„Ziarul Lumina“, 15 ani de jurnalism creștin în slujirea Bisericii și a societății de azi

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat cu prilejul împlinirii a 15 ani
de la apariția primului număr al Ziarului Lumina, joi, 6 februarie 2020, Palatul Patriarhiei

 

Se împlinesc 15 ani de la apariția primului număr al ­cotidianului Lumina, la 7 februarie 2005. Un ziar de reportaje, informații și comentarii redactat din ­perspectivă creștină de o echipă de jurnaliști ieșeni, cu binecuvântarea noastră ca Mitropolit la Iaşi, venea atunci să împlinească un vechi deziderat misionar, exprimat încă din perioada interbelică de cei mai râvnitori ostenitori ai presei bisericești, între care și ilustrul redactor responsabil al „Telegrafului Român” de la Sibiu, părintele profesor Dumitru Stăniloae.

La 7 februarie 2005, Patriarhul de fericită pomenire Teoctist Arăpașu, fiu și părinte al Moldovei, împlinea venerabila vârstă de 90 de ani și de aceea cotidianul Lumina a fost lansat aici, la București, ca un simbol al respectului față de Întâistătătorul ­Bisericii Ortodoxe Române. În fiecare an, aniversarea Ziarului Lumina ne aduce aminte cu recunoștință de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, căruia i-a fost dedicată prima ediție a cotidianului de la Iași.

O inițiativă a laicatului ortodox primea binecuvântare din partea Bisericii pentru a publica un ziar obiectiv, de încredere, care să cultive valorile credinţei şi respectul pentru demnitatea umană, dar și pentru cultura poporului român, într-un context mediatic agitat cu experimente nu întotdeauna benefice pentru publicul cititor. Radio TRINITAS fusese inaugurat cu șapte ani mai devreme, în 1998, iar apoi, în 2005, un nou mijloc de comunicare se adăuga în dialogul cu societatea de tranziție.

Din luna octombrie a anului 2007, Ziarul Lumina și suplimentul săptămânal Lumina de Duminică și-au conjugat eforturile, ­împreună cu publicația de informație bisericească Vestitorul ­Ortodoxiei, fondată în zilele fierbinți ale Revoluției Române din 1989, în cadrul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei ­Române, alături de Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Agenţia de ştiri BASILICA și Biroul de presă și relații publice.

Prin cooperare cu centrele mitropolitane și cu toate eparhiile din țară, cotidianul Patriarhiei Române a consemnat, cu mijloacele specifice presei scrise, fapte, evenimente, chipuri luminoase și locuri binecuvântate din toate zonele țării și din diaspora română. Într-o primă etapă, ediția națională a fost însoțită de ediții regionale pentru Moldova, Transilvania, Oltenia și Banat, iar Lumina de Duminică și-a adăugat periodic suplimente tematice. Memoria vieții bisericești, concentrată zilnic în paginile imprimate sau stocate în format digital, reprezintă o sursă sigură de documentare pentru generațiile prezente şi viitoare. Din acest punct de vedere, colecțiile păstrate în bibliotecile școlilor de teologie reprezintă izvoare scrise, deosebit de folositoare pentru elaborarea lucrărilor de specialitate în vederea scrierii celor mai noi capitole de istorie bisericească. Semnificativ este și faptul că în colecția „Media Christiana” – Seria LUMINA de la Editura TRINITAS au fost publicate deja 20 de volume cu articole și studii valoroase care, inițial, au văzut lumina tiparului în paginile ziarului.

De la 30 septembrie 2019, cu aprobarea Sfântului Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române, cotidianul Patriarhiei Române este redactat într-o ediție unitară de 16 pagini, tipărită integral color, prin unificarea edițiilor regionale în ediția națională. Fiecare cititor are astfel o perspectivă unitară asupra vieții bisericești din Patriarhia Română.

În cele aproape 4.500 de ediții publicate de-a lungul primilor 15 ani, cotidianul Ziarul Lumina a îmbinat tradiția presei scrise, a ziarului răsfoit și depozitat în colecții, arhive și biblioteci, cu dinamismul lecturii electronice de pe orice dispozitiv a ediției online.  Prin ediția electronică, Ziarul Lumina ajunge pe toate meridianele lumii, aducând românilor din diasporă vești bune de acasă și articole despre tradiții, obiceiuri, educație și spiritualitate, menite să le aline dorul de țară și să îi întărească în activitatea desfășurată peste hotare.

Adresăm mulțumiri ierarhilor membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care susțin activitatea ziarului prin cuvinte de folos duhovnicesc, articole și studii, dar și prin abonamente care ajung în comunitățile ortodoxe din toate zonele țării. Apreciem în chip deosebit activitatea preoților și profesorilor care folosesc Ziarul Lumina ca pe un instrument pastoral-misionar şi educațional, oferindu-l spre lectură credincioșilor, în bibliotecile parohiale, dar și în școlile de pe raza parohiei, în instituțiile cu care colaborează, precum şi în spațiile dedicate asistenței sociale și medicale. Astfel, cuvântul scris al singurului cotidian ­
creştin-ortodox din lume în prezent aduce lumină spirituală în casele credincioșilor din întreaga țară, în activitatea profesorilor din mediul urban și rural, dar și în sufletele pacienților aflați în spații de îngrijire medicală.

La acest moment aniversar, cuvântul nostru de recunoştinţă şi binecuvântare cuprinde împreună pe ostenitorii, binefăcătorii, colaboratorii și cititorii Ziarului Lumina în rugăciunea către Dumnezeu, „Părintele luminilor” (cf. Iacob 1, 17). Fie ca harul Domnului să dăruiască tuturor bucurie și ajutor pentru vestirea cuvântului mântuirii și cultivarea comuniunii între oameni.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Proclamarea solemnă a Anului omagial și comemorativ 2020 în Catedrala Patriarhală

În prima zi a noului an calendaristic, miercuri, 1 ianuarie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

 

După rostirea Sfintei Evanghelii rânduite, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat înțelesurile duhovnicești ale evenimentului Tăierii-împrejur după trup a Pruncului Iisus Hristos, petrecut la opt zile de la Nașterea Sa. Preafericirea Sa a arătat că Evanghelia rânduită relatează și despre creșterea duhovnicească a Pruncului Iisus Hristos și prezența Sa în Templul din Ierusalim, unde tâlcuia înțelesurile adânci ale unor texte din Sfânta Scriptură. De asemenea, în cuvântul rostit a fost reliefată și personalitatea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, care s-a evidențiat prin cultura vastă, credința și opera sa filantropică.

La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșită slujba de Te Deum la Anul Nou de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor de slujitori. Apoi, a avut loc proclamarea solemnă a anului 2020 drept „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”. Actul oficial de proclamare a fost citit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt legat de proclamarea Anului omagial și comemorativ 2020 și a prezentat icoana emblematică a acestui an, a Sfinților Părinți Ioachim și Ana și a fiicei lor, Fecioara Maria.

În încheiere, Patriarhul României i-a felicitat pe toți cei care poartă numele de Vasile, Vasilica, derivate, dar și Emilia, a căror pomenire s-a făcut în această zi, iar în semn de binecuvântare a oferit celor prezenți câte o iconiță cu reprezentarea Tăierii-împrejur cea după trup a Domnului și cu chipul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, precum și un pachet cu anafură.

Este necesar să fie afirmată sfințenia căsătoriei şi să se contribuie la dezvoltarea unei culturi a generozității

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit în Catedrala Patriarhală, cu prilejul proclamării anului 2020 drept Anul omagial al pastorației părinţilor şi copiilor şi Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români, miercuri, 1 ianuarie 2020

 

Declararea anului 2020 drept Anul omagial al pastorației părinților și copiilor urmărește evidenţierea reperelor biblice și patristice privitoare la pastoraţia părinților și copiilor, precum și sublinierea rolului educaţiei creștine în societatea contemporană. Icoana emblematică a Anului omagial 2020 este icoana Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana şi a fiicei lor, Fecioara Maria.

Familia a ocupat întotdeauna un loc central în învățătura creștină, reprezentând cadrul intim cel mai de preț pentru ­cultivarea iubirii conjugale, părintești, filiale și frățești. Familia este binecuvântare și icoană a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate, un spațiu sacru al lucrării harului Preasfintei ­
Treimi orientat spre viață și iubire eternă. În familie, relația părinți-copii se înțelege mai ales din perspectiva relației omului cu Dumnezeu. Copiii nu se nasc doar pentru o viață terestră, ci se nasc și ca să poată deveni, prin Botez, fii ai lui Dumnezeu după har (cf. Ioan 1, 12-13) și să dobândească viața veșnică din Împărăția Preasfintei Treimi, prin credinţă şi fapte bune.

În societatea contemporană, familia creștină trăiește într-o lume indiferentă sau confuză din punct de vedere spiritual, fiind confruntată adeseori cu multiple provocări și crize, precum sărăcia, migraţia, șomajul, alcoolismul, drogurile, depresia, divorțul şi nesiguranța zilei de mâine.

Astăzi, când ni se propun „modele” străine de valorile creştine, este necesar să fie afirmate cu tărie sfințenia căsătoriei, solidaritatea în familie şi între familii, demnitatea maternității, a paternității, a filiației şi a fraternității, ca daruri ale iubirii lui Dumnezeu, ce trebuie cultivate în comuniune de iubire şi coresponsabilitate.

Cunoscând provocările actuale la adresa familiei creştine, preoţii ortodocşi sunt îndemnaţi să încurajeze și să susțină familiile care duc o viață creștină autentică, să sprijine material și spiritual familiile numeroase, pe cele monoparentale sau aflate în situații dificile, să ­încurajeze enoriașii să contribuie la sprijinirea familiilor sărace, precum și la educația religios-morală a copiilor din comunitate. De asemenea, nașii de Botez și de Cununie au nevoie de îndrumare duhovnicească pentru a înţelege cât de mari sunt demnitatea şi responsabilitatea de a fi părinţi spirituali pentru copiii botezaţi şi pentru familiile creştine ­nou-întemeiate, pentru ca toţi să sporească în credinţă şi în fapte bune.

Totodată, parohiile din Patriarhia Română sunt chemate să intensifice implementarea proiectelor educaționale și catehetice multiple, precum: Hristos împărtășit copiilor, Alege școala!, Școala de duminică, Calea mântuirii, Cateheze pentru viață şi altele.

În acelaşi timp, proclamarea anului 2020 drept Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români are ca scop identificarea și promovarea exemplului celor care, de-a lungul timpului, au susținut spiritual și material activitatea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române, precum și evidențierea rolului ­filantropiei creștine astăzi, ca lucrare pastoral-misionară a ­Bisericii.

Sfânta Evanghelie și Tradiția Bisericii subliniază importanța legăturii dintre viața spirituală și activitatea socială a omului, dintre rugăciune și acțiune, dintre ­evlavie și dărnicie, dintre Liturghie și filantropie.

Trăim astăzi într-o lume în care individualismul materialist își face simțită tot mai mult prezența şi oamenii caută mai mult bogăția materială trecătoare decât bogăția spirituală a credinței și a generozității sau a dărniciei.

De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a desfăşurat o bogată lucrare de asistență socială și filantropică, ctitorind multe așezăminte sociale, medicale și educaționale, cămine pentru copii, cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci ş.a.

Astăzi, Biserica Ortodoxă Română contribuie în mod sistematic și substanțial la alinarea suferințelor oamenilor, atât prin lucrarea liturgică, duhovnicească și pastorală, cât și prin lucrarea de asistență socială și filantropică. Biserica noastră sprijină în prezent numeroase categorii de persoane defavorizate, şi anume: oameni bolnavi, copii proveniți din familii sărace și fără posibilități de întreținere sau cu părinții aflați la muncă în alte țări, oameni vârstnici singuri, abandonați de familiile lor, tineri victime ale traficului de persoane și victime ale violenței familiale, persoane cu dizabilități, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, șomeri şi alţii. La toate acestea se adaugă asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale și așezăminte sociale. Diagrama așezămintelor social-filantropice organizate sub ­coordonarea Bisericii Ortodoxe Române cuprinde cantine sociale, unități medicale, centre de zi pentru copii, centre de zi și rezidențiale pentru vârstnici, birouri de asistență socială și centre comunitare, centre de tip familial, grădinițe sociale și after-school, locuințe protejate, centre de informare, de consiliere și centre de resurse, instituții de învățământ pentru adulți, centre de urgență, campusuri sau tabere, centre educaționale şi altele.

Opera social-filantropică a Bisericii este inspirată din lucrarea filantropică, vindecătoare, sfințitoare și mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos şi are, totodată, o profundă dimensiune pastorală, exprimând o credință lucrătoare prin iubire darnică şi contribuind la cultivarea comuniunii cu Dumnezeu și cu ­semenii, adică la dezvoltarea unei culturi a generozității.

Veşnică să le fie pomenirea tuturor filantropilor ortodocşi români care au adus mângâiere și prețuire celor aflați în suferință, le-au redat speranța şi au cultivat demnitatea lor. Urmând pilda înaintașilor darnici, îi îndemnăm pe toți preoții ortodocși de astăzi să fie predicatori ai filantropiei în comunitate și părinţi milostivi ai celor aflați în nevoie. Totodată, exprimăm recunoștință și prețuire față de toți cei care sprijină activitățile pastorale, educaționale și social-filantropice ale Bisericii ­Ortodoxe Române și faţă de toţi ortodocşii români milostivi. Îi îndemnăm pe toţi să continue cu multă râvnă şi bucurie ­lucrarea lor, spre slava Preasfintei Treimi și spre binele ­poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

*Titlul aparține redacției cotidianului „Ziarul Lumina”

 

Întrunirile anuale ale forurilor naţionale bisericeşti

În zilele de 11 şi 12 februarie s-au întrunit Consiliul Naţional Bisericesc şi Adunarea Naţional Bisericească. Ambele întruniri au fost prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

 

În Sala Sfântului Sinod din Reședința Patriarhală a avut loc marți, 11 februarie 2020, ședința de lucru a Consiliului Național Bisericesc. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat Raportul general anual ­(sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2019, privind activitatea din ­Biserica Ortodoxă Română, intitulat „Omagierea satului românesc și evocarea patriarhilor cărturari”.

În continuare, au fost prezentate dările de seamă privind activitatea desfășurată în anul 2019 de către Cancelaria Sfântului Sinod și fiecare sector al Administrației Patriarhale. La finalul ședinței de lucru, a fost supus discuțiilor și aprobării ­Raportul general anual (sinteză) al ­Consiliului Național Bisericesc pe anul 2019, privind activitatea din Biserica ­Ortodoxă Română.

Consiliul Național Bisericesc este ­organism central executiv al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești și se compune din 12 membri ai Adunării Naționale Bisericești, câte un cleric ­și câte un mirean reprezentând fiecare ­mitropolie din țară, desemnați pe o perioadă de patru ani și pentru cel mult două mandate.

Ziua următoare, Palatul Patriarhiei a găzduit ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești. După desfă­șurarea lucrărilor în comisiile permanente, în ședință plenară au fost prezentate referatele acestora, au fost aprobate ­Raportul general anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2019 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română și propunerile comisiilor și au avut loc luări de cuvânt din partea membrilor adunării.

Lucrările organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române au fost precedate de Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, săvârșite în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte ­Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei. La slujba de mulțumire și binecuvântare au participat Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel, ierarhii Sfântului Sinod și membrii clerici și mireni ai Adunării Naționale Bisericești.

Şedinţa de lucru a adunării a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. După rostirea apelului nominal de către părintele Ioan ­Dragu, secretarul organismului central bisericesc, Patriarhul României a rostit un cuvânt de deschidere, cu referire specială la Raportul general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2019. „În ediţia de astăzi a «Ziarului ­Lumina» se află Raportul general privind activităţile Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019, care a fost susţinut ieri în faţa Consiliului Naţional Bisericesc, fiind şi aprobat de consiliu. La Comisia administrativ-juridică şi de validare au fost trimise solicitări ale Arhiepiscopiei ­Târgoviştei, Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, Arhiepiscopiei Aradului, ­Episcopiei Basarabiei de Sud privind ­înlocuirea unor membri ai Adunării ­Naţionale Bisericeşti. Comisia de validare va studia mandatul în vederea aprobării în plen”, a spus Preafericirea Sa.

După suspendarea şedinţei de lucru, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au fost invitaţi să participe la şedinţele comisiilor permanente în sălile stabilite din Palatul Patriarhiei: Comisia administrativ-juridică şi de validare; Comisia socială şi pentru comunicaţii media; ­Comisia culturală şi educaţională; Comisia economică, bugetară şi de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericeşti); Comisia pentru românii ortodocşi de peste hotare şi pentru relaţii externe bisericeşti.

Şedința plenară a fost reluată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”. Au fost validate în unanimitate de voturi mandatele celor patru membri propuşi în adunare şi repartizarea lor în comisiile permanente: Teodor Mihai (Arhiepiscopia ­Târgoviştei), Vasile Popovici (Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului), părintele Dorin-Călin Mădăluţă (Arhiepiscopia ­Aradului) şi părintele Marin Grigore (Episcopia Basarabiei de Sud).

În continuare, raportorii desemnaţi au prezentat rezultatele lucrărilor comisiilor, apoi au fost invitați să ia cuvântul membri delegați în Adunarea Națională Bisericească. După luările de cuvânt, ­hotărârile ședinței au fost supuse la vot, fiind aprobate cu unanimitate.

În încheiere, preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, a spus că în 2020 se împlinesc 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit că Patriarhia Română a celebrat solemn aniversarea mai multor evenimente legate de această mănăstire, iar pentru a marca acest moment istoric, se află în lucru ediţii jubiliare ale Sfintei Evanghelii şi Apostolului cu miniaturi executate de monahii de la mănăstirea suceveană.

 

Omagierea satului românesc şi evocarea patriarhilor cărturari

Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2019, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română

 

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe ­Române în anul 2019, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al satului românesc (al preoților, învăță­torilor și primarilor gospodari), respectiv Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

 

Comisia administrativ-juridică şi de validare

 

  1. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

▶︎ Sfinţirea Marelui Mir de către Patriarhul României ­împreună cu ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române (Catedrala Patriarhală, joi, 25 aprilie 2019).

▶︎ Sfințirea primului locaș de cult ortodox românesc din Africa de Sud, pentru comunitatea română din Johannesburg, săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, delegatul Patriarhului României, cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României (30 noiembrie 2019).

▶︎ Organizarea manifestărilor prilejuite de proclamarea ­solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe – Ismail (duminică, 27 octombrie). Cu prilejul acestui eveniment, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove a oferit Patriarhiei Române un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe – Ismail.

▶︎ Sărbătorirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Țara Românească și Moldova, în 24 ianuarie 2019, la Catedrala ­Patriarhală, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi la Palatul Patriarhiei. Cu acest prilej, s-a desfășurat și Sesiunea de comunicări științifice intitulată: „Unirea Principatelor ­Române, bază a Statului Român modern”, organizată de către Patriarhia Română şi Academia Română, cu participarea Președintelui României, Klaus Werner Iohannis.

▶︎ Participarea Patriarhului României la deschiderea ­Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (Craiova, 5-8 septembrie 2019). Evenimentul a reunit peste 4.000 de tineri din țară și din străinătate. Tema întâlnirii a fost: „Cu toții suntem un Potir! Credință, nădejde şi dragoste!”.

▶︎ Cu prilejul repatrierii sicriului cu osemintele Reginei Elena, Patriarhul României a adus un omagiu la catafalcul depus în Sala Regilor a Palatului Elisabeta din București. Cu acest prilej, a rostit o rugăciune, a semnat în Cartea de Condoleanțe și a adresat un cuvânt de mângâiere membrilor Familiei Regale (vineri, 18 octombrie 2019).

Evidența numerică a activităţilor sacramental-liturgice, în anul 2019, cuprinde: 6.149 Sfinte Liturghii; 2.306 Sfinte Taine, dintre care 630 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 234 sfințiri de biserici noi și 232 resfințiri de biserici restaurate; 3.714 ierurgii și slujiri misionare; 125 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 53 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.838 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 491 prezidări conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 52 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 527 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște efectuate de ierarhi în alte eparhii; 628 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 541 și în străinătate – 87); 17.093 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 1.679 zile activitate de teren desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari.

Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activității pastoral-liturgice, amintim:

▶︎ aprobarea textelor slujbelor Sfântului Mucenic Dasie (20 noiembrie), Sfântului Mucenic Hermes (31 decembrie), Sfinților Mucenici Ermil și Stratonic (13 ianuarie), Sfântului Sfințit Mucenic Efrem, Episcopul Tomisului (7 martie), Sfântului Sfințit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium (6 aprilie), Sfinților Mucenici Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia (28 aprilie), Sfinților Mucenici  Nicandru și Marcian (8 iunie), Sfântului Mucenic Lup (23 august), Sfinților Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust (21 august);

▶︎ aprobarea textelor slujbei și Acatistului Sfântului Mucenic Montanus preotul și soția sa, Maxima (26 martie); aprobarea completării textului slujbei Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi ­
(7 iulie); aprobarea textului Acatistului Sfântului Cuvios Teoctist (3 septembrie).

În plan administrativ au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 81 hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 44 referate de Sinod  și, în același context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 37 referate de Sinod  întocmite de către unele sectoare ale Administrației Patriarhale.

În 16 decembrie 2019, a fost aprobată varianta consolidată a Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde modificările și completările aprobate de Sfântul Sinod în perioada 2008-2019, şi transmisă, spre recunoaștere, la Secretariatul de Stat pentru Culte.

De asemenea, au fost aprobate: Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române şi Regulamentul ­Administrării Bunurilor Bisericești. În acelaşi an, a fost ­actualizat Statutul de organizare și funcționare a Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR).

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 46 ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc şi 6 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe.

Comisia pentru românii ortodocşi de peste hotare

 

  1. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
  2. Activităţi internaţionale:

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au fost:

▶︎ primirea, la Palatul Patriarhiei, a Sanctității Sale Papa Francisc, care a vizitat România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, la invitația Președintelui României, a autorităților Statului şi a Bisericii Romano-Catolice din România. După ­întâlnirea de la Palatul Patriarhiei, Patriarhul României ­l-a primit pe Papa Francisc la Catedrala Naţională, în prezenţa a peste 3.000 de reprezentanți ai societăţii româneşti invitaţi de Patriarhia Română (vineri, 31 mai 2019);

▶︎ participări ale unor reprezentanți ai Patriarhiei Române la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice şi întâlniri bilaterale intercreştine: întrunirea Comisiei pentru Misiune şi Evanghelizare a Consiliului Mondial al Bisericilor, Helsinki, 8-13 martie 2019; întrunirea Comisiei mixte de dialog teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania, Mănăstirea Sfânta Cruce, Caraiman, 29 iulie – 1 august 2019; sim­pozionul intercreştin internațional de spiritualitate ortodoxă, Bose, Italia, 4-6 septembrie 2019; întâlnirea internaţională de rugăciune pentru pace, organizată de ­Comunitatea Sant’Egidio, Madrid, 15-17 septembrie 2019; întrunirea pregătitoare a Comisiei de dialog teologic ortodox-luteran, Tirana, Albania, 24 septembrie – 1 octombrie 2019;

▶︎ participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de Biserici Ortodoxe surori: conferința despre ecologie, Istanbul, 31 mai – 4 iunie 2019; ­manifestările anuale dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie 2019).

Grija pentru românii ortodocși din afara granițelor României a continuat şi s-a dezvoltat şi în anul 2019, în prezent fiind active 14 eparhii, cu 1.337 parohii şi filii, deservite de 1.185 clerici. De remarcat este numărul mare de copii născuți în afara României. În cadrul acestor parohii şi comunități ortodoxe româneşti au fost oficiate, în cursul anului 2019, 25.248 botezuri, 4.883 cununii şi 2.883 înmormântări.

  1. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2019, menționăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter ­naţional şi internaţional:

▶︎ Simpozionul Internaţional al Bibliştilor din Europa de Est şi de Vest;

▶︎ Simpozionul Naţional de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării ființei naţionale şi a ­credinţei ortodoxe;

▶︎ Concursul Naţional de Folclor Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc;

▶︎ Concursul Național Catehetic Hristos: sufletul satului meu;

▶︎ Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a VIII-a;

▶︎ Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XII-a;

▶︎ Festivalul-concurs Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a XII-a;

▶︎ Conferința Jertfa tinerilor din decembrie 1989 – ­redescoperire a demnității neamului.

În anul şcolar 2019-2020, predau disciplina religie 6.251 profesori, dintre care 4.430 titulari, 151 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie,  și 1.670 suplinitori; 1.264 sunt clerici, 4.869 laici cu studii teologice şi 118 laici și cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 745 sunt debutanți, 1.259 au obţinut definitivarea în învățământ, 1.346 gradul didactic II, 2.704 gradul didactic I, iar 197 au doctoratul în teologie. În inspectoratele școlare județene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.

În cadrul Patriarhiei Române, funcționează 29 seminarii teologice, 7 licee teologice ortodoxe şi un liceu tehnologic, având şi clase de teologie. În anul şcolar 2018-2019, au fost şcolarizaţi 4.142 elevi la nivel liceal; iar dintre cei 1.012 elevi în clasa a XII-a, 827 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 119 elevi din afara graniţelor ţării, 92 provenind din Republica Moldova, 19 din Ucraina, ­4 din Serbia, 2 din Elveţia şi 2 din Italia. În anul şcolar 2018-2019, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.117 elevi, iar pentru anul şcolar 2019-2020 au fost solicitate 1.349 locuri.

În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.082 profesori; dintre aceştia, 680 sunt titulari, 402 sunt suplinitori, iar 93 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2018-2019, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 1.096.312 lei, dintre care 621.312 lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 ­facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa).

În anul universitar 2018-2019, au fost şcolarizaţi 4.477 studenţi. În anul 2019, au absolvit 986 studenţi, iar în anul universitar 2019-2020 s-au înscris 1.255 studenți. În cadrul specializării teologie pastorală au fost şcolarizaţi 3.195 studenţi, iar 664 absolvenţi au obținut diplomă de licenţă. În anul universitar 2018-2019, numărul masteranzilor a fost de 1.941, dintre care 842 absolvenți, iar în anul universitar 2019-2020 s-au înscris 1.052. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 537 doctoranzi, dintre care 179 în anul universitar 2019-2020 (anul I). În anul universitar 2018-2019, 76 doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie.

În anul universitar 2018-2019, 363 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 70 profesori, 95 conferenţiari, 151 lectori și 47 asistenţi.

Totodată, în anul universitar 2018-2019, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ teologic din străinătate 32 români. În prezent, sunt înscriși la facultăţile teologice din cadrul Patriarhiei Române 74 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 48 fiind din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

În anul 2019, a continuat derularea Programului ­Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 1.163 centre catehetice şi prin specializarea de formatori. De asemenea, a continuat desfășurarea proiectului educațional Alege școala!, conform celor trei contracte de finanțare, semnate în anul 2018, pentru etapele a V-a, a VI-a şi a VII-a ale proiectului. Acestea sunt finanțate de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Capital Uman, Apelul de proiecte nr. 4, Şcoală pentru Toţi, Axa prioritară 6 Educaţie şi competenţe, pentru o perioadă de trei ani (20 aprilie 2018 – 19 aprilie 2021) şi au o valoare totală de 24.928.126,84 lei (aproximativ 5.360.000 euro).

 

Comisia culturalã şi educaţională

 

  1. Activităţi culturale şi misionare:

În contextul Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești, Sectorul cultură şi patrimoniu religios a participat la diferite manifestări culturale, congrese şi simpozioane, organizate de Academia Română, muzee, ­biblioteci și alte instituții culturale și bisericești, prezentând mesaje, comunicări şi conferințe. Au fost realizate trei filme documentare: „Patriarhul Nicodim Munteanu”, „Patriarhul Iustin Moisescu” şi „Decretul 410/1959. Istoria răstignirii ­monahismului românesc”.

Comisia de Pictură Bisericească, în parteneriat cu ­Secretariatul de Stat pentru Culte, a organizat Conferința Națională Unitate dogmatică și specific național în pictura ­bisericească, cu tema Satul românesc, izvor de artă creștină, tradiție și continuitate etnică. De asemenea, la finalul a două sesiuni de examene pentru pictori, sculptori şi restauratori bisericești, au fost autorizați 11 noi pictori bisericești, 4 sculptori bisericești şi 1 pictor restaurator de icoane.

În anul 2019, Radio TRINITAS a lansat emisiunea „Satul românesc – istorie și actualitate”, care a oferit o prezentare a trecutului și prezentului a 40 de sate din toată țara. Radio TRINITAS a încheiat 20 de parteneriate media cu muzee și alte instituții culturale și sociale din țară. Cel mai important eveniment cultural al anului 2019, ­Festivalul Internațional „George Enescu”, a fost amplu mediatizat în programele Radio TRINITAS, partener media al evenimentului.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a difuzat, în cadrul Jurnalului TRINITAS, peste 3.400 știri, din care aproximativ 1.800 au fost dedicate Anului omagial și comemorativ 2019. În plan cultural-religios, emisiunea Europa ­Christiana a primit Premiul Robert Schuman, ca recunoaștere a promovării rădăcinilor creștine ale Europei. De asemenea, pentru prima dată în istoria de 61 de ani a Festivalului Internațional „George Enescu”, o altă televiziune decât cea publică a asigurat transmisia concertelor din cadrul acestui eveniment de talie inter­națională. În acest sens, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a avut calitatea de broadcaster oficial.

În cadrul ședinței solemne a Sfântului Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române din ziua de 16 decembrie 2019, dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist, a fost lansat volumul „Mărturii și evocări din lagăre și închisori. 30 de ani de la căderea comunismului în România marcați prin interviuri cu 30 de deținuți politici din perioada comunistă”.

În anul 2019, cele trei publicații periodice ale Centrului de Presă BASILICA (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei) şi-au continuat activitatea de misiune mediatică a Bisericii în societate. Cu aprobarea Sfântului Sinod, începând din 30 septembrie 2019, Ziarul Lumina apare într-o ediție națională unitară de 16 pagini. Cele patru ediții regionale (Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat) au fost unificate cu ediția națională, astfel încât cititorii din toate regiunile țării primesc selecții de știri, reportaje, interviuri și articole de reflecție spirituală și social-culturală din întreg cuprinsul Patriarhiei Române. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.300 exemplare, Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian creștin ortodox din lume, se situează pe locul trei între cotidienele naționale din România.

Agenția de ştiri BASILICA a acordat o atenție mai mare calității și relevanței articolelor de pe site, fiind publicate aproximativ 4.000 articole în limba română. Conținutul în limba engleză, care favorizează corecta informare a publicului inter­na­țional, s-a concretizat într-un total de 800 știri naționale și interna­ționale. A fost dublat numărul de galerii foto ­pe site – aproape 140 articole în imagini și fotoreportaje realizate de basilica.ro.

Biroul de presă şi relații publice a informat opinia publică prin mass-media asupra activității Patriarhiei Române, a comunicat punctele de vedere oficiale şi a formulat clarificări atunci când se impuneau. Se constată că, dincolo de mijloacele de comunicare, oricât de moderne, conținutul mesajului pastoral al Bisericii trebuie să fie permanent unul spiritual şi edificator, evitând o atitudine politică partinică şi cultivând rolul Bisericii de factor al păcii sociale.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii ­Ortodoxe Române (edituri și tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2019 se prezintă astfel: au fost tipărite 290 titluri de carte, dintre care 97 titluri inedite, publicate de cele trei edituri ale Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA și Editura TRINITAS), și anume: 61 titluri de carte teologică, 23 titluri de carte de cult, 10 titluri de carte patristică, 3 titluri de carte pentru copii şi tineret) şi 26 numere noi din revistele centrale bisericești. În total, cele două tipografii ale Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericeşti şi Imprimeria Pharos) au tipărit, împreună, 451.617 exemplare carte broșată sau legată (305.182 ex. carte şi 146.435 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 68.125 ex. de Biblii (în diferite formate) şi 60.720 ex. Noul Testament cu Psalmii; 147.055 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 304.071 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 89.000 ex. pastorale; 11.090 ex. felicitări; 739.781 ex. calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări), 375.380 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina educaţiei, Lumina Literară şi Artistică şi Lumina cărților, precum şi 274.875 ex. lucrări primite din ­exterior.

În anul 2019, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate foarte multe obiecte de cult și veșminte liturgice, dintre care menționăm în mod deosebit 2 racle mari din argint: una pentru cinstitele moaște ale Sfintei Mucenițe ­Filofteia, Arhiepiscopia Argeșului şi Muscelului, şi alta pentru părticele din moaștele Sfântului Daniil de la Mănăstirea Turnu, Arhiepiscopia Râmnicului, precum şi 3 chivote mari din argint pentru: Mănăstirea Cudalbi, Galați; Mănăstirea Ghighiu, Prahova; Parohia Boteanu Ienii, București.

În cursul anului 2019, Sectorul pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat pelerinaje în ţară şi în afara ­graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia, Grecia, Muntele Athos, Cipru, Ma­cedonia de Nord, Italia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Ţările Nordice, Țările ­Baltice, Belgia), la care au participat 45.350 pelerini (553 ­pelerinaje interne şi 482 pelerinaje externe).

În mod deosebit, SC BASILICA Travel SRL a dezvoltat ­proiectul care vizează realizarea unui centru educațional pentru preșcolari cu program prelungit, numit Grădinița Patriarhiei Române „Buna Vestire” din Bucureşti.

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al ­Patriarhiei Române a desfășurat ample lucrări pentru ­finalizarea Catedralei Naţionale: structura de rezistență a catedralei (lucrări finalizate în proporție de 100%), structura de rezistență a subsolurilor adiacente vest (lucrări finalizate în proporție de 90%), structura de rezistență a subsolurilor adiacente nord, sud și est (lucrări finalizate în proporție de 80%), finalizarea și montajul celor 27 uși din bronz pentru intrările de la parter, montajul învelitorii din tablă de cupru auriu (lucrări finalizate în proporție de 80%), execuția și montajul ancadramentelor din piatră la uși şi ferestre (lucrări finalizate în proporție de 100%) și la turle (lucrări finalizate în proporție de 30%), execuția și montajul picturii în tehnica mozaic din Altarul catedralei (lucrări în derulare), montarea vitraliului la fereastra mare de pe fațada de vest (lucrare finalizată în proporție de 100%), pregătiri pentru execuția de tencuieli interioare și exterioare.

În anul 2019, Palatul Patriarhiei (Centrul de conferințe) a găzduit peste 200 evenimente și a înregistrat peste 50.000 vizitatori, turiști și pelerini din peste 40 de țări.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a continuat lucrările de renovare şi modernizare la Centrul cultural-misionar ­„Familia” din oraşul Pantelimon. În anul 2019, Centrul social-pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol a iniţiat ­demersuri spre a construi o clădire nouă pentru cazare şi ­tratament.

Centrul social-cultural „Miron Patriarhul” – Dragosla­vele a desfăşurat lucrări de modernizare la Vila 2, iar la Centrul social-pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti au fost achiziţionate şi montate un generator electric şi un sistem de încălzire centralizat, care funcționează cu lemne, pentru a se desfășura activităţi şi în sezonul rece.

 

Comisia socialã şi penatru comunicaţii media

 

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2019, lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul eparhiilor și a ONG-urilor Patriarhiei Române a fost desfășurată prin 17.995 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 17 inspectori de specialitate și eparhiali, 437 asistenți sociali, 1.354 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), 16.158 voluntari. Biserica Ortodoxă Română şi-a desfășurat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 796 instituții și servicii sociale.

Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a început o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 147 cantine sociale și brutării, 42 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 107 centre de zi pentru copii, 31 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidențiale vârstnici, 52 birouri de asistență socială și centre comunitare, 38 centre de tip familial, 51 grădinițe sociale și afterschool, 13 locuințe protejate, 85 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 3 instituții de învățământ pentru adulți, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 18 campusuri de tabără, 51 centre educaționale și alte 93 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare 545 proiecte și programe sociale, din care: 24 cu finanţare externă, 83 cu finanţare publică, 384 finanţate din fonduri proprii şi 54 cu finanţare mixtă.

În aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române au primit asistență 119.758 beneficiari, după cum urmează: 46.789 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 8.371 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 45.015 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 19.583 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 498 preoţi, dintre care: 17 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 87 în unităţi militare, 30 în sistemul penitenciar şi 364 în spitale, aşezăminte de ocrotire socială, unități de învățământ etc. În aceste unităţi (militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială) există în prezent 426 biserici şi capele sfințite, alte 80 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

În cadrul programului Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, în anul 2019, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului (CMN) au realizat 10 deplasări, caravana înregistrând 1.020 beneficiari. Majoritatea pacienților au beneficiat de efectuarea de analize de laborator, EKG (electrocardiograme) şi ecografii, ceea ce a permis diagnosticarea unor boli cronice, pacienții respectivi fiind ajutați să se interneze în clinici de specialitate. În cadrul programului Componente de prevenție și educație pentru sănătate, voluntarii ­Paraclisului CMN au realizat 16 deplasări, având ca rezultat 3.720 beneficiari.

De asemenea, voluntarii Paraclisului CMN au continuat campania „Donează sânge! Salvează o viață!” şi au derulat alte două programe social-filantropice noi: programul „Rămâneți în şcoală”, destinat reducerii abandonului școlar, şi programul „Caravana Bucuriei”, destinat prevenirii ­excluziunii sociale. Prin intermediul voluntarilor Paraclisului CMN, Centrele de Transfuzii București, Ploiești, Constanța, Cluj, precum și Centrul de Transfuzii al ­Ministerului Apărării Naţionale (din incinta Spitalului Militar Central Bucureşti) au primit sub formă de donație echipamente medicale cu o valoare totală de aproximativ 65.000 euro.

Totodată, a fost continuată colaborarea cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul ­„Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, fiind organizate 13 acțiuni, cu 288 beneficiare.

De asemenea, a continuat implementarea proiectelor: „Politici publice alternative în domeniul sănătății”,
„FOCUS – Consolidarea Capacității Lucrătorilor Sociali în oferirea abilităților de viață” și proiectul de telemedicină „Sănătate la un click distanță”. Au fost continuate colaborările cu Universitatea VIA College din Danemarca, Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, retailerul PROFI România și a fost încheiat un nou parteneriat social-filantropic cu Mega Image SRL.

Componenta de formare profesională a Federaţiei Filantropia a fost consolidată prin autorizarea cursului „Animator ­socio-educativ” și prin organizarea mai multor sesiuni de formare profesională, respectiv: „Manager de servicii sociale”, la București și Alba Iulia; „Animator socio-educativ”, la București; „Politici Publice”, la Sinaia, Prahova. Astfel, în anul 2019 au fost instruiți 141 specialiști în domeniul medico-social.

Sectorul social-filantropic a asigurat reprezentarea Patriarhiei Române în Comitetul de Monitorizare a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 (CM POCU), iar în luna noiembrie 2019 a avut loc, la Centrul Național pentru Formare Continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucureşti, întâlnirea ­consilierilor eparhiali.

Valoarea bunurilor donate în anul 2019, prin programul „Masa Bucuriei”, a fost de 855.788 euro. Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale.

Prin programele filantropice ale Bisericii Ortodoxe ­Române, au fost acordate ajutoare financiare directe în ­valoare de 18.553.740 lei şi ajutoare materiale în valoare de 41.261.696 lei.

Pentru susținerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2019, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 153.600.638 lei (:4,8 = 32.000.133 euro).

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici ­raportate sistematic centrelor eparhiale.

Grija față de sănătatea sufletească și trupească a omului a fost și este o preocupare constantă a Bisericii noastre, potrivit Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos și tradiției filantropice ortodoxe.

 

Comisia economică, bugetară şi de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericeşti)

 

În acest sens, Patriarhia Română a declarat anul 2020 drept Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români, având ca scop identificarea și promovarea exemplului celor care, de-a lungul timpului, au susținut spiritual și material activitatea social-filantropică, educațională şi culturală a Bisericii pentru binele poporului român.

Apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de 13 februarie 2020, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe părintele arhimandrit Benedict Vesa ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul. Hirotonia a avut loc duminică, 23 februarie 2020, în Catedrala ­Mitropolitană din Cluj-Napoca.

În cadrul aceleiași ședințe au mai fost luate următoarele hotărâri:

  1. Înființarea în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București a unui nou program de studii universitare de master intitulat Managementul economic și administrarea unităților bisericești, domeniul teologie, forma de învățământ cu frecvență;
  2. Organizarea celei de-a șaptea ediții a Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox, în anul 2020, la Timișoara.

Totodată, au fost evidențiate: publicarea în Monitorul Oficial (nr. 97 din 10 februarie 2020) a Statutului pentru ­organizarea și funcționarea Bisericii ­Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul ­Sinod în ședința de lucru din 16 decembrie 2019 (hotărârea sinodală nr. 12.190/2019); numeroasele activități social-filantropice desfășurate în Patriarhia Română, activități în valoare de 153.600.638 de lei (peste 32 milioane de euro).

În legătură cu invitația Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25-27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr. 9156/2018 și nr. 180/2019, și anume ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge cât mai curând posibil la o soluție în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro-Constantinopol și cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro-Moscova.

De asemenea, Sfântul Sinod a ­precizat că aprobă acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina (nu doar a unei părți), însă aceasta se poate realiza numai prin înțelegerea dintre Patriarhia Ecumenică și ­Patriarhia Moscovei și prin consens panortodox. Iar pentru a nu se interpreta că întâlnirea de la Amman, inițiată de Patriarhia Ierusalimului, ar fi o sinaxă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la respectiva întâlnire fraternă la care se vor discuta moda­lități de reconciliere și de restabilire a comuniunii euharistice între unele ­Biserici Ortodoxe autocefale surori, Sfântul Sinod a hotărât ca Biserica ­Ortodoxă Română să nu fie reprezentată de Patriarhul României, ci de o delegație a Patriarhiei Române. Această participare a Bisericii Ortodoxe Române la ­întrunirea fraternă de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe autocefale au responsabilitatea de a conlucra pentru menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice ortodoxe, potrivit Evangheliei lui Hristos și Sfintelor ­Canoane Ortodoxe”.

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Ateneul Român

Academia Română a organizat miercuri, 15 ianuarie 2020, în Sala Mare a Ateneului Român, sesiunea festivă „Sincroniile europene ale culturii române”, dedicată Zilei Culturii Naționale, aflată la a 10-a ediție. La eveniment au participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, precum şi oficialităţi ale statului, academicieni, oameni de cultură din ţară şi din străinătate, studenţi şi elevi. Manifestarea a fost moderată de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. În cadrul sesiunii festive, Patriarhul României a adresat un mesaj, pe care îl redăm în continuare.

 

Biserica promovează cultura dărniciei sau a generozității în viaţa poporului român

 

Sărbătoarea Zilei Culturii Naționale, organizată cu solemnitate și demnitate de Academia Română, ne ajută să înțelegem că omagierea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a ­tuturor românilor.

Dincolo de rolul esenţial şi bine cunoscut al culturii române în evoluția ţării noastre, este necesar să vorbim despre un aspect al culturii poporului român mai puțin evidențiat, însă foarte important atât de-a lungul istoriei, cât şi în prezent. Este vorba despre cultura dărniciei, a generozității sau a filantropiei creştine, ca expresie a spiritualităţii româneşti, rezumată în cuvintele: „dar din dar se face Rai”, deoarece Sfânta Scriptură ne învaţă că „cine ajută pe cei săraci împrumută pe Dumnezeu” (Pilde 19, 17) şi ne îndeamnă: „fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru (din ceruri) milostiv este” (Luca 6, 36).

Între virtuţile distincte ale poporului român, cultura dărniciei sau a omeniei reprezintă o moștenire importantă a valorilor şi normelor care au modelat spiritualitatea şi cultura poporului român.

Pentru a evidenția rolul acestei culturi a dărniciei sau a ­filantropiei creștine în viaţa poporului român, Patriarhia Română a declarat anul 2020 drept „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”, având ca scop identificarea și promovarea exemplului celor care, de-a lungul timpului, au susținut spiritual și material activitatea social-filantropică, educaţională şi ­culturală a Bisericii pentru binele poporului român.

Contribuţia Bisericii la dezvoltarea acestei culturi a dărniciei este în acelaşi timp o vocație spirituală şi o necesitate practică. Opera de binefacere a Bisericii izvorăște din Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos pentru toţi oamenii şi din Sfânta Liturghie a Bisericii, în care este celebrată această iubire milostivă şi jertfelnică a lui Hristos pentru mântuirea oamenilor (cf. Ioan 3, 16).

Mărturisind că iubirea lui Hristos faţă de oameni şi a oamenilor faţă de Hristos este însăşi viaţa Bisericii, Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii au înţeles că Liturghia euharistică şi filantropia socială a Bisericii sunt complementare şi nu concurente, deoarece ambele ne ajută să cultivăm „credinţa lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6).

Sfinţii Părinţi ai Bisericii au continuat practica apostolică a filantropiei sau a diaconiei (slujirii) sociale inspirată din Evanghelie şi din Liturghie, iar apoi au organizat-o în structuri sau instituţii permanente. Exemple grăitoare în acest sens sunt în secolul al IV-lea: Sfântul Vasile cel Mare (†379), care a înființat instituţii de caritate pentru săraci, bolnavi, orfani, iar Sfântul Ioan Gură de Aur (†407) a devenit avocatul săracilor şi a predicat pe Hristos Cel prezent nu numai în Taina Sfântului Altar, adică în Euharistie, ci şi în „Taina (Sacramentul) fratelui”, în semenul nostru care are nevoie de ajutorul nostru1.

Rodirea Evangheliei iubirii smerite şi milostive a lui Hristos în spiritualitatea poporului român a condus la manifestarea iubirii faţă de Dumnezeu şi de aproapele în forme concrete, exprimate fie individual şi spontan, fie instituţional şi sistematic. De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a desfăşurat o amplă lucrare de asistență socială și filantropică, ctitorind o mulţime de așezăminte ­social-filantropice: case pentru bătrâni, case pentru văduve, cămine pentru copii, cantine pentru săraci, aşezăminte medicale pentru bolnavi, toate acestea cu scopul de a veni în sprijinul celor care se aflau în suferinţă.

Prin urmare, se cuvine să arătăm recunoştinţă tuturor celor care s-au străduit de-a lungul istoriei să dezvolte o cultură a dărniciei şi să contribuie la misiunea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române. Evocăm aici numele unor domnitori ai Țării Românești: Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521), ctitorul bolniței (cămin pentru bolnavi) de la ­Mănăstirea Bistrița, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu (1688-1714), întemeietorul bolniței de la Mănăstirea Brâncoveni, și al soției sale, Maria Brâncoveanu, ctitora bolniței de la Hurezi (1699), numele domnitorilor Grigorie al II-lea Ghica (1733-1735, 1748-1752), ctitorul spitalelor Sfântul Pantelimon și Sfântul Visarion din București (circa 1750), Alexandru Moruzi (1793-1796, 1799-1801), fondatorul ­Spitalului Dudeşti din București (1796); numele domnitorilor moldoveni: Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504), ctitorul bolnițelor de la Putna și Pătrăuți, Constantin Racoviță Cehan (1749-1753, 1756-1757), care a avut inițiativa întemeierii spitalelor Sfântul Proroc Samuil din Focşani și Precista din Roman, Grigorie al V-lea (1849-1853, 1854-1856), întemeietorul ospiciului Galata din Iași.

De asemenea, o bogată activitate filantropică au avut mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre: Mitropolitul moldovean Anastasie Crimca (1608-1617, 1619-1629), ctitorul bolniței de la Dragomirna (1602) și al unui spital în Suceava (1619), mitropoliții Țării Românești: Sfântul Mitropolit Antim ­Ivireanul (1708-1716), care, în Așezământul Mănăstirii Antim, a prevăzut sume pentru educaţia copiilor săraci, pentru ­înmormântarea sărmanilor, miluirea săracilor și găzduirea străinilor etc., Mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1787), care, alături de domnitorul Alexandru Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797), a fost întemeietorul primului așezământ pentru orfani din Țara Românească, şi Mitropolitul Nifon Rusăilă (1850-1875), ctitorul Seminarului Nifon din București, ­Mitropolitul Veniamin Costachi (1803-1808, 1812-1821, 1823-1842) al Moldovei, care și-a donat toate bunurile, prin testament, în scopuri filantropice, Sfântul Mitropolit transilvănean Andrei Șaguna (1864-1873), care s-a îngrijit permanent de ajutorarea elevilor săraci, Mitropolitul primat (1919-1925) Miron Cristea, viitorul Patriarh al României (1925-1939), care a inițiat înființarea unui seminar pentru orfanii de război la Câmpulung Muscel, Sfântul Ierarh Calinic, stareț al Mănăstirii Cernica (1818-1850) și Episcop al Râmnicului (1850- 1868), numit de popor „vindecătorul bolnavilor și miluitorul săracilor”, ctitorul bolniței din ostrovul Sfântul Gheorghe de la Cernica, precum și Episcopul Ioanichie Hasan al ­Romanului (1747-1769), fondatorul bolniței de lângă Biserica Precista Mare din Roman.

Un document din anul 1686 relatează că protopopul de ­Bucureşti trebuia să prezinte Vistieriei Ţării lista săracilor oraşului care primeau câte o para, iar în Joia Mare câte 80 de dulămi şi încălţăminte. Aceasta dovedește faptul că Biserica avea o evidenţă clară a săracilor, arătând astfel grija şi ­preocuparea statornică faţă de ei2.

Un alt document important din istoria filantropiei îl constituie şi Hrisovul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797). Emis în 10 decembrie 1775, documentul stipula înfiinţarea Epitropiei obștești. Punctul 4 al hrisovului se referă la Casa de la Sfânta Mitropolie sau lada de milostenie, care va prezenta situaţia fondului din care urma să se distribuie ajutoare săracilor, văduvelor, invalizilor şi orfanilor3. Lada de milostenie sau cutia milelor (prezentă şi astăzi în biserici) era pusă sub supravegherea Epitropiei formată din Mitropolitul țării, episcopi şi Divanul domnesc. Veniturile ei se constituiau din contribuțiile ierarhilor şi ale mănăstirilor. Din informațiile păstrate aflăm atât numele persoanelor, cât şi sumele pe care le donau cutiei milelor4.

Mai târziu, în România, activitatea filantropică instituțională a Bisericii a fost brutal întreruptă pentru aproape o jumătate de veac, odată cu instalarea regimului comunist de după cel de-al Doilea Război Mondial ­
(1946-1989), tocmai în perioada când cea mai arzătoare problemă era chiar asistența socială. Aflată sub prigoana comunistă, ­Biserica a fost nevoită să-şi exercite doar misiunea ei sacramentală, liturgică şi pastorală, fără activităţi social-filantropice instituţionale. Însă, după anul 1989, când cultele religioase au primit libertatea reală de organizare şi slujire în societatea românească, vechea tradiție filantropică a Bisericii a revenit în actualitate, încât astăzi Biserica Ortodoxă Română are peste 800 de instituţii, proiecte şi programe social-filantropice, fiind cel mai mare filantrop în societatea de azi. Cu toate acestea, nevoile sunt multiple, iar activitatea social-filantropică trebuie permanent susținută şi extinsă5, pentru a continua şi azi cultura dărniciei sau a generozităţii.

Adresăm mulțumiri domnului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la această sesiune științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor spirituale, a identității și demnității poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

1 Cf. Demetrios Constantelos, Byzantine Philantropy and social welfare, Rutgers University Press, New Jersey, 1968.

2 Enciclopedia României, Imprimeria Naţională, vol. III, Bucureşti, 1938, p. 521.

3 Dinu Giurescu, „Condica de porunci a vistieriei lui Brâncoveanu”, în Studii şi materiale de istorie medievală, vol. 5, Bucureşti, 1962, p. 202.

4 Dionisie Fotino, în Istoria Daciei, scrisă pe la începutul secolului al 19-lea, arăta cine şi cu ce sumă contribuia la cutia milelor: Domnia – 6.000 lei, în cote de câte 500 lei lunar, Mitropolitul ţării – 500 lei, ­Episcopul Buzăului – 200 lei, Episcopul Râmnicului – 300 lei, Episcopul Argeșului – 300 lei, de la mănăstirile mari 3.600 lei, de la mănăstirile mici 1.000 lei, precum şi suma de 15.000 lei reprezentând contribuția a câte 3 lei anual din partea fiecărui cleric (cf. Ibidem, p. 210).

5 Vezi cartea: Faptele iubirii milostive, ediţia a II-a, Editura BASILICA, Bucureşti, 2015.

Aniversarea Unirii Principatelor Române la Patriarhie

Joi, 23 ianuarie, Patriarhia Română în colaborare cu Academia Română au organizat o serie de evenimente pentru marcarea împlinirii a 161 de ani de la înfăptuirea „Unirii de bază”.

 

Aniversarea Unirii Principatelor Române a debutat la Catedrala Patriarhală cu săvârşirea ­Sfintei Liturghii, în cadrul căreia au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan ­Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie al Moldovei, dimpreună cu toţi cei care s-au ostenit pentru realizarea acestui ideal de veacuri al românilor.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române, a săvârşit slujba de Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională. La această slujbă de mulţumire au participat ­Preasfinţiţii Părinți Varlaam Ploieşteanul, Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, academicieni, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de teologie, studenți, elevi și credincioși. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei ­Patriarhale, condus de arhidiaconul Mihail Bucă.

În continuare, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul ­Mitropoliei s-a desfăşurat ceremonia ­depunerii coroanelor de flori din partea Patriarhiei Române şi a Academiei ­Române. Sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române: realizare, recunoaştere şi beneficii”, organizată de Academia Română în colaborare cu ­Patriarhia Română, a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit în deschidere cuvântul ­„Biserica a promovat unitatea, libertatea și demnitatea poporului român”.

În continuare, acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a ­explicat contextul istoric în care a avut loc actul unirii Principatelor Române de la 1859: „Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti în 1859 a fost actul nostru fundamental pentru constituirea edificiului politic unitar şi se încadrează în procesul european de structurare a statelor naţionale moderne. Cu alte cuvinte, românii au fost atunci înscrişi în şuvoiul principal al istoriei continentului european. Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman şi Imperiul Rus ­
n-au privit unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti cu simpatie, ci au privit-o cu îngrijorare şi au încercat chiar să o împiedice. Şi în ţările româneşti erau elemente ostile unirii: mai ales un ­nucleu mic de mari boieri moldoveni urmăreau mişcarea unionistă şi mutarea centrelor de putere la Bucureşti. Forţa unirii făcute sub Alexandru Ioan Cuza a stat în centralizare, pe care domnitorul şi-a asumat-o”.

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a arătat că actul unirii nu s-a petrecut ex abrupto, ci a fost un demers pregătit de-a lungul mai multor generaţii, promovat mai întâi la nivelul elitelor. „În relaţie directă cu trăsătura definitorie a istoriei naţionale, care a fost statalitatea, s-a conturat treptat de-a lungul secolelor medievale şi premoderne marele proiect al unităţii româneşti, cel mai însemnat din întreaga noastră devenire ca popor şi naţiune. Mentalul extracarpatic din veacurile anterioare a realizat individual, mai întâi, şi colectiv, apoi, apropieri ale românilor de o parte şi de alta a Milcovului, întâi la nivelul elitelor princiare, mai apoi la nivelul ­întregului popor. În mentalul românesc medieval se statornicise realitatea înrudirii feudalităţii moldave cu cea valahă, după 1400. La 1860, unirea a devenit nu doar o realitate instituţională, ci şi, cu mult mai important, una mentală”, a ­explicat acad. Răzvan Theodorescu.

De asemenea, acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române, a arătat faptul că din toate perioadele istoriei există mărturii de necontestat cu privire la identitatea de neam şi limbă şi a contactelor dintre populaţiile din cele două Principate: „Unirea Principatelor din 1859 şi Marea Unire din 1918 nu au reprezentat fructe ale hazardului. Colectivităţile româneşti şi-au menţinut unitatea ­lingvistică, culturală şi confesională, care au conferit omogenitatea spirituală, o pavăză eficientă împotriva încercărilor de asimilare preconizate de ocupanţii vremelnici ai ţinuturilor nord-dunărene. Conceptul unităţii etnice se coagulase în mare parte pe tradiţia descinderii comune din coloniştii romani. Pluralitatea statală nu a constituit o stavilă impenetrabilă în calea contactelor multilaterale dintre comunităţile româneşti”.

Ultima comunicare a sesiunii a fost susţinută de acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, care a elogiat personalităţile care au pregătit şi au realizat Unirea Principatelor de la 1859: „Generaţia care a pregătit unirea a făcut în aşa fel, încât programul lor s-a şi realizat în cel mai frumos şi mai surprinzător mod. Începând cu Bălcescu până la ­Kogălniceanu, erau toţi de aceeaşi vârstă. S-au născut la doi, trei ani distanţă, veneau din aceeaşi clasă socială. Aceşti oameni cu studii la universităţile europene s-au întors în ţară, au pornit o revoluţie, care nu a reuşit în plan politic, ci ideologic. În fond, actul din 1859 este rezultatul acestei explozii care s-a petrecut cu zece ani mai înainte; aceeaşi generaţie, aceiaşi oameni”.

În încheiere, acad. Ioan-Aurel Pop l-a pomenit pe Patriarhul Ecumenic Chiril Lukaris, care la anul 1629 a apărat ­unitatea de neam şi credinţă a românilor din Transilvania, răspunzând principelui maghiar Bethlen Gabor, care dorea ­omogenizarea confesională a locuitorilor transilvani.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit faptul că Unirea Principatelor, reformele lui Cuza şi demersurile pentru obţinerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române au suscitat un interes şi în lumea catolică, documentele privind aceste acte fundamentale pentru istoria românilor fiind incluse în lucrarea „Sacrorum Conciliorum Nova Et Amplissima Collectio”. În încheiere, Preafericirea Sa a mulţumit tuturor celor care s-au îngrijit de organizarea evenimentului şi celor care au participat la ­sesiunea de comunicări academice.

La final, toţi participanţii au primit în dar de la Preafericitul Părinte Patriarh volumul „Biserica Ortodoxă Română şi Unirea Principatelor: Omagiu aniversar la 160 de ani (1859-2019)”, publicat de Editura BASILICA a Patriarhiei Române.

 

Biserica a promovat unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit în deschiderea sesiunii solemne de comunicări științifice, organizată de Academia Română și Patriarhia Română, cu ocazia sărbătoririi a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, Palatul Patriarhiei, joi, 23 ianuarie 2020

 

La data de 24 ianuarie 1859, pe Dealul Mitropoliei, Adunarea Electivă a Munteniei, sub președinția ­Mitropolitului Nifon Rusailă (1850-1875), a votat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domnitor al Ţării ­Româneşti, după ce, la data de 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Moldova, sub președinția Mitropolitului ­Sofronie Miclescu (1851-1861), a ales același domnitor, realizându-se de facto Unirea Principatelor Române.

Momentul a însemnat încununarea unui întreg proces de deșteptare națională și de cristalizare a ideii de națiune, proces în care Biserica și-a adus o contribuție esențială. Unirea ­Principatelor Române a fost susținută de numeroși reprezentanți ai Bisericii: prin ierarhii ei și prin cei mai luminați preoți și monahi, prin egumeni, profesori de ­seminar, protopopi, teologi etc. Biserica a contribuit, ­deopotrivă în Moldova și în Țara ­Românească, la acest important moment al istoriei noastre. Printre cei mai de seamă susținători ai Unirii s-au numărat, alături de ­Mitropolitul Nifon Rusailă și Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei, arhimandritul Melchisedec Ştefănescu, ­membru în Divanul Ad-Hoc, arhimandritul Neofit Scriban, care a scris două dintre cele mai importante texte unioniste: Foloasele Unirii Principatelor şi Unirea și neunirea ­Principatelor.

La 24 ianuarie 1859, Mitropolitul Nifon Rusailă a fost cel care a anunțat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza și l-a proclamat Domnitor al Țării Românești. Mulțimea adunată pe Dealul Mitropoliei, precum și în împrejurimi, a fost cuprinsă de o bucurie de nedescris. Bucuria a fost vestită tuturor locuitorilor Capitalei de dangătul clopotelor Mitropoliei și al celorlalte biserici, „tot Bucureștiul era în picioare de la Filaret la Dealul Mitropoliei, până la Băneasa”1, nota un cronicar al vremii.

După unirea celor două Principate, acestea au continuat să aibă fiecare câte o Adunare legislativă. Mitropolitului Nifon Rusailă îi revine meritul de a fi propus, în ședința Adunării ­legislative a Țării Românești din 14-15 aprilie 1861, unirea celor două Adunări într-una singură.

Astfel, la data de 4 decembrie 1861 au fost desăvârșite toate eforturile realizării depline a unirii Principatelor Moldova şi Ţara Românească, rezultând un singur domnitor, o singură capitală (București), un singur guvern (sub conducerea lui Barbu Catargiu) și o singură Adunare legislativă sau Parlament. Președinția noului Parlament va fi împărțită de acum înainte între Mitropolitul Nifon Rusailă și Mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, până când cel dintâi va fi numit președintele ­Senatului2.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut multe reforme, unele privind în mod direct Biserica. Unele măsuri luate de el au creat neînțelegeri și nemulțumiri. Având un accentuat spirit reformator, Cuza a dorit să facă unele înnoiri, dar, după propria-i afirmație, el „n-a voit să facă rău Bisericii strămoșești, decât numai bine”3.

Unirea Principatelor Române a atras după sine și organizarea unitară a structurilor bisericești din toate provinciile românești, sub conducerea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, confirmat de Alexandru Ioan Cuza prin Legea din 18644.

În același timp, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, alături de ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii din Principatele Române, a făcut mai multe demersuri către Patriarhia Ecumenică pentru obținerea recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române5.

La 3 decembrie 1864, a fost promulgat Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale pentru afacerile religiei române, care prevedea, în primul articol, că „Biserica Ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, întru tot ce privește organizarea și disciplina”6. Era cel dintâi pas spre autocefalie. Pentru prima dată în istoria Țărilor Române, un text de lege prevedea în mod oficial independența Bisericii Ortodoxe ­Române.

În data de 11 februarie 1866, după cum se știe, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost silit să-și părăsească tronul. Dar lupta pentru dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române a continuat și s-a exprimat limpede în articolul 21 al Constituției statului român, promulgată la 30 iunie 1866 de domnitorul Carol I (1866-1914), prin care s-a precizat că „Biserica Ortodoxă Română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrându-și însă unitatea cu Biserica Ecumenică a Răsăritului în privința dogmelor” și ea are „o autoritate sinodală centrală pentru reglementarea chestiunilor canonice și disciplinare”7.

La data de 14 decembrie 1872, a fost promulgată Legea organică a Bisericii Ortodoxe Române, prin care se prevedea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române şi se hotăra constituirea Sfântului Sinod, menit „să păstreze unitatea dogmatică și canonică cu Biserica Răsăritului, precum și unitatea administrativă și disciplinară a Bisericii naționale”8. Totodată, legea conferea Mitropolitului Ţării Româneşti titlul onorific de Mitropolit Primat al României, fiind și președintele de drept și de fapt al Sfântului Sinod. Această lege a fost urmată apoi de un șir de regulamente menite să asigure poziția de independență a ­Bisericii noastre.

După încetarea din viață a Mitropolitului Primat Nifon ­Rusailă, marele Colegiu electoral (Cameră, Senat și Sfântul Sinod), la 31 mai 1875, l-a ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Primat al României pe Mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, fiind înscăunat la 15 iunie, același an9.

După proclamarea Independenței de stat a României, la data de 9 mai 1877, act consfințit apoi prin jertfele de sânge ale ostașilor români în războiul din 1877-1878 împotriva ­Imperiului Otoman, autoritatea și prestigiul României independente au crescut în ansamblul statelor europene. În anul 1881, România devine Regat, iar domnitorul Carol I devine rege. Odată cu prestigiul Regatului României a sporit și prestigiul Bisericii Ortodoxe Române, încât era necesară și recunoașterea formală a autocefaliei sale, mult timp refuzată de Patriarhia Ecumenică.

La data de 23 noiembrie 1882, Sfântul Sinod al Bisericii ­Ortodoxe din Regatul României şi-a asumat un „Act Sinodal”, învestit cu semnăturile tuturor ierarhilor țării și cu sigiliul ­Sinodului, prin care se susține, cu argumente istorice și teologice, necesitatea recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe ­Române10.

În acest Act Sinodal se trec în revistă legăturile dintre Biserica creștină de pe pământul românesc și Patriarhia ­Ecumenică, se vorbește despre întemeierea mitropoliilor în Țările Române și se evidențiază modul cum românii au apărat întotdeauna autonomia lor bisericească față de încercările ­arbitrare ale Constantinopolului de a le încălca: „Patriarhia constantinopolitană nu are nici o supremație asupra Bisericii Române, românii n-au primit botezul și învățătura creștină de la Constantinopol, nici pe întâii lor episcopi. Creștinătatea românilor este mai veche decât chiar existența Constantinopolului”11, oraş inaugurat în anul 330 de către împăratul Constantin cel Mare.

Însă, abia după 26 de ani de la Unirea Principatelor ­Române, la 25 aprilie 1885, Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea (1884-1886), care era mai deschis negocierilor cu ­ierarhia bisericească și cu autoritățile statului român, a trimis la București Tomosul de Autocefalie al Bisericii Ortodoxe Române12.

În Tomos se arată că recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române înseamnă şi recunoaşterea autorității ei canonice, egală cu autoritatea canonică a celorlalte ­Biserici-surori. De aceea, Sinodul Bisericii Ortodoxe ­Române autocefale este numit „Sinod frate în Hristos”.

Autoritatea supremă responsabilă de administrarea sau conducerea unei Biserici autocefale este Sfântul Sinod al acesteia, prezidat de un arhiepiscop, mitropolit sau patriarh. Sfântul Sinod al acestei Biserici nu este subordonat altei autorităţi eclesiale, dar Sfântul Sinod al unei Biserici autocefale trebuie să exercite această libertate totală de conducere bisericească având conştiinţa responsabilităţii directe în faţa lui Hristos, Capul Bisericii şi Arhiereul Veşnic, după cum se spune în Tomos:
„Aşadar după cum am deliberat în Sfântul Sinod, cel de pe lângă noi, al iubiţilor noştri fraţi în Sfântul Duh şi coliturghisitori, declarăm ca Biserica Ortodoxă din România să fie şi să se numească şi să se recunoască de către toţi neatârnată şi autocefală, administrându-se de propriul şi Sfântul său Sinod, având ca preşedinte pe Înaltpreasfinţitul şi Preastimatul Mitropolit al ­Ungrovlahiei şi Primat al României, cel după vreme, nerecunoscând în propria sa administraţie internă nici o altă autoritate bisericească, fără numai pe Capul ­Bisericii Ortodoxe celei una, sfântă, catolică şi apostolică, pe Mântuitorul Dumnezeu-Omul, Care este singura ­temelie şi piatra cea din capul unghiului, şi întâiul şi supremul şi veşnicul Arhiereu şi Arhipăstor”.

Prin urmare, putem spune că neatârnarea (adică independenţa) sau autocefalia Bisericii Ortodoxe Române faţă de orice autoritate bisericească din afară a existat din cele mai vechi timpuri, aşa cum au avut autocefalie de facto şi alte Biserici Ortodoxe în anumite epoci istorice, însă această autocefalie nu era recunoscută oficial de Patriarhia Ecumenică. În secolul al XIX-lea, autocefalia a fost mai întâi proclamată oficial printr-un decret al autorității de stat la 3 decembrie 1864, apoi de autoritatea bisericească din anul 1872, când s-a constituit Sfântul Sinod canonic al Bisericii Ortodoxe Române. Deci, Patriarhia Ecumenică a fost pusă în faţa unui fapt împlinit, iar actul de recunoaştere a autocefaliei din 25 aprilie 1885 a fost un act formal, o recunoaştere a unei stări de fapt existente deja de multă vreme. În Transilvania, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române a fost exprimată prin Statutul Organic al Mitropolitului Andrei Şaguna, din anul 1868. Aşadar, Biserica românilor ortodocşi din Principatele Române s-a bucurat, încă de la începutul organizării politice a statelor româneşti, de o libertate administrativă egală cu autocefalia. Pe baza condiţiilor naturale geografice, etnice şi istorico-politice în care şi-au desfăşurat activitatea, Mitropoliile din Principatele Române erau de fapt Biserici autocefale, constituite pe baze naţionale, păstrând însă legături dogmatice, canonice şi de cult cu Patriarhia ­Ecumenică şi cu toate celelalte Biserici Ortodoxe surori.

Anul acesta, 2020, se împlinesc 135 de ani de când Patriarhia Ecumenică din Constantinopol (azi Istanbul) – păstorită pe atunci de Patriarhul Ioachim al IV-lea – a recunoscut, după lungi şi dificile discuții, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Şi tot în acest an, în luna februarie, se împlinesc 95 de ani de când Biserica Ortodoxă Română Autocefală a fost ridicată la rangul de Patriarhie în anul 1925.

În concluzie, recunoașterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române a fost posibilă numai după Unirea Principatelor Române (în 1859), Independenţa României (în 1877) şi proclamarea României ca Regat (în 1881), iar ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie (în 1925) a fost posibilă numai după Marea Unire a tuturor românilor din anul 1918.

Prin toate aceste demersuri ale Statului Român şi ale Bisericii noastre au fost afirmate libertatea, unitatea şi ­demnitatea poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

  1. Pr. Mircea Păcurariu, „Atitudinea slujitorilor Bisericii Ortodoxe față de actul unirii Principatelor Române” în Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor, Ed. „Cuvântul Vieții”, București, 2009, p. 12 (articol publicat inițial în Biserica Ortodoxă Română, 1967, 1-2, pp. 73-94).
  2. Pr. Constantin Zăvoianu, „Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei și Unirea Principatelor”, în Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor, Ed. „Cuvântul Vieții”, București, 2009, p. 101.
  3. Pr. Ion Vicovan, „Alexandru Ioan Cuza și reformele bisericești”, în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, Ed. TRINITAS, Iași, 2002, p. 164.
  4. Constantin Drăgușin, „Legile bisericești ale lui Cuza Vodă şi lupta pentru canonicitate”, în Studii Teologice, 9 (1957), nr. 1-2,
    pp. 86-103.
  5. Întreaga corespondență a domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu
    Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în limbile greacă și română, se regăsește și în: Joanes Dominicus Mansi, Sacrorum Conciliorum Nova Et Amplisima Colectio, vol. 40, Akademische Druck – U. Verlagsanstalt, Graz, Austria, 1961, pp. 682-684, 686-688, 690-702.
  6. Monitorul Oficial nr. 273 din 6/19 decembrie 1864, pp. 1.297-1.298; Ioan M. Bujoreanu, Colecțiune de legiuirile României, vechi și noi, vol. I, partea a 2-a, București, 1873, pp. 1.789-1.791, în Autocefalia – libertate și demnitate, vol. I, Ed. ­BASILICA, București, 2010, p. 547.
  7. Ioan M. Bujoreanu, Colecțiune de legiuirile României, vechi și noi, vol. I, partea a 2-a, București, 1873, p. 14.
  8. „Legea organică a Bisericii Ortodoxe Române 1872”, în: Biserica
    Ortodoxă Română    , I (1874), nr. 1, pp. 82-83.
  9. Arhiva Mitropoliei Ungrovlahiei, dos. 115/1875, f. 3-14; Biserica
    Ortodoxă Română    , II (1875), nr. 9 , pp. 612-623.
  10. Biserica Ortodoxă Română, VII (1883), nr. 7 (iulie), p. 568.
  11. Biserica Ortodoxă Română, VI (1882), nr. 12 (decembrie),
    pp. 738-757.
  12. Arhiva Sfântului Sinod, dos. 78/1885, f. 21-22; Biserica Ortodoxă Română, IX (1885), nr. 5 (mai), pp. 341-344; Acte privitoare la
    autocefalia Bisericii Ortodoxe Române,     Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, București, 1885, pp. 13-14.

 

 

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Naționale

De-a lungul anului 2019, pe șantierul Catedralei Naționale au lucrat în schimburi între 400 și 600 de oameni, numărul variind în funcție de importanța fazelor de construcție. Deoarece sezonul rece în care ne aflăm nu a ridicat probleme meteorologice, graficul lucrărilor a putut fi respectat atât la exterior, cât și în interior.

 

În perioada decembrie 2019 – februarie 2020, echipele de muncitori au realizat progrese importante pe șantierul Catedralei Naționale, care, după finalizarea structurii de rezistență a corpului principal al edificiului, tencuirea și placarea cu piatră a coloanelor exterioare, au culminat cu demararea lucrărilor de tencuire și apropierea de finalizare a acoperișului turlei „Pantocrator”. Diametrul cupolei este de 18 metri, înălțimea de 9 metri, iar forma este de semisferă. La exterior se lucrează în continuare la porticurile amplasate în dreapta și în stânga edificiului și la ­subsolurile adiacente din partea de nord și de est a catedralei.

Stadiul lucrărilor pe șantierul ­Catedralei Mântuirii Neamului ne-a fost prezentat de inginerul Vlad Florin ­Popescu. „În interior se lucrează la conca Altarului, la finalizarea icoanei Maicii Domnului și la tencuiala din partea de jos. La exterior lucrăm la structura subsolurilor adiacente, în speță pe partea de nord-est, iar sus finalizăm acoperișul la turla Pantocrator, în măsura în care se mai poate lucra. Se mai lucrează în zona spațiului liturgic exterior la porticele nord și sud”, ne-a spus ing. Vlad Florin Popescu.

În interior, în jurul icoanei Maicii ­Domnului din absida Altarului a fost realizat un tron inspirat din ceremonialul imperial bizantin, iar în cele două laturi au fost montate icoanele în mozaic ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. De asemenea, scenele „Împărtășirea ­Apostolilor” și „Cortul Mărturiei” au fost finalizate. În continuare se lucrează la partea de font și la proiectul iconografic al catedralei, cu toate scenele care vor face parte din acest ansamblu.

Despre lucrările care se desfășoară în prezent atât în atelier, cât și în catedrală, precum și despre stadiul acestora ne-a vorbit pictorul bisericesc Daniel Codrescu. „Mai avem foarte puțin și finalizăm bolta Altarului, care are o suprafață foarte mare, de aproximativ 950 mp. Între timp, am avansat lucrările pentru pereții verticali, unde sunt suprafețe foarte mari. În momentul de față avem finalizate cele două scene din absida Altarului: «Cortul Mărturiei» și «Împărtășirea Apostolilor». Au început lucrările la celelalte scene mai mici, dar deocamdată lucrăm la ornamente, la tot ce înseamnă partea de decor. De asemenea, am făcut câteva propuneri pentru zona cornișei, de la zona +27 m. În principiu, mergem înainte cu iconografia de la zona Altarului. În șantier avem o echipă de 8 persoane care montează ce se realizează, iar restul efectivului de 30 de persoane lucrează în atelier, special pentru acest proiect”, ne-a explicat pictorul Daniel Codrescu.

Catedrala Națională va avea lungimea de 126,10 metri, lățimea (la abside) 67,70 m, iar înălțimea de 120 m. Construcția catedralei este alcătuită din două componente principale: prima este formată din nivelurile superioare situate peste cota ±0,00 și a doua parte este formată din nivelurile inferioare situate sub cota ±0,00.

Pentru mai multe detalii despre etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, despre arhitectura edificiului, dar și despre simbolismul acestuia, cei interesați pot accesa site-ul catedralaneamului.ro.

„Ziarul Lumina”, la ceas aniversar

Vineri, 7 februarie, s-au împlinit 15 ani de apariție neîntreruptă a „Ziarului Lumina” al Patriarhiei Române, primul cotidian creştin din România. În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc joi, 6 februarie 2020, un moment festiv în cadrul căruia a fost vernisată expoziţia de fotografie „File de album cotidian: Ziarul Lumina (2005-2020)” şi au fost prezentate cele mai recente titluri apărute în Colecţia „Media Christiana”, Seria LUMINA, a Editurii TRINITAS a Patriarhiei Române. Cu această ocazie, angajații de la „Ziarul Lumina” au fost binecuvântați de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul intitulat „Ziarul Lumina, 15 ani de jurnalism creştin în slujirea Bisericii şi a societăţii de azi”.

 

Ziua de 7 februarie reprezintă un moment de referinţă pentru presa bisericească din ţara noastră. La această dată, în anul 2005, cu binecuvântarea şi prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, avea loc lansarea primului număr al ­cotidianului „Ziarul Lumina”. La 15 ani de la acest moment istoric, a fost organizat un eveniment festiv în Sala „Europa ­Christiana” a Palatului Patriarhiei. Au participat Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul,
Episcopi-vicari patriarhali, membri ai Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, reprezentanţi ai Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ostenitori şi colaboratori ai Publicaţiilor LUMINA ale Patriarhiei Române, precum şi alţi invitaţi.

Părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicaţiilor LUMINA, a rostit un cuvânt de bun venit, în care a arătat faptul că de 15 ani „Ziarul Lumina” este o prezenţă importantă a Bisericii în societate: „Data de 7 februarie 2005 are o semnificaţie deosebită în istoria Bisericii şi în istoria presei bisericeşti pentru că în acea zi s-a înfiinţat «Ziarul Lumina». În cei 15 ani de apariţie, cotidianul a slujit, cu mijloacele specifice presei scrise, misiunea Bisericii în societate. «Ziarul Lumina» este un cotidian al Bisericii, dar deschis către societate”.

De asemenea, părintele consilier ­patriarhal a mulţumit Întâistătătorului Bisericii noastre pentru fondarea cotidianului, dar şi pentru purtarea de grijă permanentă pentru ca acest mijloc de ­comunicare al Bisericii să ducă peste timp, prin cuvânt şi imagine, mesajul Evangheliei în societate.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Ziarul Lumina, 15 ani de jurnalism creştin în slujirea ­Bisericii şi a societăţii de azi”.

În continuare, directorul Publicaţiilor LUMINA, părintele Nicolae Dascălu, a prezentat cele mai noi titluri apărute în Colecţia „Media Christiana”, seria ­LUMINA a Editurii TRINITAS a ­Patriarhiei Române. Părintele Dascălu a subliniat faptul că această colecţie este produsul colaborării Publicaţiilor ­LUMINA cu celelalte sectoare ale Administraţiei Patriarhale, titlurile prezentate fiind ultimele dintre cele 20 de lucrări apărute în această serie. Prima lucrare este semnată de arhidiaconul Adrian ­Sorin Mihalache, fiind intitulată „Eşti ceea ce trăieşti. Câteva date recente din neuroştiinţe şi experienţele duhovniceşti ale Filocaliei”. Despre aceasta, părintele consilier a spus că „este o carte foarte căutată în ţară şi în străinătate, recomandată tuturor celor care doresc să studieze relaţia dintre teologie şi ştiinţă, dintre credinţă şi raţiune, dintre experienţele filocalice şi cercetările din ştiinţa modernă”.

A doua lucrare a fost „Texte în contexte. O lectură a lumii printre rânduri de ziar” a părintelui asist. dr. Cosmin Pricop. Sub acest titlu sunt reunite mai multe editoriale scrise de autor în perioada de activitate în cadrul redacţiei cotidianului, care dau perspective creştine asupra multor probleme actuale din zilele noastre văzute de un tânăr teolog.

Cea de-a treia lucrare, „Patriarhul ­Justinian în lumina vremurilor. Interviuri comemorative”, adună mai multe interviuri realizate de părintele diacon ­Alexandru ­Briciu, redactorul-şef al ­„Ziarului Lumina”.

Ultima dintre cele patru cărţi prezentate este şi cea mai recentă apariţie în serie. Intitulată „Medicamente împotriva patimilor. Sfaturi practice”, lucrarea părintelui Adrian Agachi explorează literatura patristică şi o pune în legătură cu lumea contemporană.

Ultima parte a momentului festiv a fost dedicată vernisajului expoziţiei „File de album cotidian: Ziarul Lumina (2005-2020)”, cuprinzând 50 de fotografii realizate pentru apariţia în paginile ziarului, dar şi ale celorlalte publicaţii ale Patriarhiei Române. Cadrele expuse reprezintă o selecţie din arhiva de peste 100.000 de fotografii a ziarului, acumulate în cei 15 ani de activitate neîntreruptă. Lucrările expuse sunt realizate de fotografii ziarului, Mihnea Păduraru, Luigi Ivanciu și alți colaboratori și ostenitori.

 

Reprezentanţii ASCOR în vizită la Patriarhul României

Reprezentanţii filialelor Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR) din toată ţara, însoţiţi de părintele conf. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, au fost primiţi duminică, 12 ianuarie 2020, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală. Evenimentul a avut loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de existență ai asociației studențești creștine.

 

Înainte de întâlnirea cu Patriarhul României, reprezentanţii filialelor ASCOR din țară au participat în Catedrala Patriarhală la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de slujitori. La final au mers la Reședința Patriarhală pentru a primi binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii noastre.

Cu această ocazie, părintele conf. dr. Nicuşor Beldiman i-a mulţumit Patriarhului României pentru binecuvântarea acordată în vederea desfăşurării lucrărilor Consiliului Naţional al ASCOR la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, precum şi pentru primirea reprezentanţilor ASCOR la Reşedinţa Patriarhală.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a apreciat activitatea bogată şi dinamică a membrilor ASCOR: „De 30 de ani nu s-a întrerupt activitatea acestei asociaţii. Această lucrare trebuie intensificată şi trebuie mai multă cooperare şi coordonare. Trebuie să aveţi mai multă informare reciprocă despre activităţile din diferite filiale (…). La nivel de eparhii, la nivel local se pot organiza pentru întărirea comuniunii, solidarităţii şi frăţietăţii ­diferite activităţi, iar acestea vor fi ­transmise prin Radio TRINITAS, ­TRINITAS TV şi «Ziarul Lumina»”.

Patriarhul României a amintit apoi de realizarea la tipografiile Patriarhiei Române a unui album aniversar şi a unui volum aniversar, ambele dedicate împlinirii a 30 de ani de existenţă ai Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a oferit daruri reprezentanţilor filialelor ASCOR din România.

Consiliul Național al Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români s-a întrunit sâmbătă, 11 ianuarie, la ­Facultatea de Teologie Ortodoxă din ­Bucureşti. Pe agenda întâlnirii s-au aflat discuţii despre noul statut ASCOR, centralizarea rapoartelor de activitate din anul 2019, precum şi pregătirea sărbătoririi a trei decenii de existență a asociaţiei. „Dumneavoastră sunteţi un model pentru ceilalţi. Este o cinste să fiţi reprezentanţii tuturor studenţilor din ţară, dar este şi o responsabilitate, pentru că sunteţi cei ­dintâi misionari”, a spus părintele Nicuşor Beldiman la acest eveniment.

ASCOR a fost înfiinţată în 14 iunie 1990 în Bucureşti. Membri ai ASCOR din toată ţara au marcat trecerea în cel de-al 30-lea an de activitate în tabăra de iarnă de la Putna.

Ședința anuală a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

În Sala Sfântului Sinod din Reședința Patriarhală, membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor s-au întrunit sâmbătă, 1 februarie 2020, în ședință de lucru. Lucrările au fost precedate de slujba de Te Deum oficiată în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

 

Ședința anuală a Adunării eparhiale a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a prezentat raportul general privind activitățile desfășurate în Arhiepiscopia Bucureștilor în anul 2019, intitulat „Valori perene și probleme prezente ale satului românesc”.  Întâlnirea a continuat la nivelul comisiilor de lucru pentru examinarea rapoartelor primite de la sectoarele Administrației eparhiale: ­Comisia administrativ-biseri­cească; ­Comisia culturală și educațională; ­Comisia economică, bugetară și patrimonială; Comisia social-filantropică și Comisia organizatorică, juridică și de validare.

În paralel cu lucrările comisiilor, în Sala Sinodală a avut loc o ședință de lucru cu părinții protopopi, care au prezentat câte un scurt raport cu propuneri de proiecte și programe pentru anul 2020, în conformitate cu tematica Anului omagial al pastorației părinților și ­copiilor și a Anului comemorativ al ­filantropilor ortodocși români.

Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor a supus la vot rapoartele prezentate, raportul privind activitatea financiar-contabilă desfășurată pe anul 2019 și proiectul de buget pentru anul 2020.

La ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucu­reștilor au participat Preasfințiții Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, membrii Permanenței Consiliului eparhial, exarhii mănăstirilor, precum și protoiereii celor 13 protopopiate din București și din județele Ilfov și Prahova.

Conform Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea eparhială este ­organismul deliberativ pentru toate ­problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei. Aceasta se compune din 30 de reprezentanți ai clerului și ai credin­cioșilor mireni, în proporție de o treime clerici și două treimi mireni.

 

 

Valori perene și probleme prezente ale satului românesc

Raport general privind activitățile desfășurate în Arhiepiscopia Bucureștilor în anul 2019

Preasfințiile Voastre,
Preacuvioși/Preacucernici părinți,
Stimați membri ai Adunării eparhiale,

 

Anul 2019 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești. Prin urmare, activitățile mai importante ale Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul trecut s-au înscris în prevederile programului-cadru transmis de Cancelaria Sfântului Sinod tuturor eparhiilor Patriarhiei Române, așa cum reiese din rapoartele de activitate ale sectoarelor Centrului eparhial.

Astfel, în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor funcționează 13 protopopiate, care totalizează un număr de 712 parohii (331 urbane și 381 rurale) și 42 de filii. La acestea se adaugă un număr de 42 de unități monahale (35 mănăstiri și 7 schituri) și 530 cimitire parohiale și mănăstirești, precum și un cimitir eparhial. Numărul total de clerici care-și desfășoară activitatea în Arhiepiscopia Bucureștilor este de 1.612 persoane. Dintre care: 1.128 clerici în parohii și filii, 150 clerici în mănăstiri, 122 clerici de caritate și 212 clerici îmbisericiți. Aceștia deservesc un număr de aproximativ 3 milioane de creștini ortodocși estimați la nivelul municipiului București și al județelor Ilfov și Prahova1. În anul 2019 au fost oficiate 21.372 botezuri, 10.052 cununii și 19.540 înmormântări.

În anul 2019 au fost hirotoniți 23 de preoți și 13 diaconi, care au fost numiți în posturile vacante prin concurs. De asemenea, au fost hirotesiți întru duhovnic 26 de preoți. În ceea ce privește personalul monahal, în anul 2019 au fost închinoviați un număr de 15 viețuitori, au fost săvârșite 8 tunderi în monahism, șase tunderi în treapta de rasofor și au fost hirotoniți trei ieromonahi și un ierodiacon, numărul total al viețuitorilor din mănăstiri fiind de 696 de ­persoane.

 

Activitatea administrativ-pastorală
și economică-patrimonială

În anul 2019, în Arhiepiscopia Bucureștilor au fost târnosite 10 biserici și sfințite cu agheasmă alte 4 locașuri de cult. La acestea se adaugă punerea pietrei de temelie pentru 4 ­biserici noi, lucrările de construire a 46 de biserici și 23 de capele, lucrările de consolidare și restaurare la 112 ­biserici și 5 capele, precum și lucrările de pictare sau restaurare a picturii la 254 biserici. Anul trecut au fost recepționate lucrările de pictură la 38 de biserici.

În anul 2019, totalul cheltuielilor privind construirea, ­restaurarea, consolidarea sau pictarea locașurilor de cult a fost de aproximativ 65 milioane de lei.

În contextul Anului omagial al satului românesc, al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari, au fost intensificate activitățile administrativ-misionare prin înființarea unor noi parohii și încredințarea oficiului de paroh unor clerici cu rezultate frumoase din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La acestea se adaugă sfințirea noilor sedii ale protopopiatelor Vălenii de Munte și Ilfov Nord; mai precis, sediul din orașul Vălenii de Munte (județul Prahova) și, respectiv, sediul din orașul Otopeni, județul Ilfov.

Cu prilejul vizitei Sanctității Sale Papa Francisc la Palatul Patriarhiei și la Catedrala Mântuirii Neamului (Catedrala Națională), Arhiepiscopia Bucureștilor a contribuit efectiv la buna desfășurare a evenimentului, împreună cu Patriarhia Română.

Din punct de vedere economic, Fabrica de lumânări ­Făclia Sfinților Români și Serviciul colportaj ale Arhiepiscopiei Bucureștilor au oferit suportul financiar major pentru activitățile multiple ale Centrului eparhial, ele fiind principalele surse de venituri constante în anul 2019.

Cooperativa agricolă Via Domnului a raportat pentru anul 2019 o ușoară creștere a distribuției de vin, corelată cu creșterea cererii din partea eparhiilor care nu dețin suprafețe viticole. Soiul de vin Cabernet Sauvignon, produs cu respectarea normelor europene în domeniu, a primit Medalia de Argint la concursul International Wine Contest Bucharest – Ediția 2019.

Veniturile financiare obținute de Arhiepiscopia Bucureștilor din activitățile sale economice sunt folosite pentru susținerea multiplelor sale activități culturale, misionare, educaționale sau social-filantropice, desfășurate anual.

De asemenea, o mare parte a acestor venituri au fost direcționate pentru susținerea lucrărilor de  edificare a ­Catedralei Mântuirii Neamului (3.027.098,00 lei), precum și pentru susținerea instituțiilor media misionare centrale bisericești: Radio TRINITAS (980.000,00 lei) și TV TRINITAS (1.844.265,00 lei).

În aceste domenii, Arhiepiscopia Bucureștilor a fost și în anul 2019 fruntașă între eparhiile Patriarhiei Române.

 

Activitatea cultural-misionară și educațională

În anul 2019, la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au fost publicate mai multe lucrări cu referire principală la tematica Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și a Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești, dar și lucrări de îndrumare pastorală, monografii, pliante și broșuri, precum și Calendarul creștin-ortodox pentru anul 2020.

În ceea ce privește învățământul teologic, la încheierea anului universitar 2018-2019 erau înscriși la toate specializările Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București 830 de studenți. La aceștia se adaugă 471 de masteranzi și doctoranzi. Pentru anul școlar 2018-2019, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Nifon Mitropolitul din București au fost înscriși 173 de elevi. În cadrul aceleiași instituții funcționează Școala Postliceală Sanitară Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina,  pentru anul școlar în curs fiind înscriși 280 de elevi și eleve. De asemenea, la ­Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sfânta Filofteia – Mănăstirea Pasărea au fost înscrise 88 de eleve. În învățământul religios din școlile de stat de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor activează 778 de profesori de religie, care desfășoară o activitate didactică și spirituală foarte necesară și benefică în rândul tinerilor. De asemenea, organizațiile tinerilor ortodocși din arhiepiscopie au desfășurat multiple activități tematice culturale, spirituale, filantropice și practice, în mod special fiind organizate mai multe tabere de copii și tineri, îndeosebi în mediul rural.

 

Activitatea social-filantropică

Arhiepiscopia Bucureștilor, prin multiplele sale instituții de asistență socială și medicală aflate în subordinea sa, precum și prin toate unitățile bisericești din cuprinsul eparhiei, a avut ca obiective în anul 2019 continuarea și menținerea proiectelor și programelor existente, precum și dezvoltarea altora noi. Astfel, în anul 2019 au fost continuate și inițiate mai multe programe și proiecte sociale pentru categorii defavorizate, spre exemplu: construirea unui nou centru de zi pentru copii cu deficiențe de auz în București, extinderea Centrului de zi pentru copii din orașul Urlați, construirea a trei case de tip familial pe lângă Mănăstirea Turnu, continuarea proiectului Banca de alimente din Protoieria Sector 6 Capitală.

Valoarea totală a ajutoarelor materiale și financiare acordate în anul 2019 a fost de aproximativ 8,4 milioane de lei (8.373.345,05 lei).

Această sumă nu cuprinde programul „Masa Bucuriei” în Arhiepiscopia Bucureștilor (1.295.878,21 lei) și nici cheltuielile legate de multiplele activități caritabile ocazionale sau tradiționale ale parohiilor în favoarea persoanelor aflate în ­dificultate, care nu au fost cuantificate financiar.

În încheiere, mulțumim tuturor persoanelor, comunităților și instituțiilor locale și centrale care au ajutat Arhiepiscopia Bucureștilor în multiplele sale activități pastorale, edilitare și social-filantropice în anul 2019 și ne rugăm Preasfintei Treimi să le dăruiască sănătate și fericire, pace și bucurie, precum și mult ajutor în toată fapta cea bună.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă

1 Conform datelor INS, municipiul București are 2.139.439 de locuitori, județul Ilfov 444.021 de locuitori și județul Prahova 789.935 de locuitori. Toate cele trei unități teritoriale au un total de 3.373.395 de locuitori. La acest număr a fost aplicat procentul de 87% ortodocși declarați la ultimul recensământ (2011), rezultând un număr de 2.934.853 de creștini ortodocși.

 

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, cetățean de onoare al județului Iași

Unirea Principatelor Române a fost marcată de Consiliul Ju­de­țean Iași printr-un eveniment ­intitulat „24 ianuarie, Vrerea Nației Române”, desfășurat vineri la Palatul Culturii. În cadrul ­acestuia, Înaltpreasfințitului ­Părinte Teofan, Mitropolitul ­Moldovei și Bucovinei, i-a fost înmânat titlul de cetățean de onoare al jude­țului Iași. Totodată, au primit această distincție Exce­lența Sa Petru Gherghel, Episcop emerit al Episcopiei Romano-Catolice de Iași, și Lucian Flaișer, fost pre­șe­dinte al Consiliului Județean Iași.

„Adresez mulțumire domnului președinte și colegilor săi din Consiliul Județean pentru acest gând de a onora Mitropolia Moldovei și Bucovinei și primul și umilul ei slujitor. Închin această distincție marilor mitropoliți ai Moldovei și Țării Românești, Sofronie și Nifon, care în ianuarie 1859 au prezidat cele două adunări elective de la Iași și de la București, propunându-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite. Să ne dăruiască Dumnezeu să avem gândul lor și al celorlalți făuritori ai Unirii care, de acolo de sus, ne privesc și așteaptă de la noi să păstrăm și să întregim moștenirea de la 1859”, a spus IPS Părinte Teofan în cuvântul de mulțumire.

Evenimentul „24 ianuarie, ­Vrerea Nației Române“ a cuprins momente dedicate special acestei zile cu însemnătate istorică pentru România, susținute de Ansamblul „Constantin Arvinte” al Consiliului Județean Iași, de Filarmonica Moldova, Opera Națională Română Iași, precum și de invitați din Republica Moldova și Ucraina.

Mitropolitul Ardealului și președintele Academiei Române, cetățeni de onoare ai județului Brașov

Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, ­Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a primit vineri, 21 februarie, titlul de cetățean de onoare al județului Brașov. Ceremonia de acordare a titlului a avut loc în Sala Festivă a ­Colegiului Național „Andrei Șaguna” din Brașov, în prezența autorităților centrale, județene și locale.

Titlul de cetățean de onoare al județului Brașov a fost acordat în cadrul aceleiași ceremonii și președintelui Academiei Române, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop. Au fost prezenți la eveniment ­directorul Colegiului Național „Andrei Șaguna”, Brașov, prof. Cezar Boghici, care a deschis evenimentul prin prezentarea celor două personalități cinstite de reprezentanții județului Brașov, ministrul apelor, pădurilor și mediului, Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, primarul municipiului Brașov, George ­Scripcaru, precum și alți invitați.

În sala festivă a instituției de învățământ din Brașov au fost prezenți numeroși preoți, personalităţi locale şi judeţene, tineri elevi și alţi invitați.

Autoritățile prezente au transmis mesaje de ­felicitare și au prezentat activitatea celor doi noi cetățeni de onoare ai județului Brașov. Părintele Mitropolit Laurenţiu le-a mulțumit autorităților județului Brașov pentru titlul acordat și le-a oferit icoane, cărți și alte daruri.

 

30 de ani de la hirotonia întru arhiereu a Mitropolitului Andrei

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a organizat luni, 24 februarie, un eveniment cultural dedicat împlinirii a 30 de ani de la hirotonia întru arhiereu a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

 

Evenimentul a avut loc la ­Muzeul Mitropoliei Clujului, aflat la demisolul Catedralei Mitropolitane din Piața „Avram Iancu”, în prezența a șapte ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, a numeroși clujeni, tineri, teologi, profesori.

Împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei, au fost prezenți ­ur­mătorii ierarhi: Înaltpreasfințitul ­Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul ­Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al ­Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și Preasfințitul Părinte Timotei ­Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei ­Maramureşului şi Sătmarului.

În cadrul evenimentului a fost prezentat și lansat volumul „Crăciunul și Paștile aduc bucuriile”, apărut la Editura Renaș­terea a Arhiepiscopiei Vadului, ­Feleacului şi Clujului, care conține ­pastoralele Înalt­preasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul ­Clujului, adresate credincioșilor în cei 30 de ani de arhierie.

Cartea a fost apreciată și prezentată publicului de către președintele Academiei Române și rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, acad. Ioan Aurel Pop, actorul Dorel Vișan și pr. lect. dr. Liviu Vidican-Manci, directorul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și profesor la Catedra de Omiletică-Catehetică a Facultății de Teologie Ortodoxă.

De asemenea, printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, care a vorbit despre conținutul pastoralelor incluse în volumul lansat, precum și despre amintirile care-l leagă de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, la 30 de ani de arhierie.

Pianistul Mihai Diaconescu, asistent universitar la Academia Națională de ­Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a susținut un recital de pian.

 

Mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate în cei 30 de ani de misiune arhierească

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, ­Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și ­Clujului și Mitropolitul Clujului, Mara­mureșului și Sălajului, a oficiat marți, 25 februarie, Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, înconjurat de un sobor de arhierei, preoți și diaconi.

Alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, din sobor au făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Prea­sfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Prea­sfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, Prea­sfințitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi ­Sătmarului, preoţi şi diaconi. De asemenea, la slujbă a participat și Prea­sfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraş.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a subliniat că un ierarh îl are pe Iisus Hristos ca model suprem.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul facultății. Cu prilejul acestei aniversări, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și ­Sătmarului, a transmis Înalt­prea­sfințitului Părinte Andrei un cuvânt de felicitare din partea Sinodului mitropolitan. Mesajul a fost citit la finalul Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramu­reșului și Sătmarului. De asemenea, Părintele Mitropolit Andrei a primit o icoană cu Maica Domnului și un aranjament floral. Momentul festiv ­s-a încheiat cu un polihroniu.

IPS Părinte Mitropolit Andrei a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate ­binefacerile revărsate în cei 30 de ani de misiune arhierească, precum și tuturor celor prezenți pentru participarea la eveniment. La slujbă au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor, ai mediului academic, studenți teologi şi elevi seminariști, fii duhovnicești, preoți din cadrul eparhiei și alți invitați.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a fost hirotonit Arhiereu-vicar pentru ­Episcopia de Alba Iulia la 25 februarie 1990, în ­Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, de către un sobor de ierarhi condus de vrednicul de pomenire Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului. În 4 martie același an a fost numit ­Episcop-locotenent al Episcopiei Alba ­Iuliei, iar din luna iunie a devenit Episcop titular. În 16 iulie 1998, Episcopia Alba Iuliei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de ­Arhiepiscop. În data de 18 martie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române l-a ales în scaunul ­vacant de ­Arhiepiscop al Vadului, ­Feleacului şi ­Clujului şi Mitropolit al ­Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi a fost instalat de către Preafericitul ­Părinte Patriarh ­Daniel la data de 25 martie 2011, de praznicul Bunei Vestiri, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Arhiepiscopul Dunării de Jos a sărbătorit trei decenii de slujire arhierească

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a sărbătorit marți, 18 februarie 2020, împlinirea a 30 de ani de la hirotonia sa întru arhiereu.

 

Pentru marcarea acestui moment deosebit și pentru a aduce mulțumire lui Dumnezeu, Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Sfânta ­Liturghie în fosta Catedrală Episcopală din Galați, Biserica „Sfântul Ierarh ­Nicolae”, înconjurat de un sobor de slujitori din care au făcut parte foști și actuali consilieri eparhiali, precum și alți preoți și diaconi. În cadrul sfintei slujbe, ­chiriarhul i-a pomenit în mod deosebit pe ierarhii care l-au îndrumat și care ­l-au hirotonit întru arhiereu, trecuți la Domnul: Patriarhul Teoctist, Mitropolitul Antonie al Ardealului, Arhiepiscopul ­Antim al Tomisului și Dunării de Jos, Episcopul-vicar Lucian al Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos și Arhiereul-vicar Gherasim al Episcopiei Buzăului și Vrancei, precum și pe toți slujitorii, ctitorii și ostenitorii sfântului locaș, adormiți în Domnul. La Sfânta ­Liturghie au participat protoierei, preoți profesori, precum și alți preoți și credincioși.

După Sfânta Liturghie, părintele ­Eugen Drăgoi, directorul Editurii eparhiale și fostul consilier cultural, a rostit un cuvânt de felicitare și de mulțumire, în care a evocat momentul aniversat, aspecte din slujirea pastoral-misionară de 30 de ani a chiriarhului Dunării de Jos.

De asemenea, Înaltpreasfințitul ­Părinte Arhiepiscop Casian a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a subliniat frumusețea și responsabilitatea ­slujirii arhierești, dar și greutățile ei, mulțumind tuturor celor care au fost alături de Înaltpreasfinția Sa cu jertfelnicie pentru zidirea sufletească a credincioșilor din eparhie.

În continuare, în Catedrala Arhiepiscopală din oraş, Preasfinţitul Părinte ­Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a săvârşit slujba de Te Deum, ca mulţumire pentru binefacerile pe care Dumnezeu le-a revărsat peste chiriarhul Dunării de Jos şi peste eparhia pe care o păstoreşte. La sfârşitul acestei slujbe, arhiereul basarabean a dat citire cuvântului de felicitare transmis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu ocazia împlinirii celor 30 de ani de la hirotonia întru arhiereu a Arhiepiscopului Dunării de Jos şi a rostit un cuvânt de felicitare în care a elogiat activitatea dinamică şi susţinută de păstorire a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian.

În încheiere, chiriarhul Dunării de Jos a mulţumit Preasfinţitului Părinte ­Episcop Veniamin pentru cuvânt şi pentru săvârşirea slujbei de Te Deum, precum şi tuturor celor prezenţi la acest eveniment aniversar deosebit.

De asemenea, în semn de binecuvântare şi prețuire pentru lucrarea desfăşurată în parohii şi în familiile lor cu mulţi copii, trei preoţi au primit din partea chiriarhului Dunării de Jos Distincţia eparhială „Vrednicia Andreiană”, pentru clerici. Totodată, pentru sprijinul şi implicarea în lucrările de restaurare, consolidare şi înfrumuseţare a Catedralei Arhiepiscopale din Galaţi, trei ingineri filantropi au primit din partea ierarhului Dunării de Jos Distincţia eparhială „Vrednicia Andreiană”, pentru ­mireni.

Hirotonia Preasfinţitului Părinte Benedict Bistriţeanul

Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a fost hirotonit duminică, 23 februarie, în cadrul Sfintei Liturghii din Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne), la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. Sâmbătă, 22 februarie, după încheierea Vecerniei Mari, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca a avut loc slujba ipopsifierii – solemnitatea vestirii şi chemării la treapta arhieriei a Preasfinţitului Părinte Benedict Vesa.

 

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte ­Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul ­Clujului, Maramureşului şi Sălajului, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Prea­sfin­ţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Părinte ­Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul ­Devei și Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ­Europei de Nord, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, şi Preasfinţitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, preoţi şi diaconi. La Sfânta Liturghie a fost prezent şi Preasfinţitul Părinte Vasile ­Someşeanul. Răspunsurile la slujbă au fost oferite de corul Catedralei Mitropolitane, sub conducerea pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei, care a amintit semnele anunţate în Sfânta Scriptură privind venirea Mântuitorului Iisus Hristos la Înfricoşătoarea Judecată şi care va oferi fiecăruia răsplată după faptele sale.

Gramata transmisă de către Prea­fericitul Părinte Daniel, Patriarhul ­Bisericii Ortodoxe Române, a fost citită de Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului.

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învăţătură, intitulat „Episcop misionar şi cunoscător al problemelor din lumea actuală”.

„Părintele Episcop-vicar Benedict ­Vesa Bistriţeanul porneşte astăzi la misiune într-o lume cu multe probleme şi dificilă, însă avem nădejdea că Cel ce ­l-a chemat la misiune îl va ajuta, de aceea mi-am pus începutul cuvântului cu acest verset: «Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi», cuvintele Păstorului celui mare, cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos care ne cheamă la misiune pe noi, păstorii cei mici”, a spus ierarhul.

Părintele Mitropolit Andrei a amintit, între altele, cu nostalgie, cum l-a remarcat, pe vremea când a păstorit Eparhia Alba Iuliei, pe tânărul Valentin Vesa şi pe familia sa, în care tatăl său, preotul Ioan Vesa, slujea într-o localitate de pe Valea Arieşului.

„Toate i le punem la suflet Părintelui Benedict Bistriţeanul acum, când a primit dumnezeiescul har al arhieriei şi îi urăm, în calitate de Arhiepiscop şi ­Mitropolit al său, să se lupte lupta cea bună, şi-i zicem, dimpreună cu Sfântul Pavel: «Nimeni să nu dispreţuiască ­tinereţile tale şi fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia» ­(1 Timotei, 4:12). Îl rugăm pe Dumnezeu ca armonioasa noastră lucrare să fie spre folosul clerului şi credincioşilor din această arhiepiscopie”.

De asemenea, Părintele Mitropolit Andrei a citit un mesaj din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care i-a oferit Preasfinţitului Părinte Benedict Bistriţeanul o cruce şi care i-a urat o păstorire frumoasă şi o misiune rodnică.

Au mai transmis mesaje Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu, Episcopul ­greco-catolic de Cluj-Gherla, secretarul de stat Victor Opaschi din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte şi acad. dr. prof. Aurel Pop, preşedintele Academiei ­Române şi rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”. La final, a vorbit Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, care a mulţumit tuturor celor care l-au ajutat în formarea sa duhovnicească şi intelectuală şi a remarcat că l-a luat drept model şi protector în slujirea sa arhierească pe Sfântul Nicolae Velimirovici, care „cu o educaţie teologică, dar şi laică desăvârşită, a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu asemenea Sfântului Ioan Gură de Aur, care a slujit cu belşug de dragoste frăţească şi care s-a rugat cu inimă de părinte pentru păstoriţii săi: «Doamne, miluieşte-mă pe mine, păcătosul, şi lumea ta». Cele trei direcţii îmi doresc să fie şi ­coordonate ale misiunii mele pastorale atât cât îmi va fi cu putinţă”.

Preasfinţitul Părinte Benedict Bistri­ţeanul a mulţumit Părintelui ­Mitropolit Andrei, căruia, după cum a mărturisit, îi datorează formarea sa duhovnicească, pastorală, intelectuală, familiei, precum şi celor care i-au fost alături, ierarhilor, preoţilor, monahilor, credincioşilor şi celor care au fost ­prezenţi la eveniment.

„Le făgăduiesc tuturor că mă voi strădui, că le voi fi părinte, atunci când va fi nevoie de îmbrăţişare şi îndreptare, frate, atunci când e de lucrat împreună, umăr la umăr, şi prieten, atunci când e nevoie de părtăşie sinceră”. De asemenea, ierarhul a subliniat că un loc special în păstorirea sa îl va dedica tinerilor, „socotind că tinereţea mea este un dar de la Dumnezeu, tocmai pentru o bună lucrare cu şi pentru ei. Îmi doresc mult să fiu prietenul vostru şi mă voi strădui din răsputeri pentru acest lucru”.

Preasfinţitul Părinte Benedict Vesa – repere biobibliografice

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales în data de 13 februarie pe arhimandritul Benedict Vesa ca ­Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, prin vot secret (cu 35 de voturi din 51 valid exprimate), și va purta titulatura „Bistriţeanul”.

Preasfinţitul Benedict Vesa, Episcop-vicar ales al Arhiepiscopiei Vadului, ­Feleacului și Clujului, s-a născut la 13 februarie 1984 în orașul Abrud, județul Alba, ca al doilea copil al preotului Ioan Vesa şi al prezbiterei Elena-Mărioara. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Mitropolit Simeon Ștefan” din Alba Iulia în perioada ­1999-2004. După terminarea studiilor seminariale a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, absolvind cursurile de licenţă (2004-2008) şi un program de master (2008-2010) sub coordonarea Înalt­prea­sfințitului Părinte Mitropolit Andrei.

În timpul cursurilor universitare a ocupat postul de redactor la Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei. În perioada 2009-2011 a urmat al doilea program de master, la Institutul ­Ecumenic de la Bossey, Elveția, perioadă de studiu finalizată cu o disertație ­dedicată spiritualității ortodoxe și rolului său în dialogul ecumenic, sub coordonarea părintelui prof. dr. Ioan Sauca.

În 2013 a obţinut titlul de doctor în teologie cu calificativul „summa cum ­laude”, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu o lucrare despre ­mistica Sfântului Isaac Sirul. În anul 2016 a obţinut titlul de doctor în studii istorice şi istorico-religioase la ­Universitatea din Padova, Italia, sub coordonarea profesorului dr. Paolo ­Bettiolo.

În anul 2012 a fost numit secretar eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Vadului, ­Feleacului și Clujului, funcţie pe care o ocupă şi în prezent. În anul 2014 a devenit și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, la Catedra de spiritualitate. La 17 ianuarie 2015 a fost tuns în monahism la Mănăstirea ­Nicula, județul Cluj. La 24 ianuarie a fost hirotonit ierodiacon, iar la 30 ianuarie ieromonah pe seama Catedralei ­Mitropolitane din Cluj-Napoca. La 1 ­ianuarie 2016 a fost ridicat la rangul de protosinghel, iar la 25 decembrie 2017 a fost hirotesit arhimandrit.

Este autorul a cinci volume dedicate spiritualității siriace și a două mici volume de eseuri dedicate personalităților duhov­nicești contemporane. În ce privește cercetarea academică, a publicat 50 de articole științifice în reviste sau volume colective, în țară și ­străinătate, atât în limba română, cât și în limbile engleză, respectiv italiană și a participat la 50 de simpozioane naționale și internaționale, în ­Europa şi Asia.

 

Binecuvântare în parohia românească din Passau-Vilshofen, Germania

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a sfințit duminică, 19 ianuarie, iconostasul paraclisului din parohia românească „Acoperământul Maicii Domnului” din Passau-Vilshofen, Germania, apoi a săvârşit Sfânta Liturghie. Catapeteasma a fost sculptată în localitatea Horea, iar icoanele au fost pictate la Mănăstirea Ponor, judeţul Alba. Ierarhul le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre recunoștință, în special față de Dumnezeu, părinți și dascăli.

 

Parohul Marius Ioan Jidveian a primit „Crucea Arhiepiscopală” a Arhiepiscopiei ­Vadului, Feleacului și Clujului; iar pentru bunăvoința de a găzdui parohia românească în incinta abației, starețul mănăstirii benedictine Schweklberg din Vilshofen, Richard Multerer, a primit Ordinul „Mihai Vodă” pentru clerici. Au mai primit distincţii ­primarul orașului Vilshofen, Florian Gams, dar și principalul ctitor și ­consilierii parohiali.

Sâmbătă seară, 18 ianuarie, Părintele Mitropolit Andrei a oficiat Taina Sfântului Maslu, prilej cu care i-a îndemnat pe cei prezenți să practice credința și tradiția românească și să nu excludă revenirea în țară. Credin­cioșii s-au închinat la fragmente din moaștele mai multor sfinți, aduse din țară de la Mănăstirea Ponor.

Paraclisul Parohiei Passau-Vilshofen este amenajat într-o clădire din incinta abației benedictine Schweklberg din Vilshofen. Recent, comunitatea ortodoxă, formată din 200 de familii, a achiziționat un teren și a obținut autorizațiile necesare pentru a începe construcția unei biserici în orașul Vilshofen.

O nouă biserică pentru românii ortodocşi din Italia

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, a sfinţit sâmbătă, 1 februarie, piatra de temelie a noii biserici de lemn a Parohiei Ortodoxe Româneşti „Sfântul Ierarh Ioan cel Nou de la Partoş” din Rieti, Italia, căreia i-a oferit şi hramul „Sfânta Mare Muceniță Varvara”. La slujba de sfinţire, ierarhul a fost înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din zona Lazio.

În cuvântul adresat celor prezenți la acest eveniment istoric din viața parohiei românești din Italia, Preasfințitul Părinte ­Episcop Siluan a amintit că atât prin slujba punerii pietrei de temelie, cât și prin slujba târnosirii bisericii finalizate, ceea ce a aparținut lumii se dăruiește lui Dumnezeu, se afieroseşte Lui. „Aici, în centrul Italiei, am pus piatra de temelie la o biserică tradiţională din lemn, în stil maramureşean, care ne leagă de tradiţiile noastre, de ţară şi de valorile pe care le purtăm în noi. Această nouă biserică, ce se va ridica în ­Parohia «Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș» și care o va avea ca ocrotitoare și pe Sfânta Muceniță Varvara, va fi nu doar locașul în care vom săvârși ­Dumnezeiasca Liturghie și celelalte slujbe ale Bisericii, ci va fi și locașul în care vor fi pomeniți cei 11 frați ai noștri de neam, alături de toți ceilalți care și-au pierdut viața în urma cutremurului din august 2016, de la Amatrice”, a spus Preasfinția Sa.

La final, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a mulţumit reprezentanţilor autorităților bisericești și civile, românești și italiene, ­prezente la eveniment, Monseniorului Domenico Pompili, Episcopul catolic de Rieti; Antonio Cicchetti, primarul localității Rieti; reprezentantului Ambasadei Române în Republica Italiană și tuturor clericilor și credincioșilor care ­s-au alăturat acestui moment de mare bucurie pentru comunitatea ortodoxă românească din Rieti.

Parohia Ortodoxă Română din Rieti a fost înfiinţată în anul 2013, prin grija Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, atunci când părintelui paroh Gheorghe Holban, pe atunci slujitor la parohia din Civitavecchia, i s-a dat ascultarea organizării acesteia. Prin bunăvoinţa Monseniorului Delio ­Lucarelli, Episcopul Bisericii ­Catolice din Rieti, comunităţii ­ortodoxe româneşti i s-a pus la ­dispoziţie biserica Mănăstirii ­Santa Lucia din oraş, datând din secolul al XIII-lea, aici oficiindu-se prima Sfântă Liturghie în limba română la 20 octombrie 2013.

 

Prim-ministrul României a vizitat șantierul Așezământului Bisericesc din München

Prim-ministrul României, Ludovic Orban, însoțit de reprezentanți ai autorităților statului român, a vizitat sâmbătă, 15 februarie 2020, șantierul viitorului Așezământ Bisericesc Românesc din München-Aubing, Germania.

Delegația a fost întâmpinată pe șantier de Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, împreună cu inginerul Daniel Baicu, managerul de proiect al firmei constructoare, arhitectul Matei Stoean, reprezentant al grupului de arhitecți și proiectanți, precum și inginerul Radu Piturlea, vicepreședintele firmei constructoare.

Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a fost însoțit de Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României, și de Ion Oprișor, consilier prezidențial. Din delegație au făcut parte și ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, și consulul general al României la München, Ramona Chiriac.

Prim-ministrul României a apreciat calitatea lucrării și a subliniat faptul că Așezământul Bisericesc Românesc din München-Aubing va avea un rol important în viața comunității românilor din München și din întreaga Germanie, se arată pe site-ul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei ­Centrale și de Nord, mitropolia-ro.de.

 

Un sfert de secol de la reînființarea așezământului monahal din Bivongi, Italia

În perioada 22-23 februarie 2020, la mănăstirea ortodoxă românească din Bivongi, Italia, au avut loc mai multe evenimente care au marcat împlinirea a 25 de ani de la reînființarea așezământului monahal. Cu această ocazie a avut loc și un simpozion în care a fost abordată tema reînființării mănăstirii prin alocuțiuni susținute de istorici, arheologi și teologi. La simpozion a participat și Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, care a transmis un cuvânt de binecuvântare din partea Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei.

 

În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania a săvârșit Sfânta Liturghie la mănăstirea care și-a cinstit ocrotitorul spiritual și a sărbătorit împlinirea a 25 de ani de la reînființare. În cuvântul de învățătură rostit, ierarhul le-a vorbit celor prezenți despre impor­tanța milosteniei. La final, ierarhul l-a hirotesit întru protosinghel pe ieromonahul Iustin Miheț, starețul așeză­mântului monahal de la Bivongi. De ­asemenea, Vincenzo Valenti, primarul localității, și viceprimarul Francesco ­Passarelli au primit „Crucea Episcopală pentru mireni”, cea mai înaltă distincție a Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, pentru implicarea în conservarea și ­promovarea patrimoniului bizantin ­existent pe teritoriul Italiei meridionale.

Tot programul dedicat sărbătoririi celor 25 de ani de la reînființarea ­mănăstirii s-a încheiat în sala de congrese a Primăriei Bivongi, unde Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox ­român al Italiei, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, și protosinghelul Iustin Miheț, starețul mănăstirii, au primit titlul de cetățean de onoare al localității Bivongi, se arată pe episcopia-italiei.it.

 

Mesaj de felicitare adresat Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic

Sanctităţii Sale Bartolomeu,
Arhiepiscopul Constantinopolului –
Noua Romă,
Patriarh Ecumenic

 

Sanctitatea Voastră,

Vă felicităm călduros cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani, asigurându-Vă de fraterna noastră dragoste în Hristos şi de multa preţuire pentru bogata lucrare pastorală şi misionară a Sanctităţii Voastre.

Relaţiile frăţeşti dintre Patriarhia Română şi Patriarhia Ecumenică au cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimii ani, prin continuarea lucrării înaintaşilor noştri, exprimându-ne, de nenumărate ori, preţuirea atât pentru dragostea şi prietenia pe care Sanctitatea Voastră le arată constant Bisericii noastre şi poporului român, cât şi pentru înţelepciunea şi dinamismul în mărturisirea Ortodoxiei. În acest context, sunt demne de reamintit vizitele Sanctităţii Voastre în România, şi, în mod deosebit, vizita pe care aţi făcut-o la Bucureşti, cu ­prilejul sfinţirii Catedralei ­Naţionale, în data de ­­25 noiembrie 2018. De asemenea, suntem deosebit de recunoscători pentru grija părintească pe care o acordaţi Comunităţii Ortodoxe Române din Istanbul, ­îmbisericită, prin bunăvoinţa Sanctităţii Voastre, în ctitoria Sfântului Domnitor Martir al Ţării Româneşti ­Constantin Brâncoveanu.

Sanctitatea Voastră, ca fidel şi activ lucrător al rugăciunii Domnului Hristos „ca toţi să fie una” (Ioan 17, 21), în îndelungata arhipăstorire, aţi evidenţiat rolul şi misiunea ­Ortodoxiei în context contemporan, prin manifestarea unităţii între libertate şi responsabilitate. În acelaşi timp, Sanctitatea Voastră nu aţi ignorat afirmarea identităţii şi libertăţii naţionale, precum şi solidaritatea şi întrajutorarea ortodoxă, care trebuie manifestate într-o măsură mult mai mare în lumea contemporană.

În această lumină a comuniunii fraterne şi a coresponsabilităţii pastorale pentru binele Ortodoxiei întregi, în numele membrilor Sfântului Sinod, al clerului, al credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române şi al nostru, personal, Vă adresăm calde şi fraterne urări de sănătate şi ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să reverse asupra Sanctităţii Voastre darurile Sale cele bogate!

Întru mulţi şi binecuvântaţi ani!

Cu aleasă preţuire şi frăţească dragoste în Hristos Domnul,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

29 februarie 2020

Dialog interortodox frăţesc şi rugăciune pentru unitate

La Amman, capitala Regatului Haşemit al Iordaniei, a avut loc miercuri, 26 februarie, o reuniune interortodoxă la care au participat Întâistătători şi reprezentanţi din şase Biserici Ortodoxe Autocefale, invitaţi de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, informează orthodoxia.info. Delegaţiile sosite la Amman au discutat despre provocările cu care se confruntă Biserica Ortodoxă şi lumea contemporană.

 

La întâlnire au participat, pe ­lângă reprezentanţii Patriarhiei Ierusalimului, delegaţia ­Bisericii Ortodoxe Ruse, condusă de ­Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii; a Bisericii Ortodoxe Sârbe, condusă de Preafericitul Părinte Irineu, Arhiepiscop de Peć şi ­Patriarh al Serbiei; a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei și Exarh patriarhal; a Bisericii Ortodoxe din Polonia, condusă de ­Înaltpreasfinţitul Părinte Abel, Arhiepiscop de Lublin; a Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, condusă de Preafericitul Părinte Mitropolit ­Rastislav. Tema întâlnirii a fost discutarea în spirit fratern a provocărilor cu care se confruntă Ortodoxia din întreaga lume, făcându-se apel la unitate prin intermediul dialogului frăţesc.

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a declarat, pentru Radio TRINITAS, că „participarea Bisericii Ortodoxe ­Române la această reuniune de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe Autocefale au responsabilitatea să lucreze şi să contribuie la apărarea şi promovarea unităţii dogmatice, canonice şi euharistice. Principiul fundamental care trebuie să călăuzească toate Bisericile este acela de a promova dialogul şi ­reconcilierea pentru rezolvarea oricăror probleme, fie că sunt de mai mică sau mai mare importanţă. Noi ştim că această criză, recunoscută ca atare, se datorează faptului că o parte din Biserica Ucrainei a dobândit autocefalie prin Tomosul ­patriarhal al Scaunului Ecumenic. La ­final s-a alcătuit un comunicat prin care noi susţinem cu tărie că problema Bisericii Ortodoxe din Ucraina trebuie rezolvată printr-un dialog frăţesc şi responsabil ­între Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei, după care autocefalia să poată fi validată de consensul panortodox”.

Delegatul Bisericii noastre a menționat şi discutarea solicitării Bisericii din ­Macedonia de Nord de a primi autocefalie, precum şi problemele cu care se confruntă ortodocşii din Muntenegru, conchizând că „atmosfera a fost favorabilă dialogului, mai ales că reuniunea s-a bucurat de ­ospitalitatea regelui Iordaniei, care este Protector al Locurilor Sfinte de la Ierusalim, atât cele creştine, cât şi cele musulmane”, iar comunicatul final a inclus mai multe detalii despre discuţiile purtate.

La finalul reuniunii, Preafericitul ­Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul ­Ierusalimului, i-a invitat pe Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe ­Autocefale sosiţi la Amman să participe împreună la o rugăciune pentru pacea în lume, încetarea bolilor şi a suferinţei pentru creştini, precum şi pentru unitatea Bisericii Ortodoxe. Rugăciunea a avut loc în Biserica Învierii de la Sfântul Mormânt din Ierusalim.

 

 

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei Aghesmei Mari săvârşită în faţa Reşedinţei Patriarhale, luni, 6 ianuarie

 

 

Miercuri, 1 ianuarie

În prima zi a Anului Nou 2020, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului şi pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de soborul de preoți şi diaconi ai Catedralei Patriarhale.

După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a asistat la slujba de Te Deum pentru începutul Anului Nou 2020, ­săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

În continuare a avut loc proclamarea anului 2020 ca fiind „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor” şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români” în Patriarhia Română.

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a citit hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privitoare la Anul omagial şi comemorativ 2020.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvânt de învăţătură referitor la Anul omagial şi comemorativ 2020 şi a prezentat icoana Anului omagial 2020 (a Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana).

A adresat un mesaj de felicitare şi binecuvântare, intitulat: „Un profesor european erudit şi un istoric român patriot”, domnului academician Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, cu ocazia împlinirii a 65 de ani.

 

Joi, 2 ianuarie

A primit în audienţă pe preacuviosul părinte arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Locurile Sfinte.

 

Duminică, 5 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

A primit soborul Catedralei Patriarhale cu ajunul Bobotezei, la Reşedinţa Patriarhală.

Luni, 6 ianuarie

În ziua praznicului Botezului Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie în ­Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură în care a explicat înţelesurile duhovniceşti ale Sfintei Evanghelii care se citeşte în această zi. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali.

Apoi, Întâistătătorul Bisericii noastre, împreună cu cei doi ierarhi, înconjuraţi de soborul Catedralei Patriarhale, a săvârşit slujba Aghesmei Mari în faţa Reşedinţei ­Patriarhale.

La final, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre sărbătoarea Botezului Domnului şi despre Agheasma Mare.

 

Marţi, 7 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Sâmbătă, 11 ianuarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

 

Duminică, 12 ianuarie                    

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe participanţii ­la Consiliul Naţional al Asociaţiei Studenţilor ­
Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR), desfăşurat în ­perioada 11-12 ianuarie 2020, la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti. ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat şi ­încurajat pe tinerii din ASCOR şi pe reprezentanţii acestora, prezenţi la Reşedinţa Patriarhală, pentru ­activitatea „bogată şi dinamică” pe care o desfăşoară, iar în încheiere le-a oferit daruri.

Înainte de întâlnirea cu Patriarhul României, reprezentanţii ASCOR au participat la Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în Catedrala Patriarhală.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la întâlnirea cu reprezentanții ASCOR, Reședința Patriarhală,
duminică, 12 ianuarie

Luni, 13 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 15 ianuarie

A participat la sesiunea ştiinţifică „Sincroniile europene ale culturii româneşti”, dedicată Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a fost organizat de Academia Română, la ­Ateneul Român.

Cu acest prilej, Patriarhul României a adresat ­cuvântul intitulat „Biserica promovează cultura dărniciei sau a generozității în viaţa poporului român”.

 

Joi, 16 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

 

Duminică, 19 ianuarie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi soborul Catedralei ­Patriarhale.

 

Luni, 20 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 22 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A acordat Ordinul „Crucea Patriarhală” pentru clerici, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, părintelui ­arhidiacon Jean Lupu, fondatorul şi dirijorul Corului de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Române. Evenimentul a avut loc în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei în prezenţa membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

În deschiderea evenimentului, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a citit cuvântul omagial intitulat „Părintele Jean Lupu – un muzician talentat şi un misionar consacrat”.

În încheiere, Întâistătătorul Bisericii noastre l-a felicitat pe părintele Jean Lupu pentru întreaga activitate misionară desfăşurată de-a lungul vieţii în slujba Bisericii, evidenţiind faptul că părintele Jean Lupu „este nu doar un muzician ­talentat, ci şi un misionar şi un patriot consacrat. Admirăm tenacitatea, seriozitatea şi perseverenţa preacucerniciei sale…”.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi părintele arhidiacon Jean Lupu, fondatorul şi dirijorul Corului de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Român , Palatul Patriarhiei, miercuri, 22 ianuarie

 

Joi, 23 ianuarie

Cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române şi comemorarea făuritorilor acesteia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba de Te Deum în Catedrala Patriarhală.

După slujba de Te Deum, Preafericirea Sa a participat la ceremonia depunerii coroanelor de flori la statuia ­Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de lângă Catedrala Patriarhală, din partea Patriarhiei Române şi a Academiei Române.

Evenimentele dedicate Unirii de la 1859 au continuat apoi în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, unde a avut loc sesiunea de comunicări ştiințifice „Unirea Principatelor Române: realizare, recunoaştere şi ­beneficii”, organizată de Patriarhia Română şi Academia Română.

În deschidere, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit cuvântul cu titlul „Biserica a promovat unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român”.

În cadrul sesiunii au susţinut alocuţiuni domnul academician Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, domnii academicieni Răzvan Theodorescu, Victor Spinei şi Eugen Simion.

 

Vineri, 24 ianuarie

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.

 

Sâmbătă, 25 ianuarie

A săvârşit slujba de sfinţire a iconostasului bisericii cu ­hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Grigorie Teologul” de la Parohia Militari I, Protopopiatul Sector 6 Capitală.

În cuvântul de învăţătură rostit cu această ocazie, ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat rolul ­liturgic al catapetesmei sau iconostasului într-o biserică ortodoxă, arătând că iconostasul nu este doar o podoabă în biserică, ci el este o icoană a Împărăţiei cerurilor, o Evanghelie pictată.

La final, Patriarhul României a oferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” pentru clerici părintelui paroh Ştefan Buchiu, iar persoanelor care au contribuit în mod deosebit la realizarea amplelor lucrări de restaurare şi reînnoire la Parohia Militari I le-a oferit Diploma de onoare „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”.

Pentru biserică, Preafericirea Sa a oferit o cruce de binecuvântare cu emailuri, tămâie de Oman şi mai multe cărţi liturgice.

 

Duminică, 26 ianuarie                    

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie
Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la slujba de sfinţire a iconostasului bisericii Parohiei Militari I, duminică, 26 ianuarie

 

Luni, 27 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 29 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 30 ianuarie

În ziua pomenirii Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

 

Sâmbătă, 1 februarie

A prezidat şedinţa de lucru a Adunării eparhiale a ­Arhiepiscopiei Bucureştilor, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

În deschiderea şedinţei, Preafericirea Sa a prezentat raportul-sinteză, intitulat: „Valori perene şi probleme prezente ale satului românesc”, privitor la activitatea Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor în anul 2019.

În timpul lucrărilor pe comisii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut o şedinţă de lucru cu părinţii protopopi care au prezentat un scurt raport cu propuneri de proiecte și programe pentru anul 2020, în conformitate cu tematica Anului omagial al pastorației părinților și copiilor și Anului comemorativ al filantropilor ortodocși români. La această şedinţă au participat şi părinţii exarhi de zonă.

 

Duminică, 2 februarie

În ziua praznicului Întâmpinarea Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală. ­Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Bucureştilor, înconjuraţi de soborul ­Catedralei Patriarhale.

 

Luni, 3 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 5 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală, în vizită de prezentare, pe Excelenţa Sa Arthur Mattli, noul ambasador al Elveției în România.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Excelenţa Sa Arthur Mattli, noul ambasador al Elveției în România, Reşedinţa Patriarhală, miercuri, 5 februarie

 

Joi, 6 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală, în vizită de prezentare, pe Excelenţa Sa Sufyan Qudah, noul ambasador ­extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Haşemit al Iordaniei în România.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A participat la vernisarea expoziţiei de fotografii File de album cotidian: Ziarul Lumina (2005-2020), organizată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, la ­împlinirea a 15 ani de la apariţia primului număr al Ziarului Lumina.

Cu această ocazie, Patriarhul României a rostit cuvântul intitulat: „Ziarul Lumina, 15 ani de jurnalism creştin în slujirea Bisericii şi a societăţii de azi”.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în timpul întrevederii cu Excelenţa Sa Sufyan S. Qudah, noul ambasador al Regatului Haşemit al Iordaniei în România, Reşedinţa Patriarhală, joi, 6 februarie

 

Duminică, 9 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul” din Reşedința Patriarhală.

 

Marţi, 11 februarie

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa ­Patriarhală.

În deschiderea şedinţei, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a prezentat raportul-sinteză, intitulat „Omagierea satului românesc şi evocarea patriarhilor cărturari”, în care a evidenţiat activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic, în anul 2019, proclamat în Patriarhia Română „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”.

 

Miercuri, 12 februarie

A participat, în Catedrala Patriarhală, la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Adunării Naţionale Bisericești.

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericești, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi membri Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Palatul Patriarhiei, miercuri, 12 februarie

 

Joi, 13 februarie

A participat, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

 

Vineri, 14 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

 

Sâmbătă, 15 februarie           

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Un ­general credincios şi un român patriot”, la slujba de înmormântare a domnului general veteran de război Marin Dragnea (1923-2020), preşedintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război.

 

Duminică, 16 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul” din Reşedința Patriarhală.

 

Luni, 17 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Înaltpreasfinţitul Părinte Emanuel, Mitropolitul Ortodox al Franţei, ­Patriarhia Ecumenică.

 

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 18 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita Excelenţei Sale domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României.

 

Miercuri, 19 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Joi, 20 februarie

A primit în audienţă pe pcuv. arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.

 

Duminică, 23 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit şi cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 24 februarie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita Monseniorului Aurel Percă, Arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 25 februarie

A hirotesit un arhimandrit, optsprezece iconomi stavrofori, douăzeci iconomi şi unsprezece sachelari, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei de hirotesire, Reşedinţa Patriarhală, marţi, 25 februarie

 

Miercuri, 26 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

 

Vineri, 28 februarie

A adresat tuturor slujitorilor Sfintelor Altare şi tuturor credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române un „Cuvânt pastoral pentru întărirea în credinţă şi în comuniune euharistică”, în contextul apariţiei în spaţiul public a unor polarizări şi polemici privind modalitatea de împărtăşire euharistică în perioada pandemiei ­provocată de noul coronavirus (Covid-19). Preafericitul Părinte Patriarh a evidenţiat faptul că „Sfânta Euharistie nu este şi nu poate fi niciodată izvor de ­îmbolnăvire şi de moarte, ci izvor de viaţă nouă în Hristos, de iertare a păcatelor, de vindecare a sufletului şi a trupului. De aceea, la strană se cântă în timpul împărtăşirii credincioşilor: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi. Prin ­urmare, regula împărtăşirii clericilor şi credincioşilor din acelaşi Sfânt Potir rămâne neschimbată, iar preoţii vor explica tuturor credincioşilor că această împărtăşire nu a fost vreodată pentru ­cineva şi nici pentru ei nu va fi un pericol. Iar ­credincioşii, care au totuşi teamă de a se împărtăşi din acelaşi Sfânt Potir cu aceeaşi linguriţă, vor cere sfatul preotului duhovnic spre a se întări în credinţă şi a spori în comuniune bisericească”.

 

Sâmbătă, 29 februarie           

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a adresat Sanctităţii Sale Bartolomeu, ­Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă şi Patriarh Ecumenic, un mesaj frăţesc de felicitare la împlinirea vârstei de 80 de ani.

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal