urma publicării a cel puţin trei articole ştiinţifice, reprezentative pentru cercetarea propusă de studentul doctorand. Aceste prezentări nasc discuţii între doctoranzi, cu participarea inclusiv a profesorilor coordonatori. La această sesiune nu sunt doar profesori din Bucureşti, ci şi de la facultăţile de teologie din ţară. Aceştia vin cu opinii foarte pertinente, cu corecturi foarte interesante la referatele prezentate. Alături de noi a fost Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, ca membru de onoare”, a declarat pentru TRINITAS TV părintele profesor dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Totodată, directorul Şcolii Doctorale „Dumitru Stăniloae” a facultăţii bucureştene şi organizatorul evenimentului, conf. univ. dr. Adrian Lemeni, a subliniat importanţa acestui tip de conferinţe pentru formarea unor relaţii de colaborare la nivelul doctoranzilor: „Anul acesta am organizat a treia ediţie a conferinţei naţionale a doctoranzilor, în contextul special al pandemiei, în două serii. Prima serie a fost la începutul lunii septembrie, cu reprezentanţi ai şcolilor doctorale de la Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, iar la sfârşitul lunii, în cadrul celei de a doua serii, cu reprezentanţi de la Bucureşti, Craiova, Arad şi Alba Iulia. E o bucurie să constat continuitatea, deoarece se observă o creştere a calităţii şi o coagulare a unei conştiinţe în ceea ce înseamnă o anumită raportare în cercetarea teologică, o coagulare a unor legături. De aceea am ţinut să fie o întâlnire faţă către faţă, deoarece se generează o anumită stare de spirit. Am constatat folosul acestor întâlniri, faptul că este ceva ziditor în aceste întruniri, întrucât doctoranzii ţin legătura între ei şi cooperează în proiectele de cercetare. Acest lucru este foarte important. Am subliniat importanţa coagulării unei elite a tinerilor teologi şi mă bucur să constat că se consolidează astfel de realităţi în cadrul acestor întâlniri”.

Cele mai bune referate susţinute în cadrul conferinţei vor fi publicate în volumul anual „Studia Doctoralia”, editat de Şcoala Doctorală a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Simpozionul național anual al doctoranzilor în teologie la Arad

În perioada 21-22 septembrie 2020, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad a organizat simpozionul național al doctoranzilor, intitulat: „Provocări actuale la adresa unității familiei creștine. Paradigme pastorale și misionare”.

Manifestarea academică și culturală, ajunsă deja la cea de-a V-a ediție anuală, se desfășoară sub egida Arhiepiscopiei Aradului și a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, printr-un proiect finanțat de Ministerul Educației și Cercetării.

Lucrările simpozionului s-au deschis la ora 9:30, în curtea interioară a Facultății de Teologie. La deschiderea festivă au luat parte Înalt­prea­sfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; Preasfințitul ­Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului; prof. univ. dr. Ramona Lile, rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad; prof. univ. dr. Florentina Munteanu, directorul Școlii Doctorale; pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teo­logie Ortodoxă din Arad, profesori, doctoranzi, masteranzi, studenți și invitați, respectându-se normele de distanțare fizică impuse de autorități.

În deschidere, pr. prof. dr. Cristinel Ioja a adresat cuvântul de bun venit invitaților de la prezidiu, precum și tuturor parti­cipanților. În continuare, părintele decan a evocat situația generată de pandemie, care a făcut să fie amânată desfășurarea manifestării, momentul prielnic ivindu-se acum. Prin aceste proiecte, Facultatea de Teologie încurajează și susține concret activitatea de cercetare a doctoranzilor, toate referatele acestora fiind reunite în revista cu apariție anuală „Studia Doctoralia”.

Au urmat apoi cuvintele de salut și de apreciere din partea profesorilor Ramona Lile și Florentina Munteanu. Din partea doctoranzilor a vorbit pr. Vlad-Sergiu ­Sandu. Arhiepiscopul Aradului a felicitat organizatorii pentru inițiativă, evocând și diversele provocări pastorale ce se manifestă astăzi la adresa familiei, care necesită un răspuns adecvat din partea Bisericii și a teologiei ei.

Tot în cadrul deschiderii festive a fost lansat și prezentat volumul simpozionului doctoral, organizat de către Facultatea de Teologie din Arad în anul 2019.

După deschiderea festivă au urmat sec­țiunile programate. Manifestările s-au bucu­rat de contri­buții tematice ale ­doctoranzilor facultăților de teologie din Cluj-Napoca, Alba-Iulia și, bineîn­țe­les, ai facultă­ții-gazdă.

Pomenirea Arhiepiscopului Eftimie Luca la Roman

Sâmbătă, 31 octombrie 2020, în ziua de pomenire a celor adormiți, Înalt­preasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și ­Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, înconjuraţi de un sobor de slujitori, au săvârșit slujba ­Parastasului, la trecerea a șase ani de la nașterea în ceruri, pentru vrednicul de pomenire ierarh Eftimie Luca, cel care a păstorit pe scaunul vlădicesc din această parte a Moldovei între anii 1978 și 2014.

Credincioși și pelerini din cuprinsul Eparhiei Romanului și Bacăului au participat sâmbătă la Dumnezeiasca Liturghie oficiată de soborul preoților și diaconilor de la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman, în prezența celor doi arhiepiscopi, iar apoi la pomenirea ­Arhiepiscopului Eftimie Luca. După acest moment, cei prezenți au mers în procesiune spre mormântul situat în curtea Centrului eparhial, unde a fost oficiat un trisaghion întru pomenirea celui de-al 76-lea ierarh pe scaunul de la Roman.

În atmosfera de rugăciune și comuniune, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a evocat aspecte din viața și activitatea vlădicăi Eftimie „cel bun”, reliefând rolul pe care acesta l-a avut în istoria multiseculară a acestei eparhii.

„Astăzi ne-am adunat aici pentru a face pomenire Arhiepiscopului Eftimie, cel care a fost predecesorul nostru în scaunul arhieresc de la Roman, scaun ocupat de peste 600 de ani neîntrerupt, «Eftimie cel bun» fiind cel de-al 76-lea ierarh care a stat pe acest scaun vlădicesc. A face pomenire înseamnă a-ți aduce aminte. Este foarte important ca în această lume amnezică să facem anamneză de tot ce au lăsat pozitiv și frumos înaintașii noștri, mai ales unde ­Biserica a avut o organizare aparte și a putut răspunde de-a lungul veacurilor la nevoile spi­rituale ale credincioșilor, preo­ților, monahilor și monahiilor care își duceau viața sub binecuvântarea omoforului spiritual al chiriarhului locului. Arhiepiscopia noastră are unicitatea ei în istoriografia ortodoxă. Mulțumim lui Dumnezeu pentru că am fost generația care îi continuăm activitatea fostului ierarh. Încercăm să continuăm și să adăugăm cărămida rânduită nouă de providență la edificiul spiritualității înaintașilor și al credinței noastre stră­moșești ortodoxe”, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim.

În cuvântul special rostit cu acest prilej, Arhiepiscopul Ioachim a mulțumit pentru prezența în rugăciune a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic de la Suceava și a explicat necesitatea pomenirii celor adormiți în Domnul întru nădejdea Învierii veșnice.

La final, părinții slujitori de la Catedrala Arhiepiscopală au împărțit credincioșilor prezenți pachete cu alimente întru pomenirea fostului arhipăstor de la Roman.

Pomenire pentru cei care au murit sau au suferit în urma Dictatului de la Viena

În toate bisericile din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului au fost pomeniți duminică, 30 august, după Sfânta Liturghie, toți cei care au murit, au fost închiși și expulzați sau au suferit în urma Dictatului de la Viena, de la a cărui punere în aplicare se împlinesc 80 de ani.

 

La împlinirea a 80 de ani de la punerea în aplicare a Dictatului de la Viena, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a transmis o scrisoare pastorală:

„În urmă cu 80 de ani, asupra părții de nord a Transilvaniei se abătea o furtună care avea să înece idealurile luminoase ale Marii Uniri și să arunce în haos lumea românească ce își construia viitorul cu speranță și mai ales cu respect față de toate etniile alături de care trăia.

Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, care a fost ultimul act din drama destrămării României Mari, a dus la moartea a 951 de români, la arestarea altor aproape 20.000, la 13.500 de expulzări și la refugierea a 218.000 de cetățeni în Vechiul Regat. Lor li se adaugă și cei peste 250.000 de români care nu s-au mai putut întoarce la casele lor, pierzând tot ce au avut. Au fost desfiinţate 2.000 de şcoli româneşti, au fost distruse din ­temelii 13 biserici româneşti, a fost desființată tânăra Episcopie a Ma­ra­mureșului, iar Episcopul ei, Vasile Stan, a fost forțat să plece la Sibiu, Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei a fost trimis la Beiuș într-un vagon de vite și au fost expul­zați peste 230 de preoți ortodocși și tot atâtea parohii au fost desfiin­țate.

În această lume a răului, inteligența Episcopului Nicolae Colan, care a rămas la Cluj, echilibrul și spiritul lui tenace au fost valori care au asigurat Bisericii Ortodoxe din teritoriile cedate, clerului – care trebuia să deservească 436 de parohii și 300 de filii – și credincioșilor ei, în număr de 339.448 de suflete, un climat de relativă pace, dând substanță curajului românilor de a rezista în vremuri de mari încercări și de a-și purta cu demnitate crucea istoriei. Românii, în frunte cu episcopul lor, au arătat că pot fi până la capăt un popor civilizator, răspunzând demn și calm oricăror încercări de colonizare și de persecuție etnică. Despre misiunea Episcopului Nicolae, juristul și profesorul clujean Ioan Mateiu spunea: «În atmosfera otrăvită de acolo (din ­Ardealul cedat, n.n.), puritatea sufletească a vlădicului Nicolae și idealismul eroic ce-l însuflețește au fost și rămân ozonul moral al nației noastre».

Toată această statistică, ce are în spatele ei o imensă suferință și sute de mii de destine frânte și de vieți pierdute, nu trebuie să fie uitată niciodată nici de noi, și cu atât mai mult de generațiile tinere și de cele viitoare. În același timp, milităm ca între toate etniile din Transilvania să fie o deplină înțe­legere și armonie.

De aceea, pentru a cinsti cum se cuvine memoria celor care au murit, au fost închiși și expulzați sau au suferit în urma Dictatului de la Viena și în cei patru ani de ocupație străină, duminică, 30 august 2020, după încheierea Sfintei Liturghii, în toate bisericile din arhiepiscopia noastră, preoții vor săvârși slujba Parastasului. La Liturghie, preoții noștri vor rosti ectenia specială pentru cei adormiți, iar la slujba Parastasului îi vor pomeni după formula: «Pe frații noștri morți, închiși, expulzați sau refugiați și pentru toți cei care au suferit în urma Dictatului de la Viena, adormiți în Domnul» și vor adresa credincioșilor un scurt cuvânt comemorativ. Vă îmbrățișăm părin­tește și vă binecuvântăm”.

Inaugurarea Centrului ­cultural „Sfântul Antim” ­al Protoieriei Ploieşti Nord

Noul centru cultural al Protoieriei Ploieşti Nord, aşezat sub ocrotirea spirituală a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, a fost inaugurat joi, 24 septembrie. Slujba de binecuvântare a fost oficiată de Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. Cei care au contribuit la restaurarea clădirii centrului din Ploiești au primit distincţii din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

 

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a inaugurat joi noul centru cultural al Protoieriei Ploieşti Nord, aşezat sub ocrotirea Sfântului ­Ierarh Martir Antim Ivireanul, bine­cuvântând lucrările de restaurare şi amenajare prin ungere cu untdelemn sfinţit şi stropire cu agheasmă. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, protoiereii protopopiatelor din judeţul Prahova şi persoane care s-au implicat în derularea proiectului de consolidare, restaurare şi amenajare a clădirii centrului.

 

 

După slujba de binecuvântare a lucrărilor, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a arătat importanţa acestui proiect, care a redat oraşului o clădire veche, aflată până de curând într-o avansată stare de degradare, care poate găzdui acum activităţi culturale sau diferite conferinţe şi întruniri: „Trăim astăzi un moment deosebit din viaţa Protopopiatului Ploieşti Nord, dar şi a oraşului şi a comunităţii de credincioşi de aici, întrucât o clădire aflată într-un avansat stadiu de degradare a redevenit o podoabă a urbei Ploieştilor. Acest lucru se datorează multor eforturi conjugate, pe de o parte ale Protopopiatului Ploiești Nord, de cealaltă parte, ale Consiliului Judeţean Prahova prin Agenţia de Dezvoltare Regională Muntenia Sud şi prin alţi oameni binevoitori care şi-au dat seama de importanţa salvării acestui monument şi utilitatea unui centru cultural al Bisericii, pentru promovarea valorilor perene ale credinţei şi neamului nostru, mai ales în rândul tinerilor. Lucrările de restaurare a acestei clădiri au fost încununate de un real succes, având în vedere calitatea lor şi minuţiozitatea artiştilor restauratori, care au reuşit să recupereze tapetul, pardoseala şi celelalte obiecte care se aflau în această clădire. De asemenea, am admirat soluţia găsită pentru mansardă, unde s-a amenajat o sală generoasă pentru conferinţe”.

De asemenea, părintele Adrian Matei, protopop al Protoieriei Ploieşti Nord, a subliniat dificultăţile întâmpinate în derularea proiectului, mulţumind tuturor celor implicaţi, iar părintele Dumitru Ştefănescu, consilier administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a subliniat importanţa proiectului pentru viaţa culturală a protoieriei şi a oraşului Ploieşti.

La final, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a oferit din partea Prea­fericitului Părinte Daniel, Patriarhul ­Bisericii Ortodoxe Române, distincții pentru cei care au contribuit la restaurarea şi amenajarea clădirii centrului cultural. Părintele Adrian Matei, protoiereu al Protopopiatului Ploieşti Nord, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici, iar Bogdan ­Toader, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus ­Magnus” pentru mireni.

Diploma omagială şi medalia comemorativă a anului 2020 au fost oferite: Agenţiei de Dezvoltare Regională Muntenia Sud; Rodicăi Paraschiv; Ludmilei Sfârloagă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova; Alinei Tudor, ­proiectant general; Alinei Stoica, consultant; Florinei Micu, consultant; lui Iulian Bolocan, consilier local la Primăria Ploieşti; lui Silviu Andrei Vlădăreanu, inspector la Sectorul juridic şi bunuri bisericeşti al Arhiepiscopiei Bucureştilor; lui Ion Stătică, constructor; lui Cornel Condurache, diriginte de şantier, şi lui Claudiu Moldoveanu, post-mortem, ­pictor restaurator.

Clădirea noului centru cultural a fost restaurată în cadrul unui proiect cu ­finanţare europeană nerambursabilă cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro, demarat în anul 2018, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 – „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”.

 

Sărbătoare în comunitatea ucraineană din Timișoara

În Duminica a XII-a după ­Rusalii, biserica ucraineană cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Timișoara a fost târnosită de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, ca delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române.

În dimineața de 30 august 2020, Mitropolitul Banatului a fost întâmpinat de protopopul Ilie Albiciuc, preotul paroh Cristian Vasile Popovici, de preoți români și ucraineni invitați. De asemenea, au mai participat la acest eveniment istoric Rohovei Paun, ambasador interimar al Ucrainei în România; Nicolae Miroslav Petrețchi, deputatul mino­rității ucrainene în Parlamentul României; Gheorghe Hleba, preșe­dintele ucrainenilor din județul Timiș, oficialități locale și jude­țe­ne, precum și numeroși credin­cioși.

Slujba de sfințire a noii biserici ucrainene a fost săvârșită de către Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, primind pe lângă hramul principal „Adormirea Maicii Domnului” și pe cel al „Sfântului Serafim din Sarov“, ca hram secundar. Apoi, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Banatului la Altarul de vară din curtea parohiei.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de către Părintele Mitropolit, care a explicat Evanghelia zilei, în care se vorbește despre tânărul cel bogat, evidențiind credința, smerenia și evlavia pe care trebuie să le aibă fiecare credincios atunci când se apropie de cele sfinte.

Pentru buna chivernisire a patrimoniului parohiei, preotul paroh ­Cristian Vasile Popovici a primit distincția de iconom stavrofor și brâul roșu odată cu Sfântul Antimis din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan a primit din partea eno­riașilor ucraineni un engolpion și o icoană cu Maica Domnului aduse recent din Ucraina. Și nu în ultimul rând, parohia a acordat diplome de cinstire pentru binefăcătorii sfântului locaș.

La finalul evenimentului liturgic, toți credincioșii, bărbați, femei și copii, au avut posibilitatea de a intra în Sfântul Altar și de a se închina cu evlavie în fața Sfintei Mese. Această sfântă biserică este a 10-a din șirul bisericilor ucrainene din județul Timiș.

Parohia ortodoxă ucraineană din Timișoara se numără printre cele mai tinere parohii ucrainene din Banat, situată pe strada Mareșal Alexandru Averescu (fosta Lidia) nr. 3C din Timișoara. Prima Liturghie în limba ucraineană în orașul de pe Bega s-a slujit în data de 21 mai 2001, la subsolul Catedralei Mitropolitane din oraș.

Parohia ortodoxă ucraineană din Timișoara se supune administrativ Protopopiatului Ortodox Ucrainean din Lugoj, respectiv Vicariatului ­Ortodox Ucrainean de Sighetu Marmației, iar canonic se află sub ascultarea Patriarhiei Române. De asemenea, păstrează relații de frumoasă colaborare cu Mitropolia Banatului.

Responsabilitate, speranţă şi solidaritate în vreme de pandemie

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat cu prilejul Duminicii migranţilor români (16 august 2020)

 

Anul 2020 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pas­torației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români pe tot cuprinsul Patriarhiei Române. Aceste două teme, una omagială și cealaltă comemorativă, evidențiază două coordonate cu o importanță majoră în viața și activitatea bisericească.

Declararea anului 2020 ca Anul omagial al pastorației părinților și copiilor urmărește promovarea reperelor biblice și patristice privitoare la pastorația părinților și copiilor și la modelul creștin de familie, precum și sublinierea rolului pedagogiei creștine în societatea contemporană, accentuând că, în contextul multiplelor provocări de ordin pastoral, Biserica are responsabilitatea de a identifica și de a aplica soluțiile care pot ajuta familia creștină în general.

Familia creștină a ocupat întotdeauna un loc central în învățătura noastră ortodoxă, reprezentând cadrul intim cel mai de preț pentru cultivarea iubirii conjugale, părin­tești, filiale și frățești. Ea este binecuvântare și icoană a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate, un spațiu sacru al lucrării harului Preasfintei Treimi orien­tat spre viață și iubire eternă. În familie, relația copii-părinți se înțelege mai ales din perspectiva relației omului cu Dumnezeu. Copiii nu se nasc doar pentru o viață terestră, ci se nasc și ca să poată deveni, prin Botez, fii ai lui Dumnezeu după har (cf. Ioan 1, 12-13) și să dobândească viața veșnică din Împă­răția iubirii Preasfintei Treimi.

Creșterea spirituală a copiilor și tinerilor, prin cultivarea simultană a libertății și a responsabilității, este esențială în societatea umană. Sfânta Evanghelie și Tradiția Bisericii subliniază importanța legăturii dintre viața spirituală și activitatea socială a omului, dintre rugăciune și acțiune, dintre evlavie și dărnicie, dintre Liturghie și filantropie.

Trăim astăzi într-o lume în care individualismul materialist își face simțită tot mai mult prezența, iar oamenii caută mai mult bogăția materială trecătoare decât bogăția spirituală a credinței și a generozității sau a dărniciei.

Totodată, traversăm o perioadă extrem de dificilă privind sănătatea și valoarea vieții, în care o mulțime de oameni sunt încercați de noua epidemie, care s-a extins la nivel global, perioadă în care este mare nevoie de rugăciune și de ajutorare frățească, de apropiere de Dumnezeu şi de solidaritate practică. Această perioadă ne arată cât de fragilă este viața omului pe pământ şi, prin urmare, cât de mare nevoie este de a păstra permanent legătura cu Dumnezeu, Izvorul vieții pământești și al vieții veșnice cerești. De aceea, este necesar să transformăm această perioadă de criză medicală într-o perioadă de întărire în credință prin rugăciune și de sporire a dragostei noastre față de semeni, prin fapte bune. Să ne luminăm viața prin rugăciune, prin citirea scrierilor sfinte, prin spovedanie și prin împărtășire mai deasă, dar și prin toată fapta cea bună, de ajutorare a bolnavilor, bătrânilor și săracilor.

Astăzi, Biserica Ortodoxă Română contribuie în mod sistematic și substanțial la alinarea suferințelor oamenilor, atât prin lucrarea liturgică, duhovnicească și pastorală, cât și prin lucrarea de asistență socială și filantropică. Numeroase categorii de persoane defavorizate – oameni bolnavi, copii proveniți din familii sărace și fără posibilități de întreținere sau cu părinții aflați la muncă în alte țări, bătrâni singuri abandonați de familiile lor, femei victime ale traficului de persoane sau victime ale violenței familiale, persoane cu dizabilități, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, șomeri, săraci şi alte persoane – sunt sprijinite prin intermediul multor programe și proiecte sociale desfă­șurate la nivelul Patriarhiei Române. La acestea se adaugă atât asis­tența religioasă desfăşurată prin preoţii de caritate în unitățile militare, penitenciare, spitale și așeză­minte sociale, cât şi activitatea social-filantropică a voluntarilor din parohii.

Cu prilejul Duminicii migranţilor români, îi felicităm pe toţi ierarhii şi slujitorii Sfintelor Altare ortodoxe româneşti din străinătate pentru lucrarea lor pastorală şi misionară, de păstrare şi cultivare a credinţei creştine ortodoxe, a spiritualităţii şi identităţii româneşti, ca predicatori ai filantropiei în comunitate și părinţi milostivi ai celor aflați în nevoie. Exprimăm recunoștință și prețuire față de toți cei care sprijină activitățile pastorale, educaționale și social-filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române, precum și faţă de toţi ortodocşii români milostivi sau darnici. Îi îndemnăm să continue cu multă râvnă și bucurie lucrarea lor generoasă şi folositoare, spre slava Preasfintei Treimi și spre binele poporului român.

Cu multă preţuire şi părintească binecuvântare,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Vizite pastorale la misiuni ortodoxe românești din Statele Unite ale Americii

După mai bine de patru luni de restricții, Înalt­prea­sfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, a vizitat vineri, 31 iulie, și sâmbătă, 1 august 2020, Misiunea „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” din Fredericksburg, Virginia, Statele Unite ale Americii, cu prilejul instalării noului  paroh, în persoana preotului Ionel Sătnoianu, se arată pe site-ul ­mitropolia.us. Ierarhul a săvârșit sâmbătă Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor alcătuit din părintele Daniel Ene, protopop al Coastei de Est a SUA; ­părintele Ionel Sătnoianu, noul preot paroh; părintele Ștefan Drăgoi de la Misiunea românească din Norfolk; și părintele Marius-Mihai Lazăr de la ­Misiunea „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Fairfield, Connecticut.

„Icoana Maicii Domnului cea Milostivă pe care o vedem pe iconostasul acestei biserici prezintă dragostea reciprocă a Maicii și a Fiului. Maica își îmbră­țișează Fiul cu dorința de a-L proteja, Fiul răspunde dragostei Maicii. Dar în această îmbrățișare strânsă descoperim taina dragostei Maicii și a Fiului, dragoste care a răscumpărat lumea. Este taina jertfei, a dragostei răstignite pentru a-l mântui pe omul îndepărtat de la fața lui Dumnezeu. Maica Domnului ține în brațe pe Răscumpărătorul. Ea este cea Milostivă, cea care L-a dăruit lumii pe Fiul ei pentru ca lumea să fie mântuită”, a spus Înaltpreasfinția Sa în cuvântul de învățătură.

Periplul misionar a continuat duminică, 2 august 2020, la Misiunea „Nașterea Maicii Domnului” din Norfolk, Virginia. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nicolae a săvârșit Sfânta Liturghie, iar la final l-a instalat pe părintele Ștefan Drăgoi ca preot paroh al misiunii.

Un nou stareț la mănăstirea
românească din Middletown

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a fost prăznuit la mănăstirea ortodoxă română din Middletown, New York, care și-a sărbătorit cu anticipație hramul, duminică, 25 octombrie. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, l-a instalat pe protosinghelul Ieremia Berbec ca stareț al acestui așezământ monahal, informează mitropolia.us.

Bucuria duhovnicească a început încă de sâmbătă, 24 octombrie 2020, cu slujba Vecerniei unită cu Litia săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nicolae, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

A doua zi, în Duminica a 23-a după Rusalii, ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie. În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a vorbit de­spre viața Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, îndemnându-i pe cei prezenți să aibă grijă de suflet și să cultive virtuțile creștine.

O delegație a statului român a vizitat Așezământul Bisericesc din München

Vineri, 7 august 2020, o delegație din partea Senatului României și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a vizitat Așezământul Bisericesc din München, Germania. Delegația a fost întâmpinată de Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, care a prezentat stadiul construcției.

Reprezentanții statului român care au vizitat edificiul aflat în construcție au fost: Ramona Chiriac, consul general al României la München; senatorul Viorel Badea, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării; Ovidiu Burdușa, secretar de stat DRP; Irina Neacșu, director general la Direcția generală diaspora și comunități istorice; Mihăiță Dohotar, consilier.

„Oaspeţii au apreciat mărimea aşezământului şi frumuseţea lucrării, apreciind că acesta va fi reprezentativ pentru România şi pentru Ortodoxia din Germania, un loc unde românii de pe aceste meleaguri vor găsi adăpost şi alinare. A fost apreciat în mod deosebit faptul că la construcţie s-au folosit multe materiale româneşti, precum şi stilul arhitectural care reflectă minunat tradiţia mănăstirească românească”, a spus Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul.

Episcopia de Bălţi a donat elevilor, la început de an şcolar, 100 de tablete

Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, a donat 100 de tablete educaţionale, în perioada premergătoare începutului de an şcolar, elevilor din diverse localităţi de pe cuprinsul eparhiei.

Copiii au fost selectaţi de către preoţii parohi, împreună cu directorii de la ­instituţiile de învăţământ din aceste localităţi. Dispozitivele au fost achiziţionate cu sprijinul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale cu sediul la Paris şi au fost donate copiilor harnici la învăţătură, dar care provin din familii cu venituri modeste.

Preasfinţitul Părinte Antonie a mulţumit tuturor celor care au jertfit din puţinul lor pentru ca o sută de copii din Episcopia de Bălţi să aibă acces la noile forme de instruire – învăţământul on-line, în mod special, Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Iosif pentru dragostea arătată copiilor din Basarabia. „Această solidaritate a românilor care locuiesc pe diferite meridiane este un gest frumos, care arată unitatea de neam, dar care nouă, celor din Republica Moldova, ne dă şi curaj, ne întărește, mai ales în aceste zile de încercare cu noul virus. Mulţumesc Înalt­preasfinţitului Părinte Mitropolit Iosif pentru sprijin şi înţelegere, mulţumesc părinţilor şi credincioşilor din ­Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, mulţumesc tuturor celor care au contribuit la bucuria acestor copii”, a menţionat PS Antonie.

Sfântul Ierarh Dionisie Erhan, prăznuit în Basarabia

Credincioșii din Eparhia Basarabiei de Sud l-au cinstit joi, 17 septembrie 2020, pe Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, unul dintre ocrotitorii spirituali ai Episcopiei Basarabiei de Sud, care a păstorit această eparhie între anii 1932 și 1940.

Sfântul Ierarh Dionisie face parte din patrimoniul Bisericii Universale, iar moaș­tele sale întregi și izvorâtoare de har sunt puse spre închinare la Mănăstirea Suruceni, Republica Moldova. Cu acest prilej, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, clericii protopopiatelor din cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud i-au adus cinstire Sfântului Ierarh Dionisie, în contextul situației existente, prin săvârșirea în fiecare protopopiat a Sfintei Liturghii, a slujbei Acatistului și prin citirea mai multor rugăciuni. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Mănăstirea Eroii Neamului din localitatea Țiganca de către un sobor de preoți și diaconi în frunte cu părintele Vasile Burduja, protopop al Protopopiatului Cantemir. Clericii din Protopopiatul Cău­șeni s-au rugat în Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La Mănăstirea „Sfânta Treime” din apropierea municipiului Cahul, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de un sobor numeros de preoți și diaconi din cadrul Centrului eparhial și din cadrul protopopiatelor Cahul și Cimișlia, în prezența credincioșilor din împrejurimile municipiului Cahul. Credin­cioșii prezenți s-au putut închina la fragmentul din moaștele Sfântului Ierarh Dionisie aflate în racla oferită de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir al Chișinăului, cu ocazia proclamării canonizării în anul 2019, pentru Episcopia Basarabiei de Sud. În aceeaşi zi a fost lansat CD-ul cu Acatistul Sfântului Ierarh Dionisie, apărut de curând cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa Preasfințitului Părinte Veniamin.

Universitatea de vară a Mitropoliei Europei Occidentale şi Meridionale

Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale a organizat Universitatea de vară – 2020, ale cărei întâlniri au avut ca temă centrală „Libertatea”, se arată pe site-ul mitropolia.eu.

Conferenţiarii care au avut programate prelegeri în cadrul acestei şcoli de vară desfășurate în mediul on-line, în perioada 26-28 august, au fost: părintele Patriciu Vlaicu, părintele Gérard Reynaud, părintele Răzvan Ionescu, părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard şi părintele Denis Malvy, respectiv Jean-Claude Polet, Rareş Ionaşcu şi Bertrand Vergley.

Miercuri, 26 august, după primirea invitaţilor şi cuvântul de întâmpinare al Înaltprea­sfinţitului Părinte Mitropolit Iosif, părintele Gérard Reynaud a susţinut comunicarea ştiinţifică intitulată „Libertatea la Sfântul Pavel”. În continuare, părintele Răzvan Ionescu a susţinut referatul „Pedagogia harului, cea mai autentică expresie a libertăţii la Sfântul Sofronie”. Ziua a fost încheiată de prelegerea lui Rareş Ionaşcu, intitulată „Libertatea, pusă la încercare de epidemie şi de frică”.

Joi, 27 august, Bertrand Vergely a susţinut lucrarea „Experienţa libertăţii în timp de pandemie”, iar Jean-Claude Polet a prezentat comunicarea „Adevărul vă va face liberi“ (Ioan 8, 32). Ziua a fost încheiată de părintele Patriciu Vlaicu, cu referatul „«Credinţa lucrătoare prin iubire» (Galateni 5, 6), conştiinţă canonică şi libertatea”.

În ultima zi a Universităţii de vară, au fost programate două prelegeri. Prima aparţine părintelui Marc-Antoine Costa de Beauregard, intitulată „Libertatea revelată după Sfinţii Părinţi”, iar ultima intervenţie din cadrul acestei sesiuni a aparţinut părintelui Denis Malvy, medic specialist în boli tropicale, care a avut o prelegere despre pandemia de COVID-19 şi evoluția ei.

Universitatea de vară s-a încheiat cu o sesiune de discuţii, o rugăciune şi cuvântul de rămas bun al gazdei evenimentului, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif.

Binecuvântare pentru credincioșii români din Zagreb, Croația

În Duminica a XXI-a după Rusalii, 11 octombrie 2020, credincioșii Parohiei Ortodoxe Române din Zagreb, Republica Croația, au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de părintele Nicolae Ceruță, slujitor la această biserică românească. Cu acest prilej, a fost prăznuită anticipat și Sfânta Cuvioasă ­Parascheva de la Iași.

La slujbă au participat atât credincioși din capitala Croației, cât și oficialități ale statului, precum Constantin Mihail Grigore, ambasadorul României în Republica Croația, și Corina Mihaela Gălățanu, viceconsul la Departamentul consular de la ambasadă, ne-a transmis părintele Nicolae Ceruță.

În cuvântul de învățătură rostit, părintele Nicolae Ceruță a tâlcuit înțelesurile duhovnicești care se desprind din pasajul evanghelic rânduit, în care este relatată Pilda semănătorului (Luca 8, 5-15), și a evidențiat legătura între sămânță și dreapta mărturisire a Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic, ca un model de pământ bine roditor.

La final, a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ctitorii locașului de cult.

Locașul de rugăciune cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, care deservește românii ortodocși din regiunea capitalei croate, este situat pe strada ­Voćarska Cesta și aparține Parohiei Romano-Catolice „Sfântul Petru”, anterior fiind cunoscută cu numele Kapela Svetog Ivana Krstitelja.

Parohia românească din Strasbourg a participat la Forumul religiilor

În perioada 15-18 octombrie 2020, regiunea Grand-Est din Franța, Universitatea din Strasbourg şi Primăria oraşului Strasbourg au patronat un vast program interreligios, intitulat „Forumul religiilor”. Au participat reprezentanţi ai celor opt culte prezente în Alsacia, care formează deja, de mai mulţi ani, un foarte cunoscut comitet interreligios, şi anume: Arhiepiscopul Luc Ravel (catolic), preşedintele Christian Albecker (protestant), preotul Vasile Iorgulescu (ortodox), marele rabin Harold Weill (israelit), Saïd Aala (musulman), Luxmee Quirin (hinduist), Olivier Vang-Genh (budist) şi Hamdam Nadall (Baha’i).

 

Pe durata celor patru zile, s-au succedat în diferitele săli emblematice ale oraşului şi la universitate conferinţe, dezbateri, mese rotunde şi concerte şi au fost vizitate locurile de cult ale entităţilor participante. „Temele principale dezbătute, unele formulate la interogativ sau chiar în termeni lejer provocatori, au fost: Ce ne mai pot aduce nou religiile? Trebuie să evoluăm ca să nu devenim perimaţi? Cum conjugă religiile noţiunile de tradiţie şi modernitate? Care este locul femeii în diferitele religii? Discurs religios şi discurs secular (lumesc): înţelesuri, fuziuni, deconstrucţii; Religie, sănătate, drept; Religiile faţă în faţă cu inteligenţa artificială; Religiile între căutarea sensului şi instrumentalizare; Religiile şi dezvoltarea durabilă. Parohia ortodoxă românească din Strasbourg a participat intens la toate aceste manifestări şi a găzduit, în cursul după-amiezii de duminică, 18 octombrie, masa rotundă intitulată «Cum interpretează religiile vremurile de încercare?»”, ne-a declarat pr. paroh Vasile Iorgulescu de la Parohia ortodoxă românească „Sfântul Ioan Botezătorul” din Strasbourg.

Dezbaterea a fost precedată de vizita bisericii parohiale, în timpul căreia preotul paroh Vasile Iorgulescu a făcut o prezentare a comunităţii româneşti şi a celorlalte parohii ortodoxe din Strasbourg şi a răspuns pe larg la întrebările publicului, care a ocupat toate locurile autorizate din biserică. Mulţi au descoperit cu acest prilej arhitectura interioară a bisericilor ortodoxe, precum şi locul iconostasului şi al icoanei în desfăşurarea procesiunilor liturgice şi în general în cult. „Dezbaterea a fost moderată de reprezentanta Consiliului regional, Odile Barreault, care a scos în evidenţă sensurile pe care religiile le conferă suferinţei ca încercare individuală şi comunitară, ca mesaj într-o perioadă istorică dată sau ca prilej de apropiere între oameni ori între oameni şi Dumnezeu. Concluzia s-a tradus în câteva cuvinte care par a rezuma starea de spirit a fiecărui om, că ar fi el credincios sau nu, în faţa pandemiei actuale: îngrijorare, înfrăţire, solidaritate şi mai ales smerenie şi rugăciune. Nimeni nu se va putea mântui singur, ci numai toţi împreună, ca membri ai marii familii umane, fraţi în suferinţă şi în nădejde”, a mai precizat preotul Vasile Iorgulescu.

Activităţi pastoral-misionare pentru românii ortodocşi din Ungaria

Sinaxă a monahiilor și monahilor români din Ungaria

Începutul lunii august a fost prilej de întâlnire, comuniune frățească și bucurie duhovnicească pentru monahii români, maici și călugări din Budapesta și Giula, Ungaria. Aceștia s-au întâlnit, împreună cu Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, la Așeză­mântul monahal românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” din Budapesta, unde au putut discuta despre diverse teme de actualitate și de folos duhovnicesc, dar au luat parte și la Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită în data de 1 august 2020. Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu ierarhul au mai făcut parte părintele protosinghel David Pop, conducătorul Așezământului monahal românesc din Budapesta, și părintele protosinghel Visarion Tuderici, secretar eparhial. Răspunsurile liturgice au fost date de un cor format din maici. Tot cu acest prilej, ierarhul a putut constata și lucrările de restaurare care se efectuează de către muncitori români din Budapesta la holul de la intrarea clădirii în care funcționează așezământul monahal, cât și parohia românească din capitala Ungariei.

Viața monahală este foarte importantă, atât la Budapesta, cât și la Giula, unde este și sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, deoarece monahismul contribuie în mod decisiv la întărirea în credință și la menținerea iden­tității naționale, românești și ortodoxe, a tuturor credincioșilor care participă la sfintele slujbe în aceste locașuri de cult din Ungaria, ne-a transmis Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

 

 

Binecuvântare de casă parohială la Bătania

În Duminica a IX-a după Rusalii, 9 august, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria și Locțiitor de Episcop al Daciei Felix, s-a aflat în mijlocul credin­cioșilor din Parohia Bătania, Ungaria, unde a săvârșit Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Cu acest prilej, ierarhul a oferit și în această parohie telefoane inteligente pentru doi elevi din clasa a IV-a și a VIII-a, în cadrul campaniei Patriarhiei Române de susținere a învățământului on-line în timpul pandemiei.

În aceeași zi, Preasfinția Sa a binecuvântat noua casă parohială din Bătania, achiziționată în anul 2019 pentru parohie cu sprijinul financiar din partea statului ungar prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la Budapesta.

 

„Zilele Ortodoxe” la Micherechi

La inițiativa unui grup de cadre didactice de la școala generală românească din Micherechi, Ungaria, în perioada 22-23 august 2020 au avut loc „Zilele Ortodoxe” în acest sat. Evenimentul s-a desfășurat la biserică, în curtea școlii și la Centrul misionar-pastoral al parohiei. A fost o manifestare cu caracter misionar, care a dorit să atragă oamenii și copiii la biserică, oferin­du-le câteva cunoștințe de bază despre învățătura de credință și Biserica Ortodoxă și care a fost structurată pe două zile. În prima zi au avut loc activități instructiv-educative, dar și recreative, pentru copii mici și mari, de dimi­neață și după-amiază, dar și pentru credincioși și oameni din sat, cărora le-a fost rezervată cea de-a doua parte a zilei și seara. Iar a doua zi, credincioșii au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, și la agapă comună. Copiii au rostit împreună „Crezul” și „Tatăl nostru”, iar la vremea împărtășirii, un grup de credincioși și cadre didactice, care au dorit să fie organizate și aceste zile ale Ortodoxiei, au cântat pricesne ortodoxe, ne-a transmis Biroul de presă al Episcopiei ­Ortodoxe Române din Ungaria.

 

Biserica românească din Giula Mică şi-a sărbătorit hramul

Biserica românească din Giula Mică, singurul locaș de cult din Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei ocrotit de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și-a sărbătorit miercuri, 14 octombrie 2020, hramul. Cu acest prilej, în mijlocul credincioșilor s-a aflat Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei, care a săvârșit Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Biserica românească din Giula Mică, cartier al orașului Giula din Ungaria, o are ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă ­Parascheva de la Iași începând din anul 1834. La 11 noiembrie 2006, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la vremea aceea Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a dăruit pentru biserica românească din Giula Mică un rând de veșminte de la Sfânta Cuvioasă Parascheva, care împodobesc acest locaș de cult și revarsă binecuvântare asupra credincioșilor și a celor care vin să se închine la ele, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

La sărbătoarea comunității, Prea­sfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei, s-a aflat în mijlocul credincioșilor și a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte arhim. Calinic Covaci, consilier administrativ-bisericesc; protos. Visarion Tuderici, secretar eparhial, părintele paroh Petru Pușcaș și arhid. Emanuel Văduva, informează ­Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. La slujbă au participat numeroși credincioși, precum și oficialități centrale și locale: Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Giula; Gheorghe Cozma, preșe­dintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (ATRU), împreună cu vicepreședintele Berthold Netea; Mariana Negrău – directorul Centrului de Documentare și Informare al ATRU, precum și cadre didactice de la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula și alți invitați.

În cuvântul de învățătură rostit, ierarhul a vorbit despre viața Sfintei Cuvioase Parascheva, care L-a urmat cu tărie și multă nevoință pe Mântuitorul încă din copilărie și până la mutarea ei la cele veșnice. La final, Preasfințitul Părinte ­Siluan a săvârșit slujba Parastasului pentru ctitorii locașului de rugăciune.

 

 

Un nou imobil la Centrul eparhial din Giula

Sâmbătă, 17 octombrie 2020, ierarhul a binecuvântat un nou imobil la Centrul eparhial din Giula, refăcut, extins și amenajat cu sprijin financiar din partea ­Secretariatului de Stat pentru Culte. La eveniment au fost prezenți membri ai Permanenței Consiliului eparhial și reprezentanți ai autorităților centrale: Mircea Leucea, ministru plenipotențiar și reprezentant al Ambasadei României la Budapesta; Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Giula.

 

Mesaj spiritual în timp de pandemie*

Pandemia cauzată de coronavirus este o surprinzătoare provocare în domeniul sanitar, social, politic şi economic, pe plan naţional şi internaţional. Din cauza pandemiei, autorităţile de stat au impus măsuri dure de distanțare socială, de izolare şi de carantină, ceea ce schimbă mult viaţa şi activitatea oamenilor. Această pandemie a produs şi încă produce multă panică, teamă de îmbolnăvire şi teamă de moarte. De aceea, starea de pandemie ne cheamă să reflectăm mai mult şi mai intens la importanţa vieţii şi a sănătăţii omului pe pământ. În acest sens, Sfintele Scripturi ne spun că viaţa şi sănătatea oamenilor sunt daruri ale lui Dumnezeu-Creatorul, însă aceste daruri trebuie păstrate şi cultivate cu responsabilitate. Cartea Înţelepciunea lui Solomon ne învaţă că „Dumnezeu n-a făcut moartea şi nu Se bucură de pieirea celor vii” (1, 13), însă, „prin invidia diavolului, a intrat moartea în lume” (2, 24), când, prin neascultare de Dumnezeu-Creatorul lor, protopărinţii Adam şi Eva au rupt comuniunea cu Dumnezeu, Cel ce este Izvorul vieţii şi al sănătăţii (cf. Facere 3, 1-6). Ca urmare, treptat, au apărut bolile şi moartea fizică a omului, precum şi perturbări în natură cu efecte negative asupra vieţii. Totuşi, iubirea lui Dumnezeu-Creatorul pentru umanitate şi pentru întreaga creaţie rămâne constantă în istorie, deoarece Dumnezeu doreşte eliberarea omului de păcat ca mod egoist de viaţă, de boală şi de moarte. În acest sens, Mântuitorul Iisus Hristos a vindecat foarte mulţi oameni bolnavi, iar apoi a trecut El Însuşi prin suferinţă şi moarte, pentru a birui moartea din interiorul ei prin Înviere şi pentru a dărui tuturor oamenilor posibilitatea învierii (cf. 1 Corinteni 15, 22). În această perspectivă, viaţa omului pe pământ are sens deplin dacă este înţeleasă ca timp de pregătire spirituală a omului pentru a intra în iubirea şi ­bucuria eternă a lui Dumnezeu, dacă omul a iubit pe Dumnezeu şi pe semenii lui în timpul vieţii pământeşti (cf. Matei 25, 31-46). În prezent, starea de pandemie poate fi înţeleasă şi ca un test sau o verificare a stării spirituale a oamenilor, mai ales a intensităţii iubirii lor faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. În starea de pandemie, rugăciunea este izvor spiritual de pace şi speranţă, iar solidaritatea spirituală şi materială cu cei aflați în suferinţă este izvor de curaj şi de bucurie. Starea de pandemie ne cheamă să transformăm suferinţa în speranţă şi izolarea în dorinţă de comuniune mai multă între oameni. Mai ales acum, când lumea trece printr-o perioadă tristă și dificilă din cauza pandemiei de COVID-19, avem nevoie de o credință mai puternică, de ajutor pentru a ne restabili sănătatea sau de a ne proteja de boli. În acest sens, rugăciunea către Dumnezeu, Vindecătorul sufletelor și al trupurilor noastre, Care este izvor de tămăduiri, este menită să ne întărească în credință, să ne înmulțească iubirea față de Dumnezeu și față de semeni și să ne ­dăruiască speranță că vom trece prin această încercare cu ajutorul Lui. Astăzi, în contextul noii pandemii de COVID-19, când vedem în jurul nostru atât de multe semne ale bolii și ale morții fizice, trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toate persoanele bolnave, dar și pentru toți medicii și personalul sanitar, pentru toți voluntarii care îi ajută pe cei bolnavi și pe cei aflați în izolare, precum și pentru toți cei care lucrează cu devotament pentru sănătatea și binele ființelor umane afectate într-un fel sau altul de această pandemie. În același timp, iubirea izvorâtă din rugăciunea pentru cei adormiţi în Domnul este mai tare decât moartea. Pomenirea în rugăciune a celor adormiţi în Domnul este un act de credinţă, de speranţă şi de iubire. Prin urmare, chiar și atunci când suntem lipsiți de participarea fizică la serviciile religioase, ar trebui să comunicăm spiritual cu Dumnezeu prin rugăciune, ascultând și citind Cuvântul lui Dumnezeu, ascultând slujbele Bisericii și prin multe fapte de milostenie, inclusiv prin iertarea aproapelui și împăcarea cu toți cei pe care i-am supărat, astfel încât să ne arătăm marea noastră iubire față de Dumnezeu și față de ceilalți oameni. În acest context, Biserica suferă mult, deoarece slujitorii ei nu se pot ruga împreună în aceeași biserică, în același locaș de cult cu credincioșii. În acest sens, casele credincioșilor din parohii devin ­paraclise sau capele familiale care, prin rugăciune, țin legătura cu bisericile din parohii, mărturisind credința comună în Domnul nostru Iisus Hristos. Viața și sănătatea sunt Daruri sau Binecuvântări de la Dumnezeu. Numai El este permanent fidel poporului Său, Cel ce nu îi trădează niciodată pe copiii Săi, întrucât este, pentru întreaga omenire, un Părinte iubitor, ajutător și iertător. La sfârșitul acestei pandemii, avem încredințarea că Dumnezeu îi va lumina pe toți oamenii să înțeleagă mai bine că numai prin credință, speranță și iubire, exprimate în fapte bune pentru ceilalți semeni, pot fi depășite perioadele de încercare și suferință și pot fi simțite pacea și bucuria Lui.

 

† Daniel

Patriarhul României

 

* Mesajul spiritual în timpul pandemiei de COVID-19, adresat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la solicitarea The Elijah Interfaith Institute (SUA). Elijah Interfaith Institute este o organizație interreligioasă internațională nonprofit, sponsorizată de UNESCO, fondată de Rabinul Alon Goshen-Gottstein în anul 1997, care promovează dialogul dintre diferite credințe religioase.

Părintele Boris Bobrinskoy – eminent profesor de teologie şi păstor de suflete

Mesajul de condoleanțe transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu ocazia ­trecerii din această viaţă a părintelui Boris ­Bobrinskoy, fost profesor și decan al Institutului de Teologie Ortodoxă „Saint Sèrge“ din Paris, 7 august 2020

 

Am aflat cu multă întristare de trecerea la cele veşnice a părintelui Boris Bobrinskoy, figură proeminentă a teologiei ortodoxe din Franța și de pretutindeni, care a fost profesor şi decan al Institutului de Teologie Ortodoxă „Saint Sèrge“ din Paris. Părintele Boris, provenit dintr-o familie a emigrației ruse din anii de după Revoluția bolşevică din 1917, a marcat teologia ortodoxă, și nu numai, prin scrierile sale traduse astăzi în mai multe limbi. Mai bine de 50 de ani a fost profesor de teologie dogmatică, lăsând în urmă scrieri esențiale pentru teologia ortodoxă a secolului XX despre taina Sfintei Treimi, taina Bisericii sau taina Persoanei Sfântului Duh, traduse în mare parte și în limba română. În anul 2002, părintele Boris Bobrinskoy a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie din Cluj-Napoca, ca o recu­noaștere a contribuției sale în domeniul teologiei ortodoxe.

De-a lungul anilor a fost profesorul și îndrumătorul de doctorat al mai multor ierarhi, preoți sau studenți ai Bisericii Ortodoxe Române care au urmat cursuri la Institutul „Saint Sèrge“ din Paris. Prin scrierile sale a contribuit, de asemenea, la formarea teologică a multor studenți ai facultăților de teologie din Patriarhia Română.

Ne rugăm Domnului nostru Iisus ­Hristos să îl primească în lumina Sa cea veșnică, descoperită nouă pe muntele ­Tabor înainte de Pătimirile Sale, şi să odihnească sufletul său împreună cu sfinții Săi slujitori în Împărăţia Preasfintei Treimi, pe care părintele Boris nu a ­încetat să o caute și să o propovăduiască de-a lungul vieții sale pământeşti.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru cei îndoliați,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Scrisoare de mulțumire transmisă de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Albania către Patriarhul României

Preafericirii Sale,

Preafericitului Părinte Daniel,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Preafericirea Voastră,

Preaiubit frate și coliturghisitor în Hristos,

 

Cu frățească emoție, am primit darul frățesc atât de generos al preaiubitei Patriarhii Române (126.000 de euro, virați în contul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Albaniei la American Bank of Investment S.A.), pentru a ajuta la vindecarea rănilor produse de cutremurul catastrofal care a lovit regiunea Durres în luna noiembrie a anului trecut (2019 – n.tr.). Dorim să exprimăm profunda noastră recunoștință pentru iniția­tiva fraternă a Preafericirii Voastre, prin care este afirmată tradiția îndelungată a Bisericii, anume aceea că „dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună; şi dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună” (I Corinteni 12, 26). În aceste vremuri de încercare, ne rugăm ca Domnul Să-i întărească pe toți în a da întotdeauna mărturia adevărului, a iubirii și a frumuseții Ortodoxiei îna­intea lumii contemporane aflate în suferință.

Rugându-ne ca Dumnezeu să vă dăruiască sănătate deplină și înțelep­ciunea Sa în strădaniile Voastre patriarhale, rămânem cu deosebit respect și dragoste profundă în Hristos „pentru Care sunt toate şi prin Care sunt toate” (Evrei 2, 10).

 

† Anastasios

Arhiepiscop de Tirana, Durres
și al întregii Albanii

Mesaj de compasiune şi solidaritate cu cei afectaţi de cutremurul din Turcia

Sanctităţii Sale Bartolomeu,

Arhiepiscopul Constantinopolului
şi Patriarh Ecumenic

 

Sanctitatea Voastră,

 

Cu profundă durere am aflat despre puternicul ­cutremur care s-a produs în data de 30 octombrie 2020 în proximitatea coastei provinciei Izmir, fiind raportaţi peste 20 de morţi şi 800 de răniţi.

În aceste clipe de încercare, înălţăm rugăciuni către Hristos Cel răstignit şi înviat să odihnească sufletele celor decedaţi, să dăruiască grabnică vindecare celor răniţi şi ajutor tuturor celor care au fost afectaţi de cutremur.

Ne exprimăm compasiunea şi solidaritatea cu cei afectaţi şi ne rugăm lui Dumnezeu să păzească întreaga lume de ­cutremure şi alte calamităţi.

 

Cu multă preţuire şi frăţească dragoste în Hristos ­Domnul,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Solidaritate cu poporul elen în urma puternicului cutremur din Grecia

Preafericirii Sale,

Preafericitului Părinte Ieronim
al II-lea,

Arhiepiscopul Atenei
şi al întregii Elade

 

Preafericirea Voastră,

 

Am aflat cu multă întristare despre consecințele puternicului cutremur care s-a produs la nord de insula Samos și care a afectat populațiile țărilor vecine Grecia și Turcia.

În aceste momente de grea încercare, în numele clerului şi al credincioşilor ­Bisericii Ortodoxe Române, transmitem condoleanțe tuturor familiilor îndoliate şi ne rugăm Preasfintei Treimi să dăruiască odihnă sufletelor celor care şi-au pierdut viaţa. De asemenea, ne rugăm pentru vindecarea celor răniți și ajutorarea tuturor celor care au fost afectați de acest seism.

Ne exprimăm solidaritatea cu Biserica Ortodoxă Greacă și cu poporul elen. Totodată, ne rugăm lui Dumnezeu să ferească întreaga lume de cutremure şi alte calamităţi.

Vă îmbrăţişăm frăţeşte în Hristos Domnul!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Duminică, 2 august

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 4 august

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 6 august

Cu prilejul praznicului Schimbarea la Faţă a Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita Excelenţei Sale Domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României.

 

Vineri, 7 august

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Părintele Boris Bobrinskoy – eminent profesor de teologie şi păstor de suflete”, la trecerea din această viaţă a părintelui Boris Bobrinskoy, „figură proeminentă a teologiei ortodoxe din Franța și de pretutindeni, care a fost profesor şi decan al Institutului de Teologie Ortodoxă Saint Sèrge din Paris”.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 9 august

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 11 august

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 12 august

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Costel Alexe, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

 

Joi, 13 august

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Sâmbătă, 15 august

În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, Preafericitul ­Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Duminică, 16 august

A săvârşit slujba de târnosire a bisericii Parohiei „Acoperământul Maicii Domnului”-Titan, cu hramurile Acoperământul Maicii Domnului, Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian şi Sfinţii Martiri Brâncoveni, Protopopiatul Sector 3 Capitală. Împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a săvârşit Sfânta Liturghie, înaintea slujbei de sfinţire, şi un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei duminicale, în care este prezentată minunea ­Vindecării lunaticului (Matei 17, 14-23), despre sfinţirea bisericii, precum şi despre jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache, pomeniţi în această zi. Cu această ocazie, Patriarhul României a menţionat:
„­Sărbătoarea Martirilor Brâncoveni are o dimensiune nouă. Recent, Parlamentul României a aprobat ca ziua de 16 august să fie «Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor». Comunitatea religioasă cea mai persecutată sunt creştinii, peste tot în lume. De aceea, trebuie să mulţumim lui Dumnezeu pentru darul libertăţii de a crede, de a ne ruga spre slava lui Dumnezeu şi binele poporului”.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei de târnosire a bisericii Parohiei „Acoperământul Maicii Domnului”-Titan, duminică, 16 august

 

Pentru efortul deosebit depus la realizarea lucrărilor de zidire şi înfrumuseţare a bisericii, Întâistătătorul Bisericii noastre l-a hirotesit iconom stavrofor pe preotul paroh Mihai Stavără, iar preotul Mina-Emilian Stavără de la Parohia „Sfinţii Români”, Protopopiatul Sector 3 Capitală, şi preotul Marcel Stavără de la Parohia Icoanei, Protopopiatul Sector 2 Capitală, au fost hirotesiţi sachelari. De asemenea, ­persoanele care au contribuit în mod deosebit la realizarea lucrărilor de zidire şi înfrumuseţare a locaşului de cult au primit din partea Patriarhului României ordine, diplome cu medalie sau distincţii de vrednicie.

Cu prilejul Duminicii migranţilor români, serbată anual în prima duminică după praznicul „Adormirii Maicii ­Domnului”, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un mesaj de binecuvântare tuturor românilor aflaţi în afara graniţelor României, având titlul: „Responsabilitate, ­speranţă şi solidaritate în vreme de pandemie!”.

 

Marţi, 18 august

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 19 august

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Excelenţei Sale domnul Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România.

 

Joi, 20 august

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 23 august

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 25 august

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 27 august

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Ludovic Orban, prim-ministrul Guvernului României.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Vineri, 28 august

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Sucevei şi Rădăuților.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Academicianul Emilian Popescu – un dascăl al credinţei creştine ortodoxe şi al culturii româneşti”, la slujba de înmormântare a domnului acad. prof. dr. Emilian Popescu (1928-2020), „personalitate marcantă a teologiei românești și a Bisericii Ortodoxe Române. Domnul Emilian Popescu s-a remarcat prin cercetarea și evidențierea documentelor care atestă apostolicitatea creștinismului românesc, ca urmare a predicării Evangheliei lui Hristos de către Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip în provincia romană Scitya Minor (Dobrogea)”.

 

Sâmbătă, 29 august

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Altarul de vară din incinta Reşedinţei Patriarhale, cu ocazia hramului – Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară din incinta Reşedinţei Patriarhale, sâmbătă, 29 august

 

Duminică, 30 august

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 1 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 3 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 6 septembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 7 septembrie

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Bine­cuvântare pentru familie şi şcoală la început de an şcolar”, la începutul anului şcolar 2020-2021.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Un medic renumit și un om credincios”, la slujba de înmormântare a domnului profesor Ovidiu Băjenaru (1957-2020), membru corespondent al Academiei Române, şeful Clinicii de ­Neurologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă ­Bucureşti şi preşedinte de onoare al Societății Române de Neurologie.

 

Marţi, 8 septembrie

În ziua sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Miercuri, 9 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 10 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Sâmbătă, 12 septembrie

A adresat un mesaj de binecuvântare, având titlul: „Felicitări şi binecuvântări pentru evenimente solemne la Caransebeş”, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la sfinţirea noii catedrale a Episcopiei Caransebeşului, a 50 de ani de viaţă şi a 20 de ani de slujire arhierească a Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Slujitor harnic al Bisericii lui Hristos”, la slujba de înmormântare a părintelui Marian Constantinescu (1960-2020), preot paroh la Parohia Sfântul Pantelimon, Protoieria Sector 2 Capitală.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Păstor ­duhovnicesc care i-a învățat pe credincioşi lecţia iubirii creștine”, la slujba de înmormântare a părintelui Vasile ­Ailioaei (1954-2020), preot slujitor la Biserica Podeanu din București, Protopopiatul Sector 1 Capitală.

 

Duminică, 13 septembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Samurcăşeşti, din judeţul Ilfov.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Mănăstirea Samurcăşeşti, duminică, 13 septembrie

 

Luni, 14 septembrie

În ziua praznicului Înălţării Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Paraclisul „Învierea Domnului”, al Catedralei Mântuirii Neamului.

 

 

La final, Preafericirea Sa a oferit pentru Paraclisul Catedralei Naţionale tămâie naturală din Oman („Tămâia Magilor”), precum și mai multe cărți având conținut religios, apărute la Editurile Patriarhiei Române. Toți credincioșii prezenți au primit din partea Preafericirii Sale iconițe cu Înălțarea Sfintei Cruci.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Paraclisul „Învierea Domnului” al Catedralei Mântuirii Neamului luni, 14 septembrie

 

Marţi, 15 septembrie

A săvârşit slujba de binecuvântare a Grădiniţei „Buna Vestire” a Patriarhiei Române, din str. Ep. Chesarie nr. 9, sect. 4, ­Bucureşti, în urma unor ample lucrări de consolidare, reabilitare, modernizare şi dotare a clădirii în care funcţionează noua grădiniţă.

În cuvântul de învăţătură pe care Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel l-a rostit cu această ocazie a evidenţiat necesitatea şi valoarea unei educaţii integrale a copiilor, atât la grădiniţă, cât şi în familie, arătând că, „în pofida aparenţelor, grădiniţa este şcoala cea mai temeinică şi mai serioasă. Studii ştiinţifice în domeniul educaţiei au demonstrat că primii şase sau şapte ani sunt determinanţi pentru formarea caracterului. Deci, grădiniţa şi familia, împreună, formează propriu-zis copilul atunci când fiinţa lui este foarte flexibilă”.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit pentru grădiniță o icoană reprezentând Buna Vestire, iar domnului inginer Leonard Ciofu, consilier patriarhal, i-a oferit Diploma omagială a anului 2020, cu medalie, pentru coordonarea ­lucrărilor de consolidare, reabilitare, extindere și schimbare a funcționalității imobilului rezervat noii ­grădiniţe.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 17 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Vineri, 18 septembrie

În perioada 18-21 septembrie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a efectuat o vizită canonică în Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei. Vizita a fost prilejuită de serbarea Centenarului ­restatornicirii Episcopiei Ortodoxe a Oradiei (1920-2020), a 340 de ani de la prima atestare documentară oficială a Episcopiei ­Ortodoxe a Oradiei (1680) şi a 325 de ani de la menţionarea ­Episcopiei Oradiei şi a ierarhului ei de atunci, Efrem, în Diploma Împăratului austriac Leopold I din anul 1695.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la începutul vizitei canonice în Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, vineri, 18 septembrie

 

Aceste aniversări istorice au fost marcate prin târnosirea ­bisericii noi a Mănăstirii Izbuc, judeţul Bihor, în ziua de ­sâmbătă, 19 septembrie 2020, şi târnosirea noii Catedrale Episcopale „Învierea Domnului” din municipiul Oradea, în ziua de duminică, 20 septembrie 2020.

 

Sâmbătă, 19 septembrie

A săvârşit slujba de târnosire a noii biserici de la ­Mănăstirea Izbuc, județul Bihor, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Înaintea slujbei de sfințire a fost săvârşită Sfânta Liturghie, de Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Cu ocazia acestui eveniment important din viaţa Mănăstirii Izbuc, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de binecuvântare intitulat „Un nou «izvor de ­bucurie și binecuvântare» a fost sfințit la Mănăstirea Izbuc”.

În încheierea evenimentului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit Ordinul Crucea Patriarhală  părintelui arhimandrit Mihail Tărău, starețul Mănăstirii Izbuc și exarhul mănăstirilor din Episcopia Oradiei. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit distincţii şi unor persoane care au contribuit în mod deosebit la realizarea lucrărilor de la Mănăstirea Izbuc.

Pentru mănăstire, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a oferit un set de Sfinte Vase confecționate în Atelierele ­Patriarhiei Române, o cruce de binecuvântare, tămâie naturală de Oman și mai multe cărți de cult.

 

Duminică, 20 septembrie

În Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba de târnosire a noii Catedrale Episcopale din Oradea, cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei”. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit 21 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Înaintea slujbei de sfințire a fost săvârşită Sfânta Liturghie, de Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul ­Ardealului, împreună cu ierarhii prezenţi.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidențiat învățăturile principale ale Sfintei Evanghelii care se citeşte în Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci. În continuarea cuvântului de învăţătură, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de binecuvântare, cu titlul: „O mare făclie de Înviere a fost sfinţită la Oradea: noua Catedrală Episcopală ­Ortodoxă”.

Apoi, Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit distincţii persoanelor care au contribuit la construirea noii Catedrale Episcopale.

În încheierea acestui eveniment important din istoria Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Patriarhul României a oferit pentru noua Catedrală Episcopală un set de Sfinte Vase confecționate la Atelierele Patriarhiei Române, o cruce de ­binecuvântare, mai multe cărți de cult și tămâie naturală din Oman.

La rândul său, Preasfințitul Părinte Sofronie i-a dăruit Preafericirii Sale o candelă.

 

Luni, 21 septembrie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a revenit în capitala României, după vizita ­canonică pe care a efectuat-o în Episcopia Ortodoxă ­Română a Oradiei.

 

Marţi, 22 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureştilor.

 

Joi, 24 septembrie

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul: Bine­cuvântare pentru noul an universitar, pentru toţi studenții şi profesorii din învățământul universitar şi post­universitar, cu ocazia începutului anului universitar 2020-2021.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Vineri, 25 septembrie

A adresat un mesaj de condoleanţe la slujba de înmormântare a părintelui Radu-Cosmin Bogdan, preotul militar al Garnizoanei Timișoara.

 

Duminică, 27 septembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Şi-a exprimat votul în cadrul alegerilor locale pentru municipiul Bucureşti şi Primăria Sectorului 4, la secţia de votare organizată la Şcoala Gimnazială Nr. 74 ­„Ienăchiţă Văcărescu” din Capitală.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a exprimat votul în cadrul alegerilor locale, duminică, 27 septembrie

 

Luni, 28 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureştilor.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului ­Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

Marţi, 29 septembrie

A participat la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, cu tema „Pastoraţia familiei azi”, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatul Patriarhiei.

A prezidat şedinţa de lucru a Sinodului mitropolitan al ­Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, în Sala Sfântului Sinod din Reședința Patriarhală.

 

Miercuri, 30 septembrie

În ziua de miercuri, 30 septembrie 2020, a fost sărbătorită împlinirea a 13 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe ­Române.

În dimineaţa acestei zile, Patriarhul României a participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul”  din Reşedinţa Patriarhală, cu ocazia ­hramului.

După Sfânta Liturghie din Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul”, Preafericirea Sa a participat, în Catedrala ­Patriarhală, împreună cu mai mulţi ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de Te Deum, săvârşită ca mulţumire şi recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru împlinirile din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în cei 13 ani de slujire patriarhală a Preafericitului Părinte ­Patriarh Daniel. Slujba a fost săvârșită de Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care înaintea slujbei de Te Deum a săvârşit Sfânta Liturghie.

Cuvântul de felicitare din partea Sfântului Sinod a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care la ­finalul cuvântului a dăruit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, din partea membrilor Sfântului Sinod, un buchet de flori.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mulţumit Preasfinţitului Părinte Episcop Visarion pentru cuvânt şi a subliniat faptul că realizările din viaţa Bisericii sunt rezultatul unei împreună-lucrări a tuturor celor responsabili, primind ajutor şi binecuvântări de la Dumnezeu.

În încheiere, a urmat un moment festiv în Sala „Europa ­Christiana” a Palatului Patriarhiei, în cadrul căruia au fost citite mesajele de felicitare din partea reprezentanţilor ­ins­tituţiilor statului.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală,
miercuri, 30 septembrie

 

Vineri, 2 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

Duminică, 4 octombrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de condoleanţe la slujba de înmormântare a doamnei Ana Costin, mama pc. pr. Costin Spiridon, consilier patriarhal.

 

Luni, 5 octombrie

A adresat un mesaj de condoleanţe la slujba de înmormântare a doamnei Elena Tiţa, mama pc. pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal.

 

Marţi, 6 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureştilor.

Miercuri, 7 octombrie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Ioan Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene.

 

Joi, 8 octombrie

A prezidat Sinaxa stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor din Arhiepiscopia Bucureştilor, desfăşurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. Tema sinaxei a fost inspirată din cea a anului 2020 – „Anul comemorativ al ­filantropilor ortodocşi români” în Patriarhia ­Română.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, joi, 8 octombrie

 

Vineri, 9 octombrie

A adresat un mesaj, intitulat: „Apel la coresponsabilitate şi cooperare, pentru a evita constrângeri excesive”, în care evidenţiază că „interzicerea în acest an a pelerinajului la Sfânta Cuvioasă Parascheva pentru credincioşii care nu locuiesc în municipiul Iaşi este o măsură disproporționată, discriminatorie şi luată fără o consultare prealabilă cu Biserica Ortodoxă Română”, exprimându-şi speranţa că, „pentru cinstirea demnă şi responsabilă a Sfintei Cuvioase Parascheva, se va reveni cât mai curând asupra măsurii excesive de interzicere a pelerinajului de la Iaşi”.

Duminică, 11 octombrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 12 octombrie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Ioan Marcel Vela, ministrul afacerilor interne.

 

Marţi, 13 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureştilor.

 

Joi, 15 octombrie

A adresat un mesaj de condoleanţe la aflarea veştii că ­părintele Constantin Muha, fost profesor şi director al ­Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi, a trecut la cele veşnice.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

A săvârşit slujba de sfinţire, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală, a unei racle de dimensiuni mici, care va adăposti un fragment din moaştele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ şi va fi folosită la procesiuni. Racla a fost rea­lizată la Atelierele Patriarhiei Române, pentru Mănăstirea Neamţ.

În cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre viaţa Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ, evidenţiind calităţile sale de bun organizator al mai multor mănăstiri, de apărător al Ortodoxiei în timpul prozelitismului romano-catolic şi ­protestant, desfăşurând o bogată activitate duhovnicească şi cărturărească.

 

Sâmbătă, 17 octombrie

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Un profesor talentat, un director harnic şi un preot misionar”,
la slujba de înmormântare a părintelui Constantin Muha, fost profesor şi director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi.

 

Duminică, 18 octombrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 20 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureştilor.

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Ludovic Orban, prim-ministrul Guvernului României.

 

Joi, 22 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

Duminică, 25 octombrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 27 octombrie

În ziua sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ­Ocrotitorul Bucureştilor – hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul de vară din incinta Catedralei Patriarhale. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfințiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, doi preoţi şi patru diaconi.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul României a vorbit despre Sfintele Taine ale Bisericii, despre cinstirea sfinţilor şi despre viaţa Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi istoricul aşezării cinstitelor sale moaşte în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti, devenită din 1925 Catedrală Patriarhală, amintind de multe minuni pe care Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou le-a făcut de-a lungul timpului.

 

 

La finalul Sfintei Liturghii săvârşită la Altarul de vară din incinta Catedralei Patriarhale, marţi, 27 octombrie

 

 

La finalul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale şi a pelerinajului la sfintele moaşte, precum şi tuturor celor prezenţi.

În perioada 25-27 octombrie 2020, cu prilejul sărbătorii ­Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, şi în contextul Anului omagial al pastoraţiei părinţilor şi ­copiilor în Biserica Ortodoxă Română, au fost aşezate spre închinare, la Catedrala Patriarhală, şi moaştele Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, Ocrotitorul copiilor, de la Biserica „Sfântul Stelian” – Lucaci din Bucureşti.

 

Joi, 29 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhi­episcopiei Bucureştilor.

 

Vineri, 30 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului ­Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

 

Sâmbătă, 31 octombrie

A adresat un mesaj de solidaritate Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului şi Patriarh Ecumenic, în urma puternicului cutremur care s-a produs în data de 30 octombrie 2020 în proximitatea coastei provinciei Izmir, Turcia, fiind raportaţi peste 20 de morţi şi 800 de răniţi.

A adresat un mesaj de solidaritate Preafericitului Părinte Ieronim al II-lea, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade, în urma puternicului cutremur care s-a produs la nord de ­insula Samos şi care a afectat populațiile ţărilor vecine Grecia şi Turcia.

 

 

 

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal