Ședință solemnă a Sfântului Sinod dedicată Revoluției din 1989

Patriarhia Română a marcat luni, 16 decembrie, împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. La Catedrala Patriarhală a fost săvârșită o slujbă pentru eroii români care s-au jertfit în zilele căderii regimului ­comunist. În continuare, în Aula Mare „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Sfântul ­Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române s-a întrunit, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în ședință solemnă dedicată acestui eveniment. La final a fost vernisată, în Sala „Europa Christiana”, expoziția „Vestitorul ­Ortodoxiei Românești, martor al unui nou început în viața Bisericii”.

 

Momentul solemn comemorativ din Palatul Patriarhiei a fost precedat de slujba de Te Deum, săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în Catedrala Patriarhală.

În continuare, slujba Parastasului pentru eroii din decembrie 1989 a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un sobor de slujitori.

La ședința solemnă desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist, au participat ierarhii membri ai Sfântului Sinod, membri ai Per­ma­nenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cadre didactice ale insti­tuțiilor teologice de învățământ din eparhie, intelectuali, studenți și elevi.

În deschidere, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Jertfa lor – temelia libertății noastre. Cinstirea eroilor Revoluției române din decembrie 1989”.

Evenimentul a fost dedicat și memoriei deținuților politici care au suferit în perioada comunistă, astfel că Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, a evidențiat importanța evenimentelor din decembrie 1989, dar și jertfa eroilor și deținuților politici care au luptat pentru salvarea demnității poporului român și a credinței strămoșești.

„Importanța celor ce s-au petrecut în decembrie 1989 este cu atât mai mare, cu cât cei pe care îi reprezint eu au parcurs o etapă tristă, rușinoasă din istoria poporului român. Reprezint suferința neamului românesc, a acelora care au luptat pentru salvarea demnității acestui popor, întru salvarea credinței strămoșești. De asemenea, reprezint suferința acelora care mai presus de propria lor ființă i-au pus pe Dumnezeu și Biserica noastră stră­moșească, a acelora care în fața torturilor, a bătăilor, a înfometării, a muncilor silnice, a lipsirii de minimele condiții de igienă și asistență medicală, au suferit, au murit cu gândul la Dumnezeu și la Biserica noastră”, a spus Octav Bjoza.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, a prezentat volumul „Mărturii și evocări din lagăre și închisori. 30 de ani de la căderea comunismului în România marcați prin interviuri cu 30 de deținuți politici din ­perioada comunistă”, alcătuit de părintele diacon Dumitru Bogdan Bădiță, producător general ­în cadrul TRINITAS TV. Apărut la Editura ­TRINITAS, Colecția Media Christiana, Seria TRINITAS TV, volumul conține și un DVD cu înregistrările interviurilor.

„Aceste 30 de interviuri au fost luate pe parcursul anului 2017, an pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, l-a dedicat omagierii Patriarhului Justinian și mărturisitorilor Ortodoxiei din timpul regimului comunist. Din cei 30 de mărturisitori, opt au trecut deja la viața veșnică. În această carte avem la un loc intelectuali și oameni simpli, țărani sau chiaburi, avem laici, preoți și călugări, 12 femei și 18 bărbați, unii dintre ei tineri în momentul arestării, înainte de vârsta majoratului. De asemenea, în mod zguduitor, avem în acest volum mărturiile a trei oameni care s-au născut în pușcărie și, după aceea, au suferit consecințele pedepselor pe care le-au primit părinții lor”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

De asemenea, Preasfinția Sa a subliniat faptul că aceste interviuri ne descoperă în mod neașteptat o lume a rugăciunii intense și a credinței neclintite. „Volumul este extrem de valoros și de emoționant. Pe de o parte, cititorul poate cunoaște universul infernal carceral comunist, unde execuția, crima, tortura de o diabolică cruzime și diversitate, munca silnică, izolarea, înfometarea, umilința permanentă, interzicerea oricărei manifestări spirituale religioase au transformat aceste închisori într-un adevărat iad. S-a spus pe drept cuvânt că dacă Dante ar fi trăit în perioada comunistă, ar fi dat o formă cu totul diferită, infinit mai înfricoșătoare, Infernului pe care l-a scris. Pe de altă parte, aceste interviuri ne descoperă în mod neașteptat o lume a rugăciunii intense, a credinței neclintite, a speranței nezdruncinate și a solidarității creștine ideale. Lume care a atins culmea sfințeniei și a experiențelor mistice inefabile, care le-au adus celor aflați în lanțuri cel mai profund sentiment de libertate și de fericire”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

După prezentarea volumului au fost difuzate trei filme documentare realizate de TRINITAS TV: „Decretul 410/1959”, „Mărturisitori ai Ortodoxiei în temnițele comuniste” și „Revoluția din 1989”.

În continuare, Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă, a susținut un scurt concert de colinde și cântări pe versurile unor foști deținuți politici.

 

Expoziție dedicată publicației
„Vestitorul Ortodoxiei”

În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a apărut și publicația „Vestitorul Ortodoxiei”, atunci cu numele „Vestitorul Ortodoxiei Românești”, care a însemnat începutul unei noi perioade din viața Bisericii în care libertatea a fost îmbinată cu responsabilitatea și intensificarea misiunii. Astfel, după ședința solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de luni, 16 decembrie, a fost vernisată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei expoziţia „Vestitorul Ortodoxiei Româ­nești, martor al unui nou început în viața Bisericii”. Expoziția a fost prezentată de diplomatul și teologul Teodor Baconschi.

Teodor Baconschi,
diplomat și teolog

Fostul ministru de externe a evocat contextul în care a apărut publicația bisericească, făcând şi un rezumat istoric al ideologiei regimului politic comunist. „S-a produs o uzurpare demonică a erei creştine, o substituire deliberată, profund violentă a ordinii creştine. Nici un creştin nu a câştigat ceva în timpul acestui regim. Pe unii, comunismul i-a făcut martiri. Pe alţii i-a împins pe calea unei duplicităţi tragice. Cea mai mare parte a creştinilor au fost marginalizați în cenuşiul unei condiţii sociale aproape invizibile. Era mare confuzie. Pe străzi încă se trăgea. În sunetul rafalelor de mitralieră ne-am apucat să facem acest prim număr din «Vestitorul Ortodoxiei». În paginile primelor numere se poate vedea amestecul dintre vechi şi nou, inerţie şi speranţă, clişeu şi vocea impetuoasă a libertăţii”, a spus Teodor Baconschi.

Numele expoziţiei a fost ales pentru a ilustra modul cum a evoluat denumirea primei publicaţii bisericeşti apărute după căderea regimului comunist. Dacă iniţial titlul ales a fost „Vestitorul Ortodoxiei Româneşti”, în 1992 a fost restrâns la „Vestitorul”, un an mai târziu stabi­lindu-se titlul actual, „Vestitorul Ortodoxiei”. Expoziţia din Sala „Europa Christiana” a fost deschisă publicului în perioada 16-20 decembrie.

„Vestitorul Ortodoxiei”, la trei decenii de apariție neîntreruptă

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, transmis la împlinirea a 30 de ani de la publicarea primului număr al periodicului Patriarhiei Române, 29 decembrie 2019

 

Evenimentele de acum treizeci de ani, care au provocat schimbarea de regim politic în România, au avut ecouri în organizarea şi în viaţa Bisericii Ortodoxe. Prima mărturie scrisă a Bisericii noastre, privind transformările din societate, a fost reprezentată de publicaţia „Vestitorul Ortodoxiei Româneşti”.

Tipărirea primului număr în zilele tensionate ale finalului lunii decembrie din anul 1989 a legat începutul periodicului Patriarhiei Române de chemarea jertfelnică a Bisericii lui Hristos, caracteristică eroismului românilor care au făcut posibilă căderea regimului comunist. Pe de o parte, în a treia zi de Crăciun, la praznicul Sfântului Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist a binecuvântat iniţiativa Noastră, pe atunci protosinghel şi consilier în cadrul Departamentului „Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic” al Administraţiei Patriarhale, de a pregăti un nou proiect editorial. Acestei iniţiative i s-au alăturat Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, pe atunci arhimandrit şi inspector patriarhal pentru învăţământul teologic, vrednicul de pomenire Episcop-vicar Roman Ialomiţeanul al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi domnul Teodor Baconschi, la acea vreme doctorand şi redactor la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Astfel că, sub inspiraţia bucuriei darului libertăţii adus de ieşirea de sub dictatura comunistă, în mai puțin de trei zile a fost realizat primul număr al periodicului „Vestitorul Ortodoxiei Româneşti”. Acesta a fost tipărit în noaptea dintre 28 şi 29 decembrie, la efortul colegiului redacţional asociindu-se cel al ostenitorilor Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, aflaţi sub coordonarea regretatului părinte director Sabin Verzan.

Început la 27 decembrie 1989, cu prilejul pomenirii Sfântului Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, acest nou proiect de presă scrisă bisericească s-a concretizat în 29 decembrie 1989, la pomenirea Sfinţilor 14.000 de prunci ucişi din porunca lui Irod. Comemorarea uciderii pruncilor din Betleem a marcat simbolic apariția periodicului cu referire directă la prima săptămână trecută de la începutul Revoluţiei române, când au murit mulți tineri români.

Astfel, primul număr al Vestitorului a însumat patru pagini în care au fost grupate: în secţiunea „Biserica strămoşească, alături de popor” – mesajul de adeziune al Sfântului Sinod la înnoirile politice din ţară, apelul la unitate şi îndemnul pastoral de Crăciun şi de Anul Nou, articole privind jertfa eroilor revoluţionari, cu supratitlul „Pomenirea lor din neam în neam!”, eseuri privind „Libertatea – renaşterea comuniunii” şi „Puterea înnoitoare a adevărului”, după denumirea secţiunilor de la ultimele două pagini. De la primul număr al ziarului se profila modalitatea misionară în care Biserica, recunoscătoare pentru darul libertăţii, împărtăşit pe fondul jertfei ­sângeroase a poporului român, era pregătită să descopere Vestea cea Bună (Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos) fiilor săi şi fiicelor sale duhovniceşti, greu încercaţi în timpul regimului ateu comunist.

Deja, de la al doilea număr (12 ianuarie 1990), proiectului editorial al Patriarhiei Române i s-au asociat autori de marcă, fiind publicate articole semnate de părintele profesor Dumitru Stăniloae, părintele profesor Constantin Galeriu şi de părintele profesor Mircea Păcurariu. Apoi, ierarhi, teologi şi intelectuali creştini şi-au adus contribuţia la apariţia neîntreruptă prin implicarea directă în colegiul redacţional şi/sau prin semnarea unor articole de excepţie. Amintim pe vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania (pe atunci arhimandrit), părintele profesor Ion Bria, părintele profesor Dumitru Popescu, părintele profesor Viorel Ioniţă, părintele profesor Nicolae Necula, părintele profesor Ştefan Buchiu, părintele profesor Constantin Coman (care a fost redactor responsabil în perioada 1990-2007), academician prof. dr. Virgil Cândea, academician prof. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, academician Marin Sorescu, lector dr. Ioan Alexandru şi lista poate continua.

De asemenea, sunt câteva momente însemnate în parcursul neîntrerupt al acestui proiect de presă scrisă bisericească. Mai întâi, Sfântul Sinod, întrunit în şedinţa din zilele de 18-19 ianuarie 1990, a adoptat oficial publicaţia lansată cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist, iar pentru coordonarea echipei editoriale, l-a desemnat pe vrednicul de pomenire Episcop Damaschin, la acea dată Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, cu titlul de `Severineanul”. Episcopul Damaschin a fost președintele Colegiului de redacție din ianuarie 1990 până în decembrie 2007. Trebuie precizat că, până la jumătatea anului 1992, ziarul și-a păstrat denumirea inițială: „Vestitorul Ortodoxiei Româ­nești”. Apoi, pentru un an, s-a numit, într-un singur cuvânt: „Vestitorul”. De la nr. 94/15 mai 1993, a fost stabilit titlul păstrat până în prezent: „Vestitorul Ortodoxiei”. Din anul 1993, a fost adăugată o subredacție a „Vestitorului Ortodoxiei”, care s-a ocupat de publicarea revistei pentru copii a Patriarhiei Române. Cu apariție lunară, această publicație a fost intitulată „Chemarea Credinței”.

În anul 2008, „Vestitorul Ortodoxiei” s-a alăturat Publicațiilor LUMINA – cotidianul „Ziarul Lumina” și săptămânalul „Lumina de Duminică”. Cu această ocazie, a fost inaugurată o serie nouă a „Vestitorului Ortodoxiei”, care, începând cu nr. 415/ianuarie 2008, a devenit revista lunară de informație bisericească a Patriarhiei Române. Din anul 2009, preșe­­dintele Colegiului de redacție este Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În decembrie 2014, cu prilejul aniversării unui sfert de secol de apariție neîntreruptă a „Vestitorului Ortodoxiei”, a fost realizat un set de două DVD-uri, care conțin arhiva digitalizată a publicației pentru anii 1989-2014, și a fost lansat site-ul www.vestitorulortodoxiei.ro. Conți­nutul setului de DVD-uri este disponibil integral la secțiunea „Arhiva digitalizată a publicației pentru anii 1989-2014” de pe site-ul mensualului de informație bisericească din Patriarhia Română.

Colecția anilor recenţi cuprinde ediții tematice dedicate unor evenimente şi realizări deosebite, între care sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale (Catedrala Mântuirii Neamului) în 25 noiembrie 2018. O ediție specială este cea aniversară, pe lunile iulie-septembrie 2017, dedicată împlinirii a zece ani de slujire patriarhală a Noastră, ediție apărută atât în limba română, cât și în limba engleză.

După multele îmbunătățiri ale designului și condițiilor grafice, noua serie a publicației prezintă documente oficiale ale Sfântului Sinod și ale Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și reportaje despre activitatea bisericească din țară și de peste hotare. Articolele sunt ilustrate color și sunt organizate pe secțiuni: Hotărâri Sinodale; An omagial și comemorativ; Biserică și societate; Biserică și educație; Istorie și cultură; Misiune și mass-media; Viața eparhiilor; Diaspora ortodoxă română; Mapamond creștin; Agenda Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și multe altele.

Revenind la momentele de început ale „Vestitorului Ortodoxiei”, trebuie amintit evenimentul din acest sfârșit de an prin care Patriarhia Română a dorit să marcheze împlinirea celor treizeci de ani de la schimbarea de regim din România. Luni, 16 decembrie 2019, după slujba de pomenire a eroilor Revoluției Române din decembrie 1989 și ședința solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, manifestările au fost întregite de vernisarea în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a expoziţiei „Vestitorul Ortodoxiei Românești, martor al unui nou început în viața Bisericii”. Prezentată de Excelența Sa, diplomatul și teologul Teodor Baconschi, expoziția a adunat 25 de panouri conţinând fotocopiile unor file din numerele din anii 1989-1990. Pornind de la tematica expoziției de presă scrisă bisericească, s-a dorit ilustrarea: (1) inaugurării unei noi perioade din viața Bisericii Ortodoxe Române în condiții istorice și socio-politice noi, redând primele luări de poziție și primele acțiuni ale Bisericii sub imboldul schimbării sistemului politic în decembrie 1989; (2) încercării de fixare a unor repere teologice și canonice ale schimbării; spiritului de înnoire prin alegerea de ierarhi tineri, dar cu bogată experiență academică și administrativă, cu studii la universități de prestigiu din Occident; luărilor de poziție ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române față de disputele politice în perspectiva menținerii solidarității sociale și a unității naționale; (3) (re)introducerii învățământului religios în școli; (4) intervențiilor teologice și pastorale care să-i edifice pe membrii Bisericii asupra învățăturii de credință și a experienței ascetice și mistice după lunga perioadă de ideologie atee asupra programului pe termen lung al Bisericii care să reflecte și să asigure o transformare spirituală temeinică; (5) preocupării pentru recuperarea memoriei eroilor, prin comemorarea cu predilecție a unor figuri cu viață sfântă și prin sublinierea sensului jertfelnic al eroismului de la Revoluția din decembrie 1989; (6) deschiderii de punți pastorale pentru fiii duhovnicești ai Bisericii Ortodoxe Române din diasporă.

Plecând de la aceste direcții, „Vestitorul Ortodoxiei” a reprezentat un reper pentru presa scrisă bisericească, toate centrele eparhiale din Patriarhia Română editând treptat un periodic local. În final, includerea sa în corpul Publicaţiilor LUMINA (2008), amintită mai sus, confirmă complementaritatea dintre cotidianul „Ziarul Lumina” şi săptămânalul „Lumina de Duminică”, pe de o parte, şi periodicul „Vestitorul Ortodoxiei”, pe de altă parte. Acest triptic al presei scrise din cadrul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române este urmarea faptului că experiența jurnalistică bisericească adunată în primii cincisprezece ani de apariție de două ori pe săptămână a „Vestitorului Ortodoxiei” a fost completată de contribuţia misionară a laicatului şi clerului ortodox din Iaşi, care a realizat publicarea primului cotidian creştin din istoria presei româneşti: „Ziarul Lumina”, fondat în anul 2005 cu binecuvântarea şi susţinerea Noastră ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

La împlinirea a treizeci de ani de apariție a „Vestitorului Ortodoxiei”, mulţumim Preasfintei Treimi pentru darul făcut Bisericii noastre prin lucrarea de misiune mediatică, realizată şi prin apariția neîntreruptă a acestei publicaţii bisericeşti. Acum, îi felicităm şi îi binecuvântăm pe membrii Colegiului redacţional, pe toţi ostenitorii, susţinătorii şi cititorii publicației. Continuăm să ne rugăm ca Dumnezeu să sporească bucuria celor ce vestesc iubirea smerită şi milostivă a lui Hristos şi lucrarea Bisericii Sale în viaţa poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Rugăciune și recunoștință în ziua onomastică a Patriarhului României

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sărbătorit prin rugăciune ziua onomastică pe 17 decembrie, de pomenirea Sfântului Proroc Daniel. Prăznuirea Prorocului Daniel, sfântul protector al Patriarhului României, a început după rânduială dimineaţă, la Catedrala Patriarhală, cu Sfânta Liturghie săvârşită de Întâistătătorul Bisericii noastre, înconjurat de 32 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod. Dumnezeiasca Liturghie a fost urmată de o slujbă de Te Deum, săvârşită în prezenţa Preafericirii Sale de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. S-a adus mulţumire lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra Patriarhului României, a Bisericii noastre şi a poporului român dreptcredincios.

 

„Patriarh puternic pentru vremuri dificile”

În continuare, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului a rostit un cuvânt de felicitare, în care a reliefat că în viaţa şi activitatea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel sunt prezente virtuţile Sfântului Proroc Daniel. Dacă Prorocul Daniel a fost un profet puternic în vremuri grele – a subliniat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei -, Preafericirea Sa este un Patriarh puternic pentru vremuri dificile. „Nu am fi sinceri dacă nu am recunoaşte că vremurile pe care le trăim sunt dificile. Sunt dificile nu numai când ne referim la situaţia economică, ci şi când ne referim la viaţa spirituală. În atmosfera de secularizare sunt tot mai dese atitudinile potrivnice Bisericii (…). Dar vremurile trebuie înfruntate şi învinse. Purtătorul de steag în această luptă este Preafericitul Părinte Daniel, Patriarh puternic pentru vremuri dificile. Iar unul dintre bastioanele importante pe care le-a ridicat în calea valului vremelniciei ce ne-ar putea îneca este Catedrala Mântuirii Neamului. Pe această ctitorie pentru veşnicie am avut bucuria de a o vedea târnosită în anul 2018”, a subliniat ierarhul.

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a arătat că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este înrădăcinat în tradiţia înaintaşilor săi, crezând şi mărturisind aşa cum au făcut-o moşii şi strămoşii noştri. „Crede în Dumnezeul Care ne-a ocrotit şi ne-a înălţat peste veacuri în glia pe care ne-a dăruit-o ca să ne rodească tărie trupului şi înţelepciune (…). În lupta cu provocările contemporaneităţii, cu secularismul şi cu materialismul, Patriarhul este purtătorul de steag al păstrării tradiţiei ortodoxe şi a valorilor naţionale”, a precizat Înaltpreasfinţia Sa.

După cuvântul de felicitare, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului i-a dăruit Patriarhului României, din partea ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos.

 

Este nevoie să arătăm prin fapte ceea ce predicăm

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei pentru evocarea Sfântului Proroc Daniel şi pentru aprecierile adresate Preafericirii Sale. „Noi ne gândim mai mult la ceea ce lipseşte în lucrarea Noastră, și nu la ceea ce s-a făcut deja. Aprecierile laudative trebuie înţelese mai mult ca o încurajare decât ca o confirmare a realităţii (…). Suntem conştienţi că în Biserică toate lucrările bune se fac împreună cu clerul, credincioşii, autorităţile de stat, cu oamenii harnici şi darnici şi, desigur, împreună cu toate instituţiile, care au fiecare rolul lor specific. Trăim o vreme în care limbajul s-a degradat, cuvântul şi-a pierdut din forţa sa spirituală, dacă nu este însoţit de fapte vizibile, concrete. Ajungem la ceea ce spunea Sfântul Isaac Sirul: «Taci tu ca să vorbească faptele tale!» Adică este nevoie ca în toate domeniile de activitate să arătăm prin fapte ceea ce predicăm prin toată teologia academică şi pastorală şi astfel împlinind prin faptă iubirea milostivă a lui Hristos. De aceea, considerăm că sfatul cel mai bun este acesta al Sfântului Apostol Pavel, care zice că de fapt contează credinţa lucrătoare prin iubire”, a spus Preafericirea Sa.

 

Moment festiv în Palatul Patriarhiei

După oficierea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum în Catedrala Patriarhală, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un moment festiv, prezentat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Reprezentanţi ai unor instituţii publice, partenere ale Patriarhiei Române în numeroase proiecte sociale şi culturale, au rostit cuvinte de felicitare cu ocazia sărbătoririi zilei onomastice a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

La eveniment au fost prezenți ierarhi membri ai Sfântului Sinod, membri ai Administraţiei Patriarhale şi ai Admi­nistrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, reprezentanţi ai autorităţilor publice, precum şi clerici şi credincioşi care au dorit să fie alături de Preafericirea Sa la ceas aniversar.

Ministrul educaţiei şi cercetării, Monica Cristina Anisie, l-a felicitat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu ocazia zilei onomastice, dar şi pentru întreaga activitate în folosul societăţii: „Vă felicităm pentru întreaga activitate pe care cu multă energie şi iniţiativă o coordonaţi în misiunea Bisericii de a fi mai aproape de oameni şi de nevoile lor spirituale, materiale şi educaţionale. Considerându-vă un reper al slujirii aproapelui, vă asigurăm de întreaga preţuire şi de tot sprijinul nostru în demersurile Preafericirii Voastre”.

În continuare, Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte, a transmis un cuvânt de felicitare Patriarhului României, realizând şi un rezumat al proiectelor pe care instituţia de stat le desfăşoară în colaborare cu Biserica Ortodoxă Română de la începutul păstoririi ca Patriarh a Preafericitului Părinte Daniel: „Imaginea pe care ne-o oferă astăzi Preafericirea Sa este aceea a unui Patriarh al unei Biserici Ortodoxe pe deplin implicate în viaţa cetăţii, în mijlocul cetăţii, la locul care i se cuvine, pe de o parte, prin angajarea deplină a Bisericii în societate, iar pe de altă parte, prin dezvoltarea parteneriatului cu statul român. Putem spune că astăzi parteneriatul dintre stat şi cultele religioase nu are doar o valoare democratică, fiind consecinţa logică şi directă a exercitării libertăţii religioase, ci şi profunde valenţe istorice şi politice, prin faptul că regimul democratic de astăzi are datoria şi reuşeşte să vindece răni ale trecutului. Sprijinul Preafericirii Voastre este pentru noi un semnal încurajator. Acest sprijin are o dimensiune instituţională, dar este ceva mai mult decât atât. Are şi o dimensiune foarte umană. Astăzi, Biserica Ortodoxă Română este o Biserică dinamică, vizibilă în faptele şi atitudinile sale. Timpul a trecut cu folos, iar şantierul Catedralei Naţionale continuă să fie un adevărat model de responsabilitate faţă de utilizarea banului public şi un exemplu de bună practică pe care noi îl dăm cu fiecare ocazie şi altora”.

Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, a transmis un mesaj de felicitare în care este exprimată recunoştinţa instituţiei pentru activitatea Preafericirii Sale: „Vă asigurăm şi cu acest prilej de profunda admiraţie şi adâncul nostru respect pentru opera de reconstrucţie spirituală pe care v-aţi asumat-o. Vă rugăm să primiţi recunoştinţa noastră pentru relaţia afectuoasă şi de bun augur pe care aţi cultivat-o de-a lungul anilor cu Universitatea din Bucureşti”. De asemenea, conducătorul universităţii bucureştene l-a felicitat pe Patriarhul României şi în nume personal, arătând faptul că Preafericirea Sa a fost întotdeauna un model: „Când l-am întâlnit pentru prima oară pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, am avut experienţa covârşitoare de a vedea o personalitate care poate să sintetizeze calităţi şi virtuţi care rareori pot fi, de fapt, sintetizate de o singură persoană. Până atunci nu avusesem experienţa unei astfel de întâlniri admirabile şi nici de atunci până astăzi. Pot spune că norocul vieţii mele a fost acela să stau de mai multe ori în preajma Preafericirii Voastre şi să declar aici că aţi fost întotdeauna pentru noi o personalitate care ne-a inspirat şi care ne-a motivat”.

Părintele Ioan Ivanov, delegat al Înalt­preasfinţitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse din Patriarhia Bulgariei, a transmis felicitări Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, exprimându-şi recunoştinţa pentru relaţiile frumoase de frăţietate dintre cele două Biserici-surori.
De asemenea, a oferit în dar Patriarhului României noastre o icoană cu Prorocul Daniel în groapa cu lei, realizată din porţelan după o tehnică tradiţională.

Corala „Cuza” a Liceului Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, coordonată de profesorul de religie Alin Bolboaşă Şofaru, a susţinut un minirecital de colinde tradiţionale. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit daruri tuturor membrilor coralei.

În încheiere, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de binecuvântare, mulţumind tuturor celor care au transmis mesaje de felicitare, exprimându-şi dorinţa unei relaţii cât mai strânse între instituţiile responsabile pentru propăşirea societăţii româneşti: „Avem o bucurie deosebită să exprimăm recunoştinţa noastră, să mulţumim celor care ne-au ajutat în toată lucrarea noastră de până acum şi avem speranţa că vom continua buna cooperare cu instituţiile statului şi mai ales în domeniul educaţiei, pentru că e mare nevoie de o cooperare, iar pe baza coresponsabilităţii să creăm mai multă comuniune, mai multă unitate, mai mult respect reciproc şi mai multă dorinţă de vindecare a demnităţii poporului român, atât în interiorul ţării, cât şi în relaţiile noastre internaţionale”.

 

Centenarul Universității „Babeș-Bolyai”, sărbătorit la Cluj-Napoca

Luni, 4 noiembrie, în Aula Magna a Univer­sității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca s-a desfă­șurat „Gala Centenar UBB”, o sesiune solemnă prilejuită de împlinirea unui secol de la înfi­in­țarea Univer­sității românești, în toamna anului 1919. Cu acest prilej, pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a transmis mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat: „O prestigioasă Universitate românească și europeană la ceas aniversar”.

 

La acest eveniment festiv au fost prezenţi, alături de conducerea şi Senatul Universităţii, numeroşi oaspeți din țară și străinătate: rectori și prorectori ai universităților clujene (membre ale Uniunii Universi­tăților Clujene), rectori ai univer­sităților membre ale Consorțiului Universitaria, rectori de la uni­versități din țară, rectori, prorectori, decani sau profesori de la univer­sități din Ungaria, Polonia, Ucraina, Portugalia, Austria, Germania, Franța, Armenia și Japonia.

În discursul inaugural al galei, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi rector al UBB, a făcut o scurtă incursiune istorică în contextul european al apariţiei centrelor de excelenţă în studiu şi cunoaştere reprezentate de universităţi, referindu-se şi la începuturile învăţământului superior românesc în oraşul de pe Someş. Au luat apoi cuvântul: pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedinte al Senatului Universităţii; Înaltprea­sfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Arhiepiscopul Miguel Maury Buendía, Nunţiul Apostolic de la Bucureşti; Preasfinţitul Părinte Florin Crihălmeanu, Episcopul Eparhiei gre­co-catolice de Cluj-Gherla.

O prestigioasă Universitate românească și europeană la ceas aniversar

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis cu ocazia aniversării centenarului Universității `Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, 4 noiembrie 2019

 

Sărbătorirea a 100 de ani de existență a Universității `Babeș-Bolyai~ din Cluj-Napoca reprezintă un moment semnificativ în viața academică și culturală națională, întrucât este, pe de o parte, un prilej de apreciere a generațiilor de profesori care au onorat această insti­tuție de învățământ, cercetare și cultură, iar pe de altă parte, o ocazie de a reafirma vocația și valoarea Universității în contextul societății contemporane.

Înființarea acestei prestigioase Universități românești, precedată în acest oraș de alte instituții academice, coincide cu realizarea României Mari, reprezentând împlinirea unei aspirații naționale și constituind, totodată, un model de colaborare interetnică, interculturală și interconfesională. Funcțio­narea a patru facultăți de teologie în cadrul acestei Univer­sități, caz unic în Universitățile europene, are la bază respectul, dialogul și cooperarea fructuoasă a cultelor religioase din țara noastră, în scopul edificării moral-spirituale a tinerelor generații de studenți.

În spiritul tradițional al învăță­mântului academic românesc, Universitatea are menirea sau vocația să formeze personalități competente și întreprinzătoare, promovând o cunoaștere pentru acțiune, utilă nu doar pentru școală, ci și pentru calitatea vieții umane în societate. În același timp, ea are și vocația de a fi un spațiu al dialogului și de valorificare a reflecției în întâlnirea dintre știință, filosofie, teologie, artă și cultură. Mai ales în contextul lumii de astăzi, când asistăm la o fragmentare accelerată a domeniilor științei și la o hiperspecializare a educației, este nevoie de recuperarea și de valorificarea perspectivei interdisciplinare a cu­noașterii în folosul vieții umane.

De asemenea, în mediul universitar de astăzi este necesară promovarea dorinței de a fructifica propriile tradiții naționale în dialog cu realizările științifice și cu tra­­dițiile altor popoare. În acest sens, apreciem activitatea Universității `Babeș-Bolyai~ din Cluj-Napoca de a contribui la intensificarea cooperării academice în plan național și internațional.

Pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor

Prezența Facultății de Teologie Ortodoxă în cadrul Universității `Babeș-Bolyai~ contribuie la apropierea și cooperarea dintre Biserică și Universitate, dintre credință și cultură, teologie și știință, depășin­du-se divergențe artificiale și descoperindu-se bucuria dialogului și utilitatea cooperării, pentru binele societății.

În încheiere, îi felicităm pe organizatorii evenimentului solemn de sărbătorire a 100 de ani de la înființarea Universi­tății `Babeș-Bolyai~ din Cluj-Napoca, pe profesorii și studenții acestei Universități, rugându-ne Milostivului Dumnezeu să-i binecuvânteze și să-i ajute pe toți cei care lucrează în această înaltă instituție academică și contribuie la afirmarea valorilor academice românești, la nivel național și internațional.

 

Întru mulți și fericiți ani!

Cu aleasă prețuire și binecuvântare,

 † Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Aprobarea modificărilor Statutului Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de 16 decembrie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia a fost aprobat documentul care include toate modificările Statutului pentru organizarea și funcțio­narea Bisericii Ortodoxe Române adoptate de Sfântul Sinod în perioada 2008-2019.

De asemenea, a fost aprobat textul consolidat al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care con­ține toate modificările și completările aprobate de Sfântul Sinod în perioada 2011-2019.

Aceste două documente vor fi transmise, spre recunoaștere, Secretariatului de Stat pentru Culte, urmând ca textul aprobat al prezentului Statut să fie publicat în Monitorul Oficial.

Sfântul Sinod a exprimat grija şi preocuparea Bisericii pentru sprijinirea eparhiilor din diaspora română.

Lucrări importante la acoperișul și icoanele Catedralei Naționale

Lucrările la Catedrala Națională avansează conform graficului de execuție, într-un ritm susținut. După finalizarea structurii de rezistență a corpului principal al edificiului, au început tencuirea și placarea cu piatră a coloanelor exterioare. Muncitorii finalizează montajul învelitorii din tablă peste cupola Altarului și a început așezarea acesteia și în zona pronaosului. În interior, în laturile icoanei Maicii Domnului din absida Altarului au fost montate icoanele în mozaic ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, iar scena „Cortul Mărturiei” la care s-a lucrat în atelier a fost finalizată.

 

Echipele de muncitori au realizat progrese importante pe șantierul Catedralei Naționale, care au culminat cu demararea lucrărilor de tencuire și finalizarea șarpantei de la turla „Pantocrator”. La exterior se lucrează în continuare la porticurile amplasate în dreapta și în stânga edificiului și la subsolurile adiacente din partea de nord și de sud a catedralei.

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului ne-a fost prezentat de inginerul Vlad Florin Popescu. „În momentul de față lucrăm la acoperiș, la pronaos, șarpanta și învelitoarea de tablă. La pronaos și la turla «Pantocrator», același lucru: se completează astereala și învelitoarea cu tablă de cupru auriu. Se mai lucrează la placarea cu piatră la coloanele turlei-clopot­niță și turlelor adiacente turlelor-clopotniță, iar sus, la cota 45, se lucrează la tencuirea turlei «Pantocrator» de la cota 45 la cota 65. În interior se lucrează la mozaic, la conca Altarului de la cota 27 până la cota 42. În exterior, lucrăm la structura subsolurilor adiacente, de la vest spre est. În funcție de cota la care sunt, se plachează cu plumb, se toarnă trepte, mai jos se toarnă elemente verticale și se lucrează chiar și la radier”, ne-a spus ing. Vlad Florin Popescu.

În interior, în jurul icoanei Maicii Domnului din absida Altarului a fost realizat un tron inspirat din ceremonialul imperial bizantin, iar în cele două laturi au fost montate icoanele în mozaic ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

Despre lucrările care se desfășoară în prezent în atelier și stadiul acestora ne-a vorbit pictorul bisericesc Daniel Codrescu. „Am montat icoana Maicii Domnului, icoana cu cei doi Arhangheli Mihail și Gavriil, iar acum se lucrează la partea de font. Încercăm să închidem absida și să finalizăm semicupola din Altar. De asemenea, în paralel lucrăm în atelier. Am terminat scena «Cortul Mărturiei», iar acum se lucrează la «Împărtășirea Apostolilor». Am făcut câteva veșminte, iar portretele sunt aproape gata. Încercăm să avansăm și cu partea de proiect pentru turlă, lucrându-se în momentul de față la partea de iconografie. Lucrăm la împărțirea registrelor, se elaborează proiectul general al catedralei, cu toate scenele care vor face parte din acest ansamblu. Proiectul este într-un stadiu destul de avansat, aproape de finalizare”, ne-a explicat pictorul Daniel Codrescu.

Jertfa lor – temelia libertăţii noastre. Cinstirea eroilor Revoluţiei române din decembrie 1989

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la împlinirea a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989, Palatul Patriarhiei, 16 decembrie

 

Împlinirea a 30 de ani de la căderea comunismului constituie un prilej de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darul libertății poporului român, a cinsti memoria celor care au suferit în timpul regimului comunist, precum şi memoria eroilor care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989.

Comemorarea sau pomenirea lor în stare de rugăciune şi comuniune spirituală este o datorie morală a noastră, a românilor de pretutindeni. Este un act de recunoștință şi prețuire a jertfelniciei lor, precum şi expresia cea mai reală şi profundă a cultivării legăturii noastre de iubire fraternă cu ei, iubire mai tare decât moartea trupului şi opacitatea mormântului. Iar dacă nu-i pomenim pe eroi, îi îngropăm în uitarea noastră. Însă pomenirea lor în nădejdea Învierii şi a vieții veșnice este recunoașterea demnității lor şi speranța împlinirii dreptății pentru ei.

Cei care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989 au fost în majoritate tineri.

Acești tineri au arătat nu numai curaj, ci şi foarte multă credință, moștenită de la părinții şi bunicii lor. Mulți dintre ei au îngenuncheat şi au rostit rugăciunea Tatăl nostru, deși în școli nu s-a mai permis predarea religiei după instalarea regimului comunist ateu în România.

În decembrie 1989, tinerii au simțit prezența lui Dumnezeu şi s-au jertfit pentru eliberarea poporului din absurditatea doctrinei politice atee, impusă ca ideologie oficială a comunismului ateu şi opresiv. De aceea, în mod spontan, tinerii au strigat în multe locuri din țară: „Dumnezeu este cu noi!” sau „Vom muri şi vom fi liberi!”

Acești tineri eroi care s-au jertfit pentru credința, libertatea şi demnitatea poporului român sunt pomeniți în rugăciunile Bisericii noastre, în fiecare zi, la Sfânta Liturghie. Ei ne cheamă azi să nu despărțim darul libertății de darul credinței, al sfințeniei vieții şi al demnității naţionale.

Comemorarea eroilor români din decembrie 1989 ne îndeamnă să-i preţuim mai mult pe toţi cei care luptă şi lucrează pentru libertatea şi demnitatea poporului român, în orice vreme, dar mai ales când acesta se află în pericol de-a pierde identitatea şi unitatea sa.

Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos pentru ca jertfa celor care au sacrificat viața lor pentru libertatea şi demnitatea poporului român, în decembrie 1989, să fie roditoare de credință mai puternică, de fapte bune mai multe şi de comuniune frățească mai intensă.

Să ne ajute Dumnezeu să unim permanent libertatea cu responsabilitatea, democrația cu unitatea românească, demnitatea naţională cu solidaritatea internaţională!

 

Veșnică pomenire eroilor români din decembrie 1989!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Parastas în Catedrala Patriarhală pentru eroii Revoluţiei române

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989, la Catedrala Patriarhală a fost săvârşită, în 22 decembrie 2019, o slujbă de pomenire pentru eroii căzuţi pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român. Slujba Parastasului a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa dlui Klaus Iohannis, preşedintele României; dlui Ludovic Orban, prim-ministru al României; precum şi a unor reprezentanţi ai instituţiilor statului.

 

În toate locaşurile de cult ortodoxe din Patriarhia Română au fost trase duminică, 22 decembrie, clopotele şi au fost oficiate slujbe de pomenire a eroilor din Bucureşti şi din alte localităţi ale ţării, care în urmă cu 30 de ani s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară. De asemenea, în zilele de 20, 21 şi 22 decembrie, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, s-au oficiat slujbe de pomenire.

În Bucureşti, slujbe de pomenire a eroilor din decembrie 1989 au fost săvârşite la locul unde a fost aruncată cenușa eroilor împușcați la Timișoara și arși la crematoriul din București (localitatea Popești-Leordeni, vineri, 20 decembrie), la Troiţa din Cimitirul Eroilor Revoluţiei (cartierul Pieptănari, sector 4, sâmbătă, 21 decembrie), la troiţele de la Piaţa Universităţii, sâmbătă, 21 decem­brie, la Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), la Troiţa de la Radiodifuziunea Română, la Troiţa de la Televiziunea Română şi la Troiţa Paraşutiştilor din curtea Televiziunii Române, duminică, 22 decembrie.

Concertul de colinde „Răsăritul cel de Sus” sub semnul Satului românesc

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București a avut loc marți, 17 decembrie 2019, tradiționalul concert de colinde „Răsăritul cel de Sus”. În acest an, concertul a fost susținut de Corul „Cantate Domino” al Seminarului Teologic Ortodox din București și de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale. La final, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Satul românesc exprimă bucuria Crăciunului prin colinde”.

Evenimentul de tradiție organizat de Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române în preajma sărbătorii Nașterii Domnului a avut loc în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a unor ierarhi români, a membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și a unor colaboratori şi sprijinitori ai Centrului de Presă BASILICA, profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” și de la Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul” din Bucu­rești, reprezentanți ai autorităților de stat centrale și locale și numeroși invitați.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost felicitat cu prilejul sărbătorii Sfântului Proroc Daniel, ocrotitorul spiritual al Patriarhului României, și a primit un buchet de flori din partea organizatorilor.

Satul românesc exprimă bucuria Crăciunului prin colinde

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la concertul tradiţional de colinde „Răsăritul cel de Sus” al Patriarhiei Române, Palatul Patriarhiei, marți, 17 decembrie 2019

 

Ediţia prezentă a concertului tradiţional de colinde „Răsăritul cel de Sus” al Patriarhiei Române are loc în Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești.

Anul acesta comemorăm, de asemenea, 30 de ani de la căderea regimului comunist, ca urmare a Revoluţiei române din decembrie 1989, prin care poporul român a dobândit libertatea de credință și de neam, precum şi posibilitatea de a reafirma valorile noastre creștine, culturale și identitare. În decembrie 1989, în preajma Crăciunului, Hristos Domnul, văzând suferința și oprimarea poporului român sub dictatura comunistă, a făcut tainic pași repezi către el și i-a adus de Crăciun darul libertății.

La 30 de ani de la căderea regimului comunist, Biserica noastră a consacrat anul 2019 omagierii satului românesc, atât de oprimat timp de peste patru decenii prin colectivizarea forţată a satelor româneşti, iar mai apoi prin încercarea de „sistematizare a satelor”, adică de comasare a multor sate, lovind astfel în tradiţiile culturale şi spirituale ale satului românesc, în general, şi mai ales în tradiţiile legate de marile sărbători creştine tradiţionale. De pildă, în a doua jumătate a veacului al XX-lea, conducerea comunistă din România a încercat să elimine din tradiția și din conştiinţa românilor colindele de Crăciun, deoarece aveau un conţinut religios. Cu toate acestea, poporul român a reușit să-și păstreze credința strămoșească și datinile sale, mai ales la sat.

Se ştie că strămoşii noştri romani sau latini aveau o sărbătoare a kalendelor/calendelor (a primei zile a fiecărei luni), numită Festum kalendarum. În această zi se plăteau datoriile, adică se ofereau şi se primeau bani. Astfel, calendele romane au transmis ideea de a dărui cu bucurie.

Totuşi, colindele creştine româneşti sunt mai mult decât calendele romane, deoarece ele exprimă un conţinut nou, şi anume credinţa românilor creştini în Nașterea Fiului veşnic al lui Dumnezeu ca om din Fecioara Maria, pentru a dărui oamenilor viaţa veşnică. Colindele româneşti au fost create de popor ca urmare a ascultării Evangheliei şi a cântărilor liturgice din biserică. Ele exprimă într-o formă poetică simplă, populară, lumina şi bucuria sărbătorii Naşterii lui Iisus Hristos, fiind specifice mai ales în perioada Crăciunului.

Colinda sau colindul de Crăciun este sfânt şi bun deoarece el reprezintă glasul sfânt al Evangheliei lui Hristos şi al Bisericii Sale, interpretat în formă poetică populară de colindători de toate vârstele, pe uliţele satului sau pe străzile oraşului, precum şi în casele creştinilor, din generaţie în generaţie. Colinda de Crăciun este cântare sfântă, pentru că sfântă este taina minunată pe care o vestește, și anume taina mântuirii lumii prin Iisus Hristos, Care, „ieri şi azi şi în veci, este acelaşi” (Evrei 13, 8).

Ascultând colindele – spune Mihail Vulpescu în lucrarea sa Cântecul ­popular românesc – „simţi fiorul de sfinţenie care vine de undeva de departe prin veacuri şi trece din casă în casă şi din suflet în suflet”.

Colindele se cântă în cor sau în grup, adică în stare de comuniune, deoarece ele reprezintă credinţa şi bucuria Bisericii lui Hristos, aceasta fiind adunarea oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi. Însă colindele se cântă în cor nu numai împreună cu oamenii din vremea noastră, ci şi împreună cu strămoşii noştri, arătând astfel că ele sunt deodată eveniment contemporan şi tradiţie străbună şi neîntreruptă. „Azi cu strămoşii cânt în cor/Colindul sfânt şi bun/Tot Moş era şi-n vremea lor/Bătrânul Moş Crăciun.”

La români, colindele se cântă în toate regiunile ţării, din Maramureş până în Dobrogea, din Banat până în Moldova şi Bucovina, la sate şi la oraşe deopotrivă.

Colindele pe care le ascultăm în această perioadă a Postului Naşterii Domnului sunt, de cele mai multe ori, cântate de cete de copii, întrucât ei reprezintă cetele de îngeri care au cântat la Nașterea Pruncului Hristos în peştera smerită a Betleemului: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14).

Prin urmare, trebuie să cultivăm permanent străvechea și frumoasa tradiție românească a colindatului, prin care devenim şi noi apostoli sau vestitori ai Naşterii Pruncului Iisus, pentru a spori bucuria în familie, în Biserică şi în societate. Mai ales astăzi, când lumea secularizată devine tot mai individualistă, însingurată şi depresivă, credinţa în iubirea milostivă şi smerită a Domnului Iisus Hristos ne cheamă să aducem pace, bucurie şi speranţă în sufletele şi în casele oamenilor.

În încheiere, îi felicităm pe toţi participanții la concertul tradiţional de colinde al Patriarhiei Române, „Răsăritul cel de Sus”, felicităm Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, organizatorul evenimentului, şi vă dorim tuturor Sărbători fericite cu sănătate și bucurie sfântă, adresându-vă totodată salutul tradiţional: La mulţi ani!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Patriarhul României a primit titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti

În Sala „Muzeul Patriarhilor” a Reşedinţei Patriarhale, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit joi, 12 decembrie, titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti. Distincţia i-a fost conferită de către primarul general al ­Capitalei, Gabriela Firea, în prezenţa reprezentanţilor Primăriei ­Generale, ai Administrației ­Patriarhale și ai Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Evenimentul festiv a fost deschis de George Ivaşcu, fost ministru al culturii şi identităţii naţionale, care a dat citire cuvântului „Laudatio” în care se arată activitatea academică şi pastorală a Preafericirii Sale, precum şi motivele acordării acestei distincţii.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a arătat, de asemenea, că acordarea acestui titlu Patriarhului Bisericii noastre este un gest simbolic de recunoaştere a întregii activităţi desfăşurate de Preafericirea Sa pentru societatea românească, în general, şi pentru locuitorii Capitalei, în special: „Faţă de contribuţia imensă a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române la spiritualitatea, la educarea poporului român, sprijinul pentru toate categoriile vulnerabile: copii, vârst­nici, bolnavi, familii defavorizate, toată implicarea în viaţa societăţii româneşti, gestul nostru este prea mic, iar cuvintele, prea sărace. Considerăm, însă, că simbolul este important”, a spus cu această ocazie edilul Capitalei.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a mulțumit pentru acordarea acestui titlu simbolic, dar şi pentru întreaga colaborare fructuoasă a Patriarhiei Române cu Primăria Generală. „Sunt foarte recunoscător pentru acest titlu deosebit, dar această onoare nu este doar a noastră, ci şi a Bisericii Ortodoxe Române, pentru că împreună cu toţi colaboratorii de la Patriarhie am încercat să aducem o contribuţie la dezvoltarea spirituală, culturală, socială a Capitalei. În mod deosebit vă mulţumim şi pentru frumoasa cooperare pe care am avut-o până acum, în baza protocolului pe care Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor l-au semnat cu  Primăria Generală a Capitalei în domeniul cultural, social-filantropic şi edilitar. De asemenea, apreciem cu multă recunoştinţă contribuţia pe care Primăria Generală şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au avut-o la construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. Toate acestea ne angajează şi mai mult în prezent şi în viitor pentru că nu se poate pretinde de la un oraş să fie din ce în ce mai frumos dacă nu contribuim fiecare dintre cetăţeni, în special cei care au responsabilitatea conducerii instituţiilor administrative şi culturale”, a spus Preafericirea Sa.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât acordarea titlului de cetăţean de onoare Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa ordinară din data de 31 ianuarie 2019.

Întâlnirea anuală a consilierilor sociali din Patriarhia Română

În Aula „Iustin Patriarhul” a Centrului național pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București a avut loc marți, 26 noiembrie 2019, întâlnirea consilierilor de la sectoarele social-filantropice ale eparhiilor din cuprinsul Patriarhiei Române. Evenimentul a avut ca scop evaluarea activităților desfășurate în anul 2019 și implementarea de proiecte noi în domeniul social în anul 2020.

 

În cadrul evenimentului, moderat de părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal, au fost dezbătute probleme privind activitatea social-filantropică desfă­șurată în cadrul fiecărei eparhii în anul 2019, situația preoților din unitățile bugetare, precum și dificultățile întâmpinate în derularea activităților social-filantropice și opor­tunități de colaborare.

„În cadrul întâlnirii evaluăm acti­vitățile care au avut și au loc în anul 2019. Vorbim aici despre toate activitățile pe care le desfășoară sectoarele social-filantropice din cuprinsul Patriarhiei Române, activități care s-au întâmplat de la ultima noastră întâlnire, care a avut loc în octombrie 2018. În cadrul acestei întâlniri discutăm și despre programele pe care le avem la nivelul Patriarhiei Române: programele naționale «Masa bucuriei» – împreună cu Selgros România și Carrefour și «Gustul binefacerii» – împreună cu retailerul Auchan, privind modul de implementare în cadrul celor două programe alimentare. Un alt punct din agenda noastră a fost și colaborarea pe care intenționăm să o avem cu Admi­nistrația Națională a Penitenciarelor prin proiectul «Tabor», un proiect de incluziune a persoanelor private de libertate”, a declarat pentru TRINITAS TV părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal coordonator al Sectorului social-filantropic din cadrul Administrației Patriarhale.

De asemenea, s-a discutat și despre dependența de mijloacele digitale în rândul tinerilor și despre modalitățile de licențiere a serviciilor sociale. „Ne-am gândit și la proiecte pe anul viitor. Federația Filantropia are o colaborare de câțiva ani cu Organizația «International Orthodox Christian Charities» (IOCC), alături de care vrem să dezvoltăm un proiect de consiliere în adicții digitale. Ne dorim să implicăm și eparhiile care nu au încă un organism în această federație.

De fiecare dată când ne întâlnim, vorbim atât despre opor­tunitățile care se ivesc la nivelul Patriarhiei Române, cât și despre problemele care se ridică în serviciile sociale. Una dintre problemele care s-au dezbătut astăzi a fost cea de licențiere a serviciilor sociale. S-au schimbat standardele și încercăm să ajutăm colegii din țară în această pri­vință”, a mai spus părintele consilier Ciprian Ion Ioniță.

Conferință pastoral-misionară de toamnă la Palatul Patriarhiei

În Aula Magna a Palatului Patriarhiei a avut loc luni, 11 noiembrie, Conferința pastoral-misionară de toamnă a clericilor din cele șase protopopiate ale Capitalei, din județul Ilfov, a preoților de caritate, din instituțiile de învățământ, de la cimitire, precum și din cadrul MAI și MApN, iar marţi, 12 noiembrie, a preoților și diaconilor din județul Prahova. Întâlnirea a fost prezidată în ambele zile de Preafericitul Părinte Daniel.

 

Conferința pastoral-misionară de toamnă de la Palatul Patriarhiei a fost precedată de Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum, săvârșite în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” – Nou, Paraclis Patriarhal, luni de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reș­tilor, iar marţi de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de câte un sobor de preoți și diaconi.

Sesiunile conferinței au fost deschise de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „2019 – Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bise­ri­cești în Patriarhia Română”.

În continuare a avut loc prezentarea celor trei referate, sub formă de rezumat. Părintele prof. dr. Mihail Simion Săsăujan, consilier eparhial la Sectorul cultural și co­mu­nicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a susținut referatul intitulat „Patriarhul Nicodim Munteanu (1939-1948) – înțelept păstor al Bisericii Ortodoxe Române în vremuri tulburi ale istoriei României”. În continuare, părintele prof. dr. Constantin Preda, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, a prezentat tema „Patriarhul Iustin Moisescu (1977-1986) – erudit teolog și promotor al traducerii de texte patristice în limba română”. A urmat părintele arhim. Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, care a prezentat tema „Lumina Cuvântului pentru cei mulți. Traducători din Țara Românească și operele lor”.

În cadrul sesiunii de marţi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Diploma Omagială 2019 – „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti” – mai multor preoţi din Protopopiatul Vălenii de Munte: pr. George Cocoşilă, Parohia Schiuleşti; pr. Adrian Bondoc, Parohia Nucşoara; pr Rafael Tănase, Parohia Mănăstirea, şi pr. Adrian Gomoescu, de la Parohia Popeşti II, precum şi domnului Liviu Gheorghe, administratorul pensiunii „Vera şi Livia” din oraşul Vălenii de Munte, şi a oferit clericilor prezenţi sfaturi practice legate de o bună şi eficientă pastoraţie a credincioşilor.

La finalul prezentărilor a avut loc vizionarea filmelor documentare despre patriarhii Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, realizate de ­TRINITAS TV. La finalul con­fe­rin­ței, fiecare cleric a primit, în Sala „Europa Christiana”, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, lucrările: „Satul românesc – izvor de spiritualitate și cultură populară”, a Preafericirii Sale, Editura BASILICA, 2019; „Patriarhul Nicodim Munteanu și Patriarhul Iustin Moisescu. Sfaturi duhov­nicești”, Editura Cuvântul Vieții, București, 2019; „Patriarhul Justinian Marina, Îndemnuri pastorale”, Editura Cuvântul Vieții, București, 2018.

2019 – Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat în deschiderea lucrărilor Conferinţei pastoral-misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, Palatul Patriarhiei Române, 11-12 noiembrie 2019

 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2019 drept Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești. Ne-am propus, așadar, în acest an să evocăm personalitățile marcante ale culturii teologice românești, care, prin ostenelile lor cărturărești, au contribuit la luminarea credincioșilor prin cultură și la trezirea con­științei românești.

Cu pioasă recunoştinţă şi preţuire, îl comemorăm pe vrednicul de pomenire Patriarh Nicodim Munteanu, al doilea Patriarh al Bisericii noastre. Născut în satul Pipirig, județul Neamț, la 6 decembrie 1864, viitorul Patriarh Nicodim a absolvit cursurile Seminarului Veniamin din Iași în anul 1890, desăvârșindu-și studiile teologice la Academia duhovnicească din Kiev (1890-1895), prin bunăvoința Sfântului Mitropolit Iosif Naniescu (iun. 1875 – †26 ian. 1902, canonizat la 5 octombrie 2017), binefăcătorul său. A primit tunderea în monahism la Mănăstirea Neamț, primind numele de Nicodim (1894). În anul 1909, a fost ales și hirotonit arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei, iar trei ani mai târziu, la 18 februarie 1912, a fost ales Episcop de Huși, unde a păstorit până la 31 decembrie 1923, când s-a retras din scaun. A revenit în mănăstirea sa de metanie, Neamț, care a cunos­cut în timpul stăreției sale o nouă perioadă de strălucire. În chiliile acestei mănăstiri, starețul Nicodim și-a continuat cu multă râvnă opera de traducător din literatura teologică rusă și tot aici a scris pagini inspirate care l-au impus drept un mare cărturar. Academia Română îl primise în rândurile sale, ca membru de onoare, încă din octombrie 1918, iar Facultatea de Teologie din Cernăuți îi conferise titlul de doctor honoris causa în anul 1920.

Activitatea sa de traducător este cu adevărat impresionantă: a tradus din limba rusă peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate și chiar lucrări ale „clasicilor” ruși Lev Tolstoi și Nikolai Gogol. Alături de Gala Galaction (pseudonimul literar al preotului Grigore Pișculescu, 1879-1961) și de preotul ebraist Vasile Radu (1887-1940), Nicodim a dăruit culturii teologice românești Biblia din 1936, viitorul patriarh traducând 27 de cărți vechi-testamentare. De asemenea, împreună cu profesorul I.D. Ştefănescu, a publicat Biblia ilustrată (Neamţ, 1936; ediţie anastatică: Bucureşti, Ed. Nemira, 2010). A tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții: 1926, 1931, 1937, 1941, 1949). De asemenea, a iniţiat colecţia Ogorul Domnului (până la vol. 12 inclusiv, co­lecția a purtat numele Semințe evanghelice pen­tru ogorul Domnului), care va cuprinde 36 de titluri, tipărite între 1932 și 1947, cele mai multe lucrări din domeniul exegezei biblice, dar și în cel al teologiei pastorale, morale și ascetice.

În ianuarie 1935, la venerabila vârstă de 70 de ani, pentru meritele sale culturale, a fost ales Mitropolit al Moldovei, fiind înscăunat la 4 februarie 1935. După patru ani, la 30 iunie 1939, a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 5 iulie), păstorind până la trecerea la cele veșnice la 27 februarie 1948. A fost înmormântat în Catedrala Patriarhală, la 4 martie 1948.

Arhipăstorirea sa în scaunul patriarhal nu a fost una îndelungată (între anii 1939 şi 1948), iar timpul scurt nu i-a îngăduit să aibă alte mari realizări în afara operei sale culturale, cu adevărat monumentale. Cea mai importantă realizare culturală a fost apariția unei noi ediții sinodale a Sfintei Scripturi, chiar în anul în care a doua conflagrație mondială lua sfârșit. Biblia sinodală din 1944 este, în cea mai mare parte, realizarea sa; îi aparține traducerea integrală a Noului Testament și a 24 de cărți vechi-testamentare.

Arhipăstorirea sa a coincis cu un deceniu extrem de frământat, în care s-au succedat cu repeziciune nu mai puțin de trei regimuri dictatoriale – regalist (carlist), militar (antonescian) și comunist -, iar România a suferit groaznica experiență a unui nou război mondial. A asistat la tragedia războiului, la crimele care l-au anunțat și la ororile care l-au însoțit, la pierderile teritoriale din august 1940 (nordul Bucovinei, Basarabia, nordul Ardealului şi sudul Dobrogei – Cadrilaterul) și la jertfele de vieți omenești pe care le-a presupus „campania din Est” dincolo de Nistru. A asistat apoi la ocuparea țării de armatele sovietice și la instaurarea regimului comunist în România.

Patriarhul cărturar Nicodim Munteanu a păstorit Biserica în vremuri tulburi şi grele, cu mare responsabilitate, mult curaj şi jertfelnicie.

Totodată, în acest an am cinstit memoria altui vrednic Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române: Iustin Moisescu. Născut la 5 martie 1910, în Cândeşti, comuna Albeşti, judeţul Argeş, orfan de război, viitorul patriarh a urmat strălucite studii teologice la Seminarul orfanilor de război „Patriarhul Miron” din incinta Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung (1922-1930) și, prin purtarea de grijă a
Patriarhului Miron Cristea, la Facultatea de Teologie din Atena (1930-1934), obţinând doctoratul pentru excepționala teză intitulată: Evagrie din Pont. Viața, scrierile și învățătura (în limba greacă, Atena, 1937), premiată de Academia de Științe din Atena.

Revenit în ţară, tânărul teolog Iustin Moisescu şi-a început strălucita carieră didactică în 1937, ca profesor de limba latină la Seminarul Nifon Mitropolitul din Bucureşti (1937-1938). La cererea guvernului polonez, profesorul Moisescu a fost invitat să predea la Catedra de Noul Testament a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Varșovia în anul academic 1938-1939. După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi invadarea Poloniei de către armatele germană şi sovietică, Iustin Moisescu a deţinut Catedra de Noul Testament a Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Cernăuți-Suceava (1940-1946) și, începând cu 1 decembrie 1946, pe cea de Exegeză a Noului Testament a Facultății din București, unde a predat până în anul 1956.

La 26 februarie 1956, profesorul de teologie Iustin Moisescu a fost ales Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului (hirotonit Arhiereu la 15 martie, înscăunat la 18 martie), iar la 10 ianuarie 1957 devenea Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (înscăunat la 13 ianuarie), păstorind 20 de ani. El i-a succedat patriarhului Justinian Marina în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe  Române, fiind ales la 12 iunie 1977 (înscăunat la 19 iunie), păstorind până la moartea sa, petrecută la 31 iulie 1986.

Patriarhul Iustin Moisescu a fost un cercetător înzestrat, râvnitor și tenace, un om de o vastă cultură şi un dascăl de vocaţie, cu o solidă formare universitară de tip occidental. Trecerea timpului nu a ştirbit valoarea ştiinţifică a operei sale. Ne rămân de la acest mare teolog român al veacului al XX-lea lucrări de referinţă precum: Sfânta Scriptură şi interpretarea ei în opera Sfântului Ioan Hrisostom (în extras, Cernăuţi, 1942), Originalitatea parabolelor Mântuitorului (în extras, 1945), Activitatea Sfântului Apostol Pavel în Atena (în extras, Iaşi, 1946), Ierarhia bisericească în epoca apostolică (Craiova, 1955). De asemenea, strălucitul teolog român a realizat, în 1955, o traducere a unei lucrări fundamentale de teologie dogmatică comparată – Simbolica – aparținând profesorului grec Hristu Andrutsos (1869-1935). Opera integrală a Patriarhului cărturar Iustin Moisescu, în șapte volume, a fost reeditată în anii 2002-2003 prin grija Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului.

A fost, fără îndoială, un intelectual înzestrat cu un remarcabil spirit practic. Ca ierarh, Iustin Moisescu a demonstrat echilibru şi discernământ, clarviziune şi multă chibzuinţă, realism şi înţelepciune practică în raporturile cu un regim ateu, care impusese Bisericii multe restricţii şi exercita mari presiuni asupra ierarhiei. Asemenea înaintaşului său în scaunul patriarhal, vrednicul Patriarh Justinian, Iustin Moisescu a manifestat prudenţă şi diplomaţie în relaţiile cu un regim politic ostil, toate acţiunile sale fiind subordonate obiectivului supravieţuirii Bisericii în vremuri de prigoană. A urmat, aşadar, aceeaşi „strategie de supravieţuire” pe care Patriarhul Justinian o aplicase cu multă tenacitate şi dârzenie.

Prin înțelepciune și diplomație, a reuşit să obţină avizul autorităţilor pentru lucrările de consolidare şi restaurare a peste 800 de biserici grav deteriorate de devastatorul cutremur din 4 martie 1977. Din iniţiativa sa au fost restaurate: Catedrala Patriarhală, ansamblul Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, mănăstirile Negru Vodă din Câmpulung Muscel, Curtea de Argeș, Zamfira, Căldărușani, Țigănești, Cheia, Viforâta, Dealu, Cernica, bisericile Sfântul Spiridon-Nou și Sfântul Gheorghe-Vechi din Bucureşti; de asemenea, au fost zidite biserici în Zimnicea şi Scheiul de Sus, judeţul Dâmboviţa.

Într-o vreme când autorităţile, aplicând un nechibzuit plan de „sistematizare urbană”, au demolat biserici şi alte monumente istorice, fiind „osândite” să fie distruse de buldozere 20 de mănăstiri şi biserici bucureștene reprezentative precum: Enei (1977), Albă-Postăvari (1984), Sfân­tul Nicolae-Jitniţa (1986), Doamna Oltea (1986), Sfânta Vineri-Herasca (1987), Sfântul Spiri­don-Vechi (1987) și mănăstirile Cotroceni (1984), Pantelimon (1986) şi Văcărești (1986-1987)1, Patriarhul Iustin a reușit să salveze de la distrugere mai multe locașuri de cult prin aplicarea metodei de translare a monumentelor istorice, brevetată de inginerul constructor dr. Eugeniu Iordăchescu. Prin această tehnică s-a reușit reamplasarea mai multor biserici ame­nințate, care au fost translate pe distanţe cuprinse între 12 m şi 289 m: biserica Mănăstirii Schitul Maicilor (1982), bisericile Sfântul Ilie-Rahova (1984), Mihai-Vodă (1984-1985), Sfântul Gheorghe-Capra (1985), Olari (1986), Sfântul Ioan-Piață (1986), Sfântul Ștefan-Cuibul cu barză (1988). Prin aceeași soluție tehnică a fost strămutat Palatul Sinodal de la Mănăstirea Antim (1985), actuala Bibliotecă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, prin insistenţele Patriarhului Iustin Moisescu, au fost salvate de la distrugere sau strămutare bisericile Colţea şi Kretzulescu, care fuseseră închise de autorităţi, şi biserica Sfântul Gheorghe-Nou, necropola Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, pe care acelaşi patriarh o salvase de la ruina provocată de cutremurul din martie 1977.

De asemenea, a reuşit să împiedice închiderea Catedralei Patriarhale şi strămutarea Reşedinţei Patriarhale şi a Administraţiei Patriarhale şi a Arhiepiscopiei Bucureştilor pe amplasamentul fostei Mănăstiri Văcăreşti, un act cu o puternică încărcătură simbolică, care ar fi avut semnificaţia acceptării diminuării însemnătăţii Bisericii în viaţa societăţii româneşti. Patriarhii Justinian şi Iustin s-au împotrivit cu multă fermitate acestui proiect, pe care au reuşit să-l zădărnicească.

Patriarhul României şi participanţii la conferința pastoral-misionară de toamnă a clericilor din judeţul Prahova, Palatul Patriarhiei, marţi, 12 noiembrie

Patriarhul Iustin Moisescu a acordat o atenție deosebită activității editoriale. În primul rând, a avut inițiativa revizuirii traducerii Sfintei Scripturi, văzând astfel lumina tiparului o nouă ediție a Noului Testament (1979) și, ulterior, Biblia sinodală din 1982. Rezultatul conlucrării profesorilor de teologie Constantin Cornițescu, Ioan Mircea, Nicolae Petrescu, Dumitru Radu și a arhimandritului Bartolomeu Anania, pe atunci director al Institutului Biblic, Biblia sinodală era imprimată într-un tiraj impresionant: 100.000 de exemplare. Au fost tipărite noi ediții ale cărților de cult și s-au elaborat noi manuale pentru învățământul teologic superior și pentru seminariile teologice. De asemenea, Patriarhul Iustin a inițiat colecția „Părinți și Scriitori Bisericești”, din care au văzut lumina tiparului 37 de volume, cea mai consistentă colecție românească de texte patristice. Comisia Părinți și Scriitori Bisericești a fost reînființată în ianuarie 2008, prin cooptarea unor reputați filologi și distinși teologi, din dorința de a relua publicarea traducerilor patristice după standarde și rigori științifice actualizate. În timpul scurtei, dar rodnicei sale arhipăstoriri, deși un nou val de represiune s-a abătut asupra Bisericii, au fost publicate lucrări fundamentale, precum colecția Arta creștină în România, în șase volume, iar revistele centrale bisericești și cele mitropolitane au avut o apariție neîntreruptă. Într-o vreme în care regimul politic încerca să impună societății românești ateismul materialist, Patriarhul Iustin Moisescu a dăruit lucrări fundamentale culturii teologice românești, o nouă ediție sinodală a textului scripturistic, cărți de cult diortosite, traduceri patristice valoroase și noi manuale pentru învățământul teologic.

Deși a avut o arhipăstorire de numai nouă ani, Patriarhul Iustin Moisescu rămâne în istoria Bisericii noastre drept un mare cărturar, dascăl de vocație, teolog erudit, ierarh de mare prestigiu şi păstor înţelept şi realist, unul dintre stâlpii Bisericii noastre în anii sumbri ai dictaturii comuniste.

De asemenea, în anul 2019, cinstim memoria traducătorilor de cărți bisericești, mai întâi traducători ai textului sfânt al Scripturii, de la autorii necunoscuţi ai textelor rotacizante (Codicele Voronețean, Psaltirea Șcheiană, Psaltirea Voronețeană, Psaltirea Hurmuzaki), diaconul Coresi (cca 1515 – cca 1583) – „părintele literaturii române” şi primul „editor al cărţii româneşti pentru fraţii săi de pretutindeni”2 – și Filip Moldoveanul, primii traducători în limba română ai Evangheliilor (Tetraevanghel, Brașov, 1560-1561, respectiv Tetraevanghelul slavo-român, Sibiu, cca 1550), la Simion Ștefan, Mitropolitul Ardealului (1643 – †iun./iul. 1656), ieromonahul Silvestru, egumen la Mănăstirea Govora, autorii traducerii Noului Testament de la Alba Iulia (1648). De asemenea, îi pomenim cu recunoştinţă pe: Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708), frații Radu și Șerban Greceanu și Mitrofan (cca 1640-1702), fost Episcop de Huși și viitor Episcop al Buzăului, traducătorii Bibliei lui Șerban Cantacuzino. Îl amintim cu pioşenie şi pe Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (1671-1673, 1675-1686), autorul Psaltirii în versuri (Uniev, 1673), dar şi al unei traduceri în proză a psalmilor (Psaltire de-nţeles, Iaşi, 1680). Psalmii versificaţi de acest ierarh cărturar – primul poet al culturii române – constituie, fără îndoială, cea mai importantă operă poetică din istoria literaturii române vechi. De asemenea, pomenim cu evlavie numele Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul (1708-1716), cel care a tipărit, la Bucureşti, o Evanghelie greco-română (1693), o Psaltire românească (1694) și a tradus o carte de rugăciuni cu titlul Acatistul cătră Preasfânta Născătoare de D<u>mnezău şi cu alte rugăciuni (Snagov, 1698). În secolul al XIX-lea, Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna al Ardealului (1864-1873) a publicat o nouă ediţie a Sfintei Scripturi – Biblia de la Sibiu (1856-1858) -, prima ediţie ilustrată a textului sfânt din cultura română. În secolul al XX-lea, s-au distins în activitatea de traducere a textului biblic preoții Gala Galaction (1879-1961) și Vasile Radu (1887-1940), Constantin Cornițescu (n. 1938), Ioan Mircea (1903-1997), Nicolae Petrescu (1908-2001), Dumitru Radu (1926-2014) și Mitropolitul Bartolomeu (Valeriu) Anania (1921-2011), care a realizat diortosirea integrală a textului Sfintei Scripturi (Bucureşti, 2001).

De asemenea, îi omagiem pe ierarhii cărturari care, încurajați de domni cultivați, au „îmbisericit” limba română, un proces de lungă durată, care a întâmpinat numeroase piedici. Începută în epoca lui Matei Basarab (1632-1654) și Vasile Lupu (1634-1653), prin citirea cuvântului de învățătură (cazania) în limba vorbită și traducerea rânduielilor tipiconale, introducerea limbii române în cult a făcut progrese în epoca lui Șerban Cantacuzino (1678-1688), prin impunerea lecturilor biblice (Evanghelia și Apostolul) în românește, și s-a desăvârșit prin activitatea mitropoliților Antim Ivireanul (27 ian. 1708 – †sept. 1716) și Neofit Cretanul (27 ian. 1738 – †16 iun. 1753), a episcopilor râmniceni Damaschin Dascălul (1708-1725), Chesarie (1774-1780) și Filaret (1780-1792), care au pus la dispoziția Bisericii toate cărțile de ritual necesare cultului.

Îi comemorăm în acest an și pe traducătorii scrierilor patristice, postpatristice și ai lucrărilor teologilor moderni, dintre care îi amintim aici pe marii mitropoliți Veniamin Costachi al Moldovei (1803-1808, 1812-1821, 1823-1842, †18 dec. 1846), Grigore Dascălul (1823 – †22 iun. 1834) și Iosif Gheorghian (1829 – †24 ian. 1909) ai Țării Românești, care au continuat vechea tradiție românească de traducere și tipărire a scrierilor Sfinților Părinți, impulsionată de școala de traducători de la Neamț, organizată de Sfântul Paisie Velicikovski (1722 – †15 nov. 1794). În secolul al XX-lea, o impresionantă activitate de traducere a scrierilor patristice au desfășurat preoții profesori universitari Dumitru Fecioru (18 iul. 1905 – †22 febr. 1988), Teodor Bodogae (10 mart. 1911 – †22 nov. 1994) și Dumitru Stăniloae (16 nov. 1903 – †5 oct. 1993) – al cărui nume va rămâne mereu asociat cu traducerea Filocaliei –, precum şi preotul Olimp Căciulă (1905-1979), profesor la Seminarul Nifon din Bucureşti şi inspector general bisericesc în Administraţia Patriarhală. În ceea ce priveşte literatura hagiografică, evocăm numele Mitropolitului Dosoftei al Moldovei, căruia îi datorăm traducerea şi prelucrarea izvoarelor hagiografice greceşti şi slavoneşti într-o lucrare monumentală, în 4 volume, intitulată Viaţa şi petrecerea sfinţilor (Iaşi, 1682-1686).

Nu în ultimul rând, îi pomenim cu recunoștință pe dascălii de psaltichie care au contribuit la „românirea” cântărilor, dintre care amintim aici pe: Filothei sin Agăi Jipei, autorul primei culegeri de cântări religioase cu text românesc – „Psaltichia rumănească” (1713), Anton Pann (1796-1854), Macarie Ieromonahul (1770-1836), Dimitrie Suceveanu (1816-1898) și Ion P­opes­cu-Pasărea (1871-1943).

Binecuvântăm deschiderea lucrărilor Conferinţei pastoral-misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia
Bucureştilor, rugându-ne Prea­sfintei Treimi să reverse darurile Sale cele bogate asupra tuturor slujitorilor Sfintelor Altare.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note

1 A se vedea: Lidia Anania et al., Bisericile osândite de Ceauşescu. Bucureşti (1977-1989), Bucureşti, Ed. Anastasia, 1995.

2 George Ivaşcu, Istoria literaturii române, vol. I, Bucu­reşti,Ed. Ştiinţifică, 1969, p. 240.

Întâlniri internaționale pe teme mariologice la Craiova și la Mănăstirea Timișeni-Șag

Luni, 4 noiembrie, s-au desfășurat două întâlniri pe teme mariologice la Craiova și la Mănăstirea Timişeni-Şag. Evenimentele au fost organizate de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova și de Arhiepiscopia Timișoarei și Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara.

Conferința „Maica Domnului
în tradiția Bisericii Orientale”

Aula „Mitropolit Nestor Vornicescu” a Facultății de Teologie din Craiova a găzduit Conferința internațională cu tema „Maica Domnului în tradiția Bisericii Orientale”. În prezența Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, oaspeți de seamă din țară și din străinătate au prezentat referate cu teme despre teologia Maicii Domnului. Evenimentul fost deschis prin cuvântul de binecuvântare al Înalt­preasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, care a vorbit despre rolul Maicii Domnului în teologia ortodoxă.

Conferința despre „Maica Domnului în tradiția Bisericilor Orientale” s-a des­fășurat pe parcursul a două sesiuni de comunicări. Prima dintre ele, dedicată exclusiv teologiei mariale, i-a avut ca invitați pe pr. prof. Jacob Tekeparambil, directorul Institutului Ecumenic
„Sfântul Efrem Sirul” din Kerala, India, şi pe pr. prof. univ. dr. Matteo Potoczny, prodecanul Facultăţii de Teologie catolică din Opole, Polonia. Primul invitat, pr. Jacob Tekeparambil, a vorbit despre „Maica Domnului în textele liturgice siriace”, evidenţiind în special atributele şi numirile Maicii Domnului din Breviarul liturgic siriac. Pr. Matteo Potoczny a subliniat în discursul său paralelismul dintre „Eva cea Veche și Eva cea Nouă”, după scrierile Sfântului Efrem Sirul şi Iacob de Sarug. Cea de a doua parte a conferinţei a început cu prezentarea pr. conf. dr. Constantin Băjău, de la Facultatea de Teologie din Craiova, care a vorbit despre „Textele patristice închinate Maicii Domnului, traduse în limba română”. Ultima parte a întâlnirii a fost dedicată unei analize istorico-critice asupra perioadei de
cenzurare a textelor teologice, în vremea regimului comunist. Au luat cuvântul în acest sens dr. Tudor Nedelcea, de la Institutul „C.S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova, și dr. Silviu Nedelcu, de la Biblioteca Academiei Române.

Tot în cadrul evenimentului au fost lansate două lucrări recente, prima publicată la Editura „Mitropolia Olteniei” și intitulată sugestiv „Mireasa Luminii. Imnuri din Bisericile Siriene, închinate Prea­sfintei Născătoare de Dumnezeu”, și cea de a doua, publicată la Editura Eikon, semnată de dr. Silviu-Constantin Nedelcu, cu titlul „Cenzurarea presei ortodoxe în comunism”.

Simpozionul „Maica Domnului, ocrotitoarea creștinilor”

Mănăstirea Timișeni-Șag din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei, județul Timiș, a fost gazda Simpozionului internațional de teologie „Maica Domnului, ocrotitoarea creștinilor”.

Manifestarea a debutat cu slujba Acatistului Acoperământului Maicii Domnului săvârșită de părintele lect. dr. Adrian Covan, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Timi­șoara, în biserica veche a mănăstirii. Apoi, în sala de conferințe a mănăstirii, confe­rențiarii simpozionului au sus­ținut lucrările tematice pregătite. Cuvântul de binecuvântare al Înalt­preasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a fost transmis de către părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al eparhiei. Moderatorul sesiunii plenare a fost părintele conf. dr. Constantin Jinga, coordonatorul Facultății de Teologie Ortodoxă din Timi­șoara.

Au susținut referate: prof. dr. Rasko Iovic, Facultatea de Teologie din Belgrad, Serbia, preot prof. dr. Mihai Himcinschi, decanul Facultății de Teologie din Alba Iulia, preot prof. dr. Dumitru Megheșan, decanul Facul­tății de Teologie din Oradea, și preot prof. dr. Gheorghe Petraru, Facultatea de Teologie din Iași.

Au luat parte la această manifestare preoți și teologi din Patriarhia Română, dar și cadre universitare de la alte centre teologice din Serbia și Bulgaria. De asemenea, au fost prezenți și studenți de la Facultatea de Teologie din Timi­șoara, care au avut posibilitatea de a cunoaște cum se prezintă o temă la nivel universitar. Studiile prezentate la acest simpozion vor fi publicate într-un volum.

Simpozion internațional la Sibiu despre misiunea Bisericii în mediul rural

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu a găzduit, în perioada 6-7 noiembrie, a opta ediție a Simpozionului internațional „A face misiune după modelul lui Hristos”. Tema dezbaterilor ediției din acest an a fost „Misiunea în mediul rural în istorie și astăzi”.

 

La simpozionul de la Facultatea de Teologie Ortodoxă care continuă tradiția de peste 235 de ani de învățământ teologic sibian au parti­cipat profesori și teologi de la univer­sită­ți din Statele Unite ale Americii, Europa sau Asia. Anul acesta au fost prezenți la Sibiu 30 de participanți de la universități din Germania, Elveția, Statele Unite ale Americii, Liban, Franța, Ucraina, Marea Britanie și România.

Lucrările simpozionului au început miercuri, 6 noiembrie. Înainte de prezentarea primelor comunicări științifice, invitații s-au rugat împreună în capela instituției, unde vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, și prodecanul facultății, pr. prof. dr. Aurel Pavel, au oficiat un Te Deum, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Ierarhul le-a urat bun venit oaspeților și a subliniat în cuvântul său impor­tanța temei abordate pentru
misiunea actuală a Bisericii. „Ne îndreptăm atenția spre misiunea și pastorația din satele noastre.

Trecând peste problemele sociale și materiale de aici, observăm o ușurință în a lucra cu credincioșii din acest mediu. Ei nu au prea multe cunoștințe dogmatice, dar cunosc un singur lucru: că există Dumnezeu și că se întâlnesc cu El la fiecare Liturghie și la fiecare Sfântă Împăr­tășanie. Ei știu că, intrând în biserică, intră în cer și de aceea, în simplitatea lor, trăiesc momentele liturgice mult mai profund decât cei din alte medii care încearcă să facă speculații pentru momentele respective”, a spus ierarhul.

Între referatele prezentate în cadrul simpozionului amintim: „Spiritual care for the eldery. Reflection tracks inspired by a research project in the canton of  Vaud, Switzerland” (prof. dr. Pierre-Yves Brandt, Universitatea din Lau­sanne-Elveția), „Peasantry, Noetic Consciousness and Grace: Rural Theology and the Ethos of Christian Mission” (prof. dr. Sergey Trostyanskiy, Universitatea din Columbia, New York), „Mission unter den Slawen in nördlichen Deutschland” (prof. dr. Andreas Müller, Universitatea din Kiel-Germania), „Jesus with the two disciples on the Road to Emmaus: A Pattern for Rural Mission” (prof. Nicolas Abou Mrad, Paris-Franța), „Relationship between city and village: Ukrainian perspective (prof. dr. Sergii Bortnyk, Academia Teologică din Kiev, Ucraina)”, „Challenges and Prospects of Rural Mission: The Story of the Presbyterian Church of India, Myzoram Sinod” (Lal Dingluaia, Universitatea din Nottingham, Marea Britanie) și „Making Mission in a Remoted Parish: Tyre” (arhim. prof. dr. Jack Khalil, Universitatea din Balamand-Liban).

Dezbateri despre satul tradiţional, la Cluj-Napoca

La sediul Facultății de Teologie Ortodoxă, din Campusul Universitar „Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca, au avut loc, în zilele de 5 şi 6 noiembrie, lucrările științifice ale simpozionului internaţional de teologie, istorie, muzicologie și artă, intitulat „Satul și spiritul românesc, între tradiție și actualitate. Lectura Sfintei Scripturi și provocările transmiterii credinței”. Timp de două zile, peste 70 de profesori, teologi și oameni de cultură din țară și din străinătate, alături de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, au dezbătut diferite teme și probleme de actualitate care se încadrează în tematica simpozionului. Participanții de pe aproape toate continentele, teologi şi profesori din Germania, Elveția, Armenia, Liban, Statele Unite ale Ameri­cii, India, pe lângă cei din țara-gazdă, au susţinut lucrări în cadrul a șase secțiuni: Teologie, Teologie biblică și sistematică, Teologie istorică, Teologie practică, Muzicologie și Artă sacră.
La final, în prezența Înalt­prea­sfin­țitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Mar­a­mureșului și Sălajului, au fost prezentate concluziile simpozionului, de către pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul instituției de învățământ teologic, pr. prof. dr. Ștefan Iloaie, directorul de departament al facul­tății, și pr. conf. dr. Cristian Sonea, prodecanul facultății.

În raportul-sinteză al simpozionului, organizatorii au arătat că satul tra­dițional a fost mediul de gestație a spiritualității românești, iar Sfânta Scriptură a fost fermentul care a pus în mișcare această spiritualitate. O pondere foarte însemnată a misiunii Bisericii Ortodoxe Române se desfășoară în mediul rural, unde întâlnirea cu modernitatea are note specifice. Au fost analizate accentele specifice mediului urban și celui rural și relația dintre ele în context românesc, dar și est-european. De asemenea, au fost dezbătute, din perspective diverse, provocările pe care societatea contemporană le ridică în privința proclamării Sfintei Scripturi și a receptării conținutului credinței. A fost subliniat rolul traducerilor Sfintei Scripturi în limbile moderne, traduceri care au contribuit în mod esențial la formarea limbii culte. O contribuție culturală importantă, care trece dincolo de granițele confesionale, o reprezintă traducerile din literatura dogmatică și cultică.

În cadrul secțiunii dedicate muzicologiei, au fost subliniate contri­buțiile unor personalități precum Anton Pann, Mitropolitul Iosif Naniescu, ierodiaconul Grigorie Țur­canu, preotul Florin Bucescu sau muzicianul Constantin Catrina.

Opera și activitatea marilor patriarhi Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, dar și ale altor ierarhi au fost evocate în cadrul secțiunii de istorie bisericească.

Participanţii la simpozion și-au manifestat speranța că eforturile lor vor contribui la conștientizarea misiunii tuturor pentru păstrarea și transmiterea credinței într-o lume în care provocările sunt tot mai variate și tot mai delicate.

În cadrul manifestării științifice, în holul de la etajul I al facultății, a avut loc o expoziție de artă sacră a profesorilor de la specializarea Artă Sacră din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă.

De asemenea, la finalul manifestării, a avut loc un concert festiv susținut de Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă, dirijat de prof. Anca-Mona Mariaș, de la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, care a pregătit un program special cu membrii corului, în cadrul unui masterclass coral, desfășurat în perioada 28 octombrie – 6 noiembrie, la sediul facultății.

La final, Părintele Mitropolit Andrei a ținut un scurt cuvânt de învățătură și i-a felicitat pe organizatori și pe toți participanții.

Procesiune cu moaștele Sfântului Iosif de la Partoş, la Craiova

În ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, marți, 12 noiembrie, Parohia Postelnicu Fir din Craiova a adus cinstire deosebită sfântului ocrotitor prin aducerea moaștelor Sfântului Iosif de la Partoș. Racla a fost întâmpinată în ajun. După procesiunea în jurul bisericii, sfintele moaște aduse de la Timișoara, alături de racla cu mâna dreaptă a Sfântului Ioan cel Milostiv (550-620), aflată în patrimoniul parohiei craiovene, au fost așezate spre cinstire de către credincioși.

În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu, împreună cu Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, care a adus sfintele moaște ale ocrotitorului Banatului. La slujbă au participat colonelul Constantin Florea,
inspector-şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al județului Dolj, și angajați ai acestei instituții, pentru că Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Par­toș este considerat ocrotitorul pompierilor.

În cuvântul său, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul a prezentat câteva date biografice despre Sfântul Iosif de la Partoș. Ierarhul a arătat că sfântul, născut în anul 1568, a intrat în viața monahală din Sfântul Munte Athos, unde a petrecut cea mai mare parte a vieții. Între 1650 și 1653, Sfântul Iosif a fost Mitropolitul Banatului. A fost canonizat în 1956, stabilindu-se ca dată de cinstire ziua de 15 septembrie. De asemenea, Prea­sfinția Sa a prezentat și o mărturie a unei credincioase care a fost ajutată de Sfântul Iosif cel Nou, fiind vindecată de cancer.

La final, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu l-a pomenit și pe Sfântul Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei: „Sfântul Ioan a împlinit porunca Domnului de a fi milostiv. Milostenia este o virtute pe care noi dorim să o împlinim. Milostenia nu înseamnă doar a da de pomană. Milostivirea înseamnă să fii îngăduitor, să fii iertător, să fii alături de cel în suferință, să te înduioșeze viața grea a celorlalți de lângă tine. Toate aceste calități le avea Sfântul Ioan”.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi

Sfântul Apostol Andrei a fost sărbătorit în mod deosebit în Arhiepiscopia Dunării de Jos, desfăşurându-se mai multe evenimente dedicate Ocrotitorului României. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au fost aduse în acest an la Galaţi, de la Mănăstirea Căldăruşani, moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, de către o delegaţie a acestei mănăstiri, condusă de părintele arhimandrit Lavrentie Gâţă.

Vineri, 29 noiembrie, racla cu sfintele moaşte a fost întâmpinată, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi de către chiriarhul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, împreună cu preoţii şi oficialităţi locale şi zonale. De aici, după o rugăciune de mulţumire, în mireasmă de tămâie şi în cântări duhovniceşti, s-a pornit în procesiune cu moaştele Sfântului Grigorie Dascălul, precum şi cu cele ale Sfântului Apostol Andrei, aflate în patrimoniul arhiepiscopiei, spre Catedrala Arhiepiscopală. Aici a fost săvârşit un Te Deum, iar arhipăstorul Dunării de Jos a adresat un cuvânt de învăţătură celor prezenţi, în care a vorbit despre viaţa aleasă şi activitatea Sfântului Grigorie Dascălul.

 

Liturghie în ziua hramului

Sâmbătă, 30 noiembrie, în ziua de cinstire a Apostolului care, de 27 de ani, ocroteşte municipiul Galaţi şi întreaga eparhie, a fost săvârşită Sfânta Liturghie de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul ­Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Părinte ­Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, şi Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-vicar al ­Arhiepiscopiei Aradului.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, care a vorbit despre momentul chemării Sfântului Andrei şi a evidenţiat modul în care acest Apostol al Domnului a făcut cunoscută Evanghelia poporului român. Pentru lucrarea misionară desfăşurată în perioada comunistă, preotul Vasile Vasile de la Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Năvodari a primit „Crucea Sfântului Andrei” pentru clerici. Aceeaşi distincţie, postmortem, a fost acordată preoţilor Vasile Ciorâţă de la Ciureştii Noi şi Constantin Varlaam de la Parohia Fundeanu. 25 de elevi şi studenţi din eparhie cu performanţe şcolare deosebite au primit Diploma „Vrednicia andreiană pentru tineri”, premii substanţiale în bani şi cărţi de zidire sufletească.

Un premiu special a fost acordat tânărului Mircea Marian Petria pentru calificarea sa la Jocurile Paralimpice de la Tokyo din 2020. De asemenea, au fost premiaţi şi 9 bătrâni de peste 80 de ani pentru întreaga activitate desfăşurată în satele româneşti. Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul a oferit chiriarhului Dunării de Jos, din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Distincţia „Sfântul Sava Brancovici” a Arhiepiscopiei Aradului. După Sfânta Liturghie au fost binecuvântate două aşezăminte din incinta Centrului eparhial.

Sfântul Andrei Șaguna, prăznuit la catedrala din Sibiu

Credincioşi şi pelerini din protopopiatele Arhiepiscopiei Sibiului şi din alte eparhii ale Mitropoliei Ardealului au participat vineri, 29 noiembrie, la slujba Privegherii, oficiată cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, la Catedrala Mitropolitană.

 

Slujba Vecerniei şi Litia au fost oficiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte preoţii din Sibiu, protopopi, preoţi din cele zece protopopiate ale Arhiepiscopiei Sibiului, stareţi şi monahi din cuprinsul eparhiei. Răspunsurile liturgice au fost date de corul studenţilor de la Facultatea de Teologie sibiană, dirijat de pr. Sorin Dobre. A urmat procesiunea prin cetatea Sibiului cu icoana şi moaştele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna. Jandarmi şi militari sibieni au purtat făclii şi au însoţit soborul în procesiune. La final, pe treptele Catedralei Mitropolitane, ierarhul a citit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor.

Prăznuirea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, a continuat la Catedrala Mitropolitană pe 30 noiembrie. Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, împreună cu Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi cu Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a catedralei, dirijată de pr. Dan-Alexandru Streza. Tineri de la Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filiala Baia Mare, au cântat colinde. Unul dintre diaconii slujitori, Daniel Crişcă, a fost hirotonit preot pentru Parohia Ighişu Vechi, judeţul Sibiu.

Părintele Mitropolit Laurenţiu a mulţumit ierarhilor, preoţilor, oficialităţilor, reprezentanţi ai instituţiilor din Sibiu, oaspeţilor şi credincioşilor pentru participarea la hramul catedralei.

La final a avut loc ceremonia de acordare a două distincţii oferite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: distincţia „Ordinul Sfântului Ioan Gură de Aur”, acordată pr. prof. Dorin Zosim Oancea, şi distincţia „Ordinul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul”, oferită arhid. prof. univ. dr. Ioan Ică jr.

Moment aniversar pentru Arhiepiscopul Târgoviștei

Credincioși din Târgoviște și din județul Dâmbovița au participat joi, 26 decembrie, la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la întronizarea Înalt­prea­sfințitului Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgo­viștei și Exarh patriarhal.

În debutul ceremoniilor aniversare, ierarhul locului a sfințit noile Antimise ce vor fi dăruite tuturor bisericilor parohiilor și mănăstirilor din Eparhia Târgoviștei. În continuare, în Catedrala Arhiepiscopală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Înalt­prea­sfin­țitul Părinte Nifon, înconjurat de un sobor de slujitori din care au făcut parte preoți de la Centrul epar­hial, protopopii protoieriilor din eparhie, profesorii de la Facul­tatea de Teologie și Științele Edu­cației a Universității „Valahia” din Târgo­viște și de la Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur”, alți preoți și diaconi. La slujbă au participat și oficialități locale.

Recepția oficială a avut loc la Reședința eparhială și a cuprins rostirea unor mesaje de felicitare, difuzarea unui film cu realizările chiriarhului locului, cuvântări festive și alte momente artistice.

Evenimentul s-a încheiat cu sfințirea extensiei Reședinței eparhiale, recent construită, conform Biroului de presă al Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Un ierarh harnic și un om al dialogului

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la împli­nirea a 20 de ani de la întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon în demnitatea de Arhiepiscop al Târgoviştei, 26 decembrie 2019

 

Demnitatea slujirii de arhipăstor în eparhie este sfântă şi mare, iar sarcinile ei sunt multiple, mai ales într-o lume aflată în criză spirituală şi materială. Însă multele lucrări ale slujirii pastorale ne îndeamnă să ne apropiem, prin rugăciune, trăire şi lucrare, mai mult de Hristos-Capul Bisericii, de Sfânta Treime şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu, pentru a primi ajutorul lor, spre folosul celor mulţi.

Mărturisitor și slujitor al Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos Domnul, Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop Nifon, Mitropolit onorific şi Exarh patriarhal, desfășoară o bogată activitate de reprezentare a Bisericii noastre pe plan internațional, la întâlniri interortodoxe, în dialoguri cu alte Biserici sau ca membru în conducerea unor instituții creștine internaționale. În acelaşi timp, Înaltpreasfinţia Sa a consolidat şi a înnoit, în istorica eparhie a Târgoviştei, moștenirea înaintașilor săi. A redat frumuseţea de odinioară a Catedralei Arhiepiscopale din Târgoviște, prin consolidarea arhitecturală şi restaurarea picturii, înnoind şi vechea clopotniță, pe care a dotat-o cu noi clopote.

Lucrări ample de consolidare, renovare şi înfrumuseţare au fost desfășurate la mănăstirile: Dealu, Stelea, Nucet, Peştera, Cota 1000, Viforâta şi Pătroaia, unele dintre acestea fiind dotate azi cu muzee şi colecţii de artă bisericească. Prin grija deosebită a Înaltpreasfinţiei Sale a fost reabilitat şi modernizat sediul Centrului eparhial, precum şi al Reşedinţei Arhiepiscopale. O atenţie deosebită a fost acordată învăţământului teologic din eparhie, Fa­cultatea de Teologie dobândind un sediu nou, cu săli de curs şi seminarii, dotat cu o bibliotecă bogată şi modernă. În acelaşi timp, a fost renovat şi modernizat Seminarul Teologic Sfântul Ioan Gură de Aur din Târgovişte, pentru care a fost construit un nou paraclis.

Dorind să pună în lumină rolul Bisericii Ortodoxe Române în păstrarea unităţii de credinţă a poporului român, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a reeditat, în anul 2008, în ediție jubiliară, Liturghierul Ieromonahului Macarie, la împlinirea a 500 de ani de la tipărire la Târgoviște (1508). De asemenea, în anul 2010, a reeditat, în ediție jubiliară, Octoihul lui Macarie, la împlinirea a 500 de ani de la tipărire (1510), iar în anul 2012 a reeditat Tetraevangheliarul lui Macarie, la împlinirea a 500 de ani de la tipărire (1512).

Îmbinând armonios activitatea pastorală, liturgică şi culturală cu lucrarea social-misionară, Înaltpreasfinţia Sa a împlinit și a înmulțit faptele iubirii milostive, prin înfiinţarea mai multor așezăminte social-filantropice.

Iubitor al frumuseţii Casei lui Dumnezeu, al slujbelor Bisericii şi al oamenilor, Înaltpreasfinţia Sa a edificat noi locaşuri de cult şi a intensificat viaţa spirituală în parohii şi mănăstiri.

Cunoscând activitatea sa pastorală, culturală şi de reprezentare a Bisericii noastre în relaţiile internaţionale, i-am conferit, cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, rangul de Mitropolit onorific şi Exarh patriarhal în data de 7 martie 2008, la sfârșitul Sfintei Liturghii săvârșite în Catedrala Arhiepiscopală Înălţarea Domnului din Târgovişte. Astăzi, la ceas aniversar, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra Înaltpreasfinţitului Părinte Nifon şi a clerului şi credincioșilor din eparhia pe care o păstorește. Totodată, îl felicităm pe Înaltprea­sfinţitul Părinte Nifon pentru că a înmulțit darurile primite de la Dumnezeu, lucrând „cu timp şi fără timp”, îmbinând viața spirituală cu slujirea socială, dar şi pacea între culte cu dragostea de țară!

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, „Păstorul Cel Bun” (Ioan 10, 11) şi „Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3, 1) să-i dăruiască în continuare mult ajutor în slujirea Bisericii noastre şi a poporului român!

Întru mulți şi fericiți ani, Înaltpreasfinţia Voastră!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

A fost sfințită prima biserică ortodoxă românească din Africa

Prima biserică românească de pe continentul african a fost sfințită în ziua de sâmbătă, 30 noiembrie 2019, la Johannesburg, în Africa de Sud. Slujba de târnosire a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Damaschin, Mitropolitul ortodox grec de Johannesburg și Pretoria, împreună cu Înalt­prea­sfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.

 

Credincioșii români au venit de la mari distanțe pentru a participa la acest eveniment inedit și emoționant din viața Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Apostol Andrei” din Africa de Sud, moment pe care l-au așteptat aproximativ două decenii, încă de la înființarea parohiei în anul 2000. În tot acest timp s-au rugat în spații private sau în bisericile orto­docșilor de alte națio­nalități, mai întâi sub păstorirea părintelui Mircea Corpodean și, mai apoi, din anul 2008, a părintelui Răzvan Vasile Tatu.

 

Istoria unor osteneli binecuvântate

Deși reușiseră să cumpere un teren cu o suprafață de 1 hectar în zona rezidențială Midrand a orașului Johannesburg, visul lor de a avea propria biserică părea a fi departe de a se împlini din cauza tergiversărilor birocratice, dar și a lipsei de fonduri. Cu toate acestea, au fost făcuți mulți dintre pașii necesari pentru continuarea proiectului: în data de 15 decembrie 2010, parohia a obţinut, din partea municipalităţii Johannesburg, un consimțământ special pentru a ridica un locaş de închinare; în data de 27 ianuarie 2011, a fost realizată examinarea geologică a terenului; în data de 12 decembrie 2011, parohia a primit scrisoare de aprobare din partea JRA (Johannesburg Roads Agency), iar în data de 13 iulie 2012, planul de dezvoltare a locului (Site Development Plan), întocmit de arhitectul Mark de Klerk, a fost aprobat de municipalitatea Johannesburg. În luna august 2012, au fost realizate drumul de acces, gardurile, porţile şi curăţarea terenului, prin ajutorul financiar al Patriarhiei Române, care a oferit parohiei suma de 253.560 ranzi. Planurile de construcţie, semnate de inginerul Lyonell Fliss, au fost aprobate în data de 31 octombrie 2012, iar în data de 16 noiembrie, un specialist în cadastru a calculat poziția bisericii
pe teren, locul pietrei de temelie şi cel al grupului sanitar.

Visul comunității românești din Africa de Sud de a avea propria biserică a început să prindă contur concret, în anul 2013, când, la 12 ianuarie, a fost sfințită piatra de temelie a locașului de rugăciune, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Damaschin de Johannesburg și Pretoria și de Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

 

O biserică născută din rodul ascultării

În data de 3 iunie 2014, au început lucrările de construcție, cu sprijinul financiar al antreprenorului Ioan Cuemjiev din București, care și-a dorit, după un moment de cumpănă al vieții sale, să construiască o biserică. A cerut binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, fără să propună un loc sau o localitate anume; și-a dorit doar ca biserica să fie construită acolo unde oamenii și-o doresc foarte mult și să fie zidită undeva unde nu ar putea să producă schimbări în configurația teritorială a unei parohii existente. Îndemnul Preafericirii Sale a fost „de a construi un locaș de cult pentru românii din Africa de Sud. A fost o surpriză pentru mine pentru că eu abia mă întorsesem din Africa de Sud dintr-un concediu și am simțit aceasta ca pe un semn, că e chiar bine să fac o biserică acolo. După aceea, am aflat că românii de aici și-o doreau foarte mult și că nu mai există o biserică românească în tot continentul african, iar gândul că-i voi putea ajuta mi-a adus o mare bucurie și o liniște”, ne-a mărturisit Ioan Cuemjiev.

Construcția propriu-zisă a bisericii și înzestrarea ei cu toate cele necesare cultului s-au finalizat după cinci ani. Toate obiectele care împodobesc biserica au fost realizate în România. Mobilierul din lemn de stejar a fost sculptat în stilul românesc, iar catapeteasma a fost realizată, la îndemnul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în stil brâncovenesc, după modelul celei din biserica Palatului Cotroceni.

 

Încununarea unui deziderat
de două decenii: sfințirea bisericii

Întrucât sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul
României, constituie primul hram al parohiei ortodoxe române din Africa de Sud, sfințirea bisericii a fost stabilită pentru această dată. Ca urmare, cu binecuvântarea Patriarhului României, o delegație a Bisericii Ortodoxe Române, alcătuită din Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, pr. Valentin Fătu, secretar patriarhal în cadrul Sectorului relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe al Administrației Patriarhale, diac. Gheorghe Cristian Popa, redactor-șef în cadrul Televiziunii TRINITAS TV, și Ioan Cuemjiev, ctitorul bisericii,
s-a deplasat la Johannesburg și a efectuat o vizită de lucru, în ziua de vineri, 29 noiembrie 2019, pentru a stabili ultimele detalii organizatorice pentru slujba de sfințire.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei din acest an a încununat eforturile și așteptările credincioșilor români din Africa de Sud, sfântul locaș fiind târnosit și deschis astfel pentru oficierea sfintelor slujbe. Slujba de sfințire a fost oficiată de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Damaschin de Johannesburg și Pretoria, împreună cu Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, cel care, în urmă cu aproximativ două decenii, în anul 2000, a sprijinit constituirea ca parohie a comunității româ­nești din Africa de Sud. Actul de sfințire a fost citit de părintele Valentin Fătu, secretar patriarhal în cadrul Sectorului relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe al Administrației Patriarhale. Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Iosif a transmis credincioșilor mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat: „Bucuria comuniunii în biserica românească din Africa de Sud”. De asemenea, Mitropolitul Iosif a subliniat rolul deosebit pe care îl va îndeplini acest sfânt locaș în viața duhovnicească a comunității româ­nești de aici. „Această biserică va contribui foarte mult la adunarea comunității; cre­din­cioșii români vor avea un loc în care să se roage duminică de duminică, ceea ce este foarte important. Fără biserică, comunitatea se risipește. Când ai biserică, comunitatea are un reper. Reperul pentru viața noastră comunitară este biserica. Deci, iată că șansa sau binecuvântarea românilor care au rămas în Africa de Sud, darul lui Dumnezeu pentru ei, este propria lor biserică”, a spus Mitropolitul Iosif.

Părintele paroh Răzvan Vasile Tatu a măr­turisit că este un moment de împli­nire în viața Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Apostol Andrei”, care, începând cu ziua sfințirii, a primit și hramul „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. Părintele paroh a anunțat, cu acest prilej, un nou proiect al parohiei: înființarea unui centru comunitar care să găzduiască activitățile culturale, sociale și educaționale ale românilor de aici. De asemenea, ctitorul bisericii, Ioan Cuemjiev, și-a anunțat intenția de a sprijini în continuare parohia, mai ales prin înființarea unui spațiu dedicat copiilor în care să se joace și să beneficieze de activități educative în limba română.

Ambasadorul României în Africa de Sud, Excelența Sa Marius Constantin Borănescu, i-a felicitat pe membrii comunității românești pentru modul în care au dus la îndeplinire un deziderat de peste două decenii: „S-au depus multe eforturi, s-au cheltuit bani, s-au făcut multe sacrificii până am ajuns la acest moment și, de aceea, aș dori să mulțu­mesc și să felicit și eu pe cei care au contribuit, într-o măsură sau alta, cu mijloace bănești, cu brațele, cu darurile, cu sfaturile, până a fost realizată această lucrare atât de necesară comunității românești din Africa de Sud”.

Slujba de sfințire a fost urmată de Sfânta Liturghie oficiată de cei doi mitropoliți. La final, Înaltpreasfințitul Părinte Damaschin de Johannesburg şi Pretoria a primit, din partea Patriarhului României, un engolpion cu chipul Sfântului Apostol Andrei, iar părintele paroh Răzvan Vasile Tatu a primit Ordinul „Sfântul Apostol Andrei” pentru clerici. Ioan Cuemjiev, ctitorul bisericii, a fost distins cu Ordinul „Crucea Patriarhală” pentru mireni, iar Marcel Bian, epitropul parohiei româneşti din Johannesburg, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru mireni. Evenimentul s-a încheiat cu o recepție oficială, oferită de Ambasada României în Africa de Sud, cu ocazia Zilei Naționale.

Vizita delegației Patriarhiei Române la Johannesburg s-a încheiat cu săvâr­șirea Sfintei Liturghii arhierești în biserica parohială, în ziua de duminică, 1 decembrie 2019, urmată de slujba de Te Deum cu prilejul Zilei Naționale a României.

Bucuria comuniunii în biserica românească din Africa de Sud

Mesaj transmis cu prilejul sfinţirii bisericii ortodoxe româneşti din Johannesburg, Africa de Sud, 30 noiembrie 2019

 

Înaltpreasfinţia Voastră,
Părinte Mitropolit Damaschin,

Excelenţa Voastră,
Domnule Ambasador Marius Constantin Borănescu,

Excelenţele Voastre,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

 

Biserica românească din Johannesburg, Africa de Sud, a îmbrăcat haine de sărbătoare cu prilejul sfinţirii ei de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Damaschin de Johannesburg şi Pretoria, împreună cu delegatul nostru, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale. Acest eveniment unic, sfânt şi binecuvântat, reprezintă o dovadă a credinţei vii şi lucrătoare a românilor stabiliţi vremelnic sau definitiv pe continentul african şi care, astăzi, îşi văd împlinită dorinţa de a avea propriul locaş de cult, în care să se roage şi să mulţumească lui Dumnezeu în limba română.

Spaţiu sacru de rugăciune, biserica nou-sfinţită este o nouă poartă a cerului. Pe această „poartă a cerului” intră Hristos Împăratul Slavei, Care, după Învierea Sa, S-a înălţat cu trupul la cer şi a aşezat umanitatea Sa pe tronul slavei Preasfintei Treimi. El intră în mod tainic în biserica Sa, în care este mereu prezent prin Sfintele Taine săvârşite aici, şi dăruieşte celor care se roagă darurile Sale cereşti, arvună a vieţii veşnice. Astfel, biserica nou-sfinţită devine „casa lui Dumnezeu şi poarta cerului” (Facere 28, 17) sau casa Preasfintei Treimi.

Această nouă biserică sfinţită are hramurile Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, și Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Astfel, Sfântul Apostol Andrei devine nu numai Ocrotitorul României, ci şi protectorul românilor din Africa de Sud, dimpreună cu Sfântul Proroc Ioan
Botezătorul. Al doilea hram a fost dat pentru că domnul Ioan Cuemjiev, fiu duhovnicesc al Bisericii Ortodoxe din România, este de fapt ctitorul şi binefăcătorul acestei biserici românești de pe continentul african.

Cu prilejul fericit al sfinţirii noii biserici, adresăm cuvinte de mulţumire Preafericitului Părinte Teodor II, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al Întregii Africi, pentru binecuvântarea Sa oferită pentru construirea acestei biserici, precum şi Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Damaschin de Johannesburg şi Pretoria, pentru grija permanentă arătată comunităţii româneşti din această ţară. În acelaşi timp, felicităm pe părintele Vasile Răzvan Tatu, împreună cu întreaga comunitate ortodoxă românească, pentru ducerea la bun sfârşit a acestui proiect de suflet, această biserică fiind, până în prezent, singurul locaş de cult românesc din Africa. Ca semn de preţuire, îi oferim părintelui Vasile Răzvan Tatu Ordinul Sfântul Apostol Andrei pentru clerici. În mod deosebit îi mulţumim domnului Ioan Cuemjiev, ctitorul acestei biserici, şi îi oferim Ordinul Crucea Patriarhală pentru mireni. De asemenea, acordăm Ordinul Sanctus Stephanus Magnus domnului Marcel Bian, epitropul parohiei ortodoxe româneşti din Johannesburg.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să ocrotească această biserică şi să binecuvânteze pe toţi cei care se vor ruga aici şi tuturor celor care o vor ajuta, în viitor, să le dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, întru mulţi şi fericiţi ani!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Misiune creştină printre românii din Peninsula Iberică

La sărbătoarea Sfântului Ierarh Nectarie, vindecătorul de boli, ocrotitorul spiritual al Parohiei Ortodoxe Române din Coslada, Spania, s-au desfăşurat mai multe programe liturgice, catehetice şi misionare, specifice unor astfel de evenimente. La chemarea părintelui paroh şi protoiereu George Cimpoca şi la invitaţia Preasfinţitului Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, am participat, cu bucurie, printre fraţii români din acea parte a Spaniei, la programul rânduit de hram.

O vizită printre compatrioţii noştri din Occident este un prilej benefic de cunoaştere a unor aspecte legate de păstrarea identităţii de credinţă, de limbă şi de neam, într-o lume din ce în ce mai globalizată. Aşa cum se cunoaşte, existenţa comunităţilor parohiale şi a centrelor eparhiale în Europa şi în lume, în general, acolo unde s-au aşezat – sperăm temporar – românii, reprezintă o mare şansă de păstrare a comuniunii, dar şi a bunei comunicări cu fraţii lor de acasă. În acest sens, preoţii, în majoritatea lor tineri, au un rol important pentru adunarea creştinilor în duminici şi în sărbători, precum şi în timpul altor programe, în marea noastră familie spirituală, de la pruncii botezaţi până la bunicii lor, plecaţi adesea acolo pentru a-şi ajuta nepoţii în cunoaşterea rădăcinilor lor din ţara de obârşie.

Ca şi alte parohii din Occident, cea de la Coslada beneficiază de un păstor jertfelnic, harnic şi misionar, grijuliu faţă de orice suflet dornic să participe la viaţa comunitară. Această parohie din proximitatea capitalei Spaniei, Madrid, a fost binecuvântată de Preafericitul Părinte
Patriarh Daniel în timpul vizitei pastorale din anul 2010 pentru aşezarea pietrei de temelie a Catedralei Episcopale „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”. Pentru a înţelege mai bine semnificaţia diasporei româneşti în lume, dar mai ales în Europa, unde au emigrat în ultimii 30 de ani ­mi­lioa­ne de români, din dorinţa mai binelui lor, al familiilor şi al ţării noastre, trebuie să conştientizăm, pe viu, şansa păstrării legăturii lor cu ţara, prin păstorii atât de devotaţi, astăzi în număr de aproape 1.000 în întreaga diasporă. Este şi aceasta una dintre cele mai binecuvântate, dar şi mai realiste iniţiative ale Preafericitului Părinte Daniel, de îndată ce a primit înalta ­res­ponsabilitate de Patriarh al tuturor creştinilor ortodocşi români din ţară şi din lume.

Cu toate că în fiecare ţară sunt realităţi legislative specifice, care trebuie respectate şi în privinţa slujirii bisericeşti, datorită bunelor raporturi pe care ierarhii noştri, preoţimea jertfelnică şi evlavioşii creştini români din străinătate le cultivă cu autorităţile locale, atât pe plan bisericesc, cât şi social-administrativ se observă o aşezare echilibrată a instituţiilor noastre bisericeşti, culturale şi sociale din diasporă.

Sfânta noastră Biserică veghează permanent la promovarea specificului nostru creştinesc, iar roadele acestei slujiri sunt evidente în toate parohiile. Preoţii, în marea lor majoritate, îşi câştigă existenţa prin munca de zi cu zi, iar slujirea bisericească este apostolat real, mult apreciat de credincioşi, dar şi de localnicii ţărilor respective. Se poate afirma, fără exagerare, că preoţii noştri sunt în Occident un liant sacru pe verticală, în faţa Sfântului Altar, cu Biserica-mamă de acasă, iar pe orizontala vieţii sociale sunt dascăli şi medici de suflete, întrucât viaţa printre străini este plină de încercări, de necazuri, la care se adaugă preocuparea pentru cei rămaşi în familiile lor de acasă, pe care îi iubesc, îi ajută şi cărora le simt atât de mult lipsa.

În sensul celor afirmate, lucrarea Preasfinţitului Părinte Timotei printre preoţii şi credincioşii români din Spania şi Portugalia reprezintă o şansă şi o binecuvântare. Locul primit în Madrid pentru construcţia Catedralei Episcopale a fost valorificat cu multă responsabilitate, realizându-se o biserică „bijuterie” arhitecturală românească şi ortodoxă. Pentru anexele Centrului eparhial, spaţiul foarte restrâns a fost folosit cu maximă atenţie şi spirit practic, potrivit scopului misionar al acestui centru creştinesc şi românesc.

De asemenea, remarcăm cu bucurie râvna pastorală a părintelui George Cimpoca, prin preocuparea continuă de înfrumuseţare a sfântului locaş, admirabil acomodat într-o clădire ce părea total neadecvată pentru un locaş sfânt, dar convertită dumnezeieşte la rosturile liturgice, asemenea celor mai reprezentative biserici de acasă. Aceasta ne arată de ce este necesară însuşirea la timp a dreptei credinţe, a culturii şi a experienţei pentru a ne ajuta în lucrarea misionar-pastorală acasă şi în lume. Păstorul de suflete, prin lucrarea temeinică şi evlavioasă, este un doctor vindecător de suflete şi un liant în viaţa socială.

Fervoarea duhovnicească, participarea vie la programele liturgice, culturale şi misionare, la marile praznice şi sărbători, ca şi vizitele la domiciliul creştinilor sunt, aşa cum am constatat în scurta vizită din Spania, o bună lecţie pastorală pentru noi, slujitorii şi credincioşii de acasă. Cu atât mai importante sunt aceste experienţe, cu cât slujitorii din România îi susţin sufleteşte pe confraţii lor din Occident, iar cei din diasporă, pe fraţii lor de acasă, într-o unică familie creştinească şi românească.

† Casian

Arhiepiscopul Dunării de Jos

Simpozion de teologie ortodoxă la Montreal, Canada

Comunitatea română din Aldeia de Santa Margarida a fost duminică, 17 noiembrie, gazda unui eveniment important din viaţa creştină a diasporei ortodoxe de pe plaiurile lusitane: târnosirea primei mănăstiri ortodoxe românești din Portugalia.

 

Slujba de sfinţire a aşezământului monahal ortodox a fost săvârşită de Înalt­prea­sfin­țitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, împreună cu Înaltprea­sfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, și Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. După sfințirea bisericii, Înalt­preasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a ținut un cuvânt de învățătură credincioșilor prezenți, explicându-le însemnătatea sfințirii locaşurilor de cult și necesitatea participării tuturor creştinilor la slujbele Bisericii, în special la Sfânta Liturghie.

La final, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif a oferit o diplomă de merit familiei ctitorilor așezământului monahal, Marius Arsenie Szeker, ­Loredana Szeker, Noele Szeker și Iarina Szeker, iar protosinghelului Andrei Jilcu, stareţul aşezământului, o cruce pectorală, în semn de prețuire pentru efortul depus la edificarea locaşului. La eveniment au participat ambasadorul României în ­Portugalia, Ioana Bivolaru, şi numeroşi credincioşi din diasporă.

Lucrările pentru ridicarea mănăstirii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” au început în luna februarie a acestui an.

Congres de medicină și spiritualitate creștină la München

În perioada 16-18 noiembrie, la München, Germania, s-a desfăşurat prima ediție a Congresului de medicină și spiritualitate creștină, organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, în colaborare cu Centrul de cercetare în medicină și spiritualitate – Spitalul Pro­vidența din Iași, al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Congresul a reunit 80 de parti­cipanți, mulți dintre ei medici, cercetători, asistenți sau doctoranzi angajați în aria medicinei sau în domenii conexe, din Germania, Elveția, Franța și România, se arată pe site-ul mitropolia-ro.de.
Au fost susținute nouă prelegeri și o conferință, în care au fost abordate diverse teme situate la confluența dintre medicină și spiritualitatea creștină.

 

Lucrările primului Congres de medicină și spiritualitate creștină au reprezentat un excelent prilej de evidențiere a poten­țialului imens pe care îl procură astăzi apropierea dintre științele medicale și spiritualitatea creștină. Trei dintre prelegeri au vizat valențele terapeutice ale vieții spirituale în îngrijirile paliative și relația dintre medic, pacient și preot în îngrijirea bolnavului aflat în stadiul terminal. Patru intervenții au vizat câteva din provocările existente astăzi în aria bioeticii, diversele reglementări stipulate în protocoalele medicale aflate în vigoare în țările europene, precum și dilemele etice întâlnite în mod obișnuit în actul medical. Cea de-a treia direcție de lucru a vizat înțelesurile edificatoare care se întrevăd la întâlnirea dintre științele medicale și spiritualitatea creștină.

Aşa cum s-a specificat în comunicatul emis de organizatori la finalul evenimentului, există importante contribuții de pe urma acestei apropieri, în privința unei relații mai adecvate între medic și pacient, o abordare integrativă a sănătății, care să acorde o atenție cuvenită tuturor aspectelor vieții şi, prin acestea, o perspectivă mai cuprinzătoare asupra actului medical. În același timp, dialogul dintre medicină și spiritualitatea creștină poate oferi înțele­suri edificatoare privitoare la persoana umană și la viața ei, în câmpul provocărilor apărute în aria bioeticii și a biotehnologiilor, care să reafirme prevalența vieții și a persoanei umane în contextul actual, marcat de provocările, poten­țialitățile și pericolele noilor tehnologii (biotehnologii, ingineria genetică, biologia sintetică). Dialogul dintre medicină și spiritualitatea creștină poate reprezenta o imensă oportunitate pentru structurarea unor politici de prevenție care să cultive deopotrivă viața sănătoasă și practicarea virtuților, comportamentele dezirabile, altruismul, generozitatea și voluntariatul.

Spiritualitatea creștină afirmă, prin viețile sfinților, și medicina recentă confirmă prin numeroase cercetări că viața deschisă spre semeni, înfrumusețată de virtuți și luminată de un sens mai înalt, reprezintă un cadru excelent de organizare interioară și o sursă de inspirație pentru comportamente sanogene. Viața luminată de credință, practicile specifice spiri­tualității creștine în special, promovează conduite și maniere de acțiune sănătoase, la nivel personal, familial și comunitar. Întâlnirea s-a constituit într-un argument pentru dezvoltarea dialogului și unor colaborări viitoare care să adâncească și să promoveze convergența dintre sănătate și spiritualitatea creștină, pentru edificarea vieții personale, familiale și comunitare.

Întâlnire despre misiunea creștină la Kerala, India

În perioada 28 octombrie – 2 noiembrie 2019 a avut loc întâlnirea Grupului „Theology for Mission” al Comisiei pentru Misiune și Evanghelizare (CWME) a Consiliului Mondial al Bisericilor. Această întâlnire a fost găzduită de Consiliul Bisericilor (KCC) din Kerala, India, și a avut ca scop îmbo­gățirea reflecției teologice și misionare prin observarea realităților locale și identificarea formelor de injustiție, violență și opresiune, în contextul inițiativei ­„Pelerinaj pentru Dreptate și Pace” ­(Pilgrimage of Justice and Peace) a ­Consiliului Mondial al Bisericilor. Pe de altă parte, la această întâlnire au fost discutate mai multe aspecte organizatorice referitoare la cea de a XI-a Adunare a Consiliului Mondial al Bisericilor care va avea loc la Karlsruhe, Germania, în perioada 8-16 septembrie 2021, cu tema „Dragostea lui Hristos mișcă lumea spre reconciliere și unitate” (Christ’s love moves the world to reconciliation and unity).

O atenție aparte a fost acordată documentului pe care Comisia pentru Misiune și Evanghelizare îl va elabora cu ocazia acestei adunări, cu scopul de a oferi o explorare misiologică a temei mai sus-menționate. Proiectul documentului prezentat spre dezbatere se bazează pe documentele recente ale Comisiei pentru Misiune și Evanghelizare menite să aducă un nou suflu misionar în cadrul mișcării ecumenice: „Together towards Life, The Arusha Call”, respectiv „The Arusha ­Report”. La această întâlnire a participat părintele conf. dr. Radu Petre Mureșan, membru al Comisiei pentru Misiune și Evanghelizare a Consiliului Mondial al Bisericilor și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

Colocviu de teologie patristică la Tesalonic, Grecia

În perioada 5-7 noiembrie 2019, s-a desfă­șu­rat la Tesalonic Colocviul internațional intitulat „Atanasie al Alexandriei și Ilarie de Poitiers: provocări doctrinare în secolul al IV-lea între Răsărit și Apus”. Colocviul a fost organizat de Facultatea de Teologie a Universității „Aristotel” din Tesalonic, în cooperare cu Facultățile de Teologie Catolică și Protestantă ale Universității din Strasbourg și cu Centrul de Studii Patristice al Patriarhiei Ecumenice.

Colocviul a debutat cu o sesiune festivă ținută la Mănăstirea Vlatadon, acolo unde se află și sediul Centrului de Studii Patristice al Patriarhiei Ecumenice, în prezența Preasfințitului Părinte Nikiforos, Episcop de Amoreea, care a transmis mesajul Sanctității Sale ­Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. Următoarele sesiuni de comunicări și dezbateri au avut loc la Facultatea de Teologie a Uni­ver­si­tății „Aristotel”.

La colocviu au participat profesori de patristică de la diferite facultăți, printre care: Michele Cutino, Françoise Vinel, Christophe Guignard (Strasbourg), Pablo Argarate (Graz), Symeon Paschalidis, Theodoros Pittaras, Vassileios Tsigkos, Christos Filiotis (Tesalonic) ș.a. Din ­partea Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București a participat dr. Eugen Maftei, asistent la disciplina patrologie și literatură patristică.

„Au fost abordate mai multe aspecte ale învățăturii celor doi Părinți ai Bisericii, Atanasie cel Mare și Ilarie de Poitiers, între care: terminologia trinitară folosită de aceștia, raportul lor cu tradiția Sfinților Părinți, respectiv cu filosofia vremii, contri­buția personală la clarificarea unor aspecte doctrinare, precum și asemănările și deosebirile dintre cei doi Părinți cu privire la temele teologice abordate”, ne-a spus asist. univ. dr. Eugen Maftei.

Aniversare în Mitropolia de Veria, Naousa şi Kampania din Grecia

În perioada 9-11 noiembrie 2019, în apostolica Mitropolie de Veria, Naousa şi Kampania din Grecia, au avut loc mai multe eveni­mente prilejuite de împlinirea a 50 de ani de slujire în Biserică, dintre care 25 de ani de arhierie, ai Înaltprea­sfințitului Părinte Mitropolit Panteleimon. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de către Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramu­reșului și Sălajului, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor.

 

„Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Panteleimon a adresat mai multor cunos­cuți rugămintea de a scrie câteva rânduri într-o lucrare omagială tipărită în 3 volume. În volumul I se regăsesc scrisorile de felicitare ale Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori pe care mitropolitul i-a cunoscut și cu care a slujit în diferite prilejuri. De asemenea, a adresat invitația mai multor ierarhi din diferite Biserici Ortodoxe pentru a vizita Veria cu prilejul acestei sărbători. Au fost prezenți ierarhi din Patriarhiile Constantinopolului, Alexandriei și Ierusalimului, din Bisericile Ortodoxe din România, Bulgaria, Grecia și Cipru”, ne-a spus Preasfinți­tul Părinte Timotei Prahoveanul.

Sărbătoarea din orașul Veria a început sâmbătă, când Sfânta Liturghie pentru cinstirea Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina a fost săvârșită de ierarhii oaspeți la diferite biserici din oraș. Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a slujit la Biserica „Sfântul Antonie”, care este și catedrală mitropolitană.

„Sâmbătă seara, în catedrala veche a orașului, care datează din veacul al X-lea, fiind pictată în secolul al XI-lea, recent restaurată prin grija Mitropolitului Panteleimon, a fost săvârșită slujba Vecerniei de către 20 de ierarhi. După slujbă, la Palatul Culturii din Veria a avut loc un eveniment care l-a omagiat pe mitropolitul locului. Au cântat mai multe coruri, iar membrii comitetului de inițiativă pentru editarea lucrării omagiale, 3 ierarhi și un profesor de teologie de la Atena, au prezentat diferitele secțiuni ale acestei lucrări (…). Duminică, 10 noiembrie, la vechea catedrală din Veria, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de un sobor de 30 de ierarhi”, ne-a spus Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

 

„Μυριώνυμον Εύχος“, trei volume omagiale dedicate IPS Mitropolit Panteleimon de Veria

„Μυριώνυμον Εύχος“ este o lucrare în trei volume, dedicată Înaltpreasfințitului Mitropolit Panteleimon, cu prilejul aniversării jubileului de aur al preoției sale (1969-2019) și al jubileului de argint al arhieriei sale (1994-2019). Lucrarea a fost alcătuită de către apropiații și colaboratorii Mitropolitului Panteleimon, care au căutat să surprindă cele mai importante momente ale vieții și activității sale, precum felul în care au fost receptate acestea, în cadrul eclesiei și al societății, de către colegii ierarhi din toate colțurile lumii ortodoxe, dar și de diverși reprezentanți ai vieții universitare din Grecia și din străinătate.

În cele 606 pagini ale volumului I din lucrarea „Μυριώνυμον Εύχος“ este înfă­țișată personalitatea Înalt­preasfințitului Mitropolit Panteleimon, dar și recu­noașterea personalității și a contribuției sale exprimate în Scrisorile Oficiale ale Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe – printre care și a Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române –, ale arhiereilor, sfintelor mănăstiri și ale reprezentanților statului sau ai admi­nistrației locale, după care se prezintă Inventarul de nume. În continuare, urmează un număr de texte biografice și bibliografice encomiastice venite din partea unor personalități cu care mitropolitul a intrat în legătură sau cu care a colaborat de-a lungul timpului. În aceste texte ale ierarhilor sunt înfățișate, mai ales, detalii particulare ale vieții sale, acțiuni cu impact în viața Bisericii, atât a celei locale din Veria, cât și în Ortodoxia universală. Acestea cuprind consemnări, începând de la anii tinereții petrecuți în Seminarul „Athoniadei” din Sfântul Munte Athos, trecând prin studiile universitare și până la activitatea sa misionară prezentă și la vizitele efectuate în aproape întreaga lume ortodoxă. Printre acestea, se remarcă și textele trimise de ierarhii români: IPS Mitropolit Andrei al Clujului, PS Timotei Prahoveanul și PS Visarion al Tulcii, în care este evocată figura Mitropolitului Panteleimon așa cum aceștia l-au cunoscut personal.

În paralel este prezentată personalitatea mitropolitului reflectată în propriile sale texte, omilii emblematice rostite la evenimentele importante ale parcursului său personal și slujirii sale bisericești, vreme de cinci decenii. Începând cu omilia de la hirotonirea sa întru diacon (19 octombrie 1969) și până la omilia de la întronizarea sa în demnitatea eclesiastică de Mitropolit al Veriei, din 10 iulie 1994.

Urmează o serie de cuvântări ale Mitropolitului Panteleimon rostite la diverse ocazii speciale. Între acestea, menționăm: „Cuvânt la readucerea cinstitului cap al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie”; „Cuvânt la privegherea pentru icoana Maicii Domnului «Axion Estin»”; „Cuvânt către tinerii din Sfânta Mitropolie a Tesalonicului” sau „Cuvânt la prăznuirea a 2.300 de ani de la întemeierea Tesalonicului” etc.

În continuare, este prezentat catalogul publicațiilor mitropolitului, din care aflăm că este autorul a 26 de cărți și a 70 de articole și referate.

Anexa fotografiilor, selectate de la o parte dintre multele evenimente la care a participat, completează și încheie cuprinsul primului volum.

În volumul al II-lea, care cuprinde 654 pagini, sunt publicate studii trimise de diverși arhierei și clerici, în principal din Grecia, dar și din afara Ortodoxiei de limbă greacă, fapt ce arată prețuirea de care este înconjurată persoana ierarhului și recunoașterea lucrării sale liturgice și pastorale în sânul Bisericii.

Aceste articole sunt împărțite în patru secțiuni mari: I. Studii ale mitropoliților și Arhiepiscopilor; II. Studii ale episcopilor; III. Studii ale egumenilor și reprezen­tanților sfintelor mănăstiri; IV. Studii ale clericilor și monahilor. Studiile, în număr de șaizeci și două, cuprind o tematică foarte variată, vizând subiecte de exegeză biblică, liturgică, aghiografie, spiritualitate ortodoxă, drept canonic, teologie dogmatică, istorie bisericească locală, pastorație și chiar de ecologie. În final, în cel de-al III-lea volum, ce însumează 605 pagini, sunt cuprinse diferite articole care reprezintă comunitatea academică, a profesorilor universitari și altor oameni de știință, indiciu elocvent al recunoașterii contri­buției Mitropolitului Panteleimon al Veriei în domeniul ştiințelor și al literelor. Volumul cuprinde studii în limbile greacă, engleză, germană, italiană și franceză ale unor profesori universitari care-și desfă­șoară activitatea în diverse instituții din întreaga Europă și care tratează teme de exegeză biblică, dogmatică, istorie bisericească, aghiografie, sociologie etc.

Impresia generală pe care o lasă cititorului cele trei volume omagiale, intitulate în chip metaforic „Μυριώνυμον Εύχος“, este aceea a unui crâmpei de viață bisericească în care comunitatea credin­cioșilor, a fraților ierarhi și a cunoscuților din varii domenii de activitate își serbează păstorul, în care se reflectă dragostea paternă a Tatălui ceresc. De asemenea, se distinge aprecierea nedisimulată a activității unui mitropolit al Bisericii lui Hristos, care a avut darul de a înrâuri spre bine cursul lucrurilor eclesiei locale și universale prin prezența sa și prin cuvântul său inspirat. Volumele cărţii sunt așa fel concepute încât să marcheze, într-un mod absolut firesc, etapele exis­tențiale prin care a trecut Mitropolitul Panteleimon al Veriei până a ajuns la jubileul de aur al preoției sale și jubileul de argint al arhieriei sale. Astfel, emoțiile pe care le naște această carte omagială traduc în fapt ecourile momentului aniversar, probabil punctul culminant al unei existențe și activități îndelungate și impresionante.

Cuvioșii Sofronie Saharov şi Ieronim Simonopetritul, canonizați de Patriarhia Ecumenică

Patriarhia Ecumenică a anunțat de curând canonizarea Cuvioșilor Sofronie Saharov şi Ieronim Simonopetritul. Hotărârea a fost luată miercuri, 27 noiembrie, în cadrul şedinţei Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului, întrunit sub președinția Sanctității Sale Bartolomeu, anunță orthodoxianewsagency.gr, știre preluată și de katanixi.gr, asianews.it și basilica.ro.

 

Canonizarea vine la scurt timp după ce Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în cadrul întâlnirii din 20 octombrie cu reprezentanţii mănăstirilor din Sfântul Munte Athos, ținută la Karyes, a făcut publică propunerea sinodală de canonizare a patru viețuitori aghioriţi: Daniil Katunakiotul (1846-1929), Ieronim Simonopetritul (1871-1957), Iosif Isihastul (1898-1959) şi Efrem Katunakiotul (1912-1998). Tot cu prilejul acestei a șaptea vizite oficiale în Sfântul Munte a fost anunțată și introducerea în procedura de examinare spre canonizare a dosarului părintelui arhimandrit Sofronie Saharov (1896-1993), ucenic și biograf al Sfântului Siluan Athonitul și fondator în 1959 al Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia.

Născut în 23 septembrie 1896, în Rusia, arhimandritul Sofronie Saharov a intrat în 1926 ca frate în obștea Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” din Muntele Athos, unde a și devenit ucenic al Sfântului Siluan Athonitul. Cuviosul Sofronie a fost hirotonit diacon în 1930 de Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, în 1938 părăsind Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” pentru a se retrage șapte ani în pustia Karoúlia și alți trei ani în Peștera Sfintei Treimi de lângă mănăstirea athonită „Sfântul Apostol Pavel”. Experimentat artist plastic și trăitor cu o operă teologică bogată, Cuviosul Sofronie a devenit ieromonah în 1941, fiindu-le mai apoi multor monahi athoniţi duhovnic. Sub oblăduirea Mitropolitului Antonie Bloom al Surojului, el a înfiinţat în 1959 Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, Anglia, devenită, în 1965, stavropighie a Patriarhiei Ecumenice, precizează basilica.ro. A trecut la Domnul în 11 iulie 1993, la 97 de ani, în mănăstirea întemeiată de el în Marea Britanie.

Părintele Ieronim Simonopetritul, născut în Reisdere (Asia Mică) în 1871, a intrat ca novice, la 28 octombrie 1888, în mănăstirea atho­nită Simonospetra. La vârsta de doar 17 ani, Cuviosul Ieronim, după numele lumesc Ioannis Diakogeorgis, a devenit monah aici după cinci ani de viețuire, în Duminica Floriilor din 21 martie 1893, precizează romfea.gr. În 11 aprilie 1920 este hirotonit diacon, iar a doua zi ieromonah, urmând ca în Duminica Sfintelor Mironosițe din 20 aprilie același an să devină chiar stareţul mănăstirii. În 15 iunie 1931 este exilat în Mănăstirea Cutlumuș, după trei luni fiind trimis la Aşezământul monahal „Înăl­ţarea Domnului” din Atena, unde, în 1937, devine stareţ, conducând această comunitate timp de 20 de ani și trecând la Domnul în 7 ianuarie 1957.

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la slujba de târnosire a bisericii Parohiei „Sfinţii Arhangheli” – Huedin, duminică, 3 noiembrie

 

Duminică, 3 noiembrie

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit slujba de târnosire a bisericii Parohiei „Sfinţii Arhangheli” – Huedin, Protopopiatul Sector 4 Capitală. Slujba de sfinţire a fost precedată de Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

Cu acest prilej, Patriarhul României a rostit cuvânt de învăţătură, apoi a oferit ordine, diplome sau distincţii celor care au contribuit în mod deosebit la realizarea lucrărilor de restaurare a bisericii Parohiei „Sfinţii Arhangheli” – Huedin.

 

Luni, 4 noiembrie

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „O prestigioasă Universitate românească și europeană la ceas aniversar”, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființarea Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative, aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

 

Miercuri, 6 noiembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 7 noiembrie

A adresat un mesaj, intitulat „Să nu uităm pe cei care au suferit în comunism”, care a fost citit de părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal, în cadrul Simpozionului „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluția română din decembrie 1989”, organizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

 

Vineri, 8 noiembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Sâmbătă, 9 noiembrie

A participat, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriar­hiei, la vernisajul expoziţiei cu tema „Biserici armene din România şi tezaurul valorilor spirituale ale armenilor” şi lansarea albumului „Biserica Armeană din România – Istorie şi Patrimoniu”. Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România.

Cu acest prilej, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit cuvântul intitulat „Biserica Armeană din România – o istorie bogată cu un patrimoniu valoros”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la evenimentul organizat de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, sâmbătă, 9 noiembrie

 

Duminică, 10 noiembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României l-a hirotesit arhimandrit pe preacuviosul părinte Lucian Bujor, inspector de specialitate – administrator al Reşedinţei Patriarhale.

A votat, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale 2019, la secţia de votare organizată la Şcoala nr. 74 „Ienăchiţă Văcărescu” din Bucureşti.

Patriarhul României l-a hirotesit arhimandrit pe preacuviosul părinte Lucian Bujor, duminică, 10 noiembrie

 

Luni, 11 noiembrie

A prezidat Conferinţa pastoral-misionară semestrială de toamnă cu tema „2019 – Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti în Patriarhia Română”, la care au participat clericii din protopopiatele Capitalei, Ilfov Nord şi Ilfov Sud, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat clericilor prezenţi un cuvânt de binecuvântare, intitulat: „2019 – Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti în Patriarhia Română”.

 

Marţi, 12 noiembrie

A prezidat Conferinţa pastoral-misionară semestrială de toamnă cu participarea clericilor din protopopiatele Ploieşti Nord, Ploieşti Sud, Urlaţi, Câmpina şi Vălenii de Munte, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 14 noiembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite, la care au participat şi părinţii protopopi, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

La finalul şedinţei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Diploma şi medalia omagială 2019 părinţilor protopopi şi domnului Răzvan-Mihai Clipici de la TRINITAS TV, realizator al filmului documentar „Decretul 410/1959. Istoria răstignirii monahismului românesc”.

 

Duminică, 17 noiembrie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. În cuvântul rostit, Preafericirea Sa a tâlcuit înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei Duminicii a 26-a după Rusalii, care ilustrează Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina.

În timpul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a hirotonit diacon pentru Catedrala Patriarhală pe tânărul Alexandru Cantoriu, psalt la Catedrala Patriarhală.

 

Luni, 18 noiembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 20 noiembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 21 noiembrie

În ziua sărbătorii Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi soborul Catedralei Patriarhale.

În timpul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a hirotonit diacon pentru Catedrala Patriarhală pe tânărul Dumitru-Daniel Tămăslicaru, psalt la Catedrala Patriarhală.

 

Sâmbătă, 23 noiembrie

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Slujitor vrednic și devotat al Bisericii lui Hristos”, la slujba de înmormântare a părintelui Traian Radu-Ionescu (1925-2019), preot îmbisericit la Parohia „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou” – Dimieni, Protopopiatul Ilfov Nord.

 

Duminică, 24 noiembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

A votat, în cadrul turului al doilea al alegerilor prezidenţiale 2019, la secția de votare organizată la Şcoala nr. 74 „Ienăchiţă Văcărescu” din Bucureşti.

Patriarhul României la secția de votare organizată la Şcoala nr. 74 din Bucureşti, duminică, 24 noiembrie

 

Luni, 25 noiembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 27 noiembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe preacuviosul arhimandrit Valerian Radu, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

 

Sâmbătă, 30 noiembrie

În ziua sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi soborul de slujitori de la Paraclisul Catedralei Naţionale.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Bucuria comuniunii în biserica românească din Africa de Sud”, cu prilejul sfinţirii bisericii ortodoxe româneşti din Johannesburg, Africa de Sud. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale.

Patriarhul României la Paraclisul Catedralei Naţionale, sâmbătă, 30 noiembrie

 

Duminică, 1 decembrie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi soborul Catedralei Patriarhale.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba de Te Deum cu prilejul Zilei Naţionale a României şi a rostit cuvânt de învăţătură.

A participat la recepţia oferită de domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, cu prilejul Zilei Naţionale a României, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Catedrala Patriarhală, duminică, 1 decembrie

 

Luni, 2 decembrie

A primit, la Reședința Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Iacob, Mitropolit de Mitilene, Biserica Ortodoxă a Greciei.

A participat la Şedinţa Solemnă Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, consacrată celebrării Zilei de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, în Sala de Plen a Camerei Deputaţilor din Palatul Parlamentului.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Model al iubirii creștine și al slujirii aproapelui”, la slujba de înmormântare a părintelui Constantin Preda (1960-2019), preot paroh la Parohia Măneciu Pământeni I, Protopopiatul Vălenii de Munte.

 

Miercuri, 4 decembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 5 decembrie

A participat la Spectacolul cultural-artistic „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”, ediţia a 11-a, organizat de Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare intitulat „Sfântul Ierarh Nicolae – prieten darnic al copiilor”.

 

Vineri, 6 decembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Duminică, 8 decembrie

A săvârşit slujba de târnosire a bisericii Parohiei „Sfântul Dumitru” – Poştă, Paraclis Universitar, Protopopiatul Sector 3 Capitală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Cu acest prilej, Patriarhul României a rostit cuvânt de învăţătură, apoi a oferit ordine, diplome sau distincţii celor care au contribuit în mod deosebit la realizarea lucrărilor de restaurare a Bisericii „Sfântul Dumitru” – Poştă.

 

Luni, 9 decembrie

A săvârşit slujba de târnosire a bisericii cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din incinta Ministerului Apărării Naţionale.

La slujba sfinţirii locaşului de cult au participat domnul general (r) Nicolae Ionel Ciucă, ministrul apărării naţionale, domnul general-locotenent Daniel Luca Petrescu, şef al Statului Major al Apărării, preoţi militari, precum şi angajaţi ai ministerului.

Patriarhul României la finalul slujbei de târnosire a bisericii din incinta Ministerului Apărării Naţionale, luni, 9 decembrie

După cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, Patriarhul României a oferit ordine sau diplome persoanelor care au contribuit în mod deosebit la ridicarea noului locaş de cult.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 11 decembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 12 decembrie

A primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti. Titlul a fost înmânat de doamna Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Reşedinţa Patriarhală, în Sala „Muzeul Patriarhilor”.
Patriarhul României a mulţumit pentru buna cooperare existentă între Patriarhie şi Primărie în domeniul cultural, social filantropic şi edilitar.

A participat la Concertul Extraordinar de Crăciun, organizat de Primăria Generală a Capitalei, prin intermediul AMPT, în colaborare cu ARCUB, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

Vineri, 13 decembrie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe doamna Monica Cristina Anisie, ministrul educaţiei şi cercetării.

A adresat un mesaj de binecuvântare, având titlul: „Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași la moment aniversar – 140 de ani de învățământ superior”, cu ocazia sărbătoririi a 140 de ani de existență a Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.

 

Duminică, 15 decembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 16 decembrie

A participat la slujba de Te Deum, pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod, în Catedrala Patriarhală.

În continuare, Patriarhul României a participat la slujba Parastasului pentru eroii din decembrie 1989 oficiată de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un sobor de slujitori.

A prezidat şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist la care au participat ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cadre
didactice ale instituțiilor teologice de învățământ din eparhie, intelectuali, studenți și elevi.

În deschidere, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Jertfa lor – temelia libertății noastre. Cinstirea eroilor Revoluției române din decembrie 1989”.

La final, Patriarhul României a vizitat expoziția „Vestitorul Ortodoxiei Românești, martor al unui nou început în viața Bisericii” organizată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei.

În după-amiaza acestei zilei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru aprobarea Statutului pentru organizarea și funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 17 decembrie

În ziua de pomenire a Sfântului Proroc Daniel, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a sărbătorit onomastica. Cu acest prilej, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sătmarului, a oficiat slujba de Te Deum şi a adresat Preafericitului Părinte Patriarh Daniel un cuvânt de felicitare, în numele ierarhilor, preoților, diaconilor și credincioșilor, și i-a oferit din partea Sfântului Sinod o icoană cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei pentru evocarea Sfântului Proroc Daniel şi pentru cuvintele de apreciere adresate Preafericirii Sale.

În continuare, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, a avut loc un moment festiv dedicat zilei onomastice a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. La eveniment au fost prezenți ierarhi, membri ai Administraţiei Patriarhale şi ai Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, reprezentanţi ai autorităţilor de stat, clerici şi numeroşi credincioşi.

Au fost prezentate mesaje de felicitare ale autorităților, iar la final Patriarhul României şi cei prezenţi au ascultat câteva colinde interpretate de Corala „Cuza” a Liceului Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.

Preafericitul Părinte Patriarh a mulţumit tuturor celor care i-au transmis mesaje de felicitare cu prilejul onomasticii şi a evidenţiat faptul că „este mare nevoie de o cooperare, iar pe baza coresponsabilităţii să creăm mai multă comuniune, mai multă unitate, mai mult respect reciproc şi mai multă dorinţă de vindecare a demnităţii poporului român, atât în interiorul ţării, cât şi în relaţiile noastre internaţionale”.

Seara, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Concertul tradiţional de colinde „Răsăritul cel de Sus” al Patriarhiei Române, ediţia 2019, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

La final, Patriarhul României a rostit un cuvânt de binecuvântare intitulat: „Satul românesc exprimă bucuria Crăciunului prin colinde”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Corala „Cuza” a Liceului Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, marţi, 17 decembrie

 

Miercuri, 18 decembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 19 decembrie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa domnul Adrian Zuckerman, noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România.

A primit grupuri de colindători la Reşedinţa Patriarhală.

 

Vineri, 20 decembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit grupuri de colindători la Reşedinţa Patriarhală.

 

Sâmbătă, 21 decembrie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Depunerea Jurământului de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi a rostit rugăciunea de binecuvântare la învestirea Preşedintelui. Evenimentul a avut loc în Sala de plen a Camerei Deputaţilor din Palatul Parlamentului.

 

Duminică, 22 decembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989, Preafericitul Părinte Patriarh
Daniel a săvârşit, în Catedrala Patriarhală, slujba Parastasului pentru eroii care s-au jertfit pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român. Au fost prezenţi domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, domnul Ludovic Orban, Prim-ministrul României, reprezentanţi ai instituţiilor statului, precum şi numeroşi credincioşi.

 

Luni, 23 decembrie

A primit în audienţă, la Reşedinţa Patriarhală, pe preacuviosul arhimandrit Nicodim Kabarnos, Biserica Greciei. Părintele Nicodim a susținut un concert de muzică bisericească şi colinde la Ateneul Român, împreună cu Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, duminică, 22 decembrie 2019.

 

Marţi, 24 decembrie

A primit la Reşedinţa Patriarhală soborul Catedralei Patriarhale cu Ajunul Crăciunului.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit la Reşedinţa Patriarhală soborul Catedralei Patriarhale cu Ajunul Crăciunului, marţi, 24 decembrie

 

Miercuri, 25 decembrie

În ziua slăvitului praznic al Naşterii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Qais de Erzurum, Patriarhia Antiohiei, şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Tuturor credincioşilor prezenţi la Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a oferit Pastorala de Crăciun, cu titlul „Naşterea Domnului – Binecuvântarea părinţilor şi copiilor”.

După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a fost colindat la Reşedinţa Patriarhală de Corala „Nicolae Lungu” a Catedralei Patriarhale.

Cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare irenică Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori.

A adresat un mesaj de binecuvântare tuturor românilor, din ţară şi din străinătate, cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului (2019) şi a Anului Nou (2020).

De asemenea, Preafericirea Sa a adresat „preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler şi preaiubiţilor credincioşi din Arhiepiscopia Bucureştilor” Pastorala cu titlul: „Naşterea Domnului – Binecuvântarea părinţilor şi copiilor”.

 

Joi, 26 decembrie 

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita domnului Ludovic Orban, Prim-ministrul României.

A adresat un mesaj de binecuvântare şi felicitare, intitulat: „Un ierarh harnic și un om al dialogului”¸ cu prilejul sărbătoririi a 20 de ani de la întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, în demnitatea de Arhiepiscop al Târgoviştei.

 

Duminică, 29 decembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Samurcăşeşti.

A transmis mesajul „Vestitorul Ortodoxiei, la trei decenii de apariţie neîntreruptă”, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la publicarea primului număr al periodicului Patriarhiei Române.

 

Marţi, 31 decembrie

La trecerea în Anul Nou civil 2020, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit, în Catedrala Patriarhală, Slujba ce se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani (2019-2020).

La final, Preafericirea Sa adresat celor prezenţi cuvântul intitulat: „Timpul liturgic al Bisericii ne oferă arvuna vieţii veşnice”.

 

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal