Reprezentanții ASCOR în vizită la Patriarhul României

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a primit duminică, 19 iulie 2020, în Sala „Europa ­Christiana” din Palatul Patriarhiei, pe repre­zentanții filialelor Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) din toată țara, însoțiți de părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române. Evenimentul a avut loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de existență și activitate ai asociației studențești creștine și a Consfătuirii Naționale ASCOR, desfășurată în ­perioada 17-19 iulie 2020 în Capitală.

Înainte de întâlnirea cu Patriarhul României, reprezentanții filialelor ­ASCOR din țară au participat la Sfânta Liturghie săvârșită la „Baldachinul Sfinților” de pe „Colina Bucuriei” de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale. La final, tinerii au mers la ­Palatul Patriarhiei pentru a primi ­binecuvântarea Întâistătătorului ­Bisericii noastre.

Cu acest prilej, părintele prof. dr. Nicușor Beldiman i-a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh pentru binecuvântarea dată reprezentan­ților ASCOR din țară de a se întruni în cadrul consfătuirii naționale, care s-a desfă­șurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, precum și pentru primirea membrilor asociației în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei. Având în vedere grija părintească și prețuirea pe care le acordă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel tinerilor din ASCOR, în semn de recunoștință, membrii asociației i-au dăruit Preafericirii Sale un buchet de flori.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe reprezentanții ASCOR cu prilejul împlinirii a 30 de ani de existență și a apreciat activitatea bogată a membrilor asocia­ției prin mărturisirea credinței în spațiul public. „Dorim să vă felicităm cu prilejul împlinirii a 30 de ani de existență și de activitate, de slujire a Bisericii și a țării de către Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români. ASCOR este cunoscută prin prezența sa, mai ales în viața Bisericii, și prin mărturia pe care o aduce în mijlocul studenților, în diferite centre universitare. Este foarte importantă această mărturisire a credinței în spațiul public prin cuvânt și faptă, prin rugăciune și acțiune. În mod deosebit, ASCOR unește tinerii care doresc să se roage și să cânte împreună, să asculte conferințe duhovnicești, să participe la activități spirituale și umanitare, filantropice, care arată iubirea lui Hristos smerită și milostivă față de oameni. Sfântul Isaac Sirul spune că iubirea curată se naște din rugăciune, iar Sfântul Grigorie Palama afirmă că, atunci când omul se roagă, nu este doar el activ, ci și ­Dumnezeu este lucrător în sufletul omului care se roagă, prin harul care transmite iubirea milostivă a lui Hristos în sufletul celui care se roagă. Deci, rugăciunea este o împreună-lucrare a omului cu Dumnezeu, prin care omul rugător primește harul sfințitor. Aceasta arată de ce pe prim plan ASCOR a pus de la început accentul pe participarea la slujbele Bisericii. În al doilea rând, ASCOR a organizat, mai ales în Postul Sfintelor Paști și în Postul Naș­terii Domnului, multe conferințe duhovnicești, invitând oameni cu experiență duhovnicească din țară și din străinătate, și a organizat seri filocalice”, a spus Părintele Patriarh Daniel. La final, Preafericirea Sa le-a oferit daruri reprezentanților filialelor ASCOR din România.

 

Consfătuirea Națională ASCOR

Membrii filialelor Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români din toată țara s-au întrunit sâmbătă, 18 iulie 2020, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

Delegați din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment au fost pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române, și Mihai ­Paraschiv, inspector patriarhal responsabil pentru relația cu ONG-urile și tineretul. De asemenea, prezent la eveniment a fost și părintele Vasile Gavrilă, îndrumătorul filialei București a asociației.

În deschiderea consfătuirii na­ționale, pr. prof. dr. Nicușor Beldiman a citit mesajul adresat de Patriarhul României membrilor aso­ciației cu acest prilej, intitulat „ASCOR la vârsta maturității și a responsabilității”. Pe ordinea de zi s-au aflat: stadiul actual al proiectelor aniversare ASCOR și ­replanificarea acestora; situația filialelor care au dobândit personalitate juridică (filiala Oradea) și stabilirea unui nou termen pentru rezolvarea problemelor juridice de către celelalte filiale; situația actuală a filialelor ­inactive; activitatea în spațiul public a asociației la nivel național atunci când valorile creștine sunt propuse spre a fi excluse din societate; propuneri de alte proiecte și raportul de activitate pentru perioada ianuarie-iunie 2020.

Punctul central al consfătuirii a fost reorganizarea proiectelor aniversare stabilite în ianuarie, suspendate din cauza pandemiei. „În luna ianuarie a acestui an am mai avut o întâlnire la nivel național în care ne-am fixat o agendă pentru acest an aniversar și ne-am propus trei proiecte. Primul proiect era reprezentat de un album cu fotografii din momentul înființării asociației, deci de la vechile generații, al doilea album era stabilit să fie compus din conferințele cele mai importante și invitații de seamă pe care i-am avut, iar cel de-al treilea proiect reprezenta o tabără cu filialele din toată țara. De asemenea, toate cele trei proiecte se încununau cu resfințirea ­Paraclisului universitar «Sfântul ­Nicolae»-Ghica din București. Din păcate, toate aceste lucruri au fost suspendate de contextul actual, din acest motiv suntem aici, să discutăm, să replanificăm și să reorganizăm situația, să vedem cum putem duce la îndeplinire măcar o parte din aceste proiecte”, a spus Ana Chifu, preșe­din­tele ASCOR București.

ASCOR a fost înființată la data de 14 iunie 1990 în București, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți.

 

 

Patriarhul României a sărbătorit prin rugăciune împlinirea vârstei de 69 de ani

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a împlinit miercuri, 22 iulie 2020, 69 de ani. La ceas aniversar, Preafericirea Sa, împreună cu ierarhi, preoți, consilieri patriarhali și eparhiali și reprezentanți ai autorităților de stat, a participat în Catedrala Patriarhală la slujba de Te Deum săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, ca mulțu­mire adusă Preasfintei Treimi pentru binefacerile și împlinirile recente din viața Bisericii Ortodoxe Române și a Patriarhului României. Ulterior, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un moment festiv.

 

La slujba de mulțumire să­vârșită în Catedrala Patriarhală din București de Înalt­preasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu prilejul zilei de naștere a Întâistătătorului Bisericii noastre, au fost prezenți ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri din cadrul Ad­minis­trației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și reprezentanți ai autorităților locale și de stat.

La finalul slujbei de Te Deum, Înaltpreasfin­țitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de felicitare, în care a subliniat că, în vremuri dificile, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este purtătorul de steag al păstrării tradiției ortodoxe și valorilor naționale. „Purtătorul de steag în această luptă este Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarh puternic pentru vremuri ­dificile. Unul dintre bastioanele pe care le ridică în calea valului vremelniciei ce ne poate îneca este Catedrala ­Mântuirii Neamului. Spiritul în care acţionează şi se roagă Preafericirea Sa este cel care l-a animat pe Miron ­Cristea, primul Patriarh al României, care la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se ruga aşa: «Doamne, Dumnezeul ­nostru, Tu eşti Părintele nostru, Tu ai văzut strâmtorarea părinţilor noştri şi ai auzit strigarea lor, căci se făcuseră ei ca floarea în brumă şi plecat spre pulbere era sufletul lor, şi trupul lor lipit de pământ». Dacă primul Patriarh şi cei patru care au urmat, din cauza strâmtorărilor de tot felul, n-au putut ridica această ctitorie pentru veşnicie, o ridică cel de-al şaselea Patriarh. Cu toată deschiderea sa înspre lume, spre valorile europene şi comuniune, ­Patriarhul nostru rămâne înrădăcinat în Tradiţia înaintaşilor săi. Crede şi mărturiseşte, aşa cum au crezut şi mărturisit moşii şi strămoşii noştri. Crede în Dumnezeu, Unul în fiinţă şi întreit în Persoane, Care ne-a creat pe ei şi pe noi, Care ne-a ocrotit şi înălţat peste veacuri în glia pe care ne-a dăruit-o ca să ne rodească tărie trupului şi înţelepciune minţii”, a spus Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Andrei.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Înalt­preasfințitului Părinte Mitropolit ­Andrei pentru cuvintele adresate și a evidențiat valoarea recunoștinței: „În primul rând, trebuie să arătăm recunoș­tință lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Sale prin toți slujitorii ei, nu doar prin Patriarh, ci prin toți ierarhii Bisericii, prin clerul și credincioșii ei, prin mănăstiri, prin școlile de teologie, prin toate instituțiile social-filantropice, mai ales în vreme de pandemie, când în mod exemplar voluntarii din parohii conduși de preoți au ajutat spitalele, familiile sărace, în special pe bătrânii singuri și neaju­torați. Toate acestea se văd în recentul film realizat de TRINITAS TV, intitulat «Biserica în timp de pandemie», în care se arată o mobilizare foarte dinamică, nu doar din punct de vedere spiritual, ci și social. Pentru toate ajutoarele care vin prin harul lui Dumnezeu în sufletele și în mâinile credin­cioșilor noștri, care sunt îndrumați duhovnicește de părinții slujitori ai Sfintelor Altare, prin toate acestea, noi constatăm că Biserica este Trupul tainic al lui Hristos, nu numai din punct de vedere spiritual, ci și social, pentru că atunci când Duhul lui Hristos locuiește sub forma iubirii smerite și milostive în sufletul oamenilor, ei devin mâinile iubirii milostive a lui Hristos. Trupul tainic al Domnului nu este doar o metaforă, este o realitate și el se manifestă în măsura în care Hristos locuiește în viața oamenilor, în inima, în sufletul omului și îl ­îndeamnă la fapta bună, la cuvântul bun și la o viețuire bineplăcută lui Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

 

Recunoștință
pentru părinții trupești

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a reliefat că, în contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor, trebuie să mulțumim părinților pentru toate darurile primite de la Dumnezeu prin intermediul lor și să continuăm faptele bune primite ca model de la ei: „Astăzi nu este aniversarea întronizării, ci aniversarea zilei de naștere. De aceea, noi trebuie să ne aducem aminte cu recunoștință mai întâi de părinții care ne-au născut, părinții după trup, mai ales anul acesta dedicat pastorației părin­ților și copiilor. Este un an în care trebuie să ne gândim ce daruri am primit de la Dumnezeu prin intermediul părinților și cât de mult noi, copiii lor, arătăm recunoștință în timpul vieții lor și după trecerea lor la cele veșnice prin pomenirea lor și prin continuarea faptelor bune pe care le-am văzut la ei. Ne aducem aminte cu recunoștință de faptul că de la părinți am primit credința, am primit formarea spirituală, dar și dragostea față de Biserică și față de popor, față de patrie, de tradiții. De pildă, noi personal ne aducem aminte cu recu­noștință că de la mama am primit credința vie, care se arată prin rugăciune și postire, prin ducerea la biserică, pentru că din copilărie ne-a învățat să mergem la mănăstiri, la hramuri, în pelerinaje, deși era o vreme dificilă, în plin comunism stalinist. Totuși, părinții au păstrat credința. De la tatăl am învățat dragostea de carte și hărnicia”.

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că trebuie arătată recunoștință atât față de părinți, cât și față de preoții și profesorii care ne-au format spiritual și intelectual. „Îndemnăm totdeauna școlile noastre să cultive recunoștința față de părinții care ne-au născut, ne-au crescut și ne-au ajutat să ne formăm intelectual și spiritual. În mod complementar, trebuie să arătăm recunoștință și față de preoții din parohii, duhovnicii din mănăstiri, față de profesorii din școlile pe care le-am absolvit. În mare parte, noi suntem ceea ce am primit de la părinții după trup, părinții duhovnicești, de la dascălii, învă­țătorii, profesorii noștri, și personalitatea constă doar în modul de a combina aceste daruri primite de la alții. În ziua de naștere arătăm mai întâi recunoștință și, de asemenea, îndemnăm pe cei care astăzi se formează să fie rugători către Dumnezeu și recunoscători față de părinți, profesori și binefăcători”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În semn de prețuire, Întâistătătorul Bisericii noastre a primit un coș cu flori din partea membrilor Sfântului Sinod și a slujitorilor Catedralei ­Patriarhale.

Moment festiv în Sala
„Europa Christiana”

În Sala „Europa Christiana” a ­Palatului Patriarhiei, a avut loc un moment festiv. Prea­sfin­țitul Părinte ­Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a citit mesajele de felicitare transmise cu ocazia zilei de naștere a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de către Marcel Ciolacu, preșe­dintele Camerei Deputaților; Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale; Virgil Daniel Popescu, ministrul ­economiei, energiei și mediului de ­afaceri; Monica Anisie, ministrul educației și cercetării.

În continuare, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, a transmis un cuvânt de felicitare în care a subliniat câteva dintre cele mai importante realizări ale Patriarhului României.

La final, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a mulțumit ­repre­zentanților autorităților de stat pentru mesajele de felicitare și a evi­den­țiat buna conlucrare între Biserică și Stat pentru binele întregii comuni­tăți: „Suntem recunoscători celor care ne-au trimis aceste mesaje, în primul rând, autorităților de stat centrale, mulțumind nu doar pentru mesaje, ci și pentru sprijin. Adesea, realizările noastre s-au concretizat și pentru că am fost sprijiniți financiar de către autoritățile de stat. Această conlucrare pentru binele întregii comu­nități, întregului popor, este o tradiție la noi foarte adânc înrădăcinată, ­păstrând distincția vocațiilor. Totuși, întrucât majoritatea credincio­șilor noștri sunt cetățeni ai României, conlucrarea aceasta este o necesitate atât în plan local, regional, cât și în plan central. Doresc să completez, referitor la aceste mesaje ale Parlamentului, Curții Consti­tu­ționale și unor ministere, cu infor­mația că personal, telefonic, ne-au felicitat președintele României, Klaus Iohannis, și Ludovic Orban, premierul ­României, care au dorit să ne ­încurajeze în activitatea pe care o desfășurăm adesea împreună”.

Totodată, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a subliniat și faptul că este nevoie ca Biserica să țină permanent legătura între lucrarea sa spirituală și lucrarea socială. „Nu întotdeauna oamenii din societate pot aprecia suficient vocația spirituală, sacramentală sau liturgică, ci, în general, oamenii văd ce face Biserica în societate, ce lucrări sociale dezvoltă spre folosul comun al societății. De aceea, este bine ca spiritualitatea să se întrupeze, să se concretizeze și în faptele milostive față de oamenii din societate care au nevoie de sprijin, nu numai moral, ci și material. Pe de altă parte, există un risc mare, când Biserica se ocupă numai de social și se reduce la o agenție de binefacere, se uită de vocația sa spirituală, liturgică, sacramentală. Însă iubirea curată se naște din rugăciune, spune Sfântul Isaac ­Sirul. Când Biserica are o viață spirituală intensă, atunci viața aceasta este un izvor de inspirație și pentru lucrarea socială din domeniul filantropic sau caritabil. De aceea, noi încercăm să nu despărțim Liturghia de filantropie, dar nici filantropia de Liturghie. Astfel, menținem echilibrul și folosim timpul vieții pământești ca timp de pregătire pentru viața cerească, veșnică”, a ­explicat Patriarhul României.

La eveniment au fost prezenți ­Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor ­interne, precum și reprezentanți ai Primăriei Capitalei.

La final, Preafericirea Sa a primit un buchet de flori din partea Per­manenței Consiliului Național Bisericesc și a Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Mesaje de felicitare transmise cu ocazia zilei de naștere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României

Mesaje de felicitare transmise cu ocazia zilei de naștere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României

 

Secretariatul de Stat pentru Culte

Ne alăturăm cu bucurie celor care omagiază astăzi, la împlinirea vârstei de 69 de ani, personalitatea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, adresând Preafericirii Voastre cele mai calde urări de sănătate, slujire rodnică şi putere de muncă.

Consecvent programului pe care l-aţi urmat încă din anul 1990, ca Mitropolit al Moldovei, iar din anul 2007 ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericirea Voastră a contribuit într-un mod substanţial la transformarea Bisericii Ortodoxe Române dintr-o Biserică nevoită să-şi exercite doar misiunea sacramentală, liturgică şi pastorală, fără activităţi social-filantropice şi educaţionale, într-o Biserică dinamică, vizibilă în faptele şi atitudinile ei, pe deplin angajată în viaţa cetăţii, activă în plan spiritual, social-filantropic, educaţional, cultural şi foarte modernă, din punctul de vedere al comunicării publice. Astăzi, Biserica Ortodoxă Română are peste 800 de instituţii, proiecte şi programe social-filantropice, fiind cel mai mare filantrop din societate. Cu toate acestea, nevoile sunt multiple, iar activitatea social-filantropică, după cum se exprima Preafericirea Voastră, trebuie ­permanent susţinută şi extinsă pentru a continua şi astăzi cultura dărniciei sau ­generozităţii.

Una dintre principalele direcţii de acţiune ale Preafericirii Voastre a fost cea a reorganizării vieţii bisericeşti, începută încă din anul 1990, odată cu primele reforme ale Statutului Bisericii Ortodoxe Române, ­menite să elibereze Biserica de intervenţia directă a autorităţilor statului, eforturi consacrate în anul 2008 prin adoptarea noului Statut al Bisericii Ortodoxe Române şi a celorlalte documente statutare şi de disciplină bisericească. Încununarea acestor eforturi s-a desăvârşit la finalul anului trecut prin adoptarea modificărilor statutare din perioada anilor 2011-2019, care au menirea de a răspunde atât nevoilor actuale ale Bisericii, cât şi noilor provocări sociale.

Preafericirea Voastră a avut viziunea şi înţelepciunea de a duce parteneriatul dintre Biserică şi Stat la măsura deplinei conlucrări.

Dacă Biserica Ortodoxă Română are ­astăzi o vastă reţea de organizaţii de asistenţă social-filantropică şi o articulare la nivelul fiecărei biserici, al fiecărei parohii a unor structuri de asistenţă pentru ­persoanele aflate în dificultate, aceasta se datorează în bună măsură viziunii şi ­eforturilor Preafericirii Voastre.

Ca secretar de stat pentru Culte, îmi reafirm aprecierea faţă de întreaga ­lucrare socială, educativă şi spirituală a cultelor din ţara noastră, în mod ­deosebit a Bisericii Ortodoxe Române, care oferă societăţii româneşti adevărate modele de angajare socială şi de bune practici şi în aceste vremuri atât de complicate.

În contextul pandemiei de COVID-19, Biserica Ortodoxă Română, prin structurile sale, a participat din primul moment la efortul comun de susţinere a persoanelor vulnerabile împreună cu autorităţile centrale şi locale, îndemnând la prudenţă şi la respectarea regulilor sanitare pentru limitarea răspândirii pandemiei. Solidaritatea exprimată prin diversele acte ­filantropice ne-a oferit un model practic al sprijinirii aproapelui şi al edificării ­binelui comun.

În numele meu şi al colegilor mei de la Secretariatul de Stat pentru Culte, Vă asigur de întreaga noastră susţinere pentru ­proiectele Bisericii Ortodoxe Române.

La mulţi ani, Preafericirea Voastră!

 

Victor Opaschi,
secretar de stat pentru Culte

 

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de marți, 21 iulie 2020, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfăşurat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

În ziua de 11 iulie 2020, Sinodul mitropolitan al Mitropoliei ­Moldovei și Bucovinei, în consultare cu Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a desemnat prin vot secret doi candi­daţi pentru scaunul vacant de Arhiepiscop al Sucevei și Rădău­ților:

– Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor:

– Preasfințitul Părinte Damaschin ­Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În data de 21 iulie a.c., Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul cu 30 de voturi din 46 de voturi valid exprimate.

 

Alte hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române:

La solicitarea Episcopiei Devei și ­Hunedoarei a fost aprobată înființarea unui post de arhiereu-vicar.

A fost aprobată înscrierea în Calendarul bisericesc pentru anul 2021, în secțiunea „Zile și date importante”, a ­Duminicii Mironosițelor (a treia duminică după Paști) ca Duminica Femeilor Creștine și Duminica Familiei Creștine, în apropierea zilei de 15 mai.

A fost apreciată declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor.

A fost aprobată înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Xenia din Petersburg (24 ianuarie).

Au fost aprobate mai multe ­texte ­liturgice: Acatistul și Paraclisul Maicii Domnului „Grabnic ascultătoarea”; ­Acatistul și Paraclisul Maicii Domnului „Potirul nesecat”; Acatistul Maicii ­Domnului „Poto­lește întristările noastre”; Acatistul Maicii Domnului `Îndrumătoarea și ocrotitoarea copiilor”; Acatistul și Paraclisul Sf. Cuv. Paisie Aghioritul ­
(12 iulie); Acatistul Sfinților Ierarhi ­Atanasie și Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei (18 ianuarie), precum și includerea acestor texte în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române.

A fost aprobat Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Vicariatului Ortodox Ucrainean din Biserica Ortodoxă Română.

 

Sfântul Sinod a luat act de:

– răspunsurile întâistătătorilor ­Bisericilor Ortodoxe autocefale adresate Patriarhului României referitoare la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în cadrul Sfintei Liturghii în contextul pandemiei de COVID-19. Toate Bisericile Ortodoxe autocefale rămân fidele tradiției liturgice ortodoxe de împărtășire a credincioșilor dintr-un singur Potir ­sfin­țit și cu o singură linguriță sfințită;

– contribuția Patriarhiei Române ­la sprijinirea persoanelor afectate de ­pandemia de COVID-19 pe perioada stării de urgență. Ajutorul cuantificabil ­financiar oferit de Biserica Ortodoxă Română a fost de 20.896.872 de lei;

– donarea a 4.617 tablete și a altor ­dispozitive electronice oferite elevilor şi cadrelor didactice la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării;

– aprobarea noului Statut pentru ­organizarea și funcționarea Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei de către Ministerul Președinției, al Relațiilor cu Parlamentul și al Memoriei Democratice din Spania.

În perspectiva alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din toamna anului 2020, Sfântul Sinod a reiterat faptul că Biserica Ortodoxă ­Română rămâne neutră din punct de vedere politic, dar îi îndeamnă pe toţi cetăţenii ortodocși să-și manifeste ­dreptul la vot, având în vedere criterii care vizează realizarea binelui comunitar şi promovarea valorilor creştine în ­societate.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit tuturor ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române care au sprijinit pe plan local dialogul cu autoritățile și au res­pectat îndrumările Cancelariei ­Sfântului Sinod în contextul pandemiei de COVID-19. Sfântul Sinod cere respectarea regu­lilor sanitare pe toată perioada pandemiei.

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului

Lucrările pe șantierul Catedralei Naționale continuă în această perioadă la subsolurile adiacente. Se montează tencuiala decorativă, placările cu piatră și pictura în mozaic. Urmează elementele decorative de turnat și unele completări la scările de acces.

 

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului ne-a fost prezentat de inginerul Petre Chiuță, consilier patriarhal la Sectorul monumente şi construcții bisericești al Patriarhiei Române. „Se lucrează la tencuielile bazelor turlelor 1, 2, clopotniță și turla 4, precum și la placarea cu piatră a turlei mari, celelalte turle mici și clopotnița fiind finalizate. Se lucrează la ultimele finisaje ale subsolurilor adiacente, în sensul că mai sunt de turnat parapeții supantelor de la -6,80, la trecerile conductelor prin pereți care ies în afara subsolurilor adiacente și la mozaicul de la Altar. Crucea de pe turla mare se va ridica numai atunci când se vor termina toate lucrările de tencuială de la aceasta, pentru că macaraua pe care o avem nu mai poate fi liftată decât cu lucrări extrem de complexe de ancoraj, iar când se vor termina toate lucrările, inclusiv de demontat schela, cu o macara mobilă de mare tonaj se va monta crucea”, ne-a spus ­inginerul Petre Chiuță.

Alte etape importante se desfășoară atât în interiorul locașului de rugăciune, unde vor fi montate noi elemente din cadrul picturii în mozaic a catedralei, cât și în atelier, unde se lucrează la toate scenele din Altar.

În Altarul Catedralei Naționale au fost demontate o parte din schele, ­eliberându-se conca absidei. Astfel, în urma acestei etape, de la cota 27 m în sus nu mai există schele. În prezent, stadiul lucrărilor din Altar s-au încheiat în proporție de 50%, iar conca absidei este complet îmbrăcată în mozaic, ­inclusiv decorațiile de la nivelul ancadramentelor ferestrelor.

În continuare, echipa condusă de pictorul Daniel Codrescu se concentrează pe lucrările desfășurate în Altar, unde vor fi reprezentate scene mari precum „Cortul Mărturiei” sau „Împărtășirea Apostolilor”. „În momentul de față se montează mozaicul în zona Altarului. Am demontat schela, iar acum se lucrează cu un registru mai jos la «Cortul Mărturiei» și urmează să lucrăm la montajul scenei «Împărtășirea Apostolilor». Sperăm să terminăm lucrările desfă­șurate în Sfântul Altar până la sfârșitul anului. La atelier se lucrează în continuare la scenele care mai sunt în lucru: registrul Sfinților Ierarhi Români, scenele cu «Jertfa lui Avraam», «Jertfa lui Melchisedec», «Sfânta Treime» și ­«Prorocul Ilie hrănit de corbi». Acum s-a realizat conca Altarului și s-a montat și «Cortul Mărturiei», fiind aproape de finalizare. Scena «Împăr­tășirea Apostolilor» este realizată în atelier, dar ­urmează montajul. Celelalte scene sunt în proporții diferite în stadii de lucru”, ne-a spus pictorul Daniel Codrescu.

Pentru mai multe detalii despre etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, despre arhitectura edifi­ciului, dar și despre simbolismul acestuia, cei interesați pot accesa site-ul cate­dralaneamului.ro.

Femeile Mironosiţe – modele de credință și curaj în vreme de încercare

Mesajul adresat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu prilejul Duminicii Mironosiţelor (3 mai 2020)

 

Hristos a înviat!

 

În Duminica a treia după Sfintele Paști, numită și Duminica Mironosițelor, Biserica Ortodoxă le pomenește și le cinstește pe Sfintele Femei Mironosițe, care au venit la mormântul Mântuitorului Iisus Hristos cu miresme de mare preț, primind de la îngeri, înaintea tuturor, vestea că Hristos a înviat din morți. Aceste femei purtătoare de mir au devenit mărturisitoare curajoase ale Învierii ­Domnului, învrednicindu-se de marea bucurie a întâlnirii cu Însuși Hristos Cel înviat din morți (cf. Matei 28, 9).

Din Noul Testament cunoaștem numele unor femei mironosițe, și anume: Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif sau Iosie, Maria lui Cleopa, Ioana – soția lui Huza, un ispravnic al regelui Irod, Salomeea și Suzana, care au ajutat pe Mântuitorul și pe Sfinții Apostoli în lucrarea sfântă de propovăduire a Evangheliei. La acestea se adaugă Marta și Maria, surorile dreptului Lazăr din Betania.

Prezența femeilor mirono­sițe la mormântul ­Domnului reprezintă un act de mare curaj și de asumare responsabilă a mărturisirii credinței, prin faptul că dragostea lor pentru Hristos Domnul a fost mai puternică decât teama provocată de cei care au hotărât răstignirea Sa.

Prin fidelitatea şi evlavia lor, femeile mironosițe s-au ­dovedit mai curajoase și mai devotate Domnului Iisus Hristos decât ucenicii Săi, devenind „apostoli către Apostoli”, după cum le-a numit Sfântul Ioan Gură de Aur.

În contextul anului 2020, proclamat în Patriarhia Română ca An omagial al pastorației părinților și ­copiilor, ne aducem aminte cu recunoștință de mamele și bunicile noastre, de educatoarele, învățătoarele și profesoarele de religie care au insuflat copiilor şi ­tinerilor credința în Domnul Hristos, Cel răstignit și înviat, formându-i ca dreptcredincioși ai Bisericii ­Ortodoxe Române şi ai poporului român.

Permanent ostenitoare în viaţa de familie, ajutându-şi soţii şi părinţii, crescând copiii în credinţă, sau rugătoare şi lucrătoare în mănăstiri, în spitale și în alte instituții, femeile creştine evlavioase şi curajoase au fost mărturisitoare ale credinţei în orice vreme. De aceea, numele multor femei ­creştine au fost înscrise în calendarul bisericesc, fiind chipuri luminoase şi rugătoare pentru întreaga Biserică.

Şi astăzi, femeile creștine evlavioase şi harnice din țara noastră cultivă iubirea milostivă față de oamenii suferinzi aflați în spitale şi în instituții de asistență socială, susțin educația religioasă a copiilor, dar mai ales, ca mame şi soţii, aduc pace şi bucurie sfântă în familiile lor și în societate. În mod deosebit, apreciem jertfelnicia femeilor creștine care sunt cadre medicale (medici, asistente și infirmiere) și lucrează cu pricepere şi jertfelnicie pentru tratarea și vindecarea celor afectați din cauza pandemiei actuale.

Cu prilejul Duminicii Femeilor Mironosițe, adresăm mulţumiri și binecuvântări tuturor femeilor creștine pentru întreaga lor lucrare săvârșită spre binele poporului român și le dorim tuturor sănătate și ajutor în viaţă, pace și bucurie sfântă, întru mulţi și binecuvântați ani!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Familia creştină – icoană a iubirii lui Dumnezeu în lume

Duminica Părinţilor şi Copiilor, prima duminică după data de 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului, rânduită de Sfântul Sinod al Bisericii noastre, prin Hotărârea nr. 629/12 martie 2009, coincide, în acest an, cu praznicul Pogorârii Duhului Sfânt sau al Cincizecimii.

Cincizecimea este ziua constituirii Bisericii lui Hristos, ca adunare a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi, prin pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor. După cum Duhul Sfânt a pogorât peste Fecioara Maria și a unit în Persoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos firea Lui divină cu firea Lui umană (cf. Luca 1, 35), tot aşa acum El uneşte prin har persoane şi neamuri diferite, care mărturisesc aceeaşi credinţă dreaptă şi sfântă. Creşterea sau extinderea Bisericii lui Hristos se realizează cu fiecare persoană nou botezată în numele Preasfintei Treimi, începând cu ziua Cincizecimii, când au fost botezați la Ierusalim „ca la trei mii de suflete” (Faptele Apostolilor 2, 41), şi până la sfârşitul veacurilor.

Prin lucrarea Duhului Sfânt, noi cunoaştem iubirea Preasfintei Treimi, prezentă şi lucrătoare în viaţa Bisericii. Părintele Dumitru Stăniloae a numit Sfânta Treime structura supremei iubiri, adică iubirea desăvârşită care există veşnic între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Această iubire desăvârşită şi veşnică a Preasfintei Treimi este izvor şi model de iubire şi armonie pentru viaţa Bisericii, pentru familie şi pentru societate. În mod deosebit, familia creştină este chemată să fie o icoană a iubirii lui Dumnezeu în lume. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur a numit familia creştină biserica de acasă, în care se cultivă iubirea conjugală, părintească, fiască şi frăţească.

Cu ajutorul părinţilor, copilul începe să simtă iubirea lui Dumnezeu pentru el şi să cultive iubirea faţă de cei din jurul său. În contextul pandemiei actuale, s-a evidenţiat mai intens importanţa primordială a familiei, ca mediu natural de creştere şi de formare a copiilor pentru viaţă. În această perioadă, a fost apreciat foarte mult timpul petrecut de părinţi alături de copiii lor, precum şi efortul de a-i ajuta pe aceştia în împlinirea diferitelor sarcini şcolare on-line.

Caracterul copiilor nu se formează numai prin vorbe şi sfaturi, ci şi prin viaţa şi exemplul părinţilor. În acest sens, părinţii sunt chemaţi să trăiască adevărata credinţă, prin rugăciune şi fapte bune, şi să cultive iubirea şi dărnicia în familie, după chipul iubirii milostive a Preasfintei Treimi, astfel încât familia să fie mereu izvor de iubire şi de bucurie pentru copii. Totodată, părinţii sunt chemaţi să ocrotească viaţa încă de la zămislire şi să îi înveţe pe copii să preţuiască sănătatea, ca dar al lui Dumnezeu, pentru a creşte în ­comuniune cu familia şi cu alţi copii.

Anul 2020 a fost declarat de către Sfântul Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor. Prin această iniţiativă, s-a dorit evidenţierea importanţei educaţiei creştine în societatea contemporană. Într-o lume marcată profund de individualism şi secularizare, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate astăzi să ofere copiilor ajutorul necesar dezvoltării lor atât în plan personal, cât şi comunitar, să cultive ­libertatea, responsabilitatea şi demnitatea copiilor, deoarece aceştia sunt dar al lui Dumnezeu pentru familie şi umanitate.

Ne rugăm Preasfintei Treimi, Izvorul vieţii şi al iubirii veşnice, să lumineze şi să umple de pace şi bucurie sufletele părinţilor şi copiilor, spre a fi o binecuvântare pentru ­Biserică şi pentru poporul român.

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Racle sfinţite de Patriarhul României pentru Mănăstirea Văratec

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit luni, 20 iulie 2020, două racle noi, ce vor conţine fragmente din moaştele a doi sfinţi români: Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec şi Sfântul Gheorghe Pelerinul. Cele două racle împodobite cu emailuri în care sunt zugrăvite chipurile celor doi sfinţi, precum şi scene din vieţile lor au fost realizate la Atelierele Patriarhiei Române şi vor fi aşezate spre închinare la Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ. Slujba de sfinţire a fost oficiată în Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală.

 

La slujba de sfinţire a celor două racle a fost prezentă şi maica stavroforă Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Văratec, însoţită de două monahii. În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei de sfinţire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a apreciat frumuseţea raclelor împodobite de jur împrejur cu emailuri în care sunt redate scene din vieţile Sfinţilor Iosif de la Văratec şi Gheorghe Pelerinul: „Cele două racle au fost frumos executate şi împodobite cu emailuri, ceea ce este o lucrare deosebită şi în acelaşi timp un fel de ­premieră, deoarece chipurile sfinţilor dintr-o raclă au mai fost redate în email, dar acum, aici sunt scene din vieţile celor doi sfinţi zugrăvite în email”.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre viaţa celor doi sfinţi români. „Aceşti doi sfinţi români sunt foarte populari. Ei sunt ardeleni de origine, dar s-au înduhovnicit în Moldova. Sfântul Iosif de la Văratec a fost ucenicul Sfântului Paisie de la ­Neamţ. Pe la anul 1785, sub povăţuirea Sfântului Iosif, două maici de la Schitul Durău, Olimpiada şi Nazaria, au înfiinţat Mănăstirea Văratec. Aşadar, Mănăstirea Văratec este ctitorită de monahii sub povăţuirea Sfântului Iosif, care era un mare rugător, un isihast şi duhovnic al Schitului Pocrov (…). Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (Descrierea ­Moldovei) spune că atât de mare era ­numărul călugărilor în zona Muntelui Ceahlău, încât foşneau pădurile de mulţimea sihaştrilor. Sfântul Iosif de la ­Văratec a construit două biserici la ­Mănăstirea Văratec, una închinată ­Maicii Domnului şi una Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos. ­Sfântul Iosif a fost un povăţuitor al ­mănăstirilor de maici, dar şi al multor pustnici şi credincioşi care veneau la el. A trecut la Domnul în anul 1828. Sfântul Gheorghe Pelerinul, numit în popor şi Moş Gheorghe, era ardelean venit în ­Moldova. S-a născut în 1864 şi a trecut la Domnul în ziua de 15 august 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial. El a prezis ziua trecerii sale la Domnul spunând că aceasta va fi la o sărbătoare mare, când va fi tulburare mare în popoare”, a subliniat Preafericirea Sa.

 

Întâistătătorul Bisericii noastre a mai precizat că aceşti doi sfinţi români, care au fost canonizaţi recent de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sunt doi mari rugători pentru noi, dar şi dascăli ai ­credinţei şi ai evlaviei. „Iniţial, Sinodul Mitropoliei Moldovei ­şi Bucovinei ­propusese ca Moş Gheorghe să fie numit Sfântul Gheorghe Mărturisitorul, dar el nu a suferit ca un mărturisitor pentru credinţă, ci a fost mai mult un pelerin la Locurile Sfinte din Ţara Sfântă, la Muntele Athos şi la mai multe mănăstiri şi schituri. De aceea am propus în Sinod ca el să poarte numele de Sfântul Gheorghe Pelerinul”, a explicat Patriarhul României.

Preafericirea Sa a evidenţiat apoi că aceste două racle încununează lucrarea de cinstire a sfinţilor români. „Desigur că cinstirea se face prin slujbele închinate lor, dar şi prin bisericile puse sub ocrotirea lor. Aceşti doi sfinţi sunt pentru noi doi mari rugători, doi isihaşti, doi oameni care au ajuns la pacificarea sufletului şi au devenit izvor de pace, de binecuvântare, de liniştire şi de sfinţire a celor care îi căutau şi le cereau să se roage pentru ei”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

La final, Părintele Patriarh Daniel a felicitat obştea Mănăstirii Văratec şi pe maica stareţă Iosefina Giosanu: „Ne ­rugăm Sfântului Iosif de la Văratec şi Sfântului Gheorghe Pelerinul să păzească poporul român, să întărească credinţa noastră şi să ne ajute să trecem prin toate încercările, mai ales în această vreme de pandemie, când există foarte multă teamă de îmbolnăvire şi teamă de moarte. Prin rugăciunile sfinţilor, noi ne întărim în credinţă, în nădejde şi în dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni”.

 

Înnoire și binecuvântare la Centrul cultural-misionar „Familia” al Patriarhiei Române

Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit marți, 21 iulie, un nou spaţiu al Centrului cultural-misionar „Familia”, amplasat pe malul lacului Pantelimon, în partea de est a Capitalei. La slujbă au participat ierarhi membri ­
ai Sfântului Sinod, precum şi membri ai ­Administraţiei Patriarhale și ai Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Centrul cultural-misionar „Familia” al Patriarhiei Române este amplasat pe locul fostei Mănăstiri Pantelimon, demolată în ultima decadă a regimului comunist. Centrul a fost inaugurat în anul 2014, cu ocazia hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. Anul acesta, au fost finalizate lucrările la Corpul ­„Belvedere”, care constă dintr-o sală cu o capacitate de 100 de persoane şi bucătărie complet utilată.

Acest nou corp, situat pe malul lacului Pantelimon, a fost sfinţit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel după ample lucrări de consolidare, renovare şi extindere a unei foste cofetării. Spaţiul va putea fi folosit pentru agapele prilejuite de momente deosebite din viața creștinilor.

În cuvântul rostit după slujba de sfinţire, Preafericirea Sa a arătat că inaugurarea acestui nou spaţiu face parte dintr-un proiect mai amplu ce vine în întâmpinarea nevoilor pelerinilor şi ale credincioşilor care au solicitat spaţii de cazare în perioadele când au loc mari evenimente religioase în Capitală, dar şi pentru cei care doresc să organizeze agapele pentru evenimente festive din viaţa familiei ­într-un spaţiu liniştit.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfinţit şi această nouă casă, care a suferit nu doar un proces de renovare, ci şi de recondiţionare şi extindere, prin adăugarea unui etaj faţă de fosta cofetărie. Ea este destinată pentru diferite întruniri, dar şi pentru unele evenimente legate de Cununie sau Botez. De aceea, s-a considerat că aceasta trebuie să fie o casă luminoasă, într-o zonă cu frumuseţe naturală, în care trebuia să se evite pereţii opaci. Renovarea a fost în general o lucrare de migală, deoarece s-a muncit foarte atent, potrivit posibilităţilor materiale existente în această perioadă. Pe lângă acest corp, mai avem alături trei spaţii: Corpul «Sfântul Pantelimon», sau Lebăda, Casa Academica şi Casa Pelerinul, destinată cazării pelerinilor. O solicitare venită de la credincioşi este oferirea unor facilităţi de cazare pentru pelerinii care vin la hramul catedralei, dar şi la alte hramuri. Din nefericire, mănăstirile din jurul Bucureştilor nu sunt suficient de dotate cu spaţii pentru primirea pelerinilor. În comparaţie cu aşezămintele din Transilvania şi Bucovina, mănăstirile din jurul Capitalei au mai ­puţine locuri de cazare, deoarece majoritatea au fost «de sine», nu cu viaţă de obşte. Ca urmare, nu s-a dezvoltat atât de mult acest tip de activitate pastoral-misionară. Există aici şi o biserică în construcţie, deoarece vechea biserică a fost demolată în 1984. Astfel, vom putea răspunde nevoilor familiilor creştine, care vor săvârşi cununiile sau botezurile în biserică, iar agapele în unul dintre spaţiile disponibile din cadrul centrului”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a menţionat faptul că în cadrul acestui proiect urmează să fie renovat şi corpul central al ansamblului: „Corpul central, pe ­care noi l-am numit «Centenar», este clădirea cea mai mare. Deocamdată la acest obiectiv s-a pus acoperiş nou şi s-au înlocuit o parte din ferestre. După ce va fi renovată clădirea respectivă, în acest spaţiu vom putea invita membrii Sfântului ­Sinod pentru şedinţe de lucru, având avantajul că aici lucrările se vor ­putea desfăşura în deplină linişte”.

La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toţi cei implicaţi în restaurarea acestui spaţiu, oferind părintelui consilier patriarhal Ştefan Ababei ­pentru Centrul „Fami­lia” o icoană cu ­chipul Mântuitorului Iisus Hristos.

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale, prăznuit în condiții speciale

În ziua de cinstire a Sfinților Împărați Constantin şi mama sa, Elena, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori, în afara locașului de rugăciune, la „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei.

 

Anul acesta, slujbele dedicate hramului istoric al Catedralei Patriarhale din București au fost săvârșite în condiții speciale, în aer ­liber, cu respectarea normelor de igienă și de distanțare socială.

Miercuri-seară, în ajunul sărbătorii, pe Colina Patriarhiei a fost oficiată slujba Privegherii, dedicată Sfinților Împărați, de părintele arhimandrit ­Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei.

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați, credincioșii din Capitală, dar și pelerini din Făgăraș, membri ai Frăției Ortodoxe Române, îmbrăcați în port național și având steaguri naționale în mâini, au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Pe tot parcursul slujbei, credincioșii au purtat măști de protecție, au stat la o distanță de cel puțin 2 metri unii față de alții și s-au rugat Sfinților Împăraţi Constantin şi Elena, îndurând cu credință stropii ploii ce a venit ca o binecuvântare peste țara noastră afectată de secetă. Din soborul de slujitori au făcut parte și părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal ­administrativ, și părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a subliniat faptul că Sfântul Împărat Constantin este considerat de Biserica Ortodoxă ca fiind întocmai sau egal cu Sfinții Apostoli.

„Sfinții Împărați Constantin și Elena nu se numără doar printre cele mai strălucitoare și importante personalități ale istoriei, ci și pentru istoria Bisericii lui Hristos de pretutindeni ei înseamnă foarte mult. De aceea, au fost cinstiți de la început pentru lucrarea lor în folosul ­Bisericii, pentru contribuția lor la răspân­direa Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru consolidarea vieții bisericești creștine în Imperiul ­Roman, fiind socotiți întocmai cu Apostolii.
De aceea, la slujba Privegherii și la Sfânta Liturghie am ascultat două texte din Sfânta Evanghelie care se citesc îndeobște atunci când noi îi pomenim pe Sfinții Apostoli sau pe marii ierarhi și păstori ai Bisericii, ucenicii și urmașii Apostolilor. Istoricul oficial al Împăratului Constantin cel Mare, Episcopul Eusebiu de Cezareea, care este socotit părintele istoriei bisericești, vorbind despre participarea Sfântului Constantin cel Mare la Sinodul I Ecumenic, dar și la alte întâlniri ale împăratului cu episcopii, spunea despre împărat că stătea între episcopi asemenea unuia dintre aceștia”, a arătat Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Preasfinția Sa a vorbit și despre ­lucrarea Sfintei Împărătese Elena de sprijinire a Bisericii creștine. „Sfânta Elena a plecat la Ierusalim, în Țara Sfântă, pentru a găsi crucea Mântuitorului și, în urma unor cercetări și săpături arheologice,
a descoperit-o în anul 326, împreună cu celelalte două cruci ale tâlharilor. La ­propunerea Episcopului Ierusalimului, Macarie, a fost atins trupul unui om cu cele trei cruci, iar atunci când a fost atins de crucea cea de viață făcătoare a Domnului, acesta a înviat. Era 14 septembrie și Episcopul Macarie a înălțat această cruce în văzul creștinilor pentru a arăta că ea este din nou la îndemâna lor spre cinstire. În anul 335, când a fost gata biserica de pe Muntele Golgota, construită de Sfinţii Constantin și Elena, dedicată Învierii Domnului, cu prilejul sfințirii acesteia în 14 septembrie, același Episcop Macarie a ridicat Sfânta Cruce din nou pentru a fi arătată creștinilor și cinstită de către toți cei prezenți”, a spus Episcopul-vicar patriarhal.

La final, Preasfinția Sa le-a urat celor prezenți, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, multă sănătate, pace și bucurie.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale. 

Ajutor continuu oferit de Patriarhia Română celor afectaţi de pandemie

Biserica Ortodoxă Română a continuat ampla sa acțiune caritabilă desfășurată în contextul pandemiei până în momentul ridicării „stării de urgență” și începutul „stării de alertă” (15 mai 2020), oferind ajutor concret și diversificat, la nivel de parohii și eparhii, persoanelor vârstnice și sărace, bolnave sau cu dizabilități, celor aflați temporar în izolare sau în carantină, precum și unor spitale confruntate cu lipsa unor echipamente medicale.

Prin implicarea directă a centrelor eparhiale, protopopiatelor, parohiilor și mănăstirilor din cuprinsul Patriarhiei Române, în perioada 28 aprilie – 4 mai 2020, a fost oferit un ajutor financiar și material în cuantum de încă 2.273.189 de lei, sumă care se regăseşte în cei 17.149.663 de lei, sprijinul oferit la nivelul întregii Patriarhii până în prima decadă a lunii mai. În perioada 11-17 mai 2020, a fost oferit un ajutor financiar și material în cuantum de încă 1.979.844 de lei.

Rezultatul total al ajutorului oferit până la ­finalul lunii mai la nivelul întregii Patriarhii ­Române este de 20.896.872 de lei, potrivit datelor Biroului de presă al Patriarhiei Române. Acesta reflectă sprijinul concret și constant oferit de Biserica Ortodoxă Română societății românești care continuă lupta împotriva pandemiei și a consecințelor sociale ale acesteia.

Donație a Patriarhiei Române pentru achiziționarea de echipamente medicale destinate spitalelor din județul Suceava

Venind concret în sprijinul proiectului Alături la greu. Ajutăm Suceava, derulat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, încă de la începutul crizei sanitare provocate de pandemie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut inițiativa donării sumei de 96.752 de lei (20.000 de euro) din Fondul „Filantropia” al Patriarhiei Române.

Cu această sumă vor fi achiziționate mai multe aparate medicale, printre care un electrocardiograf, două aparate Holter EKG, trei aparate de monitorizare a funcțiilor vitale și trei injectomate. Aceste aparate medicale sunt destinate Spitalului Municipal „Sfinţii Doctori Cosma și Damian” din Rădăuți, precum și Spitalului Municipal din Fălticeni.

Materialele medicale vor fi procurate prin grija Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Noi acțiuni ale voluntarilor Paraclisului Catedralei Naționale

În contextul pandemiei de COVID-19, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au continuat acțiunile social-filantropice prin care oferă ajutor familiilor nevoiașe din mediul rural. De la începutul declanșării perioadelor de restricții pe teritoriul țării noastre, ca urmare a măsurilor luate pentru stoparea răspândirii epidemiei de COVID-19, pe parcursul a 132 de deplasări, voluntarii Paraclisului Catedralei Naționale au vizitat 127 de localități din 22 de județe, unde au oferit ajutoare familiilor afectate, în valoare de peste 350.000 de lei. Acțiunile de acest fel desfășurate de voluntari au continuat și în perioada următoare.

 

Una dintre coordonatele de bază ale misiunii Bisericii este ajutorarea semenilor aflați în nevoi. Acest lucru este dovedit de numeroasele acțiuni social-filantropice desfășurate în tot cuprinsul țării și după relaxarea măsurilor adoptate de autorități.

 

În sprijinul sinistraților din județul Botoșani

Pe lângă atenţia acordată problematicii sociale generată de starea de urgenţă şi de alertă, acţiunile caritabile au vizat şi alte situaţii speciale. Astfel că voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii ­Neamului au fost printre primii care au intervenit pentru sprijinirea celor afectaţi de calamităţi în județul Botoșani. În perioada 27-29 iunie, aceștia, sprijiniţi de Jandarmeria Română, au ajutat 130 de familii din localităţile botoşănene Baranca, Rădăuţi-Prut şi Rediu cu alimente de strictă necesitate, produse de igienă şi curăţenie şi articole de îmbrăcăminte. Valoarea celor 5,4 tone de produse oferite se ridică la suma de 20.000 de lei.

Ploile abundente de pe teritoriul ţării noastre au provocat, în ultima parte a lunii iunie, inundații în multe regiuni, soldate cu însemnate pagube materiale. Unul dintre cele mai afectate județe a fost Botoșani, unde râul Prut şi afluenții săi au dat naștere unor viituri ce au afectat întinse culturi agricole şi gospodării din mai multe localități.

„Ne-am alăturat încă o dată campaniilor umanitare inițiate și derulate de Patriarhia Română, de această dată în localitățile afectate de inundații din județul Botoșani: Baranca, Rădăuți-Prut și Rediu. Atât timp cât scopul este unul nobil, orice cooperare cu orice instituție, în special cu Biserica Ortodoxă Română, înseamnă foarte mult, atât pentru noi ca instituție, cât și pentru oamenii care ­beneficiază de acest sprijin”, a declarat, pentru TRINITAS TV, purtătorul de ­cuvânt al Inspectoratului Județean de Jandarmi Botoșani, plt.-adj. Dan Izotov.

Acţiunea este parte din proiectul ­social-filantropic „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, extensie a campaniei „Caravana bucuriei”.

 

Ajutorarea persoanelor vulnerabile după încetarea stării de urgență

De altfel, acţiunile voluntarilor ­Paraclisului Catedralei Mântuirii ­Neamului au continuat la începutul lunii iunie în partea de nord a ţării. Având sprijinul Jandarmeriei Române, aceştia au oferit pachete cu produse de strictă necesitate mai multor familii nevoiașe din localităţile Mitocul Dragomirnei şi Mihoveni din judeţul Suceava, Hlipiceni şi Dragalina din judeţul Botoşani, ­respectiv Obrijeni şi Rădenii Popeşti din judeţul Iaşi, ne-a transmis Dănuţ Prună, coordonatorul voluntarilor Paraclisului Catedralei Naţionale. Beneficiarii au fost persoanele vulnerabile, bătrâni singuri, persoane cu dizabilităţi, familii sărace cu mulți copii și familii unde adulții nu mai au un loc de muncă.

„Este foarte important pentru noi să putem ajuta concret satul românesc, demarând și alte campanii pentru a veni în ajutorul acestor persoane. De altfel, noi, la Paraclisul Catedralei Naționale, dezvoltăm foarte multe campanii care treptat se extind la nivel național. Avem o colaborare frumoasă cu Jandarmeria Română. Cred că persoana cea mai importantă în acest context este preotul din comunitate, căruia oamenii îi spun durerile și necazurile, care nu de puține ori cumpără medicamente bătrânilor, le aduce hrană pentru că le cunoaşte situația. Noi vom fi alături de aceste comunități, iar activitățile de acest fel vor continua”, a declarat Dănuţ Prună.

Alături de 120 de familii defavorizate din câteva sate prahovene

Vineri, 10 iulie 2020, voluntarii au desfă­șurat campania „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, în cadrul căreia au sprijinit cu alimente de strictă necesitate și produse de igienă personală 120 de familii din 9 sate prahovene. Aceste familii formate din persoane vârstnice singure sau nevoiașe, familii cu mulți copii sau familii în care adulții nu mai au locuri de muncă au beneficiat de ajutorul voluntarilor Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, care le-au oferit alimente și produse de igienă personală în valoare de 9.000 de lei.

Acțiunea filantropică, desfășu­rată în satele prahovene Gornet Cricov, Valea Cricovului, Priseaca, Valea Seacă, Dobrota, Podgoria, Tătaru, Călugăreni și Valea Scheilor, face parte din campania „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, o extensie a campaniei „Caravana bucuriei”.

„Continuăm să sprijinim familiile vulnerabile din satele româ­nești. Toate aceste persoane au nevoie de ajutorul nostru. Astăzi am reușit să bucurăm 120 de familii din nouă sate din Prahova. Avem multe de învățat de la acești vârstnici care privesc viața cu atâta seninătate și încredere în Dumnezeu, chiar dacă se confruntă cu probleme foarte mari. Toți acești oameni mă impresionează foarte mult, căci prin cuvinte simple ei ne învață o adevărată filosofie a vieții”, a spus Dănuț Prună, coordonatorul voluntarilor Paraclisului Catedralei Mân­tuirii Neamului.

În multe parohii, credincioșii se confruntă cu probleme materiale, iar de cele mai multe ori și vârstnicii se află în situații dificile, confruntându-se cu singurătatea.

„Este de mare însemnătate ajutorul oferit de voluntari, deoarece parohia aceasta este una de gradul trei, cu aproape 70% vârstnici singuri, dar și multe familii monoparentale. Acești oameni au nevoie de sprijin material, dar și de mult sprijin moral. Deseori, mi se întâmplă ca atunci când merg la spovedit și împărtășit să-i întreb de ce au lacrimi în ochi, iar ei îmi răspund că nu are cine să-i întrebe un cuvânt. Ceea ce au făcut voluntarii astăzi este un lucru extraordinar atât din punct de vedere ­material, cât și din punct de vedere moral”, a spus părintele paroh ­Nicolae Mihalcea din comuna Gornet-Cricov.

Sprijin pentru familii vulnerabile
din patru sate ilfovene

La jumătatea lunii iulie, voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii ­Neamului au ajuns în patru parohii din județul Ilfov, unde au oferit alimente de bază și produse de igienă. Acțiunea de ajutorare face parte din campania ­„Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, o extensie a proiectului „Caravana bucuriei”.
60 de familii din localitățile Dărăști-Asan, Dărăști-Filipescu, Cernica și Bălăceanca, din județul Ilfov, au fost vizitate joi, 16 iulie 2020, de voluntarii Catedralei Mântuirii Neamului. Familiile au primit alimente de bază și produse de igienă pentru a putea trece cu bine prin perioada pandemiei actuale.

În patru luni, campania „Implică-te! Împreună reușim mai mult!” a înregistrat rezultate semnificative. Voluntarii ­Paraclisului Catedralei Naționale au reușit să sprijine un număr impresionant de familii încercate în această perioadă de pandemie, precum și altele afectate de inundații severe.

„Am revenit în judeţul Ilfov, în ­Arhiepiscopia Bucureştilor, pentru a sprijini mai multe familii vulnerabile care sunt în dificultate nu numai din cauza pandemiei, ci și pentru că au o situație aparte: cresc foarte mulți copii, părinții nu au reușit să-şi găsească un loc de muncă, au probleme de sănătate”, ne-a spus Dănuț Prună, coordonatorul voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Naționale.

Acțiunea social-filantropică s-a desfă­ș­urat cu sprijinul preoților parohi din comunitățile vizitate.

Toate acțiunile voluntarilor de la ­Paraclisul Catedralei Naționale se desfă­șoară cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române, sub coordonarea părintelui arhimandrit Ciprian Grădinaru.

Curs de formare în combaterea adicțiilor, organizat de Federaţia Filantropia

Federaţia Filantropia a Patriarhiei Române organizează cursul „Consilier în domeniul adicțiilor”, autorizat de Autoritatea Națională de Calificări – Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Proiectul are ca obiectiv formarea a 60 de profesioniști care să activeze în domeniul consilierii persoanelor care suferă de adicții.

 

Cursul susținut de Federaţia Filantropia este actual, mai ales că unul dintre module ­este dedicat combaterii şi prevenirii adicțiilor digitale în rândul copiilor și ­tinerilor, informează basilica.ro. Proiectul se adresează persoanelor licențiate în domeniul socio-medical care vor să lucreze sau care sunt angajate în centre de zi, centre de plasament în regim de urgență și rezidențiale, școli de reeducare, așezăminte sociale și alte instituții, care au ca beneficiari copii și tineri cu diverse adicții.

Cursanții vor dobândi compe­tențe ­informatice, sociale și civice; vor ști cum să mențină integritatea și siguranța ­beneficiarilor, planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii, să participe la lucrul în echipă multidisciplinar, să gestioneze actele și documentele beneficiarilor; vor dobândi compe­tențe în prevenirea și informarea tinerilor și adulților privind problematica dependenței; consilierea persoanelor afectate direct sau indirect de dependență etc.

Certificatul de absolvire obținut este recunoscut la nivel naţional şi este autorizat de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale şi Ministerul Educației Naționale. Autorizarea și organizarea programului de formare profesională au fost posibile prin finanțarea oferită de International Orthodox Christian Charities (IOCC).

Prima sesiune, organizată la Centrul național de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucureşti, s-a încheiat în 8 iulie şi va fi urmată de alte trei întâlniri, la București, Alba Iulia și Baia Mare. Cursurile organizate de Federaţia ­Filantropia se vor desfăşura în conformitate cu măsurile de prevenire a răspândirii infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Federaţia Filantropia este o organizaţie privată non-profit care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române și reuneşte 23 din cele mai active asociaţii şi fundaţii care lucrează în domeniul social în ­eparhiile Patriarhiei Române.

ASCOR la vârsta maturității și a responsabilității

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la Consfătuirea Națională a Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR), Bucureşti, 17-19 iulie 2020

 

Consfătuirea Națională a Asocia­ției Studen­ților ­Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR), organizată în contextul anului 2020, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca An omagial al pastorației părinților și copiilor, reprezintă un moment deosebit, întrucât în acest an ASCOR împlinește 30 de ani de existență.

La această vârstă a maturității, membrii asociației din toată țara au ocazia să trăiască emoțiile unui moment aniversar și să evalueze, cu bucurie şi responsabilitate, activitatea desfășurată până în prezent și impactul acesteia.

Întâlnirea din acest an poate constitui un bun prilej pentru consolidarea relațiilor dintre filialele ASCOR și pentru contextualizarea activităților dedicate tinerilor.

În vederea intensificării activităților și pentru ca mesajul ASCOR să fie adresat cât mai multor tineri, indiferent de domeniul sau mediul din care provin, este important ca aceștia să urmeze îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care ne spune: „Umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi, cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire, silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii” (Efeseni 4, 1-3).

Tinerii au nevoie să fie ascultaţi şi încurajaţi, ajutaţi şi îndrumaţi, mai ales când idealul lor sincer se întâlneşte cu realitatea cotidiană, când creşterea şi maturizarea lor înseamnă efort intelectual şi fizic, speranţă şi perseverenţă.

Într-o lume marcată profund de individualism şi secularizare, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate astăzi să ofere tinerilor ajutorul necesar dezvoltării lor atât în plan personal, cât şi comunitar, să cultive libertatea, responsabilitatea şi demnitatea, deoarece tinerii sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru familie şi umanitate.

În perioada de pandemie, pe care am traversat-o cu toții, am în­țeles mai bine cât de necesară este comunicarea dintre oameni, posibilitatea de a ne întâlni față către față, de a ne împărtăși bucurii­le și necazurile, reușitele sau eșe­cu­rile, așteptările și aspirațiile. Doar în comuniune de credință și de cooperare putem crește spiritual și activa social ca oameni liberi și responsabili.

Tinerii mărturisitori ai credinței, prin cuvânt și faptă, iubitori de rugăciune și de acţiune, sunt misionari ai Bisericii în societatea de azi, reprezentând nu doar ­viitorul, ci și prezentul activ și creativ al Bisericii. De aceea, Biserica vă cheamă pe voi, tinerii ei, să fiți mărturisitori ai iubirii lui Hristos şi misionari în lumea în care trăim.

Activitățile pe care le desfă­șu­rați sunt insuflate de dragostea de a participa la viața liturgică a paracliselor universitare, în cadrul cărora vă formați pentru viață, prin participarea la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la alte slujbe și rugăciuni săptămânale, prin organizarea catehezelor și confe­rin­țelor duhovnicești, a atelierelor educațional-recreative, a activităților social-filantropice, a pelerinajelor sau taberelor de vară la mănăstirile ortodoxe din țară, precum și a excursiilor tematice la obiectivele culturale.

Ne rugăm lui Dumnezeu să vă ocrotească și să vă dăruiască sănătate și mult ajutor, pace şi bucurie, spre a fi o binecuvântare pentru Biserică şi pentru poporul român!

Cu părintești binecuvântări şi multă preţuire,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

„3 minute de religie” la TRINITAS TV

Un profesor de religie din județul Prahova a creat un proiect interactiv prin care să prezinte lecțiile de religie în perioada pandemiei, intitulat „Minutul de religie”. Ulterior a ajuns la „3 minute de religie”, sub forma unor filmulețe care îmbină elementele grafice cu informațiile religioase, expuse toate într-un mod jucăuș, concis, cât mai pe înțelesul copiilor.

 

Florin Zărnescu predă religie la Școala Gimnazială „Matei Basarab” din comuna Brebu, județul Prahova. Dorul de copii și lipsa interacțiunii l-au determinat să vină cu ceva nou, mai personal față de platformele de învățare pe care elevii le au la dispoziție, întrucât consideră că față de alte materii religia necesită relaționare.
Așa a luat naștere seria de filmulețe ­„3 minute de religie”.

„De multe ori, la școală, dădeam poveștilor și o componentă vizuală și făceam benzi desenate pe tablă, ca să le fie mai ușor copiilor de urmărit, să nu se plictisească și totodată să nu fie nevoie să scrie prea mult. Am păstrat stilul și creez lecțiile cu gândul la copiii mei de la clasă, gândindu-mă ce li s-ar părea lor interesant. Încep cu documentarea, structurarea, apoi desenez, înregistrez vocea, înregistrez chitara, adaug animații și le îmbin. Pentru mine cel mai important este să le ofer o altă perspectivă elevilor, să transmit un pic de blândețe, pace, bucurie și dragoste”, a menționat Florin Zărnescu, inițiatorul proiectului.

În spatele a 3 minute de religie se ascund câteva ore bune, uneori două sau trei, alteori până la opt ore de muncă, în funcție de temă și de complexitate. La realizarea clipurilor, profesorul Florin Zărnescu are un ajutor de nădejde, soția sa, Ligia. Aceasta este la rândul său cadru didactic, iubește copiii și împă­r­tășește aceleași valori cu soțul său.

Florin și Ligia Zărnescu au realizat până acum 60 de clipuri, însă nu se opresc aici. Vor continua proiectul și după reluarea activităților la școală, pentru că își doresc să capteze atenția copiilor în mediul on-line, acolo unde cei mici își petrec o bună parte din timp. Puteți urmări cele 3 minute de religie la TRINITAS TV de luni până vineri, de la ora 13:00, dar și pe pagina de ­Facebook „Minutul de religie”.

 

Hramul Centrului de Presă BASILICA pe Colina Patriarhiei

În prima zi după Cincizecime, de praznicul Sfintei Treimi, Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române și-a sărbătorit hramul. Sărbătoarea Sfintei Treimi este în fiecare an un prilej de bucurie pentru toți ostenitorii din cadrul celor cinci componente ale Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române: Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS TV, Publicațiile ­LUMINA, Agenția de știri BASILICA și Biroul de presă și relații publice al ­Patriarhiei Române.

În ziua praznicului, luni, 8 iunie 2020, jurnaliștii creștini au participat pe Colina Bucuriei la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vi­car patriarhal. Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu ierarhul au făcut parte: ­părintele consilier patriarhal Teodor Gradinaciuc, directorul Radio TRINITAS; părintele arhidiacon Ionuț Mavrichi, consilier patriarhal la Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române; părintele diacon Gheorghe Anghel, consilier patriarhal la Agenția de știri BASILICA; părintele George Aniculoaie, editor-coordonator la Departamentul de știri al ­Televiziunii TRINITAS TV; părintele arhidiacon Ștefan Sfarghie, redactor în ­cadrul „Ziarului Lumina”.

În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a evidențiat faptul că Centrul de Presă ­BASILICA, prin cele cinci componente, are rolul de a spori misiunea Bisericii ­Ortodoxe Române și de a transmite cuvântul Evangheliei și informații din viața bisericească prin mijloace moderne de comunicare. „Am săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de slujitori, ostenitori ai Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române al cărui hram l-am sărbătorit astăzi. Toate cele cinci componente sunt puse sub ocrotirea Preasfintei Treimi. Radioul și televiziunea se numesc ­«Trinitas», care în limba latină înseamnă «Treime», iar denumirea de «Basilica» – «biserică» a instituției, arată că Ortodoxia noastră românească este o ortodoxie ­latină. De aceea, am înălțat astăzi rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu, Cel în Treime Închinat, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, pentru acest dar mare care se arată foarte util, Centrul de Presă ­BASILICA, un mijloc modern de transmitere a cuvântului lui Dumnezeu, a învățăturii Bisericii, a informațiilor despre lucrarea Bisericii în lume și în societate. De asemenea, transmitem oamenilor în zilele de peste săptămână Sfânta Liturghie, slujbele de seară, de dimineață, rugăciunile de la miezul nopții, ca împreună cu cei care se roagă și pe care îi auzim la radio sau la televiziune să creăm și noi, în casa noastră sau la locul de muncă, o ­atmosferă de rugăciune”, a spus Preasfinția Sa.

La final, ierarhul a subliniat importanța Centrului de Presă ­BASILICA atât în cultivarea unei relații de comunicare între Biserică și societate, cât și în intensificarea activității misionare desfășurate în această perioadă de încercare, transmițând în casele credincioșilor nădejde și îndemnul la rugăciune și creștere duhovnicească. „În această perioadă a pandemiei am înțeles și mai mult cât de utilă a fost această aducere de către Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel a mijloacelor media moderne în Biserică. Radioul a început încă din vremea în care Preafericirea Sa era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, iar organizarea s-a făcut în anul 1996, prima transmisiune fiind în Vinerea Mare a anului 1998. Tot la Iași s-au pus începuturile unei noi componente a Centrului de Presă, primul cotidian ortodox din lume – «Ziarul Lumina», completat la București și cu «Vestitorul Ortodoxiei», buletinul oficial al Patriarhiei Române, și care face cunoscută tuturor diversitatea impresionantă a activităților Bisericii Ortodoxe Române. În primele 30 de zile după întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca ­Patriarh al Bisericii Ortodoxe ­Române, a început să transmită postul de televiziune TRINITAS TV. Am văzut, așadar, cât de importante au fost lucrurile acestea în perioada pandemiei, într-un timp în care ni s-au prezentat lucrurile într-o diversitate copleșitoare. Aceste mijloace moderne ale Bisericii au transmis multă nădejde, multă rugăciune atât în țară, cât și în diasporă. La aceste trei componente se adaugă Biroul de presă al Patriarhiei ­Române, cu un rol foarte important în această perioadă. De asemenea, a cincea componentă este reprezentată de Agenția de știri BASILICA, care publică informații din viața bisericească din țară și din diasporă, nu doar în limba română, ci și în limba engleză”, a precizat Preasfințitul ­Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Centrul de Presă BASILICA are două momente aniversare în fiecare an: sărbătoarea Sfintei Treimi și sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ­ziua în care a fost înființat.

Mesaj de felicitare al Patriarhului României la Ziua Naţională a Regalităţii

Bucureşti, 10 mai 2020

 

Majestății Sale Margareta,

Custodele Coroanei române

 

Majestatea Voastră,

Hristos a înviat!

La sărbătoarea Zilei Naţionale a Regalităţii, cu deosebită bucurie şi stimă, adresăm întregii Familii Regale felicitări, binecuvântări şi calde urări de sănătate.

Mulţumim lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate peste poporul român prin faptele luminoase de vitejie şi de înţelepciune ale regilor ­României, cărora le aducem un pios omagiu de recunoştinţă pentru tot ceea ce Monarhia Română (1881-1947) a realizat benefic pentru poporul ­român în plan spiritual, cultural, edilitar, educa­țio­nal şi social-filantropic.

De aceea, astăzi, 10 mai 2020, la Catedrala ­Patriarhală, sunt comemorați cu respect şi evlavie Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele ­Ferdinand şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea şi Regina Elena, Regele Mihai şi Regina Ana.

Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos să ne ajute să păstrăm şi să promovăm valorile unității, libertății şi identității naţionale, moștenite de la înaintași, ca fiind simboluri ale demnității poporului român, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.

Cu stimă şi binecuvântare,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Reprezentanții români la semnarea Tratatului de la Trianon, pomeniți la Patriarhie

În data de 4 iunie 2020, s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a consolidat Marea Unire din 1918. Momentul a fost marcat și la Patriarhia Română prin săvârşirea slujbei Parastasului pentru toţi cei care au contribuit la realizarea acestui măreț act istoric.

 

Tratatul din Palatul Marele ­Trianon de la Versailles a fost semnat de către Puterile aliate în cadrul Primului Război Mondial (Antanta) şi Ungaria, în calitate de succesor al fostului Imperiu Austro-Ungar. Prevederile acestui tratat stabileau graniţele noului stat Ungaria, recunoscându-se, astfel, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Pentru marcarea evenimentului, în tot cuprinsul Patriarhiei Române, au fost ­pomeniţi „eroii, soldaţii, luptătorii, ­diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari şi ­recunoaşterea acesteia, în special prin Tratatul de la Trianon”. Pomenirea s-a făcut în cadrul Sfintei Liturghii și prin slujba Parastasului.

La „Baldachinul Sfinţilor” de pe Colina Patriarhiei, Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire pentru făuritorii Marii Uniri au fost săvârşite de Preasfinţitul Părinte ­Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a evocat personalităţile care au contribuit la realizarea Marii Uniri şi recunoaşterea acesteia pe plan mondial: „La Bucureşti, semnarea tratatului a fost serbată cu moderaţie şi sobrietate. Pentru români, evenimentul a însemnat restabilirea unei dreptăţi sociale, după cum a şi spus Nicolae Titulescu, unul dintre cei doi semnatari din partea României, alături de dr. Ion Cantacuzino. Nicolae Titulescu, cel mai mare diplomat român din toate timpurile, este nepot de preot. Deși a avut o carieră strălucitoare, el a rămas până la moarte un ortodox credincios. Ne ­bucurăm că printre făuritorii României Mari avem şi un sfânt, pe ierarhul Dionisie Erhan din Basarabia, personalitate importantă în promovarea idealului unităţii naţionale prin unirea Basarabiei cu ţara-mamă. Printre făuritori trebuie menţionat şi Mitropolitul Andrei Şaguna, care, prin activitatea sa de ctitor de şcoală românească, a pregătit marele eveniment din 1918. Noi îi pomenim pe făuritorii Unirii de fiecare dată la 1 Decembrie şi pe toţi eroii neamului, împreună, la praznicul Înălţării Domnului. Cultul eroilor este strâns legat de învăţătura Bisericii. Sfântul Pavel ne îndeamnă să luăm aminte la înaintaşii noştri şi să vedem cum şi-au încheiat viaţa, îndemnându-ne să le urmăm exemplul. De asemenea, ­Mântuitorul ne spune că nimeni nu poate avea dragoste mai mare decât să-şi pună viaţa pentru aproapele”.

De asemenea, ierarhul a reiterat faptul că unirea tuturor românilor a fost idealul nostru dintotdeauna, acest deziderat fiind sprijinit de către Biserică. „Astăzi ne-am rugat pentru toate generaţiile de eroi, pentru că momentul 1918 şi consolidarea s-au realizat de-a lungul mai multor secole, prin Tratatul de la Trianon, dar şi prin alte tratate care au consfinţit dreptul ­istoric, inalienabil al României asupra ­teritoriilor locuite de români. Prin cărţi scrise în limba română s-a consolidat această conştiinţă a unităţii noastre de origine, de neam, de credinţă şi de limbă. Românii din Transilvania au conştientizat dintotdeauna că aparţin lumii ortodoxe şi Ortodoxiei latine. Secole de-a rândul, atunci când Biserica a fost sufocată prin acţiuni prozelitiste istovitoare şi chinuitoare pentru populaţia majoritar ortodoxă, Bisericile Ortodoxe din Moldova şi Ţara Românească şi voievozii ortodocşi au ajutat Ortodoxia transilvăneană trimițând cărţi, călugări şi ierarhi învăţaţi, meşteri, ­arhitecţi, pictori, zugravi de biserici, dar şi ajutoare materiale. S-au oferit anumite moşii din care să se poată întreţine Biserica din Transilvania mereu persecutată”, a spus Prea­sfinţia Sa.

„Sensul pomenirii eroilor în ziua praznicului Înălţării Domnului este acela că omagierea cea mai frumoasă a eroilor este rugăciunea înălţată de popor pentru veşnica lor odihnă în Împărăţia cerurilor, ­deoarece prima virtute care a nutrit eroismul celor morţi pentru neam a fost credinţa creştină. Un mare savant francez, vorbind despre legătura dintre credinţă şi iubirea de patrie, spunea: «Patria este biserica noastră vremelnică, pe când ­Biserica este Patria noastră veşnică»”, a încheiat Preasfinţia Sa.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.

Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, de trei secole ocrotită de moaștele ctitorului ei

Numeroși credincioși au participat duminică, 12 iulie, la slujbele și evenimentele de la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din centrul Capitalei, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la momentul aducerii cinstitelor moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu din insula Halki, Grecia, la acest locaș de rugăciune. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la ctitoria brâncovenească de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

 

Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou este un edificiu reprezentativ pentru arta brâncovenească din țara noastră, fiind singura ctitorie din București a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu care a supraviețuit tuturor împrejurărilor ­nefavorabile de-a lungul istoriei.

La ctitoria brâncovenească de la ­kilometrul 0 al României, clerul și credincioșii au participat duminică, 12 iulie 2020, la sărbătorirea împlinirii a 300 de ani de la momentul aducerii cinstitelor moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu din insula Halki, Grecia, la Biserica „Sfântul ­Gheorghe”-Nou din București. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți din care au făcut parte părintele consilier patriarhal ­Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor LUMINA ale Patriarhiei Române; părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou; părintele Gheorghe Zaharia, parohul ­Bisericii „Sfântul Anton”-Curtea Veche, precum și alți preoți și diaconi.

 

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale Evangheliei rânduite (Matei 8, 28-34; 9, 1). La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul a oficiat slujba Parastasului pentru Doamna ­Maria sau Marica Brâncoveanu, cea care a adus moaștele voievodului martir în Capitală în data de 12 iulie 1720. În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat: „300 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu”.

La eveniment au participat credincioși din Capitală, oameni de cultură, precum și academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române. „Acum exact 300 de ani, o mamă își aducea parte din trupurile copiilor săi, nu știm nici astăzi exact cât și cum, și al soțului său. Era o durere extraordinară și a pus cu discreție în această biserică, pe care cândva Brâncoveanu o numea «bellissima», cea mai frumoasă din ctitoriile sale, rămășițele celor dragi. Le-a așezat cu discreție cu o candelă deasupra. Am crezut multă vreme că lucrul acesta s-a petrecut în tăcere. Un studiu pe care l-am publicat în tinerețe arată că dintr-odată, după iulie 1720, mahalaua «Sfântul Gheorghe»-Nou, cum se numea, a devenit receptacolul unui cult al voievodului martir”, a spus academicianul Răzvan Theodorescu.

De asemenea, părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou, a evidențiat credința Doamnei Marica Brâncoveanu, care a îndurat moartea soțului și a fiilor săi, fiind un model de evlavie și nădejde în vremuri tulburi. „Nu avem cuvinte să-i mulțumim acestei Doamne, Marica Brâncoveanu, ce poartă numele Maicii Domnului. Ce a fost în inima Preacuratei Născătoare de Dumnezeu când și-a văzut Fiul răstignit pe cruce în chinuri groaznice? Ce a fost în inima acestei mame eroine cu 11 copii care și-a văzut cei patru băieți decapitați, soțul cel drag și sfetnicul? Multă durere, dar nu deznădejde, nu lipsă de credință, ci mai multă credință, pentru că a împodobit această biserică și s-a îngrijit de ea. S-a îngrijit de celelalte ctitorii ale Sfinților Brâncoveni și de aceea noi îi pomenim pe toți cu evlavie astăzi și le purtăm adâncă recunoștință și vom face tot ce este mai bine ca să păstrăm în rânduială toate comorile duhovnicești pe care le avem aici, nu întâmplător, unde se află și borna ce marchează kilometrul 0 al României și al spiritualității noastre ortodoxe prin Sfântul Constantin Brâncoveanu, ­mucenic al lui Hristos”, a declarat ­părintele Emil Nedelea Cărămizaru, pentru ­TRINITAS TV.

La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a sfințit o icoană a aducerii cinstitelor moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, pictată special pentru a marca acest moment istoric ­pentru locașul de cult.

300 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat cu prilejul împlinirii a 300 de ani
de la aducerea moaştelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti, duminică, 12 iulie 2020

 

În această solemnă atmosferă de rugăciune a Sfintei și Dumnezeieştii Liturghii, comemorăm cu evlavie împlinirea a 300 de ani de la aducerea în țară și înmormântarea în această măreață și frumoasă ctitorie voievodală a osemintelor sfințite prin mucenicie ale ctitorului ei, Sfântul Voievod Martir ­Constantin Brâncoveanu.

Prin strălucitoarea și rodnica sa domnie – a doua ca durată în istoria Țării Românești, recunoscută unanim pentru realizările culturale, artistice, edilitare, politice și diplomatice drept Epoca ­brâncovenească -, prin înțelepciunea luminată de adânca lui credință ortodoxă, prin rafinata sa politică europeană de salvare a civi­lizației creștine și prin dărnicia ajutorării creștinilor asupriţi din Imperiul Otoman, dar mai ales prin mărturisirea fermă a credinței sale creştine în fața crudului sultan, prin atitudinea sa plină de demnitate în fața morții și prin sfârșitul său mucenicesc, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a rămas în conștiința Bisericii și a neamului românesc, vreme de peste trei veacuri, drept una dintre cele mai luminoase și mari personalități ale istoriei noastre naționale.

Vechile letopisețe și cronici, tratatele moderne de istorie a românilor, creațiile populare și literatura cultă românească au păstrat mereu vie memoria sa binecuvântată.

Iar prin înscrierea sa, a celor patru fii și a sfetnicului Ianache în rândul sfinților din calendar, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 19-20 iunie 1992, cu zi de pomenire anuală la 16 august, s-a instituit comemorarea sa liturgică permanentă. Apoi, prin ­proclamarea de către Sfântul Sinod, la propunerea Noastră, a anului 2014, când s-au împlinit 300 de ani de la moartea lor martirică, drept Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, s-a consolidat comemorarea lor liturgică. În anul 2014, a fost redeschis mormântul Voievodului Constantin Brâncoveanu şi au fost aşezate sfintele sale moaște într-o frumoasă raclă de argint aurit, confecționată în atelierele Patriarhiei Române. Au fost organizate numeroase evenimente științifice și tipărite multe cărţi şi studii dedicate Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu și glorioasei sale domnii. Au fost alcătuite şi publicate Slujba şi Acatistul Sfinţilor Brâncoveni şi a fost organizată, în 21 mai 2014, solemna și grandioasa procesiune cu sfintele sale moaște purtate de la ­Catedrala Patriarhală din Bucureşti, în care a fost miruit și încoronat ca Domnitor al Ţării Româneşti, în octombrie 1688, până la Biserica „Sfântul Gheor­ghe”-Nou, care din anul 1720 îi este loc de veșnică odihnă. În lunile următoare au fost organizate pelerinaje cu moaștele sale în toate cele trei provincii istorice românești, cu precădere la unele din ctitoriile sale. Astfel, personalitatea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu a fost şi este venerată ca fiind un simbol sfânt al demnității și fermității în credință a poporului român, chipul luminos de conducător creștin al țării, credincios mărturisitor și patriot ­statornic până la moarte martirică.

Mazilit la 25 martie 1714, în Sfânta și Marea Miercuri a Săptămânii Patimilor, din ordinul sultanului Ahmet al III-lea, dus sub escortă la Istanbul împreună cu soția, copiii și ginerii, închis în înfri­coșătoarea temniță Edicule (Yedi Kule) a celor Șapte Turnuri, torturat vreme de mai multe luni, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi și înțeleptul Ianache, sfetnicul său, au fost decapitați la Constantinopol, în data de 15 august 1714, în prezența sultanului Ahmet al III-lea, a demnitarilor otomani și ambasadorilor marilor puteri europene, în ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, când Voievodul împlinea 60 de ani, iar soția sa, Maria sau Marica, cinstea pe ocrotitoarea sa, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria. Trupurile voievozilor români martiri au fost aruncate în apele Mării Marmara, în apropierea Bosforului.

Recuperate din apele mării cu discreție de către câţiva pescari creștini și slujitori ai Patriarhiei Ecumenice, trupurile acestora au fost înmormântate, pe ascuns, în biserica Mănăstirii Panaghia Kamariotisa de pe insula Halki, mănăstire care s-a ­bucurat în multe rânduri de darurile ­Domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Doamna Marica, nora sa cea mare și nepotul ei, Constantin, au rămas în ­închisoare ca robi. Femeie puternică și vrednică, după șapte luni de închisoare, a reușit să se răscumpere împreună cu rudeniile ei pentru suma de 100 de pungi de galbeni. Condamnată la închisoare pe viață, a fost trimisă în exil în Caucaz, ­la Kutai, de unde a reușit iarăși să se ­elibereze spre sfârșitul anului 1716, ajungând în noiembrie la București, împreună cu noul domnitor învestit de sultan, ­
Ioan Mavrocordat, oarecum favorabil Brâncovenilor.

În anii următori, cu o tenacitate ­extraordinară, Doamna Marica s-a ­luptat să aducă în Ţara Românească osemintele Voievodului Constantin Brâncoveanu şi a reuşit abia în anul 1720.

Întrucât Mănăstirea Hurezi, cea mai impresionantă ctitorie brâncovenească, unde Sfântul Constantin, ca bun gospodar și creștin evlavios, și-a pregătit un frumos mormânt de marmură, se afla pe teritoriul Olteniei, provincie cedată de Imperiul Otoman Imperiului Habsburgic, după ­Pacea de la Passarowitz din anul 1718, Doamna Marica a adus, cu discreţie şi înțelep­ciune, prețioasele oseminte ale ­Voievodului Martir la București, înmormântându-le în iunie 1720 în Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, o altă ctitorie a Sfântului Constantin Brâncoveanu.

Lipsa oricărei inscripții de pe piatra de mormânt, săparea mormântului nou în preajma mormântului domnesc al lui Ioan Mavrocordat, mort de ciumă în anul precedent (1719), discreția ceremoniei de înmormântare într-o vreme în care ­bisericile erau aproape goale din cauza epidemiei au contribuit la protejarea osemintelor sfinte ale Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, precum și a vieților celor care cu multă osteneală, cu mult curaj și cu multă dragoste le-au adus şi înmormântat în pământul țării sale cu riscuri enorme.

Pentru a nu se pierde, prin trecerea anilor, taina mormântului fără epitaf sau nume de la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, Marica Doamna a pus deasupra mormântului o frumoasă candelă de argint purtând pe ea o inscripție discretă, cu litere chirilice mărunte: Această candelă, ce s-au dat la s(ve)ti Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnescu oasele fericitului Domn Io Constandin Brâncoveanu Basarab Voievod și iaste făcută de Doamna Mării Sale Mariia, carea și Măria Sa nădăjduiește în Domnul iarăși aici să i se odihnească oasele. Iulie în 12 zile, leat 7228 (1720).

Duminică, 12 iulie 2020, când comemorăm împlinirea a trei veacuri de când moaștele slăvitului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu străjuiesc Capitala și Țara, cinstim cu luare aminte jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni, pe care îi vom pomeni şi peste o lună, la 16 august. Totodată, va fi pomenită Doamna Marica sau Maria Brâncoveanu, care cu bărbăție sfântă a îndurat moartea evlaviosului ei soț și a iubiților ei fii, a răbdat temnița și exilul, refuzând orice compromis cu ucigașii ­neamului ei, ca mai apoi, cu un curaj ­vrednic de toată lauda, cu mari cheltuieli, dar mai ales cu riscul pierderii propriei sale vieți, să aducă în țară scumpele ­oseminte ale Domnitorului Martir.

Doamna Marica rămâne pentru fiecare femeie creștină o pildă de evlavie și nădejde în vremuri de grele încercări, de răbdare în cea mai grea suferință, de mamă care și-a crescut copiii în neclintită credință, de soție iubitoare și devotată, valori transmise și urmașilor ei care au strălucit prin evlavie şi filantropie.

Exemplul credinţei statornice a Sfântului Constantin Brâncoveanu în Domnul Iisus Hristos până la moarte martirică şi rugăciunile înălţate înaintea Tronului Preasfintei Treimi, de către Sfinţii Martiri Brâncoveni, constituie un izvor permanent de lumină şi înnoire pentru viaţa creştină de astăzi.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi neam, dar mai ales să învăţăm, din pilda Sfinţilor Martiri Brâncoveni, că iubirea izvorâtă din credinţa în Iisus Hristos este mai puternică decât teama de moarte, pentru că Hristos Însuşi dăruieşte martirilor cununi cereşti de biruinţă, potrivit făgăduinţei „Fii ­credincios până la moarte şi îţi voi da ­cununa vieţii” (Apocalipsa 2, 10).

Cu părinteşti binecuvântări pentru slujitorii, enoriaşii, binefăcătorii şi închinătorii Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou din ­Bucureşti,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cinci premii pentru Corul „Cantus Domini” la concursul „Moscow Sounds”

Corul bărbătesc „Cantus ­Domini” din Capitală a fost distins cu cele mai importante premii la trei secțiuni ale celei de-a XVIII-a ediții a Festivalului-concurs ­coral internațional „Moscow Sounds”, desfă­șurat în Moscova, Rusia. În urma jurizării, corul tinerilor bucureșteni a câștigat un Grand Prix (Marele Premiu), două premii întâi și două premii speciale. Anul acesta, concursul s-a desfășurat on-line, în condiții adaptate la contextul creat de pandemia actuală.

La cea de-a 18-a ediție a Festi­valului-concurs coral internațional „Moscow Sounds”, cu tema „We are for peace” (Noi suntem pentru pace), au participat 100 de formații corale din Europa. În urma invitației, Corul bărbătesc „Cantus Domini” din București, dirijat de arhidiaconul Răzvan Constantin Ștefan, a participat la trei secțiuni ale concursului, la care a obținut rezultate excepționale. Concursul on-line a avut loc în data de 17 mai 2020, iar rezultatele finale au fost anunțate sâmbătă, 30 mai 2020.

La secțiunea Academic Singing Style, formația corală bucureșteană a obținut Marele Premiu – Grand Prix, cu un punctaj total de 100 de puncte, dar și Premiul pentru cel mai bun dirijor; la secțiunea Orthodox music a obținut Premiul I; iar la cea de-a treia secțiune, National ­Folkloric Music, a obținut Premiul I și Premiul pentru cele mai frumoase costume populare. „Pentru participarea la acest eveniment important, obținusem deja finanțarea, Institutul Cultural ­Român acordându-ne cea mai mare parte din suma necesară deplasării noastre la Moscova, dar din cauza acestei pandemii am primit o informare că s-a anulat competiția. Însă organizatorii au revenit cu o înștiințare că festivalul-concurs se va desfășura on-line. Împreună cu dirijorul corului și comisia care se ocupă de repertoriu, am selectat un număr de piese care să corespundă rigorilor și cerințelor competiției, filmate în cele mai recente concerte (live și neprelucrate), piese reprezentative din repertoriul nostru, care s-au încadrat tematicii impuse și la care ne-am gândit că ne vor aduce rezultate bune. Prin aceste concursuri, Corul «Cantus Domini» şi-a propus să promoveze peste hotare cu demnitate și conștiință patrimoniul cultural românesc, muzica corală românească și bogățiile spirituale ale poporului român, contribuind astfel la recunoașterea și la aprecierea universală a calităţii și valorii acestora”, ne-a spus diac. Marius Oblu, președintele Asociației culturale „Cantus Domini”.

Dintre numeroasele premii obținute de-a lungul activității artistice a acestei prestigioase formații corale menționăm: Premiul I la Concursul Național de ­Muzică „George Enescu” (iunie 2012); Medalii de argint (două) la Olimpiada Mondială de Coruri (World Choir ­Games), Cincinnati, Ohio, SUA (4-14 iulie 2012); Medalie de aur la International Choral Competition, Istanbul, Turcia (21-26 iulie 2014); Medalii de aur și argint la Festivalul Internațional „The Singing World”, Sankt Petersburg (31 iulie – 5 august 2015); Medalii de argint (două) la cea de-a 35-a ediție a Concursului Internațional Coral, Preveza, Grecia (6-9 iulie 2017). De asemenea, corul a mai obținut trei medalii de aur în cadrul celei de-a 16-a ediții a Concursului-festival internațional „The Singing World”, organizat în perioada 3-8 august 2018 la Sankt Petersburg, Rusia.

Corul bărbătesc „Cantus Domini” este membru în Asociaţia Naţională Corală din România (ANCR) și a fost înființat în anul 2013, la inițiativa arhidiaconului Răzvan Constantin Ștefan și a mai multor studenți teologi, iubitori de muzică corală.

Sinod mitropolitan la Reședința Patriarhală

Ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-au întrunit luni, 20 iulie 2020, în ședință de lucru în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală. Lucrările s-au desfășurat sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul ședinței, ierarhii au analizat și aprobat texte liturgice pentru slujbele mai multor sfinți și au propus înființarea unor ordine sau distincții mitropolitane.

 

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a fost deschis de Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat ordinea de zi a ședinței de lucru. „Avem înscrise mai multe subiecte, între care cele mai importante sunt textele liturgice, și anume: slujba și Acatistul Sfântului ­Mucenic Isihie din Durostorum, apoi viața, troparul, Acatistul și Paraclisul Sfintei Xenia din ­Petersburg. Textele trebuie aprobate și trimise apoi Sfântului Sinod pentru a se lua o hotărâre finală. Slujba și Acatistul Sfântului Mucenic Isihie din Durostorum au fost pregătite de Episcopia Giurgiului și apoi textele au fost trimise la eparhii, unde s-au făcut propuneri de îmbunătățire. De asemenea, viața, troparul, Acatistul și Paraclisul Sfintei Xenia din Petersburg au fost trimise spre observații. Avem pe ordinea de zi aprobarea programei, înso­țită de bibliografie, pentru obți­nerea gradului 1 clerical, desemnarea de către Sinodul mitropolitan a membrului titular și a celui supleant pentru Consistoriul ­Superior Bisericesc, precum și a membrului titular și a celui supleant pentru Consistoriul Superior Monahal, unele solicitări de transformare a unei mănăstiri de călugări în mănăstire de călugărițe și transformarea Parohiei «Sfântul ­Alexandru» în Mănăstirea «Sfântul ­Alexandru» – Catedrală Episcopală din Alexandria”, a spus Întâistătătorul ­Bisericii noastre.

Pe ordinea de zi a fost propusă și înființarea a șapte ordine mitropolitane. „În mod special, primul punct este propunerea de înființare a șapte distincții sau ordine mitropolitane ale Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, deoarece există mai multe ordine patriarhale, însă nici unul mitropolitan, aprobat de Sinodul mitropolitan. Acestea sunt necesare ca o treaptă de mijloc între ordinele sau distincțiile de la eparhii și cele de la ­Patriarhie. Noi facem propuneri pentru a evidenția mai pregnant impor­tanța și personalitatea unor sfinți de pe teritoriul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. ­Singurul sfânt cunoscut care are un ordin, dar acela este patriarhal, este Sfântul Antim Ivireanul, pe când acum sunt propuși și Sfântul Iachint de Vicina, care este primul Mitropolit al Țării Românești, al celei mai vechi mitropolii din punctul de vedere al provinciei, adică mitropolie de provincie într-un stat medieval românesc, și anume Principatul Țării Româ­nești. Această funcție de mitropolit din capitala principatului este foarte importantă, pentru că Biserica era prezentă pe când s-au format Principatele Române și au fost recunoscute ca formă de organizare politică. Apoi sunt pro­puși Sfântul ­Grigorie Dascălul, Sfântul Calinic de la Cernica și Sfinții Cuvioși dobrogeni Ioan Casian și Gherman. La București avem Ordinul Patriarhal «Sfinții Împă­rați ­Constantin și Elena», dar nu există nici un ordin «Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou». De aceea l-am propus și pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, pentru ca atunci când sărbătorim hramul să putem oferi acest ordin atât unor ierarhi care sunt invitați din țară și din străinătate, cât și unor clerici. Pentru arhierei va fi engolpion, pentru clerici cruce, iar pentru mireni va fi o insignă”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La ședința de lucru a Sinodului ­mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au fost prezenți: Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgo­viștei și Exarh patriarhal; Înaltpreasfinţitul Părinte ­T­eodosie, ­Arhiepiscopul Tomisului; Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, ­Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei; Înaltpreasfinţitul Părinte ­Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor; Preasfințitul ­Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Prea­sfințitul Părinte Visarion, Episcopul ­Tulcii; Preasfințitul ­Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor.

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a trecut la cele veșnice

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a trecut la cele veșnice miercuri, 20 mai 2020, la ora 00:50, în urma unui al doilea atac de cord, la exact o lună de la internarea la Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti, fiind diagnosticat cu Covid-19.

 

„Dacă este să spun ce am iubit mai mult, este că am iubit să fiu ascultător și să fac lucrul, cum se spune, ca ­pentru Dumnezeu”

Într-un interviu acordat recent postului de radio TRINITAS, în cadrul emisiunii „Viața Cetății”, Preasfințitul Părinte ­Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a vorbit despre raportarea Părintelui ­Arhiepiscop Pimen la criza medicală cauzată de infecția cu noul coronavirus: „Înalt­preasfințitul Pimen a fost foarte receptiv; a fost un model de ascultare. El a primit cu foarte multă înțelegere recomandările organelor abilitate. (…) Să-l fi văzut pe bătrânul ierarh cum avea mască pe față: mască albă pe o barbă albă și cu mănuși pe mâini. Așa și-a desfășurat ­activitatea în ultimele săptămâni din luna martie, când încă se mai putea merge la Centrul eparhial. Ne-a îndemnat la prudență și la respectarea măsurilor pe noi toți, din echipa de la Centrul eparhial, pe preoți și pe credincioși. Și, în spital ­fiind, a dat dovadă de aceeași ascultare, care îi era firească după atâția ani de viețuire monahală și episcopală”.

„Dacă este să spun ce am iubit mai mult, este că am iubit să fiu ascultător și să fac lucrul, cum se spune, ca pentru Dumnezeu”, a spus chiar Arhiepiscopul Pimen în interviul oferit pentru Basilica.ro la împlinirea vârstei de 90 de ani.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a ajuns miercuri, 20 mai, la Suceava, urmând ca ­vineri, 22 mai, să aibă loc slujba Înmormântării la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Clericii şi credincioşii au putut să îşi ia rămas-bun de la ierarhul lor în linişte, cu respectarea normelor privind situaţia de alertă.

Sute de preoţi şi credincioşi şi-au întâmpinat miercuri-seară arhipăstorul, pe vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen, pe tot traseul pe unde a trecut cortegiul funerar fiind aşteptat de persoane care au aşezat flori şi lumânări aprinse pe marginea drumului.

Ajuns în Suceava, sicriul cu trupul ­neînsufleţit a fost depus în incinta ­Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, unde este Centrul eparhial, aici fiind întâmpinat de către Înaltprea­sfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Înalt­preasfinţia Sa a săvârşit slujba Parastasului împreună cu Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, înconjuraţi de un sobor de slujitori. În toată această perioadă, credincioşii care au asistat la slujbă au păstrat distanţa între ei, potrivit regulilor în vigoare.

Numeroşi credincioşi au venit vineri, 22 mai, la Centrul eparhial din Suceava pentru a-şi lua rămas-bun de la vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, cel care a păstorit această eparhie aproape trei decenii. Slujba ­Înmormântării a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârşită la un Altar de vară din curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, înconjuraţi de un sobor de slujitori. În continuare, cortegiul funerar s-a îndreptat către Mănăstirea Sihăstria Putnei, unde Arhiepiscopul ­Pimen și-a pregătit mormântul din timpul vieții.

Au fost prezenţi atât reprezentanţi ai autorităţilor publice, cât şi credincioşi care au asistat cu respectarea prevederilor legale privind distanţarea. La finalul slujbei de înmormântare, a fost citit cuvântul transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, urmat de mesajul de condoleanţe al preşedintelui României, Klaus Werner ­Iohannis.

 

 

„A dominat acest răstimp în chip smerit și majestuos”

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan l-a evocat pe vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen, bărbat iubit de Dumnezeu, cu o viaţă deosebită. „Vlădica ­Pimen a avut parte de o viață tumultuos de bogată, surprinzătoare în complexitatea ei, uimitoare în coordonatele ei esențiale. Născut în perioada interbelică, trăind din plin timpul războiului, martor al întregii perioade comuniste și participant la durerile fără de sfârșit ale mult-așteptatei renașteri a României postdecembriste, Înalt­prea­sfințitul Pimen a dominat acest răstimp în chip smerit și majestuos deopotrivă”, a spus Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. „Chipul său de pustnic trimitea la pagini de ­Pateric. Cuvântul direct, scurt, fără menajamente căldicele, false, crea sentimentul unui om care nu are timp de pierdut în explicații și justificări inutile. Înfăți­șarea sa exterioară – prelungire a celei lăuntrice – se apropia de icoanele de la Voroneț.
Era, de fapt, o extensiune a acestora. Le-a iubit nespus, a luptat pentru restaurarea lor, s-a întristat nespus în fața indiferenței multora față de acest tezaur identitar al românilor. Suferea pentru Basarabia și Bucovina de Nord înstrăinate. Mormântul Măriei Sale, Ștefan cel Mare și Sfânt, îi era Altar al Moldovei, pe care o dorea ­întregită în trupul României. Toți îi erau dragi, îndeosebi bătrânii și copiii. Între copii se simțea ca un bătrân cu inimă de copil. Între bătrâni trăia sentimentul unui copil care se îngrijește de bunici. Avea o mare slăbiciune: nu era în stare să accepte că un bătrân este bolnav și părăsit. Era aprig, neînduplecat în dorința sa de a-i ajuta pe cei în vârstă. ­Avea, poate, sentimentul de vinovăție, văzându-se pe sine înconjurat de oameni, iar alții se aflau în părăsire. Se implica, stăruia, insista, trecea peste obstacole și neînțelegerea multora în dorința de a-i ajuta pe bătrânii săi dragi, de a fi ­împreună cu ei, bucurându-le inima”, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan.

„A fost și va rămâne
Părinte al Bucovinei”

La rândul său, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a evocat viaţa pilduitoare a Arhiepiscopului Pimen, scoţând în lumină atât ascetismul şi duhovnicia ierarhului, cât şi aptitudinile sale gospodăreşti, de multe ori lucrând cot la cot cu salahorii la construcţia de case pentru săraci sau chiar la muncile câmpului. „Cred că n-a existat sat bucovinean pe unde pașii săi să nu fi călcat. Toate drumurile îi erau ca ale sale: nu avea nevoie de hartă, nici de GPS, ci ne uimea știind și numărul de semafoare dintre două puncte ale unei șosele. A respirat aerul proaspăt al obcinelor Bucovinei, a prețuit munca țăranilor și a celor ostenitori cu mintea, a iubit portul și obiceiurile din Bucovina, l-a iubit pe Ștefan cel Mare și a sădit această dragoste mai ales copiilor pe care îi primea ca ghid. Glasul său s-a întrecut cu cel al clopotului Buga de la Putna atunci când vorbea despre iubirea de țară, despre familie și despre valorile neamului, și tot puternic a rămas atunci când tăia ca fulgerul împotriva nedreptăților pe care unii și alții le-au făcut Bisericii și oamenilor. Mâinile lui nu doar i-au binecuvântat pe credincioșii din Bucovina, ci s-au împreunat cu ale meșterilor atunci când a ridicat case pentru cei săraci. Nu doar rasă smerită și odăjdii sfinte a purtat Părintele nostru Pimen, ci și halat de salahor sau, nu de puține ori, frumos pieptar înflorit bucovinean. A fost și va rămâne Părinte al Bucovinei, trăind durerile și bucuriile ei, așa cum le-a simțit iscusit ilustrate de Balada lui Ciprian Porumbescu ori ­Doina lui Mihai Eminescu”, a mai arătat ierarhul, adăugând că, mai presus de toate, a iubit oamenii: preoţi, monahi şi credincioşi.

Cel din urmă popas – Sihăstria Putnei

În sunetul de jale al buciumelor, cortegiul funerar cu sicriul Arhiepiscopului Pimen a pornit spre Mănăstirea Sihăstria Putnei, acolo unde ierarhul a ales să îşi doarmă somnul de veci. Pe sicriul înfăşurat în tricolor a fost aşezată o trăistuţă specifică Bucovinei cu câteva fotografii, după cum a dorit chiar ierarhul. Pe traseu, numeroşi preoţi şi credincioşi au ieşit şi şi-au plecat capul ca pentru o ultimă binecuvântare, aşezând pe caldarâm flori şi lumânări aprinse. Un scurt popas a fost făcut în faţa Mănăstirii Putna, unde, cu aceeaşi dragoste ca întotdeauna, l-au aşteptat stareţul Melchisedec și obştea. După o scurtă slujbă, cortegiul a pornit spre cel din urmă popas, la Sihăstria Putnei, unde sutele de credincioşi umpluseră deja dealurile din jur. Aici, într-un mormânt smerit, săpat în margine de codru, învăluit în mantia arhierească, sicriul cu trupul Părintelui ­Bucovinei a fost aşezat în pământ, în ­aşteptarea învierii. 

Părinte al Bucovinei a şi prieten al Sfinţilor Putneni

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, transmis la slujba de înmormântare a Arhiepiscopului Pimen al Sucevei şi Rădăuților, vineri, 22 mai 2020

 

Împreună cu întreaga Biserică Ortodoxă Română, am primit cu profundă durere în suflet vestea trecerii din această viaţă a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, ­Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților.

Lucrarea sa pastorală, misionară, duhovnicească, culturală şi socială pentru binele Bisericii am evocat-o cu multă preţuire anul trecut, în 25 august 2019, la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, în cuvântul adresat cu acea ocazie, pe care l-am ­intitulat: „Un ierarh evlavios şi harnic – Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor la 90 de ani de viaţă”. ­
În cele ce urmează vom reaminti câteva etape ale vieţii sale şi principalele sale preocupări constante.

Părintele Arhiepiscop Pimen s-a născut la 25 august 1929, din părinţii Maria şi Mihai Zainea, o familie de oameni credincioşi din localitatea Herăşti, comuna Greabănu (judeţul Buzău), ­primind la botez numele Vasile.

Vocația sa bisericească s-a remarcat din tinerețe. Între anii 1948 şi 1951, după cursurile medii ale liceului din Râmnicu Sărat, a urmat şi cursurile Semi­narului Monahal de la Mănăstirea Neamț, ca frate de mănăstire. La 10 martie 1951 a primit chipul cel îngeresc al călugăriei, pri­mind numele Pimen.

A fost hirotonit ierodiacon în anul 1951, iar ieromonah în anul 1957, după ce a urmat studii teologice superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957), apoi studii de specializare la Universitatea din Köln, Germania (1976-1977). În perioada 1957-1961 a fost stareț al Mănăstirii Putna, iar între anii 1974 şi 1978 a fost stareț al Mănăstirii `Sfântul Ioan cel Nou”, Suceava. Începând cu 1 februarie 1978, a fost Superior al Aşezământului Românesc de la Ierusalim.

Între anii 1979 şi 1982, a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor. La recomandarea Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, în data de 10 ianuarie 1982, a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu numele de ­Suceveanul, fiind hirotonit la 24 iunie 1982. În anul 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar Preasfințitul Părinte Pimen, la recomandarea noastră, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a fost ales şi întronizat (3 martie 1991) Arhiepiscop al acestei eparhii.

Timp de aproape trei decenii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a desfăşurat în această eparhie o bogată activitate ­liturgică, pastorală, edilitară, culturală şi social-filantropică.

Cu mult zel misionar şi cu multe eforturi susţinute, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a desfăşurat ample activităţi în eparhia sa. Printre acestea se numără redeschiderea mai multor sfinte locaşuri care au fost închise în perioada comunistă, zidirea de multe biserici noi, înfiinţarea de noi protopopiate, precum şi înfiinţarea de noi aşezăminte monahale.

În paralel cu zidirea noilor locașuri de cult, care reprezenta o necesitate liturgică reală a Bisericii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a susținut şi activitatea de consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare a bisericilor şi mănăstirilor monumente istorice din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților, adevărate altare ale memoriei poporului român şi nepreţuite opere de artă eclesială, înscrise în tezaurul de valori ale patrimoniului cultural național şi mondial.

Urmând învățăturii Sfintelor Scripturi şi ale Sfinților Părinţi ai Bisericii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a străduit ca în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să fie înmulțite faptele iubirii milostive, prin înfiinţarea mai multor instituții şi aşezăminte social-filantropice în vederea ajutorării ­orfanilor şi copiilor din familii cu posibilități financiare limitate (3 aşezăminte pentru copii), precum şi pentru ajutorarea persoanelor în vârstă sau defavorizate, ocrotite în 9 cămine de bătrâni.

Ca o încununare a lucrării sale de părinte spiritual al ­Bucovinei a fost proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Iacob Putneanul şi a Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei, în data de 14 mai 2017, eveniment solemn la care am participat împreună cu majoritatea ierarhilor Sfântului Sinod, ca răspuns la invitaţia Înaltprea­sfinţitului Părinte Pimen.

Conștiința pastorală şi misionară a Înaltpreasfinţitului ­Părinte Pimen a îmbinat evlavia personală a ierarhului harnic şi milostiv cu lucrarea dinamică pentru binele comun; prețuirea față de lucrarea înaintaşilor săi cu sentimentul datoriei morale de a continua lucrarea lor în prezent.

În numele ierarhilor Sfântului Sinod şi al nostru personal, adresăm familiei îndurerate, clerului, vieţuitorilor din mănăstiri şi tuturor credincioşilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor părinteşti condoleanţe, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să aşeze sufletul Părintelui ­Arhiepiscop Pimen în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, în ceata sfinţilor Săi slujitori care au binevestit lumii Evanghelia mântuirii şi a vieţii veşnice.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Scrisoarea de condoleanţe a Preşedintelui României pentru IPS Părinte Pimen

Preafericirii Sale Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Preafericirea Voastră,

Doresc să adresez sincere condoleanţe Preafericirii Voastre, înalţilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi membrilor Sfântului Sinod, precum şi credincioşilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, odată cu trecerea la cele veşnice a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Este un moment de tristeţe pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română şi pentru toţi credincioşii care s-au aflat sub înalta arhipăstorire a ­Înaltpreasfinţitului Pimen.

Personalitate longevivă şi păstor cu har, Înalt­preasfinţitul Pimen s-a dăruit cu generozitate Bisericii şi semenilor, şi-a consacrat eforturile misionare păstrării identităţii româneşti, punând în valoare, în ţară şi peste hotare, bogăţia spiritualităţii ortodoxe şi patrimoniul valoros al bisericilor şi mănăstirilor din Moldova.

Evocând personalitatea celui dispărut, doresc să remarc şi faptul că, prin rugă şi sprijin pentru cei aflaţi în dificultate, prin ajutor pentru cei din prima linie, Biserica Ortodoxă Română a participat consistent la efortul naţional de combatere a pandemiei.

Sunt încredinţat că în perioada care urmează, sub ­înţeleapta arhipăstorire a Preafericirii Voastre, Biserica Ortodoxă Română va fi sprijin pentru societatea noastră, îmbinând misiunea sa pastorală cu preocuparea pentru protejarea credincioşilor şi ierarhilor săi, pentru o cât mai grabnică revenire la normalitate a României.

Sincere condoleanţe, Dumnezeu să-l odihnească!

Cu aleasă prețuire,

 

Klaus Werner Iohannis

Președintele României

Bucureşti, 20 mai 2020

 

Parastas de 40 de zile pentru Arhiepiscopul Pimen Suceveanul

Sâmbătă, 27 iunie, s-au împlinit 40 de zile de la trecerea la cele veșnice a Înalt­preasfințitului Părinte Pimen. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte ­Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a să­vârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava la Altarul de vară amenajat în incinta aşezământului monahal.

Împreună cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei au mai slujit la Sfânta ­Liturghie Înaltprea­sfințitul Părinte ­Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Mara­mureșului și Sălajului, Înalt­preasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt­preasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox ­român al Europei de Nord, și Prea­sfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. La slujbă au participat şi Victor Opaschi, ministru secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, precum și primarul Sucevei, Ioan Lungu. Răspunsurile la strană au fost date de Corul psaltic „Sfântul Ioan cel Nou”, coordonat de pr. Dan Magdalena.

După citirea Sfintei Evanghelii, cuvântul de învățătură a fost rostit de ­Înaltpreasfinţitul ­Părinte Mitropolit ­Andrei, care a vorbit despre Arhiepiscopul Pimen ca despre „păstorul cel bun”.

După Sfânta Liturghie a fost săvârşită slujba Parastasului, la finalul căreia ­Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a evocat personalitatea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen Suceveanul și slujirea sa în timpul regimului comunist ateu, o ­perioadă dificilă pentru Biserica Ortodoxă Română.

Cuvântul de final de la Suceava i-a aparținut Preasfințitului Părinte ­Episcop-vicar Damaschin Dorneanul.

La Sihăstria Putnei, Preasfinţitul ­Părinte Ignatie a evocat personalitatea ­Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen, pe care l-a numit un „bătrân frumos” și „întâiul între monahi”. Tot sâmbătă, în semn de cinstire a amintirii Înalt­prea­sfin­țitului Părinte Pimen, a fost lansată și noua versiune a site-ului Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – www.arhiepiscopiasucevei.ro. 

 

Întronizarea noului Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților

Duminică, 26 iulie, în istoria Bisericii de pe meleagurile Bucovinei s-a mai scris o pagină. ­În incinta Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, credincioși, alături de oficialități locale și centrale, au participat la Sfânta Liturghie, săvârșită de Înalt­prea­sfinţitul Părinte Teofan, Mitro­politul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de ierarhi, urmată de ceremonia de întronizare a Preasfințitului Părinte Calinic ca noul Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ierarhul, fost Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a fost ales în această nouă slujire în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din data de 21 iulie 2020.

 

În cadrul întrunirii, după citirea referatului Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Secretarul Sfântului Sinod, s-a trecut la alegerea unui nou chiriarh pentru slujirea de Arhiepiscop al ­Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Cei doi ierarhi candidaţi pentru slujirea de ­Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor au fost: Prea­sfinţitul Părinte Calinic ­Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi Preasfinţitul Părinte ­Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În urma votării, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, cu 30 de voturi din 46 valid exprimate.

 

Actul votării reprezintă expresia
libertăţii responsabile a sinodalilor

După alegeri, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a preluat preşedinţia şedinţei Sfântului Sinod, evidenţiind faptul că actul votării reprezintă expresia libertăţii responsabile a sinodalilor. „Ambii candidaţi sunt foarte bine pregătiţi. Este o diferenţă de vârstă evidentă, dar aceasta nu este întotdeauna un criteriu pentru alegeri. S-a constatat că unul dintre candidaţi are aproape 30 de ani de arhierie, iar celălalt trei ani de arhierie, şi cred că aceasta a contat foarte mult. Ei sunt foarte destoinici, capabili şi responsabili. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a câştigat prin faptul că la ierarhul existent acolo ca Episcop-vicar a mai venit unul din afara Bucovinei, dar nu cu totul străin de Bucovina, pentru că Preasfinţitul ­Părinte Calinic a fost călugăr de Putna la începutul vieţii sale monahale. Ca atare, eparhia are acum doi ierarhi foarte dinamici în ceea ce priveşte activitatea pastorală şi organizatorică”, a spus ­Preafericirea Sa.

 

În continuare, Patriarhul României a semnalat o problemă cu care se confruntă Arhi­episcopia Sucevei şi Rădăuţilor, dată de numărul mare de neoprotestanţi. „Aceasta trebuie să dea de gândit, mai ales că sunt sate de penticostali, baptişti şi adventişti tocmai în apropierea Sfintei Mănăstiri Putna. Aceşti neoprotestanţi s-au impus nu atât prin slujbele frumoase, cât prin partea financiară, creând locuri de muncă şi oferindu-le unor ortodocşi în schimbul renunţării la credinţa ortodoxă, ceea ce este un lucru foarte păgubitor de suflet. În acelaşi timp, Arhiepiscopia ­Sucevei şi Rădăuţilor are un potenţial foarte mare din punctul de vedere al voluntariatului. În Bucovina, oamenii sar în ajutor, sunt foarte harnici şi darnici. De aceea sunt şi exigenţi. Ei vor ca preotul să fie harnic şi activ în general şi din acest motiv trebuie ţinut cont de specificul zonei. Zona are şi multe aşteptări de la ierarhi, să fie harnici, să fie bine pregătiţi şi în acelaşi timp să fie cu suflet părintesc, deoarece, dacă nu există o dragoste ­părintească pentru credincioşi, ei pleacă, se duc la alte culte. Este foarte important să reţinem faptul acesta! În acelaşi timp este important ca să se respecte moştenirea spirituală a ierarhilor dinainte, în cazul nostru concret a Înaltprea­sfinţitului Părinte Pimen (…). Trebuie întotdeauna cu respect faţă de înaintaşi să continuăm ceea ce a fost bun, luminos şi să arătăm o unitate a clerului”, a sub­liniat Preafericirea Sa.

 

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că este necesar ca acești doi ierarhi din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să contribuie mai mult la armonizarea mănăstirilor Putna şi Sihăstria Putnei. „Adesea, aceste mănăstiri au fost prezentate într-o stare de concurenţă, de competiţie, ceea ce nu este duh bisericesc, ci duh lumesc. Sihăstria Putnei a fost un schit al Mănăstirii Putna şi trebuie să aibă tot timpul respect faţă de mănăstirea istorică, această reprezentativă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (…). Este foarte important să avem acolo nu un duh sectar, pentru că există suficient duh sectar în zonă, ci un duh fratern de cooperare, de coresponsabilitate şi de recuperare a ceea ce s-a pierdut ca număr de credincioşi ortodocşi. Este nevoie mare de cooperare, nu de competiţie între cei doi ierarhi, ci de un model de frăţietate, pentru că este necesară consultarea. Când lucrurile se fac împreună, însuşi faptul că se fac în armonie este edificator pentru cler şi credincioşi. Oamenii nu se uită ­totdeauna doar la ceea ce spunem, ci mai ales la ceea ce facem ca lucrare publică. De aceea, frumoasa Bucovină este şi mai frumoasă atunci când este armonioasă din punct de vedere duhovnicesc şi al ­lucrării misionare, pastorale pe teren”, a îndemnat Patriarhul României.

    

Mulţumire înălţată lui Dumnezeu
şi recunoştinţă ierarhilor sinodali

Apoi, a luat cuvântul noul ales în ­slujirea de Arhiepiscop al Sucevei şi ­Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Calinic. „Mulţumesc Preamilostivului Dumnezeu pentru toate pe care le-am primit în viaţă, însă astăzi Îi mulţumesc şi pentru că, ­după aproape trei decenii de slujire în ascultarea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, m-a chemat precum odinioară pe Petru, prin cei 30 de ierarhi care m-au votat, să arunc mreaja de cealaltă parte a corăbioarei şi să ­vâslesc în marea învolburată a Ortodoxiei din dulcea Bucovină, considerată a fi un fel de pământ al făgăduinţei românesc. Preafericirea Voastră, aş vrea să îmi permiteţi să vă mulţumesc pentru trei motive. În primul rând, pentru că în iarna anului 1991 m-aţi recomandat Sfântului Sinod în ascultarea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. În al doilea rând, pentru cei aproape 18 ani de împreună-slujire în Arhiepiscopia Iaşilor, timp în care aţi ctitorit şi rectitorit întreaga eparhie prin programul intitulat «Nici un sat fără biserică». În al treilea rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru că aţi binecuvântat înscrierea mea pe lista candidaţilor eligibili pentru demnitatea de Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor”, a spus ierarhul. În continuare, noul Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor i-a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru cei 12 ani de împreună-lucrare în Arhiepiscopia Iaşilor, precum şi pentru binecuvântarea pe care i-a acordat-o pentru a candida. De asemenea, ierarhul şi-a exprimat recunoştinţa şi faţă de membrii Sfântului Sinod care i-au acordat votul de încredere. „Port în suflet cu recunoştinţă bucuria miilor de slujbe săvârşite în parohiile şi mănăstirile din Arhiepiscopia Iaşilor în cele trei decenii de slujire şi a construirii celor 400 de biserici şi 1.000 de case parohiale şi sociale în cadrul programului «Nici un sat fără biserică». Dar port în suflet în egală măsură şi satisfacţia desfiinţării multor grupări parabisericeşti care bântuiau prin Eparhia ­Iaşilor. Vă asigur de toată dăruirea mea în slujirea eparhiei pentru care am fost ales şi unde, împreună cu Preasfinţitul Părinte Damaschin, cu preoţii şi credincioşii din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, vom încerca să reparăm mrejele Ortodoxiei care au fost rupte de schismele şi dezbinările consumate ca rezultat al libertăţii de exprimare de după 1989, respectând totodată cu toată seriozitatea canoanele rânduite de ­Sfinţii Părinţi, legiuirile Bisericii, precum şi hotărârile Sfântului Sinod”.

Preasfinţitul Părinte Calinic
Botoşăneanul, scurtă biografie

Preasfinţitul Părinte Calinic Dumitriu, Arhiepiscop ales al Sucevei şi Rădăuţilor, s-a născut la 18 noiembrie 1957, în oraşul Iaşi. În 1980 s-a închinoviat la Mănăstirea Putna, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism cu numele de Calinic. În perioada 1985-1989, a urmat cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care le-a absolvit în 1989 cu lucrarea de licenţă „Parabolele lui Iisus, de Joachim Jeremias”. La 14 mai 1986 a fost hirotonit diacon, iar la 15 august, acelaşi an, a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Putna, unde a avut ascultări de muzeograf, slujitor, mare eclesiarh.

În octombrie 1990, a fost numit stareţ al Mănăstirii Râşca, iar la 25 ianuarie 1991, a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, fiind hirotonit la 25 martie în Catedrala Mitropolitană din Iași.

În perioada 1992-1995 a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul ­Academiei Mihăilene, iar în perioada 1994-1998 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. În perioada 1996-1998 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Istoria Filosofiei, catedra Istoria ­Filosofiei şi Axiologiei, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu tema: „Tanatologia în proiecţiile sale teologice şi filosofice”, sub îndrumarea prof. univ. dr. Petre ­Dumitrescu. În perioada 2000-2004 a ­frecventat ­cursurile de doctorat, specializarea Epistemologie şi Filosofia Ştiinţei, catedra Logică şi Filosofie Sistematică „Petre ­Botezatu” a Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, cu tema „Logica Trinităţii”, sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Teodor Dima.

Ierarhul are o bogată activitate editorială, publicând peste 40 de volume şi având alte titluri în curs de editare. De asemenea, a semnat şi 150 de articole în diverse publicaţii de specialitate sau prefeţe la alte lucrări.

Clericii și credincioșii din Suceava și-au primit noul Arhiepiscop

În Duminica a 7-a după Cincizecime, Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe un podium special amenajat în curtea Catedralei Arhiepiscopale de către Înalt­preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al plaiurilor; Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, ­Arhiepiscopul Tomisului; Înaltprea­sfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; Preasfințitul ­Părinte Calinic, Arhiepiscop-ales al Sucevei și Rădăuților; Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor; Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți; Prea­sfințitul Părinte Veniamin, Episcopul ­Basarabiei de Sud; și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

De asemenea, pentru a încununa acest moment prin împreună-rugăciune, părtași la eveniment au fost demnitari de stat, reprezentanți ai autorităților locale, civile și militare, personalităţi din lumea ­academică și culturală, dar și o parte din diaconii și preoții suceveni, alături de ­stareţii şi stareţele de la mănăstirile din zonă. Răspunsurile la strană au fost date de Corul psaltic „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, coordonat de pr. Dan ­Magdalena.

În cuvântul adresat credincioşilor prezenţi după citirea Sfintei Evanghelii, Înaltprea­sfinţitul Părinte Mitropolit ­Teofan a vorbit despre esenţa lucrării ­arhiereşti, subliniind faptul că bucuria oricărui ierarh o reprezintă preoţii şi ­credincioşii din parohii, iar cununa acestuia – vieţuitorii sfintelor mănăstiri.

„Pentru arhiereu, preoţii şi credincioşii sunt «fraţii săi iubiţi şi mult doriţi, bucuria şi cununa sa» (Filipeni 4, 1). Ei sunt angajaţi în aceeaşi luptă pentru Evanghelia Împărăţiei. La ei, arhiereul se raportează în mod special prin cuvintele: «Bucuraţi-vă pururea întru Domnul. Şi iarăşi zic: ­Bucuraţi-vă» (Filipeni 4, 4). Stăruinţa ­arhiereului în rugăciune şi în lucrare este aceea ca «pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte orice minte», să păzească inimile credincioşilor şi «cugetele lor, întru Hristos Iisus» (Filipeni 4, 7) […]. Ca prim monah între monahii şi monahiile eparhiei, arhiereul este primul la ascultare, sărăcie şi curăţie, primul la rugăciune, jertfă, cuget duhovnicesc. Arhiereul se adresează vieţuitorilor sfintelor mănăstiri spunându-le: «Cu duhul fiţi fierbinţi, Domnului slujiţi. Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi […]. Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc […]. Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng. Cugetaţi acelaşi lucru unii pentru alţii; nu cugetaţi la cele înalte, ci lăsaţi-vă duşi spre cele smerite» ­(Romani 12, 11-16). În lucrarea sa, arhiereul are parte de multă cinstire, onoruri din partea oamenilor şi laude multe. Pe toate le primeşte cu mulţumire, discernământ şi rezervă, bine ştiind că taina Crucii îi este veşmânt permanent”, a spus Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

După otpustul Sfintei Liturghii, a urmat întronizarea noului Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Preasfințitul ­Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a dat citire Gramatei mitropolitane de înscăunare a Preasfințitului Părinte Calinic ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan i-a oferit ierarhului în­semnele slujirii arhiepiscopale: mantia, crucea și engolpionul, precum și camilafca, după care l-a condus pe noul Arhiepiscop la tronul arhieresc, unde i-a înmânat cârja arhipăstorească, rostind formulele liturgice speciale. În continuare, Înalt­prea­sfințitul Părinte ­Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a binecuvântat poporul dreptcredincios cu dicherul, tricherul și crucea de binecuvântare primită din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro­mâne.

În continuare, Înaltpreasfințitul ­Părinte Arhiepiscop Ioachim a citit mesajul transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe ­Române.

Totodată, Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, a adresat un mesaj de felicitare pentru noul Arhiepiscop, iar părintele inspector Nicolae Horga a dat citire unui mesaj din partea clericilor și credincioșilor din ­Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

 

Gând de recunoștință
pentru noua slujire încredințată

La rândul său, în cuvântul de final, noul Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a mulțumit lui Dumnezeu pentru acest moment din viața sa, după care a evocat portretele luminoase ale unor ierarhi și sfinţi din istoria Bisericii noastre, adresând și câteva gânduri legate de noua sa slujire.

„Doresc să-mi exprim bucuria de a fi, începând de astăzi, în duh de rugăciune, împreună cu clerul şi cu cinul monahal, precum şi cu toţi credincioşii şi credincioasele, de orice vârstă, din dulcea Bucovină. Îi am în vedere îndeosebi pe tineri, pe care îi pomenesc la fiecare Sfântă Liturghie şi în a căror tinerețe şi entuziasm cred, mai ales atunci când sunt în slujba lui Dumnezeu şi a comunităţii din care fac parte. Nu-i trec cu vederea nici pe părinţii şi ­bunicii lor, care sunt chemaţi să continue, în duhul cuminţeniei şi bunei-aşezări bucovinene, trăirea şi vieţuirea creştinească a înaintaşilor. Vreau să vă asigur că, dincolo de severitatea mea, veţi găsi un suflet cald, care cu patru decenii în urmă a lăsat haina trupului acestei lumi la porţile Mănăstirii Putna pentru a o primeni cu haina Duhului, sub îndrumarea duhovnicească a părintelui Iachint Unciuleac şi a Înaltprea­sfinţitului Pimen, stâlpi ai Ortodoxiei bucovinene în a doua jumătate a secolului XX. Vă îmbrăţişez pe toţi deopotrivă în ­Iisus Hristos şi vă asigur că veți găsi în persoana mea un ierarh cu care veţi putea lucra eficient în via Domnului, respectând întru totul Canoanele Sfinţilor Părinţi, ­Legiuirile Bisericii şi Hotărârile Sfântului Sinod”, a sub­liniat Înaltpreasfințitul ­Părinte Arhi­episcop Calinic. 

„Chiriarh la vârsta maturității pastorale, care îmbină iubirea duhovnicească paternă cu răbdarea şi înțelepciunea”

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat cu ocazia întronizării Preasfinţitului Părinte Calinic Botoşăneanul ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, duminică, 26 iulie 2020*

 

Înaltpreasfințite Părinte Calinic,
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

Prin lucrarea harului Preasfântului Duh, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române V-a încredințat spre păstorire poporul dreptcredincios din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, venerabilă prin vechimea ei istorică şi păstrătoare a unui tezaur de valori ale patrimoniului cultural național şi mondial – biserici şi mănăstiri monumente istorice, adevărate altare ale memoriei poporului român şi nepreţuite opere de artă eclesială.

Slujitor al Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos, înaintașul Înaltpreasfinţiei Voastre în această demnitate, Arhiepiscopul Pimen Suceveanul, a păstorit cu multă înțelepciune şi râvnă duhovnicească Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, pe care a consolidat-o prin redeschiderea mai multor sfinte locaşuri care au fost închise în perioada comunistă, prin conservarea şi restaurarea bisericilor şi mănăstirilor monumente istorice, precum şi prin intensificarea vieții parohiale şi monahale, a activităţii educative, cultural-religioase şi social-filantropice.

Astăzi, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, sărbătorim cu multă bucurie, împreună cu întreaga Biserică Ortodoxă ­Română, dar mai ales împreună cu clerul şi credincioşii din această eparhie, întronizarea Înaltpreasfinţiei Voastre ca nou Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Calităţile misionare, pastorale şi edilitare, arătate în slujirea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, timp de aproape 30 de ani, ne îndreptăţesc să avem speranţa că slujirea de chiriarh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pe care o începeţi astăzi, va fi o lucrare rodnică, binecuvântată de Dumnezeu şi folositoare Bisericii şi poporului român.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, „Păstorul Cel Bun” (Ioan 10, 11) şi „Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3, 1), să Vă dăruiască mult ajutor în slujirea pastorală, culturală şi socială ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în consultare cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan şi în conlucrare cu Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Damaschin Dorneanul, spre a conduce pe calea mântuirii clerul, monahii şi credincioşii ortodocși români din această frumoasă eparhie, fiind un chiriarh la vârsta maturității pastorale, care îmbină iubirea duhovnicească paternă cu răbdarea şi înțelepciunea în ­rezolvarea ­problemelor reale din eparhie.

Acum, la începutul slujirii Înaltpreasfinţiei Voastre într-o nouă demnitate şi responsabilitate bisericească, Vă încredinţăm de prețuirea şi de sprijinul Nostru personal şi al ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în lucrarea sfântă la care aţi fost chemat, spre slava Preasfintei Treimi, bucuria Bisericii noastre şi binele poporului român!

Cu părintească binecuvântare şi frățească dragoste în ­Hristos,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

* Titlul aparține redacției (Mesajul a fost citit de IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului)

Pomenirea Episcopului Melchisedec Ștefănescu la Roman

În fiecare an, în perioada 13-16 mai se desfăşoară, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi ­Bacăului, o serie de activităţi cultural-religioase şi social-caritabile în oraşul ­Roman, se arată pe eprb.ro.

Contextul din acest an a schimbat, ­însă, modul tradiţional de a-l omagia pe ierarh, manifestările desfăşurându-se cu respectarea normelor impuse de legislaţia cu privire la starea de alertă. Astfel, cea de-a 20-a ediţie a manifestărilor cunoscute sub denumirea de „Zilele Episcop ­Melchisedec Ştefănescu” s-au desfăşurat într-un cadru restrâns, prin rugăciune şi filantropie.

Evenimentul a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către un sobor ­restrâns de preoți și diaconi, în Altarul de vară aflat în incinta Centrului eparhial, în timpul căreia au fost înălțate rugăciuni de pomenire pentru cel care a fost supranumit „cel mai învățat episcop al românilor”.

După Sfânta Liturghie, preoții slujitori s-au deplasat în incinta Fundației ­„Melchisedec Ștefănescu”, unde au oficiat slujba Parastasului în foișorul special amenajat în fața Capelei „Adormirea ­Maicii Domnului”, zidită deasupra mormântului ierarhului Melchisedec, ctitorul fondator al acestei instituții romașcane de caritate. În cadrul slujbei Parastasului, oficiată sub protia părintelui arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial, președintele Funda­ției „Melchisedec Ștefănescu” și autor a numeroase volume transliterate și diortosite ale scrierilor lui Melchisedec, precum și a numeroase studii și articole referitoare la activitatea ilustrului ierarh comemorat, au fost pomenite și numele membrilor familiei ierarhului, între care amintim pe arhiereul Valerian, fratele ierarhului, și pe părinții săi, preotul Petru și prezbitera Anastasia. Totodată, la evenimentul din această zi au participat și câțiva delegați ai comunității din localitatea Gârcina, locul de naștere al ­Episcopului Melchisedec, care au adus prinoase și flori pentru a fi așezate pe mormântul ierarhului, în semn de prețuire și neuitare.

La final, arhimandritul Pimen Costea a oferit, în numele „părintelui orfanilor” și al ostenitorilor fundației romașcane, coordonați de monahia Dionisia Șchiopu, directoarea fundației, pachete cu produse alimentare de strictă necesitate unor persoane aflate în dificultate, beneficiare ale serviciilor sociale ale acestei instituții, marcând astfel aspectul caritabil al activității lui Melchisedec, în acest an închinat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române filantropilor români.

Lansarea unui proiect catehetic în Arhiepiscopia Craiovei

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, la data de 2 iunie 2020 a avut loc lansarea proiectului catehetic „Lumină din Lumină”, inițiat de Sectorul de învă­țământ, activități cu tineretul și de catehizare al Arhiepiscopiei Craiovei.

Întâlnirea de la Craiova a avut loc în Sala „Mitropolit Firmilian”, unde au fost prezenți preoți din județul Dolj care vor fi implicați în proiect. Scopul principal al proiectului este acela de a dezvolta acti­vi­tățile parohiale cu implicarea tinerilor din Arhiepiscopia Craiovei.

Din echipa de implementare a proiectului fac parte pr. Sorescu Gabriel, coordonator, diac. Lupu Adrian și diac. Teodor Marcu, moderatori. Având ca deviză mottoul ­„Lucrează. Dăruiește. Luminează”, proiectul catehetic
„Lumină din Lumină” îşi va desfășura activitățile pe durata a trei ani. 

Pelerinaj de tradiţie la sărbătoarea hramului mănăstirii gălăţene Buciumeni

Una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din Arhiepiscopia Dunării de Jos, aşezată în inima
codrilor din apropierea localităţii gălăţene Buciumeni, şi-a sărbătorit hramul la praznicul Sfintei Treimi.

 

În acest an, pelerinajul tradiţional s-a desfăşurat în mediul on-line din cauza măsurilor sanitare ­impuse de autorităţi. Ca o pregătire pentru marele praznic, în cadrul unor întâlniri virtuale, peste 1.000 de tineri au transmis eseuri, gânduri şi mesaje în care şi-au ­exprimat bucuria reîntâlnirii, chiar şi în spațiul virtual, dar şi nădejdea continuării în condiţii normale a acestei frumoase tradiţii.

În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost săvârşită la Altarul de vară al ­mănăstirii de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învăţătură, ierarhul a vorbit despre lucrarea Sfintei Treimi în lume, subliniind totodată aspecte ce arată continuitatea acestui pelerinaj tradiţional. De asemenea, chiriarhul Dunării de Jos a transmis celor prezenţi mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la această zi de sărbătoare, adresat slujitorilor şi credincioşilor cu prilejul Duminicii Părinţilor şi Copiilor.

După Sfânta Liturghie, au fost citite o parte din mesajele şi eseurile realizate de tineri special pentru această zi, iar câţiva dintre aceştia au dorit să intre în dialog cu ierarhul Dunării de Jos prin apel video pentru a simţi bucuria celor prezenţi la sărbătoare, exprimându-şi regretul că nu au putut fi prezenţi fizic, dar şi nădejdea că în anul care va urma vor putea fi iarăşi în comuniune la sărbătoarea Sfintei Treimi în cadrul natural al pădurii de la cunoscuta şi îndrăgita Mănăstire Buciumeni. Întâlnirea tinerilor s-a încheiat printr-o acţiune filantropică, un grup de voluntari oferind mai multor familii cu posibilităţi financiare modeste din localitatea Buciumeni pachete cu alimente şi produse de strictă necesitate.

 

Distincție pentru Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul

În ambientul academic şi spiritual al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad, în prezenţa Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a prof. dr. ­Ramona Lile, rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu”, a prof. dr. Ioan Radu, preşedintele Senatului, a prorectorilor, a decanului Facultăţii de Teologie şi a invitaţilor, marți, 9 iunie, a avut loc ceremonia de acordare a Medaliei Universităţii „Aurel Vlaicu” şi a Diplomei de Excelenţă Preasfinţitului Părinte Emilian Crişanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, în semn de apreciere pentru contribuţia adusă la dezvoltarea culturii ­teologice-istorice în învăţământul universitar românesc.

Acest eveniment se înscrie în cadrul general al conlucrării dintre Biserică şi Universitate şi în mod special în identificarea şi recunoaşterea unor personalităţi cu contribuţii în aria ­cercetării şi culturii teologice actuale.

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Timotei, în cuvântul său, a apreciat importanţa evenimentului pentru Biserică şi prestigiul teologiei în Universitate, precum şi contribuţia academică a Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul. Preasfinţitul Părinte Emilian a rostit un cuvânt de mulţumire, reiterând necesitatea unei bune conlucrări la nivel academic între Biserică şi Universitate.

Proiect cultural nou în Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei

Activitatea culturală în Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, coordonată de Sectorul cultural-edu­caţional al eparhiei, este susţinută de numeroase asociaţii care funcţionează cu binecuvântare chiriarhală. Între acestea, Asociaţia Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei a desfăşurat o activitate susţinută în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă, organizând săptămânal proiecte culturale on-line. Cel mai nou proiect al asociaţiei, intitulat „Seri culturale”, a fost lansat sâmbătă, 4 iulie, şi are ca obiectiv principal creșterea nivelului de conștientizare în rândul tinerilor a nevoii de aprofundare a elementelor definitorii pentru cultura și civilizația românească, se arată pe arhiepiscopiabzvn.ro.

Proiectul a fost deschis cu conferința „Sfântul Ștefan cel ­Mare, model al curajului românesc”. Gazda evenimentului, Ana Săcrieru, președinta Asociaţiei Femeilor Ortodoxe, a prezentat motivele alegerii acestei teme, și anume prăznuirea de către creș­tinii ortodocşi din România, în data de 2 iulie, a Sfântului ­Voievod Ștefan cel Mare, respectiv necesitatea apelului la curaj și la atitudini înțelepte în fața fricii, ca urmare a stării medicale ­actuale, Sfântul Ștefan cel Mare fiind un astfel de model.

În continuare, medicul Valeriu Gavrilovici, lector universitar la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a vorbit despre curajul pe care trebuie să îl aibă un doctor în exercitarea profesiei sale, afirmând că această virtute este în directă legătură cu credinţa în Dumnezeu. De asemenea, scriitorul Mihai Gheorghiu, directorul ge­neral adjunct al Muzeului Țăra­nului Român, a vorbit despre nevoia de a recurge la modele de curaj, la care trebuie să ne întoarcem dacă vrem să asigurăm supra­viețuirea noastră ca popor și țară.

În încheiere, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a mulțumit invi­taților și și-a exprimat speranța că noul proiect adresat tinerilor va avea roadele scontate: „Comuniunea se tră­iește privindu-ne în față unii pe ceilalți, nu stând ascunși în casele noastre. Aceasta a fost pentru mine cea mai mare durere, iar ceea ce trăiesc acum este îngrijorare. Provocările pe care le trăim sunt din ce în ce mai cumplite și se pare că noi nu suntem destul de puternici. De aceea, se cuvine să ne hrănim mintea și sufletul cu modele ale sfinților precum Ștefan cel Mare”.

Protocol interinstituţional în județul Bacău

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a semnat marţi, 23 iunie, un protocol de colaborare cu prefectul judeţului Bacău, Liviu Miroșeanu, în baza căruia se vor organiza în viitor acțiuni educaționale și sociale necesare în atingerea unor obiective comune în beneficiul locuitorilor din județul Bacău. Între acestea se numără: realizarea unor activități sau proiecte cu caracter social; realizarea de activi­tăți educaționale și prevenirea abandonului școlar; desfășurarea de acțiuni care să contribuie la menținerea/îmbunătățirea stării de sănătate a băcăuanilor; desfășurarea de activități de prevenire, evaluare, con­siliere, recuperare a ­persoanelor dependente de alcool sau alte droguri; realizarea de ateliere de terapie ocupațională organizate între gene­rații: vârstnici-copii; organizarea unor conferințe naționale și interna­țio­nale cu caracter cultural și/sau socio-educațional, spiritual și medical ș.a.m.d.

„Cu sprijinul autorităților județe­ne, sperăm să ­finalizăm proiectele aflate în derulare și să deschidem calea spre noi acțiuni comune, spre binele cre­dincioșilor noștri și al tutu­ror băcăuanilor”, a declarat Înalt­preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioachim. ­„Încheierea protocolului de astăzi nu este decât o constatare în scris a unei colaborări care se desfă­șoară foarte bine între Insti­tuția Prefectului și ­Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Consider că un astfel de demers ar ușura colaborarea dintre instituțiile pe care le conducem și, în același timp, atât județul, cât și municipiul Bacău ar beneficia de un grad crescut de vizibilitate, ceea ce ar fi un pas mare către creșterea importanței pe care ne-o dorim ca Bacăul să o capete în regiune”, a declarat prefectul Liviu Miroșeanu.

Sfântul Gheorghe, sărbătorit la Așezământul Românesc de la Ierusalim

La biserica Așezământului Românesc de la Ierusalim a fost săvârșită în noaptea de marți spre miercuri, 5-6 mai 2020, slujba Privegherii Mari în cinstea Sfântului Gheorghe, ocrotitorul locașului. Potrivit calendarului ierusalimitean, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorit la 6 mai. Anul acesta, slujba Privegherii a fost săvârșită în con­diții speciale, impuse de autori­tă­țile de stat din Ierusalim.

 

„În condițiile pandemiei care s-a răspândit în toată lumea, Țara Sfântă respectă aceleași rânduieli de distanțare, slujbele desfă­șurându-se doar în prezența preoților și ostenitorilor bisericii. Am săvârșit pomenirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe cu priveghere de toată noaptea și l-am rugat ca să se milostivească de noi, să ne ocrotească și să mijlocească înaintea ­Domnului pentru ca să fim păziți și ocrotiți de toate relele și să ridice de deasupra oamenilor și a întregii noastre țări și a lumii această boală pentru a putea să ne reîntâlnim, să ne revedem în comuniune de slujbă”, a spus părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul ­Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.

Slujba a fost transmisă on-line pe ­pagina de Facebook a Reprezentanței ­Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.

„Locurile Sfinte sunt acum pustii, pelerinii nu mai pot veni, dar nădăjduim ca acest lucru să treacă. Aceasta i-am cerut și Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, pe care l-am cinstit în mod special în acest an, într-un format nou, pentru că de obicei biserica noastră era plină de pelerini și slujitori. Acum nu am mai ­putut primi nici oaspeți de la Patriarhia Ierusalimului. Am transmis Patriarhului Ierusalimului gânduri bune și ne-a ­încurajat să slujim cu ostenitorii și cu cei de la repre­zen­tanță, iar apoi, când ­vremurile se vor îndrepta și vor putea veni pelerinii, să dăm slavă lui Dumnezeu slujind la o altă sărbătoare. Foarte mulți au urmărit slujba pe pagina oficială de Facebook a repre­zen­tanței, unde a fost transmisă on-line până spre dimi­neață. I-am pomenit pe toți și îi purtăm în brațe de rugăciune, aici, la Locurile Sfinte, ­nădăjduind să ne revedem curând”, a mai spus părintele arhimandrit Teofil ­Anăstăsoaie.

Cinste și onoare medicilor români la Cahul

Joi, 14 mai, în Piața Independenţei din Cahul, Republica Moldova, a avut loc festivitatea de încheiere a activității celor 10 medici români care au activat timp de două săptămâni la Spitalul Raional din Cahul, dar și în alte instituții pentru combaterea pandemiei de Covid-19, informează Biroul de presă al Episcopiei Basarabiei de Sud.

La eveniment au participat Excelenţa Sa, doamna Anca Corfu, consulul general al României la Cahul, reprezentanți ai Consiliului raional, ai Spitalului Raional, primarul localităţii, Nicolae Dandis, și mai mulți locuitori ai municipiului Cahul. Toți au venit să mulțumească echipei de medici și să arate recunoştinţă pentru dragostea și devotamentul de care au dat dovadă în perioada petrecută în instituțiile medicale din Cahul.

Reprezentanții instituțiilor medicale au evidențiat profesionalismul și jertfelnicia medicilor români, precum și buna colaborare din această perioadă, arătând prietenia care s-a legat între medicii implicați în procesul de tratare, prevenire și combatere a suferinței pacienților infectați sau afectați de Covid-19.

Cu această ocazie, în semn de ­recunoştinţă, Preasfinţitul Părinte ­Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a mulțumit medicilor și României pentru gestul frățesc, arătând că fraţii nu au nevoie de invitație ca să meargă unii la alții, a subliniat eforturile comune ale instituțiilor din Cahul în combaterea pandemiei și rezultatele încurajatoare pentru depășirea si­tu­ației actuale. ­De asemenea, Prea­sfinția Sa a oferit ­medicilor români un dar simbolic, care să le aducă aminte de sudul Basarabiei, oferind câte o icoană și Acatistul ­Sfântului Ierarh Dionisie Erhan, un mare ierarh și un smerit slujitor la ­Altarul neamului din perioada interbelică.

Redeschiderea locaşurilor de cult din Italia

În Italia, credincioșii au participat duminică, 24 mai 2020, după două luni de carantină, la prima Sfântă Liturghie după semnarea protocolului privind redeschiderea locașurilor de cult din peninsulă.

După două luni de carantină, credincioșii ortodocși români din Italia au participat la prima Sfântă Liturghie după semnarea protocolului cu statul italian privind redeschiderea bisericilor ­ortodoxe din peninsulă cu participarea credin­cio­șilor. Slujbele au fost săvârșite în conformitate cu normele sanitare de prevenire a infectării cu noul coronavirus, se arată pe episcopia-italiei.it.

La Centrul eparhial de la Roma, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în aer liber de Preasfințitul Părinte ­Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei ­Ortodoxe Române a Italiei. În cuvântul de învă­țătură rostit, Preasfinția Sa a vorbit despre orbirea sufletească ce ne împiedică să vedem suferința aproapelui, a celui aflat în dificultate, în necaz sau în durere, precum și despre darul vederii duhov­nicești. De asemenea, a sub­liniat faptul că orbul din Evanghelie devine mărturisitor al lui Hristos, un adevărat apostol, luminător printre cei căzuți și dascăl printre cei orbiți de păcat. La final, ierarhul le-a transmis credincioșilor prezenți binecuvântarea Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul ­ortodox român al Italiei, și i-a felicitat pe cei impli­cați în această perioadă în proiectele filantropice coordonate de voluntarii paraclisului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Centrul eparhial din Roma.

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, în data de 22 mai 2020, Centrul eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în colaborare cu Aso­ciația „San Lorenzo dei Romeni”, a întreprins o acțiune social-filantropică dedicată familiilor și copiilor aflați în suferință la Spitalul „Bambino Gesu” din Roma, respectiv la casele care-i găzduiesc: Casa Peter Pan, Casa Ronald McDonald și Casa Amica Onlus. Respectând toate regulile și normele sanitare în vigoare, s-au oferit pachete celor 25 de familii aflate în cadrul acestor instituții filantropice.

Sfințirea clopotelor noii biserici românești din Viena

În Duminica Rusaliilor, Înaltpreasfințitul Părinte ­Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a săvârșit prima Sfântă Liturghie și Vecernia specială „a plecării genunchilor” în noua biserică românească din Viena cu hramurile „Pogorârea Sfântului Duh” și „Sfântul Ștefan cel Mare”, construită după modelul bisericii de la Mănăstirea Voroneț.

Lucrările de construcție de la noua biserică din Viena se apropie de final. În ziua hramului, după slujba Vecerniei speciale, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim, înconjurat de un sobor de slujitori, a sfințit cele trei clopote turnate în vara anului trecut la cunoscuta turnătorie Grassmayr din Innsbruck, Austria.

„După multă muncă, am reușit ca în acest an, de ziua hramului, să săvârșim prima Sfântă Liturghie în biserica aflată încă în construcție, dar care și-a primit în mod desăvârșit forma ei arhitecturală, mai ales în interior. Am încununat această zi prin sfințirea celor trei clopote donate de trei familii care locuiesc în Viena. Desigur, biserica va deveni mângâiere și speranță pentru toți cei care o vor privi și vor păși în ea spre închinare; va deveni o oază spirituală pentru toți cei care caută liniștea sufletească. De aceea, ea nu va fi îngrădită, ci va fi deschisă tuturor. Astăzi, biserica aceasta a primit în mod simbolic, prin sfințirea clopotelor, menirea de a chema credincioșii spre Hristos Domnul”, a declarat, pentru TRINITAS TV, părintele paroh Emanuel Nuțu.

Clopotul mare cântărește 270 de kilograme, cel mijlociu, 137 de kilograme, iar cel mic, 82 de kilograme, fiind armonizate în tonul Do-Mi-Sol și înfrumusețate cu icoanele sfinților ocrotitori ai familiilor donatoare, precum și cu imagine florală sub formă de ghirlandă. La final, ctitorii clopotelor au primit gramate mitropolitane ca semn de recunoștință și aleasă prețuire.

Lucrările de construcție începute la sfârșitul anului 2018 vor fi finalizate în luna august 2020, urmând apoi realizarea picturii ­interioare și exterioare. Biserica este ridicată într-un cartier nou, de aproximativ 20.000 de locuințe, în apropierea parcului Prater.

Echipament medical pentru spitalul din Bălţi

Miercuri, 10 iunie 2020, Prea­sfinţitul Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, a făcut o vizită la Spitalul Clinic din Bălţi, unde director este dr. Serghei Rotari, informează Biroul de presă al eparhiei.

Cu acest prilej, ierarhul a donat spitalului din Bălţi 500 de măşti de bumbac, 50 de viziere şi 200 de mănuşi. Preasfinţia Sa a menţionat că echipamentul reprezintă donaţia Înaltprea­sfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care iubeşte mult Basarabia şi care a făcut daruri similare şi pentru Arhiepiscopia Chişinăului şi pentru Episcopia Basarabiei de Sud.

Preasfinţitul Părinte Antonie a mai precizat că Episcopia de Bălţi este aproape de medici şi se roagă pentru sănătatea tuturor lucrătorilor medicali şi pentru vindecarea celor infectaţi cu noul coronavirus. La rândul său, directorul unităţii medicale a mulţumit, din partea medicilor instituţiei pe care o conduce, pentru donaţia „atât de necesară pentru spital în mod deosebit în aceste zile, când se observă o creştere a numărului celor infectaţi cu SARS-CoV-2” şi a urat donatorilor sănătate şi putere de a face şi alte asemenea fapte bune.

O nouă parohie ortodoxă românească la Köln, Germania

În Duminica a 2-a după Rusalii, a Sfinților Români, în orașul Köln din ­Germania a fost înfiin­țată o nouă parohie ortodoxă românească cu hramurile „Pogorârea Sfântului Duh”, „Sfântul Arhidiacon și Protomartir Ștefan” și „Sfânta Ursula împreună cu însoțitoarele ei”. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltprea­sfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, în biserica parohiei catolice „Sfântul Ștefan” din Köln-Lindenthal. În cadrul slujbei, ierarhul l-a hirotonit întru preot pe Teodor Tăbuș, parohul comunității, se arată pe mitropolia-ro.de. Părintele Teodor Tăbuș, parohul noii comunități din Köln, este vicepreședinte al Asociației Tineretului Ortodox Român din Germania și a organizat, în ultimii ani, numeroase activități cu tinerii. De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim l-a hirotonit întru diacon pe teologul George Ghilaciu, pe seama Parohiei „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” din orașul german Mönchengladbach.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele profesor Daniel Benga de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din München și slujitor la Centrul Bisericesc de la München, care a tâlcuit pasajul evanghelic rânduit, vorbind despre vocația ­slujitorilor bisericești de a deveni pescari de oameni.

Locașul de cult al noii parohii ortodoxe românești din orașul Köln a fost pus la dispoziția credincioșilor prin bunăvoința parohiei romano-catolice din oraș.

 

 

Ambasadorul României în Israel, în vizită la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim

Ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, a vizitat luni, 15 iunie 2020, Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, unde s-a întâlnit cu părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan. În cadrul întrevederii au fost discutate aspecte ale vieții comunității românești din Israel, precum şi proiectele Reprezentanţei Bisericii noastre pentru facilitarea accesului pelerinilor români la Locurile Sfinte.

 

Noul ambasador al României în Israel, Radu Ioanid, a efectuat o vizită oficială la ­Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte luni, 15 iunie. Excelenţa Sa a fost însoţit de consulii români în Ţara Sfântă, Mihai Ion şi Traian Pleşcan. În cadrul vizitei, au fost discutate problemele cu care se confruntă atât comunitatea românească din Israel, cât şi ­Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române la Locurile Sfinte, afectate de restricţiile impuse de autorităţi pentru împiedicarea răspândirii epidemiei de COVID-19.

„Zilele acestea, la Reprezentanţa ­Patriarhiei Române de la Ierusalim, a avut loc un eveniment important, prin vizita pe care a făcut-o domnul Radu ­Ioanid, noul ambasador al României în Israel. După o perioadă de trei ani în care postul de ambasador a fost vacant, ne bucurăm că s-a decis ca Excelenţa Sa să ocupe această funcție, fiind necesară colaborarea pentru rezolvarea diverselor probleme cu care se confruntă comunitatea românească, dar şi vizitatorii şi pelerinii care ajung în Ţara Sfântă. Am prezentat, în cadrul întâlnirii, biserica reprezentanţei, aşezământul nostru, dar şi problemele şi proiectele pe care le avem în derulare. Concluziile au fost deosebit de importante. Pe lângă faptul că am prezentat felicitările noastre la începutul acestui nou mandat al ambasadorului, s-a reînnodat tradiţia colaborării în ­interes comun între cele două instituţii româneşti din Ţara Sfântă, respectiv ­ambasada şi Reprezentanţa Patriarhiei Române, care este o ambasadă spirituală în Ţara Sfântă, au fost evaluate urgenţele şi proiectele prioritare pe care le avem. Multe dintre probleme au trenat în această perioadă pentru că a fost nevoie de decizii la nivel înalt şi acum sperăm să se rezolve”, ne-a declarat părintele ­arhimandrit Teofil Anăstăsoaie.

De asemenea, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așeză­mintelor Românești de la Locurile Sfinte, a prezentat ambasadorului român proiectele aflate în derulare, iar diplomatul român a oferit garanţii că se depun toate eforturile pentru sprijinirea acțiu­nilor ce vizează comunitatea românească din Ţara Sfântă, în special reluarea programelor de pelerinaje.

„Am arătat totala deschidere a Reprezentanţei Patriarhiei Române şi a Bisericii noastre în sprijinirea proiectelor de interes românesc şi aşteptarea pe care o au pelerinii români de a reveni în Ţara Sfântă. Domnul ambasador ne-a prezentat situaţia discuţiilor pe care le are în aceste zile cu oficialii din Ministerul Afacerilor Externe şi din Guvernul israelian privitoare la acordul de deschidere a pelerinajelor şi călătoriilor între cele ­două state. Lucrurile nu s-au finalizat, dar putem spune celor de acasă că Ambasada României şi Reprezentanţa ­Patriarhiei Române din Ţara Sfântă fac eforturi susţinute pentru a rezolva această problemă şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, nădăjduim ca în viitorul apropiat să ne putem revedea”, a spus Superiorul Așezămintelor Românești de la Locurile Sfinte.

 

Hramul catedralei româneşti din Melbourne, Australia

Luni, 29 iunie, catedrala ­ortodoxă a comunităţii ­româneşti din Melbourne şi-a sărbătorit ocrotitorii spirituali, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte ­Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande, a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat ­importanţa activităţii misionare şi a învăţăturii celor doi corifei ai ­Apostolilor pentru viaţa Bisericii.

Slujba de hram a fost oficiată cu respectarea condițiilor de restricţie impuse de Guvernul australian pentru limitarea pericolului de infectare cu noul coronavirus. În acelaşi context, a fost marcată festiv şi sărbătorirea a 12 ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Mihail ca Episcop ortodox român al Australiei și Noii Zeelande. 

Rasoforii la Mănăstirea Aldeia de Santa Margarida, Portugalia

Miercuri, 29 iulie, Preasfințitul Părinte ­Timotei, Episcopul ortodox român al ­Spaniei și Portugaliei, a efectuat o vizită arhierească la mănăstirea ortodoxă română din Aldeia de Santa Margarida, Portugalia, informează Biroul de presă al eparhiei. Cu această ocazie, Preasfinția Sa a săvârşit tunderea întru rasofori a doi frați din mănăstire. Fratele Cristian, după 7 ani de mănăstire, a devenit rasoforul Ștefan, iar fratele George, după 3 ani de ­mănăstire, a devenit rasoforul Onufrie.

În cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, Episcopul Spaniei şi Portugaliei a vorbit despre importanța ascultării din mănăstire, accentuând că „ascultarea aduce viață”: „Ascultarea și credința în Dumnezeu te umplu de duh, te scapă de gândurile viclene ale diavolului”. De asemenea, Preasfinția Sa a explicat fraților rasoforiți importanța ascultării în mănăstire față de părintele stareț, care este și ­părintele duhovnicesc al viețuitorilor. „Rasoforilor și monahilor li se schimbă numele, precum odinioară lui Petru și Pavel, astfel rasoforii intră într-o nouă viață, cea duhovnicească, în care luptăm pentru sfințenie și dobândirea ei. Pe lângă ascultare, la fel de importantă este și statornicia, adică și statornicia în mănăstire și statornicia în mântuire”, a mai arătat ierarhul.

Te Deum de Ziua Independenței SUA la catedrala românească din Chicago

Sâmbătă, 4 iulie 2020, de Ziua Independenței Statelor Unite ale Americii, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârșit o slujbă de Te Deum la Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Chicago.

Au fost rostite rugăciuni de mulțumire adresate lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra poporului american, cerându-se ocrotirea și binecuvântarea lui, se arată pe site-ul eparhiei mitropolia.us. După slujbă, ierarhul a amintit de mai multe personalități care au contribuit la realizarea actului de independență al Statelor Unite față de Imperiul Britanic în 1776, respectiv membrii Comitetului redacțional al Declarației de Independență (John Adams, Benjamin Franklin, Thomas ­Jefferson, Robert Livingston, Roger Sherman) și mai multe date ale procesului care a dus la această împlinire.

Patriarhia Română susţine menţinerea statutului actual al Bazilicii „Sfânta Sofia”

În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii ­Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh ­Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Bazilicii „Sfânta Sofia” din Constantinopol (Istanbul) ca muzeu. Demersul ­Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei bazilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.

În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale. Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România ­exprimă un sprijin concret faţă de ­Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Bazilicii „Sfânta Sofia”.

Conferință on-line despre cum a afectat pandemia de COVID-19 viața Bisericii

Miercuri, 24 iunie, Grupul pentru dialog intercultural și interreligios din cadrul Partidului Popular European (EPP) a organizat o conferință on-line cu titlul: „COVID-19 pandemic on Churches – Churches’ Social Teachings in response to COVID”.

Întâlnirea on-line de o oră a fost un bun prilej pentru re­pre­zen­tanții Bisericii Ortodoxe, ai Confe­rinței Bisericilor Europene și ai Bisericii Romano-Catolice să evidențieze viața creștinilor în perioada pandemiei, dificultățile cu care aceștia s-au confruntat, precum și noile provocări pe care le trăiesc în prezent. La întâlnire au participat diferiți membri ai Parlamentului European, printre care și Mairead McGuinness, vicepreședinte al Parlamentului European (EPP).

Preotul Manuel Barrios, secretar general al COMECE (Comisia Episcopilor Catolici din Comunitatea Europeană), a evidențiat vulnerabilitatea condiției umane într-o ­perioadă de criză, afirmând că „suntem cu toții în aceeași barcă și trebuie să descoperim noi forme prin care umanitatea să rămână unită”. Dr. Jørgen Skov Sørensen, secretar general al Conferinței Bisericilor Europene, a reflectat asupra noilor provocări cu care Bisericile europene se confruntă în prezent: „Această pandemie ne-a reamintit că omul nu deține un control a toate, ci este vulnerabil. Totodată, criza prin care cu toții am trecut ne-a arătat ce pot face Bisericile în societate: pot să se roage pentru conducători și popor, se implică în ajutorarea celor marginalizați sau aflați în suferință și reafirmă cu tărie credința. Este prea devreme să vorbim despre conse­cințele pe termen lung aduse de pandemia de COVID-19 în viața Bisericilor, dar ne putem întreba dacă distanțarea socială este compatibilă cu învățătura sau practica creștină”. Părintele George Vâlcu, secretar general al CROCEU (Comitetul Reprezentanților Bisericilor ­Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană), a insistat în alocuțiunea sa pe faptul că viața liturgică a Bisericii Ortodoxe a avut foarte mult de suferit în perioada pandemiei. Cu toate acestea, a afirmat preotul George ­Vâlcu, „prezența Bisericii Ortodoxe în societate a fost una vizibilă și concretă. Astfel, în România, Biserica Ortodoxă și-a intensificat eforturile pentru a-i ajuta pe cei aflați în suferință din cauza acestui virus, dar și pe cei afectați în mod indirect de măsurile luate de autorități. Ajutorul financiar acordat de Biserica Ortodoxă Română de la ­începutul crizei s-a ridicat la aproape ­
5 milioane de euro, fiind achiziționată ­aparatură medicală pentru diferite spitale, cazare oferită în diverse mănăstiri pentru persoanele carantinate institu­ționa­lizat și, nu în ultimul rând, cumpărarea de tablete pentru copiii care trebuiau să participe  la cursuri on-line. Totodată, prin măsurile luate de către autori­tățile naționale din țările europene, trebuie să remarcăm ­că a fost relansată discuția despre relația Stat-Biserică”.

Preasfințitul Părinte Siluan a slujit la un schit unguresc, aparţinător Patriarhiei Ecumenice

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, a săvârșit duminică, 26 iulie, Sfânta Liturghie la schitul cu viață după model athonit, cu hramul „Buna Vestire”, din localitatea Kisapáti, de pe Muntele „Sfântul Gheorghe” ­(Hegy Szent György) din Ungaria. ­Ierarhul român a slujit la acest schit cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arsenie Kardamakis, Exarhul pentru Austria și Ungaria al Patriarhiei Ecumenice, de care aparține așeză­mântul monahal, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Din soborul care s-a rugat împreună cu ierarhul român au mai ­făcut parte părintele ieromonah Martin Halász și părintele protosinghel Visarion Tuderici, secretarul eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, iar la slujbă au participat credincioși ortodocși maghiari din satul apropiat Kisapáti și împrejurimi, dar și din ­Budapesta și alte localități (Szombathely, Várvölgy, Kaposvár etc.), oameni apropiați de acest locaș monahal, care constituie un nucleu ortodox în zonă.

Răspunsurile liturgice au fost date de psaltul schitului, dar și de alți tineri talentați, care au învățat muzica psaltică, pe care o cântă atât în limba maghiară, cât și în greacă. La Sfânta Liturghie au fost date răspunsuri și în limba română.

În cuvântul de învățătură rostit în ­încheiere, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și-a exprimat bucuria de a putea vizita și sluji pentru prima dată în acest schit cu specific athonit al Exarhatului Patriarhiei Ecumenice pentru Austria și Ungaria și a subliniat valoarea deosebită a Ortodoxiei, care îi adună pe oameni în duh de comuniune frățească, ce depășește granițele și limitările atât de frecvent întâlnite în lumea în care trăim.

La final, cei prezenți la slujbă au fost invitați de părintele Martin să ia parte și la o agapă comună, care a perpetuat spiritul de comuniune fră­țească interortodoxă și dincolo de zidurile bisericii.

 

Viaggio Apostolico in Romania – Călătoria apostolică în România, București, Editura Tracus Arte, 2020 (295 pagini)

Cu ocazia împlinirii unui an de la vizita Papei Francisc în România (31 mai – 2 iunie 2019), Nunțiatura Apostolică din România a lansat un volum omagial bilingv, româno-italian, intitulat „Viaggio Apostolico in Romania – Călătoria apostolică în România”, publicat la Editura Tracus Arte din București. Inițiativa publicării acestui volum aparține Excelenței Sale, Monseniorul Miguel Maury Buendia, Arhiepiscop titular de Italica, numit în decembrie 2015 Nunțiu Apostolic în România și în Republica Moldova, iar coordonatorul acestei excelente lucrări este domnul conf. univ. dr. Ioan Cristescu, fondator al Editurii Tracus Arte și directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

 

Structurat în 13 capitole urmate de anexe, volumul conține textele oficiale ale intervențiilor Papei Francisc și ale autorităților publice și religioase din România, precum și câteva ­articole apărute în jurnalul L’Osservatore Romano, oficios al Sfântului Scaun, și în publicația bisăptămânală La Civiltà ­Cattolica, care este cea mai veche revistă catolică de limbă italiană, fiind înființată la Napoli în anul 1850 de un grup de iezuiți, și singura care în prezent este analizată încă din fază de proiect de către ­Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun. Totodată, volumul conține și o excelentă și consistentă selecție de fotografii realizate de Serviciul Fotografic al Vaticanului. În plus, în anexe (intitulate „auxiliare”) sunt prezentate detaliat logo-ul și motto-ul vizitei, precum și principalele inițiative întreprinse în România pentru perpetuarea memoriei acestui eveniment istoric al vizitei Papei Francisc în țara noastră. Coperta volumului este realizată preponderent în alb și galben, culorile steagului Sfântului Scaun, și cuprinde, pe pagina I, un prim-plan cu Papa Francisc în veșminte liturgice la Liturghia greco-catolică de pe Câmpul Libertății din Blaj, și, pe pagina IV, stema Sfântului Scaun.

Volumul se deschide cu o prezentare semnată de Nunțiul Apostolic Miguel ­Maury Buendia, în care sunt surprinse sintetic principalele momente ale vizitelor în România a papilor Ioan Paul al II-lea (7-9 mai 1999) și Francisc (31 mai – 2 iunie 2019), precum și punctele esențiale ale programului pastoral inițiat de actualul Papă în contextul geopolitic contemporan.

Prima parte a volumului este dedicată sosirii Papei Francisc la aeroportul Otopeni în ziua de 31 mai 2019, cu o aeronavă Alitalia, unde a fost întâmpinat de cuplul prezidențial și de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, delegatul Patriarhului ­României (pp. 9-17), precum și primirii sale oficiale la Palatul Cotroceni, unde a fost tratat potrivit tuturor regulilor unei vizite de stat (pp. 18-29). În această primă parte este evidențiată în discursurile ­rostite de Papa Francisc o „road map” pentru viitorul Europei și al lumii, precizându-se că actualul Papă a observat că o societate, cu cât pune mai mult la suflet soarta celor mai defavorizați, cu atât mai mult se poate spune că aceasta este cu adevărat o societate civilă (p. 27).

În continuare sunt prezentate întâlnirile private de la Palatul Cotroceni din ziua de 31 mai 2019 ale Papei Francisc cu Președintele României, Excelența Sa Klaus Iohannis, și cu prim-ministrul Guvernului României, doamna Viorica Dăncilă, iar apoi este prezentată întâlnirea Pontifului Roman cu autoritățile publice române, cu repre­zentanții societății civile și corpul diplomatic din aceeași zi de la Palatul Cotroceni, ­împreună cu discursurile oficiale rostite cu această ocazie (pp. 30-51). În discursul său, Președintele României a menționat faptul că, în acea perioadă, România exercita ­primul său mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene, că vizita anticipează oarecum sărbătorirea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, și că, „în România, țară cu o populație majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertății religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc” (p. 43). La rândul său, Papa Francisc a prezentat eforturile României postdecembriste de progres democratic, identificând beneficiile și dificultățile acestui demers.

Partea următoare este consacrată vizitei Papei Francisc la Nunțiatura Apostolică din București (pp. 52-69), unde a sosit la sfârșitul zilei de 31 mai 2019, în jurul orei 20:00. Aici, Papa Francisc s-a întâlnit cu 22 de iezuiți aflați în România, rămânând cu ei aproximativ o oră, pentru a le ­răspunde unor întrebări într-o atmosferă relaxată și familiară.

După aceasta, urmează partea dedicată vizitei de la Palatul Patriarhiei, din după-amiaza zilei de 31 mai 2019 (pp. 70-83), unde a fost primit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, și de membrii Sinodului Permanent al ­Bisericii Ortodoxe Române. În Sala ­Conventus din Palatul Patriarhiei, ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de bun-venit, în care a menționat că, în aceeași sală, a fost primit și Papa Ioan Paul al II-lea de către ­Patriarhul Teoctist și de mai mulți ierarhi ortodocși români în 8 mai 1999.

În cuvântul său adresat Patriarhului României și membrilor Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, Papa Francisc a vorbit despre vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, ca moment de inaugurare a unei noi etape pentru redescoperirea fraternității creștine.

În continuare este prezentată vizita ­Papei Francisc la Catedrala Națională din București (pp. 84-107), unde a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul României. După ce au urcat primul rând de trepte, Patriarhul Daniel și Papa Francisc au adresat credincioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”, iar apoi au intrat în catedrală, unde a avut loc un moment solemn ce a inclus rostirea rugăciunii Tatăl nostru în latină și română și intonarea alternativă a unor cântări pascale de către un cor ortodox și unul catolic. În cuvântul său (pp. 92-95), Patriarhul Daniel a prezentat succint istoria și simbolismul Catedralei Naționale, mulțumind pentru sprijinul acordat de Biserica ­Romano-Catolică comunităților ortodoxe române din Europa Occidentală, care în mare parte slujesc în locașuri de cult catolice. La final, Patriarhul Daniel i-a oferit Papei Francisc o icoană în mozaic cu chipul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul ­României și al Catedralei Naționale. După aceasta, Papa Francisc a mulțumit pentru posibilitatea de a fi prezent în catedrală și a prezentat o bogată exegeză a rugăciunii Tatăl nostru, în care a punctat actualitatea și importanța fiecărei cereri cuprinse în Rugăciunea Domnească. La ieșirea din ­catedrală, Papa Francisc și Patriarhul Daniel au adresat din nou credincioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”. Din fotografiile ce ilustrează această parte a volumului se poate constata că la acest eveniment din Catedrala Națională au fost prezenți aproape toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, toate autoritățile publice centrale române, reprezentanți ai corpului diplomatic, ­precum și foarte mulți credincioși.

Următorul capitol prezintă vizita Papei Francisc la Catedrala romano-catolică „Sf. Iosif” din București (pp. 108-131), unde a ajuns în aceeași zi în jurul orei 18:00, pentru a săvârși mesa catolică înconjurat de ierarhii Conferinței Episcopale din ­România, de cardinalii și arhiepiscopii suitei papale, precum și de mai mulți preoți și diaconi. Slujba a fost oficiată în latină, iar lecturile și rugăciunile au fost citite în limba română. Papa Francisc a rostit în italiană o omilie dedicată sărbătorii vizitei Preasfintei Fecioare Maria (pp. 117-119), iar la final Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Robu, Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de București, a ținut un scurt cuvânt în care i-a adresat Papei Francisc un gând de mulțumire și recunoștință, rugându-l totodată să-i binecuvânteze pe toți românii și patria noastră (p. 115). Apoi, se precizează că la ieșirea din Catedrala Sf. Iosif, Papa Francisc i-a salutat din nou pe credincioșii care l-au așteptat în afara locașului de cult, chiar dacă începuse să plouă foarte tare (p. 131).

Cel de-al optulea capitol este dedicat mesei catolice oficiate în dimineața zilei de 1 iunie 2019 de Papa Francisc la sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc, din județul Harghita (pp. 132-157), acolo unde în fiecare an se desfășoară unul dintre pelerinajele importante ale credincioșilor catolici din Europa Centrală și de Est. La această mesă, alături de Papa Francisc a slujit, pe lângă cardinalii și prelații din regiune, și Cardinalul Peter Erdö, Primatul Ungariei, fiind prezenți premierul român Viorica Dăncilă și, ca simplu pelerin, președintele ungar János Áder (p. 155). Predica rostită de Papa Francisc în limba italiană s-a concentrat pe înțelesul creștin al termenului de pelerin. Ulterior, Papa Francisc a ajuns la Casa Jakab Antal Ház, la 3 kilometri de Miercurea Ciuc, unde a salutat și binecuvântat un grup de persoane cu dizabilități (p. 157).

Capitolul al nouălea prezintă programul Papei Francisc din a doua parte a zilei de 1 iunie 2019, și anume vizita Catedralei catolice „Sfânta Maria Regină” din Iași, unde i-a salutat pe credincioși, în special pe cei bolnavi, și i-a binecuvântat, și întâlnirea cu tineri și familii catolice desfășurată la Palatul Culturii din Iași (pp. 158-189). Preasfințitul Părinte Petru Gherghel, ­Episcopul romano-catolic de Iași, i-a adresat Papei Francisc un cuvânt de bun-venit și i-a oferit în dar icoana Maicii Domnului de Cacica (p. 161). În cadrul întâlnirii de la Palatul Culturii, Papa Francisc a ținut un discurs în care a evidențiat rolul credinței în motivarea și evoluția personală (pp. 172-173).

În continuare, capitolul zece prezintă participarea Papei Francisc la Liturghia greco-catolică de pe Câmpia Libertății de la Blaj din ziua de 2 iunie 2019 (pp. 190-207), în cadrul căreia a oficiat ceremonia de beatificare a șapte ierarhi greco-catolici. ­Capitolul include discursul de salut al Cardinalului Lucian Mureșan, Arhie­piscopul-major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, adresat Papei Francisc (pp. 194-195), omilia rostită de Pontiful Roman la Liturghie (pp. 198-201), precum și intervenția acestuia la rugăciunea mariană Regina Coeli (pp. 202-203). Ultima fotografie din acest capitol îl prezintă pe Papa Francisc la masa de prânz la Blaj, împreună cu suita papală (p. 207).

În al unsprezecelea capitol este prezentată vizita Papei Francisc la comunitatea rromă din cartierul Barbu Lăutarul din Blaj, din după-amiaza zilei de 2 iunie 2019, (pp. 208-233). Papa Francisc a vizitat biserica greco-catolică, recent construită în acest cartier, fiind întâmpinat de Monseniorul Claudiu Lucian Pop, Episcopul ­Curiei Arhiepiscopiei Majore de Făgăraș și Alba Iulia. În bisericuța ridicată în doar 3 luni, preotul rrom Ioan Hoca, parohul comunității de rromi din cartierul Barbu Lăutarul, a rostit un discurs-mărturisire (pp. 210-211), urmat de salutul Papei Francisc adresat comunității rrome (pp. 214-217), în care Pontiful Roman, în numele Bisericii Catolice, cere iertare rromilor „pentru momentele când, în decursul istoriei, v-am discriminat, maltratat sau v-am privit într-o manieră greșită, cu privirea lui Cain și nu cu cea a lui Abel, și nu am știut să vă recunoaștem, să vă prețuim și să vă apărăm în specificitatea voastră” (p. 215). Sunt apoi inserate două articole, unul intitulat „Pe urmele tradiției. «Mea culpa» făcută de Francisc e doar ultima dintr-o lungă serie, care i-a implicat și pe predecesorii săi” (pp. 220-223), publicat de Andrea Tornielli în ziarul L’Osservatore Romano din 3 iunie 2019, iar celălalt ­„Rromii din România între excluziune și integrare” (pp. 224-233), publicat de iezuitul român Lucian Lechințan în revista La Civiltà Cattolica din 15 iunie – 6 iulie 2019.

Cel de-al doisprezecelea capitol, intitulat „Congedo da Sibiu / Rămas bun de la ­Sibiu”, prezintă momentul încheierii vizitei în România și plecarea Papei Francisc de pe aeroportul din Sibiu, cu o aeronavă ­Tarom, către Roma în după-amiaza zilei de 2 iunie 2019 (p. 234). Pe aeroportul din Sibiu, Papa Francisc a fost așteptat de familia prezidențială, de autorități locale publice și religioase, de garda de onoare, de Ansamblul folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului”, precum și de un număr mare de credincioși. La finalul acestui capitol este inserat un articol intitulat sugestiv „Europa redevine visul părinților fondatori. Rugăciunea și speranța Papei la sfârșitul celor trei zile petrecute pe pământ românesc”, ce a fost publicat în cotidianul ­L’Osservatore Romano din 3-4 iunie 2019.

Ultimul capitol, dedicat ecoului creat de vizita Papei Francisc în România (pp. 242-259), include conferința de presă a Pontifului Roman în zborul de întoarcere din România și cateheza despre călătoria în România susținută în cadrul audienței generale din ziua de miercuri, 5 iunie 2019, din Piața Sfântul Petru din Vatican, în care a prezentat sintetic și elogios vizita în țara noastră. În încheierea conferinței de presă, Papa Francisc a ținut să men­ționeze: „Din cauza climei, ieri a trebuit să merg cu mașina: două ore și 40 de minute. A fost un har al lui Dumnezeu: am văzut un peisaj foarte frumos, așa cum n-am văzut niciodată. Am străbătut toată Transilvania: este o frumusețe! Niciodată n-am mai văzut așa ceva. Și astăzi, pentru a merge la Blaj, la fel: un lucru frumos, frumos, frumos! Peisajul din această țară” (p. 255).

Auxiliarele volumului (pp. 260-287) prezintă mai întâi logo-ul și motto-ul vizitei (pp. 262-263), iar apoi principalele inițiative întreprinse în România pentru perpetuarea memoriei acestui eveniment istoric al vizitei Papei Francisc în țara noastră (pp. 264-287). Logo-ul este alcătuit dintr-o ­imagine a Maicii Domnului, stilizată cu albastru și galben, ce îmbrățișează persoane din diferite categorii de vârstă, mireni și clerici, dintre care prima, un tânăr laic, poartă în mână o cruce. La baza logu-ului este așezat motto-ul vizitei, „Să mergem împreună!”, scris în culoare roșie, iar sub acesta cu negru este precizată denumirea vizitei: „Papa Francisc în România. 31 mai – 2 iunie 2019”. Folosirea culorilor roșu, galben și albastru fac trimitere la culorile drapelului României. După aceasta, este prezentat momentul dedicat amintirii vizitei istorice, organizat în ziua de 29 septembrie 2019 la Nunțiatura Apostolică din București, unde a fost dezvelită o placă de marmură comemorativă, ­amplasată la intrarea în Palatul Nunțiaturii, precum și un mozaic cu stema Papei Francisc, așezat pe fațada acestui imobil. În continuare sunt prezentate medalia comemorativă, monedele puse în circulație, emisiunea filatelică comună România-Vatican, dedicate vizitei pontificale, papa-mobilul Dacia Duster folosit în această călătorie, precum și bustul Papei Francisc, recent inaugurat în București. Medalia comemorativă are pe avers stema Papei Francisc și inscripția circulară Franciscus P.M., iar pe revers harta României cu litera „M” (de la ­Fecioara Maria) în centru și o coroană situată deasupra, care sunt înconjurate de 12 stele. Toate acestea sunt încadrate într-un chenar circular alcătuit din trandafiri, care simbolizează România ca „Grădină a Maicii Domnului”, și din inscripția latină „XXXI Maii – II- Iunii-MMXIX. Visit Romaniam”, pozi­ționată în partea de jos. Monedele emise de Banca Națională a României începând cu data de 30 mai 2019 sunt atât pentru colecționare (monede din aur sau alamă), cât și pentru circulație (monedă de 50 de bani din alamă). Intitulată „România-Vatican 2019. Vizita Apostolică a Papei Francisc în România”, emisiunea comună de mărci poștale, realizată de Romfilatelia în parteneriat cu Oficiul Poștal al Statului Cetatea Vaticanului și pusă în circulație din 31 mai 2019, este alcătuită dintr-o frumoasă coliță cu o valoare nominală de 11,50 lei. Ulterior, este prezentat papa-mobilul Duster, realizat special de compania Dacia-Renault pentru vizita Papei Francisc în România. În final este prezentat bustul comemorativ al Papei Francisc, realizat de artistul plastic Darie Dup la inițiativa Nunțiaturii Apostolice,  Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București și a Municipiului București, care a fost amplasat pe bulevardul Schitul Măgureanu și dezvelit în ziua de marți, 16 iunie 2020, în cadrul unei ceremonii oficiale.

La finalul acestui volum este inclus și un colofon (pp. 288-289), adică o notă sau o însemnare finală prin care se precizează unele amănunte în legătură cu realizarea, editarea și tipărirea cărții. Astfel, în această notiță sunt precizate numele celor care s-au ocupat cu traducerea (părintele franciscan Marius-Petru Bîlha, Gabriela ­Dumitru, sora Daniela Mare și părintele iezuit Marius Taloș) și verificarea textelor din volum (părintele Francisc Doboș și ­Liliana Carnelutti), precum și al celui care s-a ocupat de viziunea grafică deosebită a lucrării (Petru Șoșa). Totodată, este menționat și faptul că acest volum omagial a apărut într-un tiraj de 450 de exemplare.

Din lectura acestui volum se poate ­constata cu ușurință un stil foarte elevat, un echilibru decent al capitolelor și o atentă, chiar minuțioasă, alegere a fotografiilor de o excelentă calitate. Textele alese ilustrează perfect momentele imortalizate de fotografiile selectate, realizând o ilustrare simbiotică între cuvânt și imagine în acest volum realizat în condiții grafice deosebite. Rezultă astfel o frumoasă lucrare, ce surprinde memorabil vizita istorică a Papei Francisc în România și se înscrie în mod firesc în șirul de evenimente dedicate ­perpetuării memoriei acestui eveniment deosebit. 

Omagiu adus profesorului Emilian Popescu la 90 de ani

Editura BASILICA a Patriarhiei Române a scos de curând de sub teasc cartea „Omagiu profesorului Emilian Popescu la 90 de ani”. Cu o grafică de excepție, un conținut substanțial (912 pp.) și un cuprins de înaltă ținută academică, volumul este rezultatul recunoștinței pe care i-o poartă marelui profesor discipolii săi din pleroma Bisericii Ortodoxe Române. Ediția a fost îngrijită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și de pr. prof. dr. Emanoil Băbuș.

 

Ucenic apropiat în care a rodit poate cel mai mult măiestria didactică a profesorului de ­istorie și teologie Emilian Popescu, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul deschide volumul cu un ­Cuvânt înainte pus sub semnul recunoștinței și al iubirii.

„Pentru cei care îl iubesc pentru frățeasca și paterna atenție, grijă, delicatețe și dragoste pe care le răs­pân­dește cu generozitate printre cei apropiați, pentru cei care îl prețuiesc pentru stăpânirea savantă a științelor istorice, a teologiei creștine și a subtilităților filologiei clasice, pentru toți cei care îl admiră pentru vasta sa operă științifică de certă și certificată valoare academică, realizată pe parcursul a aproape șapte decenii și răspândită în publicațiile cele mai prestigioase din domeniul Istoriei și Teologiei din țară și din străinătate, iar acum adunată într-o prețioasă Serie de autor: Studii de istorie și de spiritualitate creștină, pentru generațiile de preoți și teologi pe care le-a format ca profesor de teologie la București, Iași și Cluj-Napoca, pentru toți cei care se știu îndatorați față de domnia sa pentru o diversitate impresionantă de motive, pentru toți cei care cunosc îndeaproape viața sa duhovnicească înaltă și riguroasă, râvna pentru Casa Domnului, implicarea în construirea bisericii și în activitățile Parohiei «Sfânta ­Vineri»-Drumul Taberei, activitatea misionară energică desfășurată în cadrul reînființatei Frății Ortodoxe Române, al cărei vicepreședinte a fost multă vreme, fermitatea și consec­vența cu care și-a mărturisit credința până și în cele mai ostile împrejurări, patriotismul cald și sincer, atașamentul față de valorile perene ale neamului său, această aniversare este un adevărat dar de la ­Dumnezeu. Este un dar dumnezeiesc pentru că această impresionantă vârstă îl găsește pe profesorul Emilian Popescu într-o admirabilă stare de sănătate, cu o putere neașteptată de muncă, cu o tinerească pasiune pentru finalizarea unor proiecte mai vechi și cu o entuziastă vervă de abordare a altora noi, cu o luciditate și memorie de o surprinzătoare pros­pețime, cu un optimism pentru viitor întâlnit doar la marile suflete credincioase care Îl iubesc cu adevărat pe Domnul”, scrie Episcopul-vicar ­patriarhal.

„Un creștin ortodox erudit, evlavios și patriot”

Capitolul de mărturii al volumului este deschis de mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat la ­împlinirea celor nouă decenii de viață, intitulat „Un creștin ortodox erudit, evla­vios și patriot. Acad. prof. dr. Emilian Popescu la 90 de ani”. Reputatul profesor de teologie a împlinit venerabila vârstă în 20 februarie 2018, iar în luna aprilie a aceluiași an a fost omagiat printr-un curs festiv la Facultatea de Teologie ­Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, urmat de o recepție oferită de Preafericirea Sa în Reședința Patriarhală. „Considerăm că domnul ­profesor Emilian Popescu este un model de teolog mirean, reprezentând, alături de personalități ale teologiei ortodoxe românești (Teodor M. Popescu, Alexandru Elian, Virgil Cândea etc.), laicatul ortodox român erudit și evlavios. Ne alăturăm, cu bucurie și prețuire, tuturor celor care omagiază personalitatea domnului acad. prof. dr. Emilian Popescu și ne rugăm lui ­Dumnezeu să-i dăruiască în continuare multă putere de muncă și aceeași sfântă râvnă pentru slujirea Bisericii, a teologiei și spiri­tualității românești!”, scria la ceas aniversar Patriarhul României. Mărturiile continuă prin cuvinte ale ierarhilor ­Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române: IPS Teofan, Mitropolitul ­Mol­dovei și Bucovinei („Emilian Popescu, com­petență deschizătoare de drumuri, seriozitate care inspiră și credință lucrătoare”); IPS Teodosie, Arhiepiscopul ­Tomisului („La ceas aniversar”); IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei („Ca un măslin plin de roade, în grădina Ortodoxiei”); IPS Varsanufie, ­Arhiepiscopul Râmnicului („Academicianul Emilian Popescu, om deplin al culturii națio­nale”); IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului („Profesorul Emilian Popescu, un om însetat de cunoaștere și pasionat de ­cercetare”); IPS ­Ciprian, Arhiepiscopul ­Buzăului și Vrancei („Un sincer omagiu profesorului Emilian Popescu”); IPS ­Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos („Domnul profesor Emilian Popescu, ­nonagenar dascăl și savant creștin”); PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei („Academician Emilian Popescu, profesorul nostru model”); PS Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor („Profesorul nonagenar iubitor al Liturghiei și Istoriei”).

Seria de mărturii se încheie prin ­rândurile așezate de pr. prof. univ. dr. Emanoil Băbuș, succesorul la catedra Facultății de Teologie Ortodoxă din București, care a elaborat și o impresionantă listă cu toate contribuțiile științifice, premiile și distincțiile profesorului ­Emilian Popescu (pp. 87-120). Cuvintele așternute de părintele Iustin Manta, slujitor la Altarul din Potirul căruia se împărtășește cu regularitate epitropul onorific Emilian ­Popescu, sunt grăitoare pentru așezarea smerită și ­duhovnicească a celui care este nelipsit din strana ­Bisericii „Sfânta Vineri”-Drumul Taberei din București.

Studii, articole și fotografii
de referință

Studiile și articolele din cele mai ­diverse ramuri ale teologiei, elaborate de o pleiadă de clerici și mireni în cinstea profesorului Emilian Popescu, întregesc acest volum și îi ridică prestigiul academic. Ca orice cercetare istorică de referință, cartea se încheie cu două indexuri riguros întocmite cu nume de persoane, toponime și hidronime.

Fotografiile din viața și activitatea profesorului Emilian Popescu ne poartă prin satele românești de început de secol XX, cu chipurile idilice ale părinților și fraților, apoi pe șantierele arheologice ale tânărului cercetător din anii 1950 și 1960 și la fericitul moment al întemeierii propriei familii împreună cu soția, Maria Lizeta Popescu, în 1964. Cele mai multe imagini amintesc firesc de activitatea sa academică pe plan intern și internațional și actele de cinstire de care s-a bucurat din partea celor mai înalte foruri eclesiastice, de stat, culturale și educaționale.

Pentru contribuția substanțială și esențială la dezvoltarea cercetărilor în materie de Epigrafie antică latină și grecească, Arheologie, Bizantinologie, ­Istorie Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istorie națională, ­Patrologie, Cultură și spiritualitate creștină, profesorul Emilian Popescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 2006.

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinta Patriarhală, 3 mai

 

Duminică, 3 mai

În Duminica a 3-a după Paşti (a Mironosiţelor), Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Femeile Mironosiţe – modele de credință și curaj în vreme de încercare”, cu prilejul Duminicii Mironosiţelor. Mesajul a fost transmis video, audio, în scris şi on-line.

 

Marţi, 5 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 7 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 10 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic ­Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de felicitare Majestăţii Sale ­Margareta, Custodele Coroanei române, cu ocazia Zilei Naţionale a Regalităţii.

 

Marţi, 12 mai

A adresat un mesaj spiritual în timp de pandemie în care a arătat că „starea de pandemie ne cheamă să reflectăm mai mult şi mai intens la importanţa vieţii şi a sănătăţii omului pe pământ” şi că pandemia „poate fi înţeleasă şi ca un test sau o verificare a stării spirituale a oamenilor, mai ales a intensităţii iubirii lor faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. În starea de pandemie, rugăciunea este izvor spiritual de pace şi speranţă, iar solidaritatea spirituală şi materială cu cei aflați în suferinţă este izvor de curaj şi de bucurie. Starea de pandemie ne cheamă să transformăm suferinţa în speranţă şi izolarea în dorinţă de comuniune mai multă între oameni”. Acest mesaj a fost transmis video, audio, în scris şi on-line.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat ­„Bine­cuvântare şi preţuire pentru asistentul medical”, cu prilejul Zilei Internaționale a Asistentului Medical.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Ludovic Orban, prim-ministrul României; domnul Ioan Marcel Vela, ministrul afacerilor interne; domnul Nelu ­Tătaru, ministrul sănătăţii, şi pe domnul Raed Arafat, secretar de stat, ­Ministerul de Interne.

În contextul pandemiei provocate de noul coronavirus ­(Covid-19), a consultat (prin email) pe membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind extinderea, în mod excepţional şi temporar, a atribuțiilor Prea­sfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, ­Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Sucevei și Rădăuților, pentru a soluționa situația de blocaj administrativ existent în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cauzată de spitalizarea prelungită a Înalt­preasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului ­eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 14 mai

A aprobat Îndrumările bisericeşti pentru starea de alertă. În urma consultării cu Guvernul României, ­Patriarhia Română a transmis îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară, privind ­accesul credincioșilor ortodocși în locașurile de cult, în ­cimitire și participarea acestora la sfintele slujbe în ­perioada 15 mai – 1 iunie 2020.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 17 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat „Satul ­românesc – o armonie a omului cu natura”, la împlinirea a 84 de ani de activitate a Muzeului Național al Satului ­„Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

 

Marţi, 19 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 20 mai

A transmis un mesaj de condoleanțe Arhiepiscopiei îndoliate a Sucevei și Rădăuților, la aflarea veştii că Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a trecut la cele veşnice.

 

Joi, 21 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Vineri, 22 mai

A adresat un mesaj de condoleanţe, avânt titlul „Părinte al Bucovinei şi prieten al Sfinţilor Putneni”, la slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuților (1929-2020).

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 24 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 26 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 28 mai

În ziua praznicului Înălţarea Domnului, zi consacrată şi pomenirii Eroilor români, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Vineri, 29 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 31 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 2 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 4 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Sâmbătă, 6 iunie

A efectuat o vizită la cimitirul Mănăstirii Cernica din judeţul Ilfov, unde a rostit rugăciuni pentru odihna sufletelor şi a aprins lumânări la mormintele: Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Părintelui Profesor Ion Bria, Profesorului Alexie Ciobotea (tatăl Preafericitului Părinte Patriarh Daniel) şi la mormântul Doamnei Lidia Stăniloae.

 

Duminică, 7 iunie

În Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la ­Mănăstirea Cernica din judeţul Ilfov.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Mănăstirea Cernica, 7 iunie

 

Luni, 8 iunie

În ziua praznicului Sfintei Treimi, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a participat la Sfânta Liturghie în ­Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 9 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 11 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 14 iunie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 16 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat tinerilor, în perioada susţinerii examenelor şcolare, un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Bine­cuvântare şi încurajare pentru examene”.

 

Joi, 18 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 21 iunie

În Duminica a 2-a după Rusalii, când Biserica Ortodoxă Română pomeneşte pe toţii Sfinţii Români, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală, cu ocazia hramului.

 

Marţi, 23 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 24 iunie

În ziua sărbătorii Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie la Altarul de vară din incinta Reşedinţei ­Patriarhale, cu ocazia serbării hramului.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei Sfintei Liturghii, Altarul de vară al Reşedinţei Patriarhale, 24 iunie

 

Joi, 25 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Sâmbătă, 27 iunie

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul „Profesorul Constantin Pavel, marele inginer constructor al ­Catedralei Naţionale”, la slujba de înmormântare a ­distinsului profesor Constantin Pavel, care a purtat cu cinste responsabilitatea proiectului structurii de rezistență a Catedralei Mântuirii Neamului, numită, în prezent, ­Catedrala Națională a României.

 

Duminică, 28 iunie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 29 iunie

În ziua pomenirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei Sfintei Liturghii, Catedrala Patriarhală, 29 iunie

 

Marţi, 30 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 2 iulie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional
Bisericesc.

A primit în audienţă pe domnul Ciprian Apintilesei, doctor în teologie la Strasbourg, la încheierea studiilor postdoctorale urmate la Universitatea din Fribourg, Elveţia.

A adresat un mesaj de condoleanţe, având titlul: „Preot harnic și generos al Bisericii”, la slujba de înmormântare a părintelui pensionar Daniel Iarca (1952-2020), fost preot paroh la Parohia Tufeni II, Protoieria Câmpina, Prahova.

 

Sâmbătă, 4 iulie

A primit în audienţă pe domnul Alin-George Stoica, bursier al Patriarhiei Române la Institutul Teologic Ortodox de Studii Postuniversitare „Sfinţii Chiril şi Metodiu” din Moscova.

 

Duminică, 5 iulie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 7 iulie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 9 iulie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Ludovic Orban, prim-ministrul Guvernului României.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Duminică, 12 iulie

A rostit cuvânt de învăţătură la finalul Sfintei Liturghii săvârşite de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor restrâns de preoţi şi diaconi, la ­Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, cu ocazia ­hramului de vară – Icoana Maicii Domnului Prodromiţa.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Diploma omagială a anului 2020 – „Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor” şi „Anul comemorativ al ­filantropilor ortodocşi români” pcuv. arhim. Ciprian ­Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Naţionale, domnului Dănuţ Viorel Prună, coordonatorul voluntarilor Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, precum şi tuturor voluntarilor care au desfăşurat acţiuni de ajutorare în perioada stării de urgenţă, în contextul pandemiei de COVID-19.

De asemenea, Preafericirea Sa a oferit pentru Paraclisul Catedralei Naţionale mai multe cărţi apărute la Editurile Patriarhiei Române şi tămâie naturală din Oman.

A adresat un mesaj, intitulat „300 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu”, cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la aducerea moaştelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu la ­Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, 12 iulie

 

Marţi, 14 iulie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 16 iulie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi participanţii la şedinţa administrativă a preacucernicilor protopopi din Arhiepiscopia Bucureştilor, Mănăstirea Cernica, 16 iulie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A participat la partea finală a unei şedinţe administrative a părinţilor protopopi din Arhiepiscopia Bucureştilor, desfăşurată la Centrul social-cultural „Sfântul Calinic de la Cernica” din incinta Mănăstirii Cernica, judeţul Ilfov. Şedinţa a fost organizată de Sectorul administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A efectuat o vizită de lucru la muzeul Mănăstirii Cernica aflat într-un amplu proces de restaurare, reorganizare şi ­dotare. Lucrările au fost realizate de personalul Sectorului patrimoniu şi pictură bisericească al Arhiepiscopiei ­Bucureştilor.

 

 

Sâmbătă, 18 iulie

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „ASCOR la vârsta maturităţii şi a responsabilităţii”, cu prilejul Consfătuirii Naționale a Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR), desfăşurată la ­Bucureşti, în perioada 17-19 iulie 2020, şi împlinirea a 30 de ani de existență și activitate.

 

Duminică, 19 iulie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

După Sfânta Liturghie săvârşită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit la Palatul Patriarhiei pe reprezentanţii Asociației Studenților Creştin-Ortodocşi Români ­(ASCOR). Membrii filialelor ASCOR s-au întrunit sâmbătă, 18 iulie 2020, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de existență și activitate ai asociației studențești creștine și Consfătuirii Naţionale a ASCOR 2020.

În cuvântul de binecuvântare adresat cu acest prilej, Patriarhul României i-a felicitat pe reprezentanții ASCOR la împlinirea a 30 de ani de existență, a apreciat activitatea misionară deosebită pe care membrii asociației o desfăşoară, prin „mărturisirea credinţei în spaţiul public prin cuvânt şi faptă, prin rugăciune şi acţiune”, evidenţiind, în acelaşi timp, importanţa rugăciunii în lucrarea misionară a tinerilor.

La final, Patriarhul României le-a oferit reprezentanţilor ASCOR câte un „Noul Testament cu Psalmii”, „Paraclisele şi Acatistele săptămânii” şi volumul „Făclii de Înviere – ­înţelesuri ale Sfintelor Paşti”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2020, al cărui autor este Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

Luni, 20 iulie

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit slujba de sfinţire a două racle noi, pentru aşezarea în ele a moaştelor Sfântului Cuvios Iosif de la Văratec şi ale Sfântului Gheorghe Pelerinul. Slujba a avut loc în Salonul „Sfinţilor Români” din Reşedinţa Patriarhală. Cele două racle au fost realizate la Atelierele Patriarhiei Române pentru Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ.

În cuvântul de învăţătură rostit cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre vieţile celor doi sfinţi români.

A prezidat şedinţa de lucru a Sinodului mitropolitan al ­Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 21 iulie

A participat la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

În cadrul acestei şedinţe de lucru, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuților.

A săvârşit slujba de binecuvântare a Corpului Belvedere de la Centrul cultural-misionar Familia, din oraşul Pantelimon, de lângă Bucureşti. Evenimentul a avut loc după ce la această clădire au fost efectuate ample lucrări de consolidare, ­renovare, extindere şi dotare.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Patriarhul României a ­explicat necesitatea renovării clădirilor din incinta centrului, pentru multiple activităţi misionare, una dintre acestea fiind şi cazarea pelerinilor cu prilejul hramurilor din Capitală. De asemenea, a subliniat că în viitor, după ce vor fi gata toate lucrările de renovare, centrul va putea găzdui şi unele şedinţe sinodale.

La final, Preafericirea Sa i-a felicitat pe toţi cei care au ­contribuit la restaurarea acestui spaţiu şi i-a oferind părintelui consilier patriarhal Ştefan Ababei o icoană cu chipul ­Mântuitorului Iisus Hristos, pentru Centrul Familia.

A adresat un mesaj de condoleanţe la slujba de înmormântare a părintelui ieromonah Iacob Savin, venerabil şi îmbunătăţit călugăr al Mănăstirii Sihăstria din judeţul Neamţ, ultimul duhovnic al părintelui arhimandrit Cleopa Ilie.

 

Miercuri, 22 iulie

În ziua de 22 iulie 2020, Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sărbătorit împlinirea a 69 de ani.

Cu această ocazie, Preafericirea Sa a participat, în Catedrala Patriarhală, la slujba de Te Deum, prin care s-a adus mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române, poporului român şi Preafericirii Sale. Slujba a fost săvârşită de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului şi Sălajului.

La slujba de mulțumire din Catedrala Patriarhală au fost prezenți ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române, consilieri din cadrul Administrației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, ­precum și reprezentanți ai autorităților de stat şi locale.

La finalul slujbei de Te Deum, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt aniversar în care a ­evidenţiat că, în vremuri dificile, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este purtătorul de steag al păstrării tradiției ortodoxe şi valorilor naționale, amintind faptul că „unul dintre ­bastioanele pe care le ridică în calea valului vremelniciei ce ne poate îneca este Catedrala Mântuirii Neamului”.

În cuvântul de mulţumire, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Andrei pentru cuvintele adresate şi a insistat asupra faptului că „în primul rând, trebuie să arătăm recunoştinţă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Sale prin toţi slujitorii Bisericii”, iar această lucrare s-a remarcat „mai ales în vreme de pandemie, când în mod exemplar voluntarii din parohii conduşi de preoţi au ajutat spitalele, familiile sărace, în special pe bătrânii singuri și neajutoraţi”. ­De ­asemenea, Patriarhul României a evidenţiat importanţa ­recunoştinţei faţă de părinţi, mai ales în contextul Anului omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor, faţă de „preoţii din parohii, duhovnicii din mănăstiri, faţă de profesorii din şcolile pe care le-am absolvit”.

După slujba din Catedrala Patriarhală şi cele două cuvântări, a Întâistătătorului Bisericii noastre şi a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei, a urmat un moment festiv în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în cadrul căruia au fost citite mesajele de felicitare din partea reprezentanţilor instituţiilor statului.

 

Vineri, 24 iulie

A primit în audienţă la Reşedinţa Patriarhală pe prea­cucernicul pr. conf. univ. dr. Sorin Şelaru, consilier patriarhal, reprezentatul Patriarhiei Române pe lângă instituţiile ­europene, Bruxelles, Belgia.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei
de Te Deum din Catedrala Patriarhală, 22 iulie

 

Duminică, 26 iulie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reședința Patriarhală.

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu ocazia întronizării Preasfinţitului Părinte Calinic Botoşăneanul ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.

 

Luni, 27 iulie

A primit în audienţă pe preacucernicul pr. Iulian Necula, din Iaşi.

 

Marţi, 28 iulie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Ion Ştefan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, şi a doamnei Manuela Pătrăşcoiu, directorul general al ­Companiei Naţionale de Investiţii (CNI).

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul: „Păstor­ ­vrednic şi devotat al Bisericii lui Hristos”, la slujba de înmormântare a părintelui Victor Mănguță (1933-2020), preot pensionar, îmbisericit la Parohia Pleaşa, Protoieria Ploiești Nord.

 

Miercuri, 29 iulie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Ioan Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene.

 

Joi, 30 iulie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

 

 

 

 

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal