Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Dionisie Erhan – Tomos Sinodal

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

 

Preaiubitului cler, cinului monahal şi
dreptcredincioşilor creştini din Patri­arhia Română,

Har, pace şi bucurie de la Dumnezeu,
iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

 

După sfintele predanii ale iubitorilor de Dumnezeu Apostoli şi ale Sfinţilor noştri Părinţi, lucru drept şi folositor este pentru plinătatea Bisericii a cinsti cu evlavie pe sfinţii care, cu dragoste şi cu bună cuviinţă, au urmat lui Hristos. Cinstind pe sfinţi, Îl cinstim de fapt pe Dumnezeu, „Cel minunat întru sfinţii Săi” (Psalm 67, 36) şi, aducând lauda slujitorilor Săi, mintea ni se luminează, inima se încălzeşte şi voinţa se întăreşte spre buna lucrare a faptelor celor mântuitoare. De aceea, prorocul David glăsuieşte: „Eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor” (Psalm 138, 17).

Unul dintre aceşti prieteni ai lui Dumnezeu este şi Episcopul Dionisie Erhan, cinstit de popor şi cu numele de Vlădica Dionisie. Acesta s-a născut în satul Bardar, judeţul Lăpuşna din Basarabia, la 2 noiembrie 1868, primind la botez numele Dimitrie. La vârsta de 15 ani, simţind dorul de Dumnezeu şi dorinţa de a îmbrăca haina monahală, Dimitrie a intrat în obştea Mănăstirii Suruceni, aflată în apropierea Chişinăului. După şapte ani de ascultare a fost făcut ra­so­for, iar după alţi nouă ani a fost tuns în monahism, în anul 1899, primind numele Dionisie. În anul 1900 a fost hirotonit ierodiacon, iar în 1904 a fost hirotonit ieromonah. Remarcân­du-se printr-o viaţă aleasă, prin rugăciune stăruitoare şi prin participare cu multă evlavie la sfintele slujbe, prin dragoste de Dumnezeu, prin blândeţe, dar şi fermitate şi demnitate în apărarea credinţei şi a neamului, ieromonahul Dionisie s-a bucurat de aprecierea credincioşilor care îl căutau pentru sfat duhovnicesc. În anul 1908, Preacuviosul Părinte Dionisie Erhan a fost ales stareţ al Mănăstirii Suruceni. Tânărul stareţ a avut un rol de seamă în acele vremuri grele, lucrând cu osârdie la realizarea idealului de unitate al românilor, în perioada premergătoare momentului istoric de la 27 martie 1918, dar şi după acesta.

Pentru activitatea sa bisericească deosebită, dar şi pentru viaţa sa duhovnicească prin care ajunsese foarte cunoscut şi iubit de toţi basarabenii, a fost ales Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, fiind hirotonit la 22 iulie 1918, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. În anul 1932 a fost numit Locţiitor al eparhiei vacante a Cetăţii Albe-Ismail, iar în şedinţa din 18 aprilie 1934 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a validat ca episcop al acestei eparhii. În această slujire, a contribuit la resta­urarea şi zidirea de biserici în eparhia sa, la intensificarea vieţii duhovniceşti prin înfiinţarea de instituţii pentru formarea clerului, s-a îngrijit de educaţia tinerilor prin înfiinţarea sau dotarea corespunzătoare a unor şcoli şi prin acordarea unor burse de studiu, a susţinut material familiile defavorizate, a înfiinţat aziluri şi orfelinate, precum şi o asociaţie care să sprijine soţiile văduve ale preoţilor. De asemenea, s-a îngrijit de publicaţiile eparhiale, de activitatea mănăstirilor şi a parohiilor şi a lucrat cu multă râvnă la înnoirea duhovnicească în sudul Basarabiei. Sfintele slujbe le săvârşea întotdeauna cu evlavie şi în linişte, nevorbind cu nimeni, ci fiind neîncetat în stare de rugăciune.

Preasfinţitul Părinte Episcop Dionisie Erhan a păstorit Eparhia Cetăţii Albe-Ismail până în 28 iunie 1940, când, din cauza anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, s-a refugiat în Episcopia Argeşului, unde a păstorit între anii 1940 şi 1941. Apoi, după eliberarea Basarabiei (1941-1944), împovărat de ani şi suferinţă, s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Suruceni, trecând la Domnul, întru mireasma sfinţeniei, la data de 17 septembrie 1943. Sfintele sale moaşte au fost descoperite neputrezite în anul 2018, la împlinirea a 100 de ani de la hirotonirea sa în arhiereu.

Ţinând seama de viaţa sa sfântă şi de râvna lui mare pentru luminarea turmei sale duhovniceşti şi de roadele minunate ale lucrării şi păstoririi sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 25 octombrie 2018, a găsit că este bineplăcut lui Dumnezeu şi folositor obştii dreptcredincioşilor ca el să fie preţuit cu cinstirea cuvenită şi să fie înscris în rândul sfinţilor ierarhi din calendarul ortodox. Drept aceea, pe temei canonic şi sinodal, chemând în ajutorul nostru harul Preasfintei, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi,

 

HOTĂRÂM

Ca, de acum înainte şi până în veac, Părintele nostru Dionisie Erhan, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail, să fie cinstit în rândul Sfinţilor Ierarhi de întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu numele de Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail.

Pentru pomenirea sa statornicim ziua de 17 septembrie a fiecărui an, când a trecut la cele veşnice, urmând ca această prăznuire să fie înscrisă în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, rânduim să se tipărească viaţa, slujba şi acatistul Sfântului Ierarh Dionisie, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de dreptcredincioşii creştini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit, alături de ceilalţi Sfinţi Ierarhi de neam român, în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte. De asemenea, mai rânduim ca el să fie şi ocrotitor al unor sfinte locaşuri noi sau reînnoite.

Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal şi canonic, am întoc­mit şi întărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de proclamare a canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail, pe care îl aducem la cunoştinţa preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal şi a dreptcredincioşilor creştini din Patriarhia Română.

Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, 27 octombrie, din anul mântuirii 2019, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Harul Domnului nostru lisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (2 Corinteni 13, 13)

Președintele Sfântului Sinod
al Bisericii ­Ortodoxe Române,

 

† Daniel
Arhiepiscopul Bucureștilor,
Mitropolitul Munteniei și Dobrogei,
Locțiitor al tronului Cezareei Capadociei și
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
și membrii Sfântului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române

Progrese importante pe șantierul Catedralei Naționale

În primele trei trimestre ale anului 2019, lucrările pe șantierul Catedralei Mântuirii ­Neamului au continuat într-un ritm susținut. La începutul lunii septembrie a fost finalizată structura de rezistență a edificiului, iar clădirile auxiliare prind din ce în ce mai mult contur. În interior au fost montate icoanele în mozaic ale Maicii Domnului „Platytera” și Sfântului Arhanghel Gavriil, precum și vitraliul hramului. Unul dintre cele mai importante evenimente organizate în Catedrala Națio­nală în acest an a fost vizita Papei Francisc din 31 mai.

 

Lucrările s-au reluat la scurt timp după momentul istoric din 25 noiembrie 2018, când a fost sfințit Altarul Catedralei Națio­nale de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriar­hul Ecumenic al Constantino­polului, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurați de un ­impresionant sobor de ierarhi români și străini. Vremea favorabilă din primele zile ale anului 2019 a permis continuarea lu­­crărilor pe șantier, eforturile fiind concentrate pentru ­finalizarea zidirii turlei Pantocrator, unde se efectuau lucrări de armare, cofrare și betonare la cota de aproximativ 91 de metri. În paralel, muncitorii au lucrat la învelitorile de cupru ale turlelor mici și turlei-clopotniță, iar în interior a continuat demontarea platformelor metalice care au susținut lucrările de zidire. Totodată, în zona Altarului au început lu­crările de tencuire ca strat suport pentru mozaicul ce avea să fie aplicat pe boltă. Deoarece iarna nu a ridicat mari pro­bleme meteorologice, graficul lucrărilor a putut fi respectat atât la exterior, cât și în interior.

În perioada de primăvară, în pofida vremii ploioase, muncitorii au realizat progrese importante, ajungând la turnarea cupolei de beton ce acoperă turla Pantocrator. După finalizarea învelitorii din tablă, deasupra turlei-clopotniță a fost așezată Sfânta Cruce. Cele două mari fronturi de lucru au fost corpul principal al catedralei și spațiile liturgice exterioare cu căile de acces aferente. Tur­narea cupolei de beton ce acoperă turla Pantocrator s-a încheiat la finalul lunii mai, când a început montarea structurii metalice a șarpantei. Operațiunea de betonare a fost deosebit de complexă, deoarece s-a desfășurat la înălțimea de 115 metri dea­supra cotei 0 a terenului natural. Diametrul cupolei este de 18 metri, înălțimea de 9 metri, iar forma este de semisferă perfectă. În acel moment, patru dintre turlele mici erau complet finalizate. Treptele exterioare de acces în locaș au fost îmbrăcate în marmură Vratza, iar la interior pardoseala și coloanele au început să fie placate cu marmură de Rușchița.

Pregătirea și desfășurarea vizitei Papei Francisc la Catedrala Națională din 31 mai au influențat ritmul lucrărilor pe șantier, care în anumite intervale au fost întrerupte. După încheierea vizitei, au fost reluate în efectiv complet de muncitori. În perioada imediat următoare s-a lucrat la șarpanta metalică a turlei principale, precum și la acoperirea turlelor finalizate și a acoperișului Altarului cu tablă din cupru. Porticurile din zona Altarului de vară, amplasate în dreapta și în stânga căii principale de acces în edificiu, au început să prindă contur, iar lucrările au avansat și la subsolurile adiacente din părțile de nord și de sud ale construcției.

Icoana Maicii Domnului „Platytera” pe absida Sfântului Altar

Tot în primăvara acestui an au fost montate mozaicul icoanei Maicii Domnului „Platytera” de pe absida Sfântului Altar și o mare parte din vitraliul icoanei hramului principal „Înălțarea Domnului” de pe peretele vestic. Icoana „Împărăteasa cerurilor” a fost aplicată pe bolta Altarului de echipa coordonată de pictorul bisericesc Daniel Codrescu, care a realizat și mozaicurile iconostasului catedralei, sfințit în cadrul slujbei săvârșite în 25 noiembrie 2018. Aplicarea pieselor a început în luna aprilie și s-a încheiat în ziua de 7 mai 2019. Icoana Maicii Domnului impresionează prin frumusețe și dimensiuni, măsurând aproximativ 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Suprafața bolții Altarului, pe care se aplică aceste
mozaicuri, măsoară aproximativ 800 de metri pătrați. Teserele fabricate în atelierul Orsoni din Veneția sunt așezate în atelier pe suprafață plană, în timp ce pereții bisericii au în multe porțiuni formă de cupolă, iar specialiștii trebuie să aprecieze acest decalaj între formele curbate și plate. În unele zone, echipa de pictori care aplică pe suprafața peretelui piesele de mozaic lucrează la înălțimea de 40 de metri. Icoana Maicii Domnului de deasupra Sfântului Altar domină întreaga perspectivă, fiind vizibilă încă de la primii pași făcuți în interiorul catedralei. Născătoarea de Dumnezeu Îl poartă în brațe pe Pruncul Iisus și este așezată pe un tron inspirat din ceremonialul imperial bizantin.

Tot pe timp de vară au fost finalizate și mozaicurile Sfintei Cruci cu molenii ce domină registrul superior al catapetesmei Catedralei Naționale, la cota +18 metri. Icoanele Maicii Domnului și Sfântului Apostol Ioan Teologul la picioarele Crucii Mântuitorului Iisus Hristos au fost realizate în tehnică bizantină adaptată la școala picturală românească.

Vitraliul hramului principal

În ziua de 24 mai, în timp ce ultimul strat de beton era turnat la cupola turlei Pantocrator, pe suprafața peretelui vestic a fost montat în proporție de mai mult de două treimi vi­traliul ce reprezintă icoana Înălțării Domnului, hramul principal al Catedralei Mântuirii Neamului. Recent a fost montată și partea de jos a icoanei hramului, cu reprezentarea în vitralii a Sfântului Apostol Andrei împreună cu Sfinții Cuvioși Daniil Sihastrul și Ioan Iacob de la Neamț.

La prăznuirea Schimbării la Față a Domnului, la finalul Sfintei Liturghii oficiate în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a anunțat că arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a oferit pentru Catedrala Națională 16 icoane de dimensiunea 70 x 70 de centimetri, lucrate în atelierul de pictură al aşezământului monahal, cu reprezentările sărbătorilor închinate Mântuitorului, Maicii Domnului, Sfintei Cruci, Sfântului Apostol Andrei și Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.

Icoana în mozaic
a Sfântului Arhanghel Gavriil

La 13 septembrie, membrii Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române au desfășurat o vizită de lucru la șantierul Ca­tedralei Naționale. A fost analizat stadiul lucrărilor de împodobire cu pictură în mozaic la nivelul bolții Sfântului Altar și au fost supravegheate momente din aplicarea pe zid a icoanei Sfântului Arhanghel Gavriil care flanchează icoana Maicii Domnului „Platytera”.
Întrucât o mare parte a acestei reprezentări a fost aplicată pe perete curbat, manevrarea și montarea pieselor au fost destul de anevoioase. Din punctul de vedere al surselor de inspirație, echipa de pictori a desfășurat în prealabil o muncă de documentare și a prezentat Patriarhului României mai multe modele bizantine. Icoana Sfântului Arhanghel Gavriil este inspirată din pictura Bisericii „Sfinții Îngeri” din Larnaca, datând din secolul al 6-lea, adaptată stilului atelierului de pictură căruia i-a fost încredințată misiunea împodobirii cu veșmânt pictural a Catedralei Naționale. De la finalizarea catapetesmei, echipa coordonată de pictorul Daniel Codrescu lucrează continuu la aplicarea teserelor pentru registrele următoare. Astfel, mozaicul de pe bolta Sfântului Altar a fost finalizat în proporție de 60%-70%, iar în atelier se lucrează la aplicarea teserelor pentru reprezentarea ­icoanelor „Împărtășirea Sfinților Apostoli” și „Cortul Mărturiei”, precum și la proiectele pentru absida Altarului și turla Pantocrator.

Finalizarea lucrărilor
la structura edificiului

În prima parte a lunii septembrie s-au încheiat lucrările de rezistență la corpul Ca­tedralei Naționale, odată cu finalizarea structurii metalice a șarpantei ce acoperă turla Pantocrator. În continuare s-a lucrat la zona de acces în catedrală, la betonarea rampelor și scărilor de acces și la subsolurile din părțile de nord și de sud. În zona pronaosului s-a lucrat la finalizarea învelitorii de lemn a șarpantei, pentru pregătirea învelirii cu tablă. Deasupra naosului au fost montate grinzi din lemn care compun șarpanta turlei, iar în zona Altarului a fost încheiat montajul tablei. În mai multe locuri clădirea este îmbrăcată în schelă pentru demararea lucrărilor de tencuieli.

În paralel au continuat lucrările la corpurile de clădire care înconjoară catedrala pe partea de nord, est și sud, care vor avea destinații uti­litare și tehnice. În zona Altarului a fost fina­lizat radierul corpului din prelungirea catedralei, iar în partea de vest au început săpăturile pentru încă două spații. Cele șase turle mici trec prin procese de finisaje după ce au fost acoperite cu tablă, iar asupra arcadelor și stâlpilor sunt în continuare aplicate pavaje cu piatră.

De-a lungul primelor nouă luni ale anului 2019, pe șantierul Catedralei Naționale au lucrat în schimburi între 400 și 600 de oameni, numărul variind în funcție de importanța fazelor de construcție.

 

Simpozion despre satul românesc la Palatul Patriarhiei

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc luni, 7 octombrie 2019, sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor Simpozionului Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe”. Lucrările simpozionului au fost deschise de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul „Prețuire și responsabilitate pentru valorile satului românesc”.

 

La eveniment au participat şi au luat cuvântul Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Na­ționale; acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte; prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Univer­sității din București. Sesiunea festivă a Simpozionului Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a cre­dinței ortodoxe” a fost moderată de Preasfin­ți­tul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În partea a doua a zilei, în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei au avut loc două sesiuni de comunicări în care au fost tratate teme ce au evidențiat ethosul spi­ritual și cultural al poporului român. De asemenea, alte sesiuni de comunicări ştiinţifice au avut loc marţi, 8 octombrie, ultima zi a simpozionului.

Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București

Ionel-Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale

Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale, a subliniat relația vitală dintre familie, Biserică și școală pentru crearea unui nivel superior de viață în mediul rural românesc. „Triada familie, școală, Biserică în orice comunitate sătească și sănătatea acestei relații definitorii pentru comunitatea rurală sunt rețelele care ne pot seta anumite așteptări de la satul respectiv. Într-un sat cu familii funcțio­nale, cu o școală prezentă, cu o Biserică activă, ne putem aștepta la lucruri cu totul spectaculoase, întrucât fundamentul este bine așezat. Ancorele familiei, edu­cația dată de școală și morala creștină sunt o bază de pornire în viață, pe care se vor așeza toate celelalte: oportunitățile și perspectivele de educație și dezvoltare profesională, integrare socială, o viață cu bune repere pentru momentele grele și deciziile complicate”, a precizat Ionel Florian Lixandru. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a evidențiat faptul că mediul rural a fost baza care a oferit patrioți, artiști, teologi și scriitori cu o pregătire profundă. „Satul românesc, izvor perpetuu de ­cultură și credință ortodoxă, omagiat astăzi în chip fericit de Patriarhia Română, a fost pentru Academia Română, dincolo de preocuparea istorică, sociologică, artistică permanentă, și un prilej de solemnă evocare, cel puțin cu două cadre de referință. Au rămas în analele culturii naționale două celebre discursuri de recepție: cel din 5 iunie 1937, al lui Lucian Blaga, «Elogiul satului românesc», și cel din 29 mai 1940, al lui Liviu Rebreanu, «Laudă țăranului român». Ambele texte academice au pus în lumină tot ce datorăm ca români satului și sătenilor numiți țărani, după legătura lor cu țara, cu țărâna, cu latinescul «terra», urmași ai unor locuitori sedentari, de obârșie latină, în mijlocul unei Europe Răsăritene cu migratori slavi și asiatici, de creștini sub semnul Romei și celei de-a doua Rome, în mijlocul unei Europe Răsăritene”, a spus acad. Răzvan Theodorescu. Următorul cuvânt a fost rostit de Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, care a expus o analiză asupra satului contemporan și a apreciat activitățile filantropice, sociale, culturale și pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române, mai ales în mediul rural. De asemenea, a subliniat rolul fundamental al colaborării dintre Biserică și Stat în lucrarea pentru emanciparea satului românesc. „Apreciez în mod deosebit faptul că manifestările ­organizate de Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel dedicate satului românesc nu se rezumă doar la celebrarea idealizată a satului românesc cu întreaga sa bogăție spirituală, ci vizează mai ales abordarea problemelor prezentului. Această viziune ne face să înțelegem faptul că trecutul, prezentul și viitorul sunt legate cu nenumărate fire unul de celălalt. Pentru a răspunde problemelor prezentului este important să ne uităm la moștenirea trecutului, unde găsim deopotrivă lecții importante cu privire la ceea ce trebuie îndreptat și, totodată, posibile soluții pentru rezolvarea sau diminuarea dificultăților actuale. Satul românesc este matricea spirituală a poporului român, este locul în care s-a format și s-a consolidat identitatea lui națională, spirituală, ethosul, tot ceea ce alcătuiește unicitatea neamului românesc”, a precizat secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi. În încheiere, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector al Universității din București, a analizat secularizarea ca fenomen complex, cu urmări imprevizibile, și a apreciat implicarea Sectorului teologic-educațional al ­Patriarhiei Române în organizarea unor astfel de conferințe și simpozioane.

În sesiunea a doua de comunicări au fost tratate teme ce evidențiază ethosul spiritual și cultural al poporului român: „Satul românesc – moștenire istorică, zestre spirituală, trăinicie a credinței ortodoxe, garanție a securității și siguranței alimentare” (acad. Cristian Hera); „Ritmurile vieții cotidiene și timpul calendarului creștin ortodox” (acad. dr. Cornelia-Sabina Ispas); „Rolul Bisericii Ortodoxe Române în educarea tinerilor din mediul rural” (prof. univ. dr. Nicolae Istudor).

După-amiază a avut loc cea de-a treia sesiune de comunicări științifice, organizată în două părți, în cadrul căreia au fost programate prelegeri pe diferite teme: „Dimitrie Gusti și satul satelor” (conf. univ. dr. Paulina Popoiu); „Rolul credinței ca factor de promovare și consolidare a unității spirituale în comunitatea satului” (pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu); „Satul ca unitate dăinuitoare a identității de neam” (prof. univ. dr. Ilie Bădescu); „Sentimen­tul religios la români: rugăciunea țăranului” (prof. univ. dr. Doru Radosav); „Rânduiala sătească: Comoara de învățăminte pierdută și regăsită” (Daniel Leș); „Impactul socio-medical al programelor de voluntariat «Sănătate pentru sate», «Educație și prevenție pentru sănătate», «Campania de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin» și «Vino să donezi sânge, salvează o viață!»” (Dănuț Prună).

A doua zi a simpozionului a debutat cu cea de-a patra sesiune de comunicări ştiinţifice intitulată „Şcoala din tinda Bisericii: primele forme de educaţie în satul românesc” şi moderată de pr. dr. Florin Marica, consilier patriarhal, coordonator al proiectului „Alege şcoala!” În primul referat din cadrul acestei sesiuni, „Şcoala din Biserică. Începuturile şi evoluţia învăţământului (teologic) în (şi prin) Biserică. Şcoli bisericeşti şi şcoli domneşti”, pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a reliefat faptul că în spaţiul românesc şcoala nu a fost separată de Biserică. În continuare, pr. conf. dr. Nicuşor Beldiman, consilier patriarhal, a arătat în referatul „Rolul predicii în promovarea valorilor religioase şi culturale în satul românesc” importanţa cultică a predicii, mai ales în satul românesc, aceasta răspunzând în permanenţă preocupărilor spirituale ale credincioşilor. Ultimul referat din cadrul celei de-a patra sesiuni, „Ernest Bernea – un primus inter pares al etnografiei româneşti”, a fost susţinut de dr. Costion Nicolescu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român. Acesta a evocat figura marelui etnograf, care a cunoscut şi cercetat satul în mod nemijlocit, revelându-i adevăratul spirit.

A cincea sesiune de comunicări ştiinţifice, intitulată „Forme şi manifestări de organizare administrativă a satului românesc”, a fost moderată de prof. dr. Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În referatul de deschidere al acestei sesiuni, „Iubirile mântuitoare ale ţăranului român: moşia, neamul, lumina cunoştinţei, cerul”, prof. dr. Gheorghiţă Geană, cercetător la Institutul de Antropologie al Academiei Române, a arătat care sunt valorile fundamentale şi definitorii ale satului autentic românesc. În al doilea referat, „Funcţiile laice ale Bisericii în satul românesc din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea”, dr. Simion Retegan, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca al Academiei Române, a precizat faptul că, în spaţiul intracarpatic, preotul de sat a avut și responsabilități administrative față de obște. În continuare, Temistocle Diaconu, primarul comunei Pădureni, judeţul Vaslui, a exemplificat modul în care satul poate îmbrăţişa modernitatea, păstrându-şi, în acelaşi timp, spiritul său autentic, tradiţional. În ultimul referat al acestei sesiuni de comunicări, „Simbolismul crucii în arta populară românească”, prof. dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog, a arătat faptul că la sat crucea este prezentă în toate locurile fundamentale, fiind unul dintre reperele esenţiale care ghidează viaţa ţăranului.
În partea a doua a zilei a avut loc ultima sesiune de comunicări ştiinţifice, intitulată „Criza actuală a satului românesc şi implicarea Bisericii Ortodoxe Române în atenuarea acesteia”.

Prețuire și responsabilitate pentru valorile satului românesc

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la Simpozionul Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei națio­nale și a credinței ortodoxe”, Palatul Patriarhiei, 7 octombrie 2019

 

Simpozionul Național de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universităţii din Bucu­rești, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment deosebit în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari).

Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 6-9 octombrie 2019, la Palatul Patri­arhiei din București, și reunește reprezentanţi ai instituţiilor de stat, academicieni, preoţi, profesori și specialiști din ţară.

Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele cinci secțiuni:

  1. Biserica – centrul vieții spirituale a satului
    românesc    .
  2. Credința ca factor de unitate spirituală, coeziune socială și înnoire culturală în comu­nitățile sătești.
  3. Școala din tinda bisericii: primele forme de educație în satul românesc.
  4. Forme și manifestări de organizare administrativă a satului românesc.
  5. Criza actuală a satului românesc și contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la atenuarea acesteia.

Omagierea satului românesc și a contribuției sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate și o demnitate. Satul românesc, păstrător fidel al tradiției bisericești și al culturii naționale, a fost, de-a lungul timpului, spațiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale poporului român. Parohiile ortodoxe românești au reprezentat atât la sat, cât și la oraș, alături de Școală și de Familie, principalii factori de coeziune și unitate românească.

Satele românești, cu biserici și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj tainic și vizibil al tradiției, al conti­nuității fizice și spirituale a poporului român, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau indiferența noastră.

Astăzi, se constată o criză a satului românesc din punct de vedere practic și spiritual. Mai precis, satul este răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradițională și supraviețuire precară. Prin urmare, criza actuală a satului românesc este amplificată și de tensiunea existentă între potențialul de dezvoltare și neputința de afirmare. Criza spirituală și materială care afectează satele românești în zilele noastre cere de la noi toți mai multă implicare. Satele au nevoie de primari harnici, de învățători de vocație, de preoți duhovnicești și milostivi, dar și de săteni sănătoși și bucuroși să cultive pământul.

Agricultura este parte a culturii. Natura trebuie mereu cultivată cu responsabilitate, ca fiind dar al lui Dumnezeu, pentru noi și pentru generațiile viitoare. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae afirma: „Natura nu-şi îndeplineşte rolul ei fără om, sau printr-un om care lucrează contrar ei. Prin coruperea, sterilizarea şi otrăvirea naturii, omul face imposibilă existenţa sa şi a semenilor săi. Astfel, natura nu este numai condiţia existenţei omului singular, ci şi a solidarităţii umane. Natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuşi din punct de vedere etic sau spiritual”.1

Biserica Ortodoxă Română susține dezvoltarea satului la nivel social, cultural și bisericesc. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învățător și medic, se creează speranță mai multă și comuniune spirituală mai intensă. Biserica militează cu responsabilitate pentru dezvoltarea rurală și pentru salvarea satului românesc, deoarece majoritatea populației sărace din mediul rural aparține Bisericii noastre, iar preoții noștri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin economic, social și pastoral. Din acest motiv, Biserica se străduiește ca satul românesc să fie un sat în care viața să fie o binecuvântare, nu o înstrăinare a oamenilor de propriul pământ și de propria identitate.

În sprijinul zonei rurale se desfăşoară proiectul Sănătate pentru sate, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Acest proiect, iniţiat şi dezvoltat mai ales de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, aduce multă bucurie în casele locuitorilor de la sate. Deplasările caravanei Sănătate pentru sate în localităţi rurale au avut ca rezultat, până în prezent, peste 8.000 de beneficiari, în majoritate vârstnici şi copii, care au fost consultaţi medical cu multă atenţie şi mult profesionalism. Proiectul Sănătate pentru sate reuneşte entuziasmul şi disponibilitatea voluntarilor şi a medicilor voluntari cu buna cooperare a preoţilor parohi şi a primarilor din sate, mobilizând astfel populaţia din mediul rural spre a beneficia de consultaţii medicale gratuite.

De asemenea, eparhiile din Patriarhia Română organizează tabere în satele românești pentru copii și tineri care provin din familii defavorizate, pentru a ajuta tânăra generație să cunoască și să prețuiască valorile poporului român.

Prin urmare, se constată că este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane și cele rurale și mai multă cooperare cu autori­tățile locale, regionale şi centrale pentru a susţine şi ameliora viaţa satelor.

În mod deosebit, slujitorii sfintelor altare, împreună cu toţi credincioșii ortodocşi şi cu autorităţile locale sunt chemaţi să conserve şi să pună în valoare, cu multă responsabilitate, bisericile de la sate, crucea eroilor şi cimitirul, dar şi clădirea şcolii. De asemenea, este urgent necesară întocmirea de monografii pentru toate satele româneşti, însoţite de imagini. În acest sens, de mare folos sunt interviurile înregistrate audio sau audio-video cu persoane vârstnice din mediul rural.

Îi felicităm pe organizatori şi-i binecuvântăm pe toţi participanții la Simpozionul Național de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe, cu speranţa că acest eveniment academic va contribui la evidențierea valorilor spirituale şi culturale ale satului românesc şi la cooperarea mai intensă între oraşe şi sate pentru promovarea comuniunii şi demnităţii poporului român.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă

1 Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă,
vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 223.

Festivalul-concurs „Lăudaţi pe Domnul!” dedicat Anului omagial al satului românesc

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc, în perioada 26-27 octombrie, etapa finală a celei de-a XII-a ediții a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”, la care au participat cinci coruri reprezentative la nivel național și internaţional. Evenimentul a fost organizat la București de Patriarhia Română și a fost dedicat Anului omagial al satului românesc.

 

În acest an, secțiunea Interpretare a festivalului-concurs a fost necompetitivă. Au fost invitate coruri cu apariții deosebite în viața culturală a României, mixte sau de voci egale, precum și un cor parohial sătesc. Repertoriul muzical abordat a fost în limba română și a conținut cântări religioase, patriotice, dar și lucrări de folclor autentic sau prelucrat.

Formațiile invitate au fost corul Parohiei Irești din județul Vrancea; Corul vocal-folcloric „Tinerii Argeșeni”; Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române; Corul de copii și tineret „Symbol” și Corul bărbătesc „Cantus Domini”. Aceste coruri au oferit în perioada 26-27 octombrie 2019 răspunsurile la Sfânta Liturghie sau au susținut concerte la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal.

 

Concertul de la Palatul Patriarhiei a evocat prin muzică și poezie lumea satului românesc.

 

În cadrul secțiunii Compoziție, concurenții înscriși au realizat o creație corală modală, de inspirație folclorică românească, pentru cor de voci egale (copii), sau a cappella, cu durata între 4 și 7 minute. Lucrările au fost evaluate în ziua de 15 septembrie 2019 de un juriu format din prof. dr. Dan Buciu, de la Universitatea de Muzică din București, arhid. Jean Lupu, fondator și dirijor al Corului „Symbol” al Patriarhiei Române, și domnul Voicu Popescu, fondator și dirijor al Corului Sound.

La finalul recitalului de muzică și poezie, părintele Nicușor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional, a anunțat câștigătorii secțiunii Compoziție a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”. Premiul I a fost obținut de Matei Pop, dirijor și compozitor; premiul al II-lea, de Andrei Petrache, student la Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală din București; premiul al III-lea a fost acordat lui Alexandru Semeniuc, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.

Lucrarea câștigătoare se numește „Sufletul nostru de lemn” și a fost interpretată în primă audiție de Corul „Symbol” în cadrul concertului de la Palatul Patriarhiei.

Premiile au fost oferite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și au constat în diplome cu medalie, cărți și bani. De asemenea, fiecare formație corală invitată a primit din partea Preafericirii Sale Diploma Anului omagial al satului românesc și a Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu cu medalie.

După ceremonia festivă, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul de binecuvântare, intitulat „Valorificarea moștenirii spirituale și culturale a satului românesc prin promovarea creațiilor muzicale specifice”.

Scopul organizatorilor Festiva­lu­lui-con­curs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!” a fost de a contribui la cunoașterea lui Dumnezeu prin muzica bisericească, de a evidenția rolul muzicii în lumea satului românesc și de a încuraja copiii și tinerii să interpreteze muzica bisericească, precum și de a îmbogăți repertoriul liturgic și muzical românesc, stimulând creativitatea compozitorilor de muzică. “

Valorificarea moştenirii spirituale și culturale a satului românesc prin promovarea creațiilor muzicale specifice

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la etapa finală a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”, ediția a XII-a, Palatul Patriarhiei, duminică, 27 octombrie 2019

 

Încă de la începutul său, din anul 2008, Concursul național de muzică bisericească Lăudați pe Domnul! nu a avut un scop publicitar (de imagine) și nici unul pecuniar (de a atrage fonduri de la sponsori), ci unul educațional, de promovare a tinerelor talente în domeniul muzicii bisericești şi româneşti.

Anul acesta, Festivalul-concurs naţional de muzică bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediția a XII-a, este organizat de către Patriarhia Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București, în perioada 20 iunie – 27 octombrie 2019 și cuprinde două secțiuni: A. Interpretare și B. Compoziție. Acest eveniment este organizat în contextul Anului omagial al satului românesc, cu scopul de a evidenția rolul muzicii în lumea satului și de a îmbogăți repertoriul muzical românesc, stimulând creativitatea compozitorilor din țară.

După cum arăta părintele Dumitru Stăniloae, țăranul român s-a simțit, de-a lungul veacurilor, „înfrățit cu plaiul, cu câmpul, cu codrul, împletindu-și cântecul cu trilurile păsărilor” (Reflecţii despre spiritualitatea poporului român). Creaţiile muzicale ale țăranului român păstrează esenţialul, unind smerenia şi delicateţea sufletului cu dorinţa de frumuseţe veşnică, netrecătoare.

În acest context, în cadrul Secțiunii A. Interpretare, au fost aduse împreună coruri reprezentative la nivel local, național și internațional, inclusiv un cor parohial sătesc, repertoriul abordat fiind în limba română. Corurile invitate au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie sau au participat la concerte în următoarele locuri din București: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon-Nou, Paraclis Patriarhal, și Palatul Patriarhiei.

În cadrul Secţiunii B. Compoziție, concurenții au realizat creații corale modale, de inspirație folclorică românească, pentru cor de voci egale (de copii), a cappella. Prin lucrările realizate, se evidenţiază frumuseţea şi diversitatea creaţiilor muzicale, specifice satului românesc, care reprezintă perpetuarea unei sensibilităţi a comunităţii rurale, păstrătoare a credinţei creştine şi a tradiţiei româneşti.

Mulţumim Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti din București pentru ajutorul acordat în pregătirea acestui festival-concurs. Felicităm Sectorul teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale, organizator al acestui eveniment, în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Centrul de Presă BASILICA, Palatul Patriarhiei – Centrul de Conferințe, Tipografia Cărților Bisericești, Mănăstirea Radu Vodă din București, Centrul Cultural Misionar Familia – Pantelimon, Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon-Nou, Paraclis Patriarhal. De asemenea, felicităm corurile participante şi pe toţi compozitorii înscrişi în concurs.

În mod deosebit, mulţumim prezentatorilor celor trei concerte din cadrul festivalului-concurs – doamna Liana Stanciu și domnul Silviu Biriș – care promovează în mod constant în spațiul public valorile spirituale, morale și culturale ale poporului român.

Mulţumim celor prezenţi la acest concert şi celor care îl urmăresc prin intermediul TRINITAS TV şi Radio TRINITAS, dorin­du-vă tuturor sănătate şi fericire, pace şi bucurie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Şedinţă solemnă a Sfântului Sinod dedicată Anului omagial şi comemorativ 2019

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit luni, 28 octombrie 2019, în şedinţa solemnă dedicată Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti. Întâlnirea din Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod a fost precedată de slujba de Te Deum, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. La şedinţă au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cadre didactice ale instituțiilor teologice de învăță­mânt din eparhie, intelectuali, studenți și elevi. În deschidere, Patriarhul României a adresat un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenţi şi a vorbit despre importanţa promovării valorilor perene ale satului românesc. „Tema principală a Anului omagial 2019 a fost satul românesc, iar acum, către sfârşitul anului, constatăm că a fost o temă inspirată, pentru că ea a avut un efect pozitiv, nu numai în interiorul Bisericii, adică în interiorul unităţilor bisericeşti, ci şi în societate, încât oameni de cultură, ai artelor şi chiar ai administraţiilor locale şi centrale au fost sensibilizaţi de această temă a satului românesc, mai puţin dezbătută. Tema satului românesc rămâne întotdeauna importantă, dar în acelaşi timp ne cheamă la mai multă responsabilitate şi la mai multă grijă pentru a păstra şi a transmite valorile perene ale satului românesc. De aceea, mulţumim tuturor celor care s-au gândit să contribuie la evidenţierea acestor valori, să le apere, să le transmită şi să desfăşoare proiecte de viitor pentru îmbunătăţirea stării spirituale şi materiale a satului românesc”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Preasfinţitul Părinte ­Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod, a prezentat raportul-sinteză, intitulat: „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”.

Distincţii acordate
de Patriarhul României

După citirea raportului-sinteză, Întâistătătorul Bisericii noastre a acordat distincţii mai multor personalităţi care au legătură cu satul românesc. Paulina Popoiu, director-general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, a primit din partea Preafericirii Sale `Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române. La rândul ei, Paulina Popoiu i-a dăruit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, icoană care a fost expusă la Roma în cadrul unei expoziţii referitoare la femeia satului românesc. Alex Ştefănescu, critic literar, a primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, iar pr. Constantin Vânătoru a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Marcelei Nuţă, nepoata Patriarhului Iustin Moisescu, Diploma Anului omagial 2019 şi Medalia comemo­rativă a patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu.

Cele trei personalităţi care au legătură cu satul românesc, Paulina Popoiu, Alex Ştefănescu şi pr. Constantin
Vânătoru, au fost prezentate de consilierul patriarhal coordonator Ciprian Olinici, director al Televiziunii TRINITAS a Patriarhiei Române.

Sesiunea festivă a Sfântului Sinod s-a încheiat cu vizionarea unui film realizat de TRINITAS TV despre patriarhii Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu.

 

Părintele Patriarh Daniel şi pr. Costel Vânătoru,
director al băncii de resurse genetice vegetale, Buzău

 

Părintele Patriarh Daniel şi Paulina Popoiu,
director general Muzeul Naţional al Satului

 

Părintele Patriarh Daniel şi Marcela Nuţă,
nepoata Patriarhului Iustin Moisescu

 

Părintele Patriarh Daniel şi Alex Ştefănescu, critic și istoric literar,
membru al Uniunii Scriitorilor din România

 

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române s-au reunit la Reședința Patriarhală

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit luni, 30 septembrie 2019, în şedinţă de lucru, în Sala Sinodală din Reșe­dința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei au fost pre­zentate Regulamentul organismelor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române şi Regulamentul  administrării bunurilor bisericeşti şi s-a hotărât completarea programului-cadru „2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”.

 

În deschiderea şedinţei de lucru a Sfântului Sinod, Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit faptul că „Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române a apărut într-un format editorial şi tipografic nou, conţinând 16 pagini, începând cu data de 30 septembrie. În continuare, Patriarhul României a vorbit despre cele două regulamente amintite: „Aceste regulamente sunt foarte necesare pentru timpul prezent şi mai ales pentru timpurile care vor veni. Regulamentul organismelor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române se referă la unitatea bisericească, iar celălalt regulament se referă la modul de administrare a bunurilor Bisericii. Avem mare nevoie de texte precise, pentru că, în avalanşa aceasta de informaţii, este foarte greu să culegi din hotărâri ale Sfântului Sinod şi din canoane, lucruri pe o anumită temă, dacă nu există o lucrare deja făcută pentru orientarea concretă. Considerăm că, aşa cum pe timpul Patriarhului Justinian, Statutul Bisericii Ortodoxe Române a fost de un real folos pe parcursul perioadei comuniste, tot aşa, aceste texte juridice sunt foarte importante. Textele juridice, deşi nu sunt atractive tot timpul, precum cele filocalice, ele au o dimensiune a teologiei responsabilizării noastre ca slujitori în Biserică. Astăzi, cea mai dificilă atitudine pentru români, de la schimbările din 1989, este îmbinarea sau unirea dintre libertate şi responsabilitate. Responsabilitatea nu trebuie să fie o îngrozire, o teroare, dar nici libertatea nu trebuie să fie o rătăcire”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a precizat că regulamentele sunt necesare pentru buna funcţionare a Bisericii. „În Dreptul Canonic, un teolog este liber să lucreze, dar limita lucrării canonice este căderea din comuniunea bisericească (…). Este foarte important să ştim conţinutul acestor lucrări, pentru că va veni o vreme când vom fi traşi la răspundere despre modul cum am gestionat parohia, mănăstirea, eparhia şi atunci noi trebuie să arătăm că am lucrat conform regulilor aprobate de Sfântul Sinod (…). Legile sunt un fel de pavăză împotriva patimilor. Sfintele Canoane sunt geamanduri care îţi arată să nu mergi mai departe că te îneci în erezie, în schismă, în neascultare şi în dezbinare. Ele au fost făcute de Sfinţii Părinţi adunaţi în sinoade pe baza experienței şi, astfel, ei au făcut reguli, pentru că au văzut cât de prezente erau patimile egoiste, dorinţa de stăpânire, dorinţa de lăcomie, a slavei deşarte ş.a. În concluzie, Adam a căzut în Rai, iar Lot s-a mântuit în Sodoma. Adică, nu depinde totdeauna de context, ci de spiritul, de tăria credinţei, de tăria caracterului şi de­sigur priceperea sau competenţa administrativă”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

De asemenea, s-a dispus organizarea de evenimente și acțiuni cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist din România, privind comemorarea jertfei creștinilor care și-au sacrificat viața în decembrie 1989 și în timpul regimului comunist pentru libertatea și demnitatea poporului român.

S-a hotărât și evidențierea modului responsabil în care Biserica Ortodoxă Română a folosit libertatea dobândită după căderea regimului comunist pentru a mărturisi prin cuvânt și faptă Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos, prin întreaga sa lucrare misionară, educațională, social-filantropică și edilitară.

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de 28 octombrie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate mai multe hotărâri, între care menționăm:

  1. Declararea anului 2021, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, precum și aprobarea programului-cadru teologic-educațional, cultural și mediatic.
  2. Au fost aprobate mai multe texte liturgice: completarea Slujbei Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi (7 iulie); Acatistul Sfinților Mucenici Nicandru și Marcian (8 iunie); Slujba și Acatistul Sfinților
    Mucenici din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian și Valerian     (13 septembrie) și Slujba și Acatistul Sfinților Mucenici Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (26 aprilie), precum și includerea acestor texte în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române.
  3. S-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens. A fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români. Această comisie va invita specialiști din diferite domenii de competență să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească și de discipli­nă monahală. De asemenea, vor fi evaluate și referate ale cercetătorilor istorici permanenți desemnați de mitropolii să cerceteze documentele CNSAS pentru a prezenta activitatea părintelui Arsenie Boca în perioada 1945-1989. Până la luarea unei decizii finale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor și credincioșilor – indiferent dacă susțin canonizarea sau se opun acesteia – să aștepte cu rugăciune și răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât și denigrarea lui. Canonizarea sfinților, fiind un proces anevoios, nu se face în pripă sau sub emoții de moment, mai ales când este vorba despre persoane trecute de curând la Domnul, iar mărturiile prezente despre acestea sunt contradictorii.
  4. În perspectiva alegerilor prezidențiale din anul 2019 și a celor locale și parlamentare din anul 2020, au fost reafirmate principiile enunțate în mai multe rânduri de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la responsabilitatea clericilor pentru păstrarea neutralității politice în perioada electorală.

Patriarhul României, la 12 ani de la întronizare

Catedrala Patriarhală s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulțimea de ierarhi, preoți, monahi și laici veniți luni, 30 septembrie, să se roage în comuniune cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la împlinirea a 12 ani de patriarhat. La sărbătoarea Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, Patriarhul României a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de ierarhi membri ai Sfântului
Sinod. În continuare a fost oficiată o slujbă de Te Deum, după care în Sala „Europa Christiana” a Palatului ­Patriarhiei a avut loc un moment aniversar.

 

La sfintele slujbe săvârșite în Catedrala Patriarhală au participat membri ai Admi­nis­trației Patriarhale și eparhiale, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice și culturale româneşti. Răspunsurile liturgice au fost oferite din cafasul catedralei de Grupul psaltic „Tronos”. La momentul chinonicului, psalții dirijați de arhid. Mihail Bucă au evocat prin cântare tradițională viața satului românesc și istoria poporului nostru.

Solemnitatea Sfintei Liturghii s-a prelungit cu săvârșirea unui Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în cei 12 ani de rodnică slujire patriarhală.

 

Principalele realizări
în cei 12 ani de patriarhat

În cuvântul aniversar rostit la final în numele ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a amintit câteva dintre liniile directoare ale începutului misiunii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. „Întronizarea Preafericirii Voastre a fost un act de preamărire a lui Dumnezeu în Biserica Ortodoxă a poporului român și ne amintim cu recunoștință de promisiunea pe care ați făcut-o mai întâi de a păstra moștenirea luminoasă a înaintașilor Preafericirii Voastre în tronul de patriarh, a tuturor ierarhilor care v-au precedat, a slujitorilor, a cinului monahal și a poporului dreptcredincios. În același timp, ați înțeles că nu tot poporul poate să intre în locașurile de închinare, care, deși s-au înmulțit, sunt destul de puține pentru mulțimea solicitărilor duhovnicești ale poporului nostru. Și ați dorit atunci să prelungiți mesajul Evangheliei slavei lui Hristos către bisericile din sufletele credincioșilor din cătune, din patul de suferință, din spitale, de la locul de serviciu și chiar de pe stradă, conducând automobilul. Ați gândit că este necesară unitatea de mărturisire de la Altarul lui Hristos spre altarul fratelui, cum ne învață dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, care în plus ne spune că Biserica este spital, și niciodată tribunal”.

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a subliniat și o seamă de roade concrete ale acestor 12 ani de păstorire patriarhală: dezvoltarea Centrului de Presă BASILICA (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, „Ziarul Lumina“ și „Lumina de Duminică~, Agenția de știri BASILICA, Biroul de presă); adoptarea unui nou Statut și elaborarea unor regulamente noi ale Bisericii Ortodoxe Române; lupta pentru menți­nerea orei de religie în școlile de stat; promovarea activităților cu tineretul; canonizările de sfinți români; înființarea de noi eparhii și vizitele pastorale din diasporă; Catedrala Națională, sfințită în Anul Centenar. „Care sunt principalele împliniri, cu voia lui Dumnezeu, cu jertfelnica slujire și neodihna Preafericirii Voastre în mijlocul ierarhilor Sfântului Sinod, al clerului, al cinului monahal, al credincioșilor, al tinerilor și al tuturor românilor? În primul rând ați considerat prelungirea Casei lui Dumnezeu spre o casă atotcuprinzătoare, Centrul de Presă BASILICA, un mod de a prelungi eclesiologia, slujirea liturgică, slujirea educațională, slujirea culturală și slujirea social-filantropică la modul real. Ați împrumutat glasul Păstorului Hristos și ni l-ați dat mai departe nouă prin postul de radio TRINITAS, care stă sub undele iubirii Preasfintei Treimi. El este fără îndoială nu numai vocea speranței, ci vocea lui Hristos către toate sufletele care s-au unit mai mult în rugăciune, în credință, în fapte bune și în iubire de Dumnezeu și de aproapele prin Radio TRINITAS, inițiat în Moldova și adus pe Colina Bucuriei ca să vibreze în toate sufletele românilor. Icoana slujirii frumoase și armonioase de aici din catedrală și de pretutindeni se evidențiază prin imagine. Trăim într-o lume a ima­ginii. Televiziunea TRINITAS propune o imagine smerită, purificată, niciodată îndreptată de cineva împotriva altcuiva, și adunarea tuturor faptelor frumoase într-un buchet. Lumina autentică a cuvântului scris în perioada cuvântului fugitiv, lupta pentru cuvântul «lumină», scris din fapte bune, se numește cotidianul «Ziarul Lumina», unic în Ortodoxie, și care de astăzi culege toate faptele bune din toată România, de la creștini slujitori și români adunate și luminate și către creștini iarăși date. Biroul de presă, de asemenea, încearcă pe cât este cu putință să dea răspunsul blând al faptelor, împotriva unor tendințe de a folosi cuvântul împotriva fratelui. Centrul de Presă al Patriarhiei Române este o formă de ­reconciliere prin cuvânt și prin chemare duhovnicească a tuturor fraților de pe poziții diferite să vadă sufletul, realitatea, frățietatea și unitatea noastră în Biserică și în poporul român, un popor deschis către popoarele lumii. De asemenea, ați luptat ca nimeni altul în cadrul Administrației Patriarhale, în simfonie deosebită cu Ministerul Educației Naționale, pentru păstrarea cu orice chip a orei de religie, ca suflu real al Domnului Hristos, Învățătorul lumii, pentru creșterea echilibrată a copiilor. Ați promovat foarte mult activitățile tineretului, România devenind un centru al întâlnirilor internaționale ITO, binecuvântate și inspirate de Preafericirea Voastră, cea mai recentă desfășurându-se în cadrul Mitropoliei Olteniei”.

 

„Bucuria rodirii vine din osteneală”

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Preabunului Dumnezeu pentru această zi binecuvântată, nu­meroșilor ierarhi prezenți, precum și Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian pentru coerența prezentării realizărilor din ultimii ani și a impactului lor asupra societății românești: „Este datoria noastră să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate, pentru că toată darea cea bună și tot darul vin de Sus, de la Părintele luminilor. I-am mulțumit lui Dumnezeu prin Sfânta Liturghie, prin Te Deum, dar Îi mulțumim pururea și prin rugăciunile care se săvârșesc de fiecare dată nu numai aici în catedrală, ci și în toate eparhiile. Mulțumim celor 38 de ierarhi care au fost astăzi prezenți aici și ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască bucuria rodirii, singura bucurie adevărată în lumea aceasta, căci bucuria rodirii vine din osteneală. Să continuăm lucrările bune începute, pentru că numai împreună putem să păstrăm duhul comuniunii, Duhul Sfânt care ne transmite, ne împărtășește iubirea Preasfintei Treimi”.

Preafericirea Sa a ținut cu acest prilej să mulțumească pentru prezență domnului Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, membrilor autorităților Statului și ai diferitelor instituții bisericești și sociale, colaboratorilor din Administrația Patriarhală și eparhială, clericilor și laicilor prezenți la eveniment.

Ca semn al aprecierii colective, Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian i-a dăruit Preafericirii Sale o
icoană cu chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus și un buchet cu flori, despre cel din urmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunând că este „icoana tuturor celor adunați în biserică, florile credinței”. În încheierea evenimentului festiv, doi copii i-au înmânat Preafericirii Sale buchete cu flori.

Moment aniversar
în Sala „Europa Christiana”

În continuare, în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei, ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, protoiereii din cadrul eparhiei şi alţi invitaţi au audiat mesajele de felicitare adresate Preafericirii Sale la împlinirea a 12 ani de patriarhat, din partea reprezentanţilor instituţiilor statului.

Au transmis mesaje de felicitare Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, care a citit mesajul domnului Klaus Werner Iohannis, preşedintele României; Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor; Natalia Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte; Florin
Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale; Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi membru al Comisiei pentru învăţământ a Senatului.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a mulţumit tuturor celor care au transmis mesaje de felicitare, de încurajare şi de apreciere. La final, toţi invitaţii au primit din partea Patriarhului României volumul Preafericirii Sale, intitulat „Credinţa şi educaţia: principalele lumini ale vieţii”. „În acest volum sunt publicate toate luările de poziţie ale Bisericii Ortodoxe şi cultelor din România în privinţa orei de religie. Este o carte în care noi am adunat şi foarte multe idei exprimate cu prilejul începutului anului şcolar şi universitar şi cu prilejul întrunirilor internaţionale ale tinerilor ortodocşi. Exprimăm recunoştinţă sau mulţumire adusă lui Dumnezeu, dar şi oamenilor prin care Dumnezeu lucrează spre binele Bisericii şi spre binele societăţii româneşti. Numai împreună vom putea ajuta România şi poporul român pentru ca acesta să fie un popor demn, într-un context european şi într-un context universal. Uneori, sportivii noştri sunt semne încurajatoare şi desigur această apreciere trebuie să ne facă pe toţi mai dinamici, în înţelesul de a fi harnici, darnici şi înţelepţi.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne binecuvânteze şi să ne dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie”, a spus Preafericirea Sa.

Din partea colaboratorilor din Admi­nistrația Patriarhală și din Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Întâistătătorul Bisericii noastre a primit un coş cu flori.

Mesaje de felicitare adresate Patriarhului României

Președintele României

Preafericirea Voastră,

Părinte Patriarh Daniel,

 

Doresc să Vă felicit cu prilejul celor 12 ani care s-au împlinit de la întronizarea Preafericirii Voastre în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi să Vă adresez, cu această ocazie festivă, sincerele mele urări de sănătate, slujire rodnică şi putere de muncă.

Sub înalta arhipăstorire a Preafericirii Voastre aţi întărit prezenţa Bisericii Ortodoxe Române în societate şi aţi cultivat valorile creştine ca reper de coeziune morală şi etică în lumea contemporană. Ortodoxia şi-a împlinit, în toţi aceşti ani, misiunea de a-i aduce laolaltă, în spiritul unităţii de credinţă, de limbă şi spiritualitate, pe credincioşii români din ţară şi din comunităţile diasporei, devenite tot mai numeroase.

Fie ca aniversarea de astăzi a Preafericirii Voastre să fie un prilej de bucurie pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, un pas luminos în împlinirea proiectelor ce vă sunt dragi.

Slujire rodnică, întru mulţi şi fericiţi ani!

 

Klaus Werner Iohannis

Președintele României

 

 

Camera Deputaților

Preafericirea Voastră,

 

Cu deosebită onoare şi evlavie, la ceas de mare sărbătoare, îngăduiţi-mi să Vă adresez cele mai alese urări de sănătate, slujire rodnică şi noi împliniri în sfânta misiune cu care ați fost învestit.

Totodată, Vă asigurăm de respectul şi deplinul nostru sprijin în amplul proces de edificare a Ortodoxiei românești în noul context european şi internaţional şi ne exprimăm recunoştinţa pentru rolul pe care Biserica îl are în viaţa poporului român în menţinerea unităţii, identităţii, promovarea valorilor morale şi consolidarea păcii sociale.

În acest moment de mare aniversare, Vă doresc, Preafericirea Voastră, viaţă îndelungată, sănătate şi împlinirea tuturor măreţelor proiecte pe care le-aţi iniţiat în cea mai înaltă şi sfântă menire pe care V-a conferit-o Biserica Ortodoxă Română.

Cu alese sentimente de preţuire,

Marcel Ciolacu

Președintele Camerei Deputaților

 

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Preafericite Părinte Patriarh,

 

Cu ocazia împlinirii a 12 ani de la întronizarea Preafericirii Voastre ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, doresc să Vă transmit cele mai călduroase şi sincere felicitări pentru toată activitatea întreprinsă până în acest moment, precum şi mulţumiri pentru buna şi inspirata păstorire a credincioşilor români de pretutindeni.

Apreciem de fiecare dată, în mod deosebit, misiunea Preafericirii Voastre în demersul de a sprijini românii aflaţi în afara graniţelor ţării, români care simt puternic dorul de casă. Eparhiile ortodoxe româneşti din străinătate reprezintă pentru aceştia un liant cu România, o punte de spiritualitate, identitate şi cultură care, mulţumită Preafericirii Voastre, devine tot mai trainică.

Mulţumindu-Vă pentru con­tinua colaborare şi binecuvântarea reprezentată de implicarea Preafericirii Voastre în relaţia cu insti­tuţia pe care o conduc,
Vă rog să primiţi expresia înaltei mele consideraţii.

 

Natalia-Elena Intotero

Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni

 

 

Secretariatul de Stat pentru Culte

Preafericirea Voastră,

 

Cu mare bucurie Vă urez astăzi, cu ocazia împlinirii a 12 ani de la întronizarea în scaunul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la mulți ani cu sănătate, multe bucurii și o păstorire cu roade la fel de bogate ca și până acum!

Țin să Vă felicit pentru modul în care, sub arhipăstorirea Preafericirii Voastre, Biserica Ortodoxă Română se implică nu doar în celebrarea istoriei și memoriei românești, ci și în edificarea viitorului nostru comun ca națiune europeană care știe să-și valorifice tradițiile și patrimoniul.

Aș dori să evidențiez energia și tenacitatea cu care lucrați permanent pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Națională, onorând cum se cuvine me­mo­ria eroilor români care au făcut posibilă împlinirea marilor idealuri naționale ale Independenței și Unirii, oferind românilor șansa de a se bucura de un monu­ment-simbol al istoriei, identității, speranțelor și al valorilor care ne unesc.

În acest an V-ați implicat în susținerea președinției țării noastre la Consiliul Uniunii Europene. Secretariatul de Stat pentru Culte prețuiește în mod deosebit sprijinul pe care l-ați oferit în realizarea conferinței internațio­nale „Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizațiile religioase”. Acesta a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente pe tema libertății religioase realizate în țările membre ale Uniunii Europene în ultimii ani și care a reunit nu doar reprezentanți ai statelor membre, ci și ai instituțiilor și organi­za­țiilor internaționale.

În cadrul seriei de evenimente dedicate Președinției Consiliului Uniunii Europene, ați organizat o conferință inter­națională dedicată relației dintre cultele religioase și stat în Uniunea Europeană, eveniment care s-a bucurat de participarea unor impor­tanți lideri religioși, profesori universitari și cercetători europeni cu preocupări în domeniu.

Dacă evenimentul organizat de Secretariatul de Stat pentru Culte a vizat în primul rând parteneriatul dintre stat și culte, evenimentul organizat de către Patriarhia Română s-a concentrat pe dimensiunea teologică a temei în discuție. Cele două evenimente s-au completat reciproc, de­monstrând încă o dată buna cooperare dintre Statul român și Biserica Ortodoxă, capacitatea țării noastre de a susține și aprofunda parteneriatul dintre autori­tățile publice și cultele religioase într-o cheie europeană și democratică. Prin această susținere și implicare ați evidențiat faptul că Biserica Ortodoxă Română este pe deplin ancorată în dezbaterea internațională privind libertatea religioasă.

În climatul internațional actual, marcat de ascendența extremismelor și a fundamentalismelor, mulți observatori inter­naționali apreciază faptul că, grație bunelor relații și cooperării dintre cultele religioase, ca și a politicilor echilibrate ale statului român în domeniul vieții religioase, România a devenit un adevărat model de pace și cooperare interconfesională și interreligioasă.

Trebuie să subliniez totodată și preocuparea Preafericirii Voastre pentru reformarea și revitalizarea satului românesc, loc al devenirii noastre ca națiune, în cadrul „Anului omagial al satului românesc”. Deși aflat într-un context global defavorabil, renaște­rea satului românesc trebuie să înceapă, așa cum deseori mențio­nați, cu revigorarea relațiilor interumane, viziune perfect compatibilă cu spiritul și drumul european la care România este parte. Europenitatea este o sinteză între libertate și responsabilitate, între modernitate și tradiție, între prezent și viitor.

În acest context, este apreciat aportul Bisericii Ortodoxe pentru construirea unei Europe mai stabile și mai solidare, prin reașe­za­rea în centrul proiectului european a valorilor fundamentale ale li­bertății, unicității și dem­ni­tății persoanei umane.

Preafericirea Voastră,

Sunt astăzi 12 ani de când V-ați asumat rolul de Întâistătător, iar dinamica pe care ați impregnat-o Bisericii Ortodoxe Române nu poate fi rezumată în puține cuvinte. Cred, însă, că la acest moment aniversar trebuie subliniat faptul că societatea românească are șansa de a avea în Preafericirea Voastră o voce publică puternică, care militează pentru îmbinarea dintre tradiție și modernitate, dintre libertate și responsabilitate.

Vă mulțumesc pentru modul în care ați înțeles să ne fiți alături pentru continuarea și aprofundarea relațiilor de cooperare și parteneriat dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română și Vă urez încă o dată sănătate, putere de muncă, păstorire rodnică și mulți ani fericiți!

 

Victor Opaschi

Secretar de Stat pentru Culte

 

 

Ministerul Educației Naționale

Preafericirea Voastră,

 

La sărbătorirea a 12 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Vă adresez calde urări de sănătate, viaţă îndelungată, putere de muncă, zile luminate şi noi împliniri în lucrarea de păstorire a credincioşilor ortodocşi români din cea mai înaltă demnitate bisericească!

Vă asigur de întreaga preţuire şi de sprijinul nostru în demersurile
Preafericirii Voastre şi Vă doresc la acest moment de sărbătoare:

Întru mulți și fericiți ani!

 

Ionel-Florian Lixandru,

Secretar de Stat

 

 

 

Universitatea Politehnica din Bucureşti

Preafericirea Voastră,

Preafericite Părinte Patriarh Daniel,

 

Acum mulţi ani, la prima întâlnire cu Preafericirea Voastră mi-aţi vorbit despre şcoala din satul românesc, despre Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi de­spre câteva proiecte pe care le-am avut şi încă le am – pentru că nu le-am finalizat -, ca stindard. Am avut bucuria, onoarea şi plăcerea de a Vă cunoaşte şi de a Vă fi aproape în timpul cât aţi ocupat scaunul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi am avut prilejul de a oferi sprijinul meu proiectelor extraordinare pe care le-aţi avut.

 

Preafericirea Voastră,

Ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani este, fără să exagerez, cu adevărat unic. Sunt un om pasionat de istorie şi mai ales de istoria dezvoltării sociale, legată într-un fel sau altul de şcoala românească. Încheiem un an în care Universitatea Politehnică a împlinit 200 de ani de existenţă şi am constatat că pe tot parcursul celor 200 de ani Biserica a fost alături de universitatea noastră, aşa cum Preafericirea Voastră ne-aţi fost alături în aceşti ani, iar acest sprijin l-am simţit şi Vă mulţumim pentru aceasta. Daţi-mi voie să Vă mulţumesc şi în calitate de senator al Comisiei de învăţământ a Senatului pentru faptul că în această perioadă în care – iertaţi-mi abordarea mai directă – lupta cu Biserica este evidentă, există un stâlp, o persoană, o personalitate care reuşeşte să ţină credinţa, împreună cu ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pe un făgaş normal.

Preafericirea Voastră,

Vă doresc ca tot ceea ce aţi reuşit să rânduiţi să dezvoltaţi şi mai mult şi să ne păstoriţi întru mulţi ani.

 

Prof. univ. dr. Mihnea Costoiu,

Rectorul Universității Politehnica din București

 

Prăznuirea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, la Patriarhie

Pelerinajul tradițional „Calea Sfinților” deschide anual sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. În acest an, alături de Ocrotitorul Bucureștilor, au fost cinstiți în mod special și Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș.

 

Vineri, 25 octombrie, la orele amiezii, clopotele Catedralei Patriarhale și ale Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon”-Nou au anunțat simultan începutul pelerinajului „Calea Sfinților”. Procesiunea a început în sunet de clopote, bătăi de toacă și cântări duhovnicești, în două locuri din centrul Capitalei, cu două coloane: una condusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, plecând de la Catedrala Patriarhală şi purtând racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și alta condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, şi de Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, plecând de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou şi purtând icoana şi moaştele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeş şi icoana şi moaştele Sfântului Ierarh Dionisie de la Cetatea Albă-Ismail. La Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei, cele două coloane s-au întâlnit şi alaiul clericilor și credincioșilor a continuat spre Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, unde a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi membri ai Sinodului mitropolitan al
Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și episcopii-vicari patriarhali, iar cele trei racle cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș au fost așezate spre cinstire în baldachinul de lângă Catedrala Patriarhală.

După intonarea troparelor sfinților și rostirea ecteniei întreite, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Bucuria comuniunii sfinţilor se dăruiește pelerinilor rugători”. După prezentarea succintă a unor repere biografice ale sfinţilor ale căror moaşte sunt „o mare binecuvântare pentru noi toţi: ierarhi, cler, viețuitori ai mănăstirilor şi credincioşi pelerini”, Preafericirea Sa a spus: „Anul acesta, 2019, în care Biserica Ortodoxă Română omagiază satul românesc, am ales ca la hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale să ne rugăm împreună în prezenţa acestor trei mari sfinţi: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Sfânta Muceniţă Filofteia şi Sfântul Ierarh Dionisie al Cetăţii Albe, toţi trei născuţi şi crescuţi în lumea satului, acolo unde se cultivau virtuțile cele mai folositoare: dreapta credinţă, smerenia, bunătatea inimii, jertfelnicia, răbdarea şi nădejdea. Dar, pe lângă faptul că s-au născut la sat, cei trei sfinţi au în comun smerenia, milostenia, sfințenia vieţii şi darul sfânt al vindecărilor de boli sufletești şi trupeşti, fiind numiți de popor «făcători de minuni» sau «vindecători». Vindecările şi minunile pe care aceşti sfinţi le-au săvârşit sunt cunoscute de credincioşi din diferite locuri, aceştia dând mărturii neîncetate despre minunile lor, prin care lucrează harul şi iubirea Preasfintei Treimi faţă de oameni”.

În continuare, au rostit cuvinte de mulțumire Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și
Muscelului, și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.

La final a fost săvârșit Polihroniul, iar în continuare Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de ierarhi, clericii, monahii și monahiile din Arhiepiscopia Bucureștilor, dar și pelerinii prezenți s-au închinat la cele trei racle cu odoare duhovnicești.

 

Cinstirea Mucenicului Dimitrie pe Colina Patriarhiei

Vineri-seară, 25 octombrie, la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei, slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, împreună cu preoți și diaconi.

Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu ierarhul au făcut parte părintele dr. Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar patriarhal administrativ, părintele profesor dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, părintele lect. dr. Aurel Mihai, vicar administrativ eparhial, părinți consilieri patriarhali și eparhiali, protoierei din Capitală și cadre didactice de la Facultatea de Teologie
Ortodoxă „Justinian Patriarhul”. Cântările în cinstea Mucenicului Dimitrie au fost interpretate de Grupul psaltic „Potirul” al Mănăstirii Radu Vodă din Capitală. La slujbă au participat nu­meroși credincioși, precum și preoți de la parohiile bucureștene.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a spus în cuvântul de învățătură că sărbătoarea hramului Catedralei Patriarhale începe cu prăznuirea Sfântului Mucenic Dimitrie pentru că, în Biserică, mucenicii sunt considerați ca fiind cel mai aproape de Dumnezeu prin jertfa și dragostea lor.

Sâmbătă, 26 octombrie, credincioșii prezenți au avut bucuria de a cinsti pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, participând la Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, împreună cu mai mulți ierarhi, înconju­rați de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a vorbit despre vocația sfințeniei și a evidențiat rolul pe care îl au sfinții în istoria mântuirii noastre. Din soborul de ierarhi care au slujit împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, au făcut parte ­Înal­t­­prea­­sfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei, Prea­sfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei și locțiitor al Episcopiei Dacia Felix, Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

 

Sărbătorirea Cuviosului Dimitrie cel Nou

Prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, a început sâmbătă seara pe Colina Bucuriei. Slujba Privegherii a fost să­vârșită la Altarul de vară de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de slujitori, din care au făcut parte părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Românești de la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal, precum și alți arhimandriți, protosingheli, ieromonahi, preoți și diaconi.

 

Cântările la slujbele Vecerniei cu Litia și Utreniei au fost interpretate de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.

În cuvântul de învățătură rostit, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian a vorbit despre viața Sfântului Cuvios Dimitrie și a evidențiat lucrarea sa vindecătoare.

Sărbătoarea Ocrotitorului ceresc al Cetăţii Bucureştilor a culminat duminică, 27 octombrie 2019, cu săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 41 de ierarhi români şi străini. Mii de credin­cioși din întreaga ţară au avut posibilitatea în timpul zilelor de pelerinaj să se ­închine la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş şi ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail, aduse anul acesta în Capitală.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, a fost sărbătorit anul acesta în Duminica a 24-a după Rusalii. În cadrul Sfintei Liturghii a fost citită pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, în care este relatată o minune săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos: învierea fiicei lui Iair, mai-marele sinagogii din Capernaum (Luca 8, 41-56). În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Întâi­stătătorul Bisericii noastre a reliefat că smerenia şi credinţa aduc tămăduirea de boală şi învierea din morţi.

Încheind, Preafericirea Sa a subliniat smerenia, credinţa şi iubirea milostivă ce i-au caracterizat pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş şi pe Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail. „Astăzi avem în faţa noastră moaştele unui om smerit, cu credinţă puternică şi iubire milostivă, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou. De asemenea, avem o copilă care a trecut la Domnul fiind ucisă de tatăl său, pe Sfânta Muceniţă Filofteia, care avea vârsta tot de 12 ani, ca şi fiica lui Iair. Ea a fost, de asemenea, credincioasă şi mult-milostivă, răbdătoare şi smerită. Avem în faţa noastră icoana unui ierarh smerit, milostiv şi cu credinţă puternică în vremuri tulburi, a Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail. Aceşti trei sfinţi sunt astăzi prezenţi aici, la hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale. Toţi trei s-au născut şi au crescut în lumea satului, dar pe lângă faptul că s-au născut la sat, ei au în comun smerenia, milostenia şi darul sfânt al vindecării de boli sufleteşti şi trupeşti”, a reliefat Patriarhul României.

Urmând procedurilor sinodale, înainte de apolisul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și Secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a dat citire Tomosului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Dionisie Erhan, Episcopul Cetății Albe-Ismail, în care sunt evocate viața duhovnicească aleasă a sfântului și slujirea sa jertfelnică în folosul semenilor, în contextul eforturilor pentru realizarea ­idealului de unitate al românilor de la începutul secolului al 20-lea. După citirea Tomosului, a fost intonat troparul Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, iar icoana sa a fost ridicată în văzul credincioșilor pentru închinare.

 

Distincții pentru cei care s-au evidențiat în organizarea hramului

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit daruri și distincții persoanelor care s-au evidențiat în organizarea hramului Catedralei Patriarhale din această toamnă. Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit câte o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou: Înaltpreasfințitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, eparhia unde a viețuit Sfântul Ocrotitor al Bucureștilor; Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ca mulțumire pentru aducerea moaștelor Sfintei Mucenițe Filofteia; Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, în semn de prețuire pentru osteneala depusă în procesul de canonizare a Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail.

Monahia Epistimia Goncearenco, egumena Mănăstirii Suruceni, a primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și icoana Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Egumena Mănăstirii Suruceni a dăruit Preafericirii Sale o raclă cu un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, din partea Înalt­preasfințitului Părinte Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove.

Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” pentru clerici a fost oferit arhimandritului Porfirie Dobre, starețul Mănăstirii Sireți din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici a fost acordat arhimandritului Natanael Prisecari, economul Mănăstirii Sireți; arhimandritului Mihail Ciubatico, secretarul aceleiași mănăstiri; preotului Gheorghe Lunic, parohul bisericii din Bardar, unde s-a născut Sfântul Dionisie; preotului Andrei Bucleș, secretar mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei; preotului Serafim Banari, protoiereu de Chișinău; preotului Mihail Stegărescu, parohul bisericii din Hagicurda; arhidiaconului Marin Osoianu, secretar eparhial al Episcopiei Basarabiei de Sud. Nicolae Dandiș, primarul municipiului Cahul, a primit din partea Preafericitului Părinte ­Patriarh Daniel Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru mireni.

În încheiere, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit tuturor celor care au contribuit la buna desfă­șurare a evenimentelor ocazionate de hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale din acest an. De asemenea, Preafericirea Sa a mulțumit tuturor celor care au participat și în acest an la tradiționalul pelerinaj organizat pe Colina Bucuriei cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, arătând importanța și frumusețea evenimentului: „Mai ales mulțumim iubiților pelerini, pentru că fără dumneavoastră nu era frumos hramul. Frumusețea slujbei este dată de mulțimea chipurilor luminate ale credincioșilor care se roagă și care exprimă comuniunea lor cu Sfânta Treime și cu toți sfinții lui Dumnezeu”.

Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia au rămas spre închinare în baldachinul de pe Colina Bucuriei până marți, 29 octombrie.

Zilele comuniunii tinerilor creștini în cetatea Băniei – ITO 2019

Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) 2019 a fost o sărbătoare a celor 4.000 de tineri veniți la Craiova din țară, diasporă și din alte Biserici Ortodoxe surori. La momentul care a deschis evenimentele ITO, ce au avut ca temă anul acesta comuniunea în Liturghie și mărturisirea credinței ortodoxe de către tineri, au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul „Tinerii sunt binecuvântare și bucurie pentru popor”, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, ierarhi din țară și din străinătate, oficialități centrale și locale.

 

Deschiderea oficială

Deschiderea oficială a ITO 2019 a avut loc joi, 5 septembrie 2019, în Piața „Mihai Viteazul” din centrul orașului. Pe scena din piață au urcat, rând pe rând, delegațiile tinerilor din eparhii din țară și străinătate, precum și din Biserici Ortodoxe surori, prezentate de Aurelian Temișan și Manuela Hărăbor. Au urmat intonarea imnului ITO 2019 de către toți tinerii și săvârșirea slujbei de Te Deum pentru începutul bun al acestei întâlniri internaționale aflate la ediția a VI-a.

În continuare, a avut loc rostirea mesajelor de întâmpinare și binecuvântare a tinerilor reuniți în cetatea Băniei. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit mesajul intitulat „Tinerii sunt binecuvântare și bucurie pentru popor”. Înalt­preasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, gazda întâlnirii, și-a exprimat bucuria prezenței celor 4.000 de tineri ortodocși în orașul lui Mihai Viteazul și a transmis un mesaj de binecuvântare și felicitare pentru aceștia.

„Întâlnirea tinerilor ortodocși de anul acesta stă sub semnul exercițiului de dialog, înainte de toate, între cei care participă la ea. Primul rol al acestui dialog este ca fiecare să se deschidă la noutate ca să își modifice propria opinie grație a ceea ce ascultă de la alții. Este important pentru noi ca în acest dialog să ne simțim liberi, să primim și să-i înțelegem pe alții. Să ne schimbăm convingerile și pozițiile noastre, să dovedim maturitate umană și spirituală. Din acest punct de vedere, întâlnirea trebuie să fie un exercițiu de sinceritate în vorbire și deschidere la ascultare, ambele valori fiind fundamentale pentru ca adunarea noastră să fie marcată de discernământ. Discernământul este o atitudine interioară, ce se înrădăcinează într-un act de credință și de convingere că Dumnezeu lucrează în lumea noastră, în evenimentele vieții, în persoanele pe care le întâlnim și care ne vorbesc. Suntem aici pentru a ne pune în ascultare a ceea ce Duhul Sfânt ne învață cu modalități și direcții, adesea imprevizibile”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu.

De asemenea, au urmat mesajele autorităților de stat și locale. Domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, a rostit un cuvânt în care a evidențiat importanța acestei întâlniri a tinerilor ortodocși pentru descoperirea de către aceștia a specificului diferitelor zone istorice din țară unde se desfășoară în fiecare an. „Evenimentul care începe astăzi le permite participanţilor să descopere, odată cu dimensiunea universală a credinţei pe care o împărtăşesc cu toţii, particularităţile locale ale îndelungatei tradiţii creştine a Olteniei, asupra căreia atrage atenţia şi imnul întâlnirii de anul acesta. Stau mărturie pentru aceasta minunatele biserici şi mănăstiri care împodobesc întreg ţinutul Olteniei, cetatea Băniei, ca şi sinteza dintre tradiţie şi modernitate. Am, de asemenea, convingerea că astfel de întâlniri, iniţiative ale Bisericii în calitatea sa de parte integrantă a societăţii civile, bazate pe voluntariatul tineretului, reprezintă adevărate exerciţii de civism. Organizate de tineri şi pentru tineri, aceste evenimente sunt experiențe ale solidarităţii, ale bucuriei şi idealurilor împărtăşite (…).

Un guvern responsabil investește în tinerii săi, în formarea lor umană, spirituală și civică, în evenimente capabile să stimuleze coeziunea socială și inițiativa tinerilor.

Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, atât de plină de energia pe care o poartă orice întâlnire a spiritelor tinere, ne oferă ocazia de a mărturisi împreună faptul că Biserica, credința, religia sunt, pentru societatea de azi și cea de mâine, resurse de speranță într-un viitor mai bun. Într-o lume marcată de anxietăți, de negativism, de pierderea speranței, voi, tinerii, aveți puterea de a reafirma faptul că libertatea religioasă și exercitarea ei nu reprezintă ame­nințări, ci resurse pentru consolidarea unei societăți democratice, iar Biserica și cultele religioase, în general, sunt actori importanți ai societății civile, care nu inhibă, ci dezvoltă potențialul de solidaritate și de încredere socială al comunităților locale, naționale și globale”, a spus secretarul de stat Victor Opaschi.

A urmat un program artistic, pe scenă urcând Felicia Filip, Generația Folk, Grupul vocal-instrumental al Arhiepiscopiei Râm­nicului și, în calitate de invitat special, maestrul Tudor Gheor­ghe.
Organizatorii ITO 2019 s-au străduit să facă din această festivitate un spectacol care să aducă bucurie, entuziasm și emoții celor aflați în Piața „Mihai Viteazul” din Craiova, astfel încât centrul orașului a fost animat de cântecele ­populare și patriotice interpretate de tineri, precum și de dansurile tradiționale.

Tot joi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit din partea Primăriei Craiova titlul de Cetățean de onoare al municipiului Craiova.

 

Trei zile de întâlnire,
activităţi şi bucurie

Cea de-a doua zi a întâlnirii, vineri, 6 septembrie, a debutat cu ac­ti­vităţile pe grupuri. La Sala Po­livalentă din Craiova (de la ora 16:00), Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu a susținut o con­ferință. În prelegerea sa, Înaltprea­sfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Craiovei, le-a vorbit tinerilor despre anumite pericole ale vieții contemporane și le-a oferit sfaturi de folos și spre urcuș duhovnicesc. „Omul este față în față cu sinele său. El este înaintea propriei sale identități. Pe de o parte, este sedus de lumea înconjurătoare. Omul caută să se apere de diferitele sirene ale vieții, viața economică, în primul rând. Apoi, o viață politică, viață socială sau o viață care este mediatizată foarte exagerat. Ce să facă în asemenea circumstanțe când din toate părțile este asaltat de această seducție? În acest noian de întrebări, omul este pus față în față să trăiască uneori fără ideal și fără să-și pună problema ultimă a vieții. Fiecare dintre noi are un ideal, are ceva creionat în minte încă din fragedă copilărie. Uneori, alegerea aceasta contemporană are în vedere o critică a creștinismului. Sunt oameni care critică creștinismul nostru ortodox, pornind de la faptul că credința este învechită, că ne aflăm în viața unui religios de altă structură. Așadar, iată cum ajungem la aceste probleme ale vieții, unde alții se luptă să ne dezrădăcineze de credința noastră ca și cum aceasta nu ar avea nimic de spus astăzi”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu.

După conferință, tinerii și delegațiile au participat la procesiunea „Credinţă, Nădejde, Dragoste”. Traseul acesteia a fost de la Sala Polivalentă – Biserica „Sfântul Arhid. Ştefan”, Ciupercă, Catedrala Mitropolitană, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Vechi, Universitatea din Craiova, până la Piața „Mihai Viteazul”. Pe parcursul procesiunii, tinerii au purtat steagurile eparhiilor și țărilor reprezentate, au cântat pricesne, imnuri patriotice și religioase, cântece specifice zonei și țărilor din care provin, iar craiovenii i-au întâmpinat atât pe stradă, cât și de la balcoanele locuințelor cu aplauze și felicitări.

A doua zi din programul ITO 2019 s-a încheiat cu un concert de muzică populară, susţinut de Ansamblul „Maria Tănase” în Piaţa „Mihai Viteazul”, iar tinerii au animat din nou centrul istoric al orașului prin dans, cântec și voie bună.

Ziua de sâmbătă a fost marcată de vizitarea oraşului. Tinerii au fost primiţi în prima parte a zilei în bisericile cetăţii, unde au făcut împreună rugăciunile de dimineaţă. De la ora 12:00 au fost programate lansarea cărții „Preotul ortodox în veacul XXI. Schiţe pentru un portret” (Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi
Aristia Aman”) și workshopul: „Relaţiile dintre Grecia şi România” (coord. Apostolos Patelakis). Ziua s-a încheiat cu un program artistic de muzică uşoară, sus­ţinut de asemenea în piaţa cen­tra­lă a oraşului de îndrăgita artis­tă Paula Seling.

În data de 8 septembrie, delegaţii­le de tineri au mers la Mănăsti­rea Maglavit, unde au avut loc slujba de sfinţire şi Sfânta Liturghie, săvârşite în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, condus de IPS Părinte Mitropolit Irineu. Au fost prezenţi Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, Înalt­preasfinţitul Părinte Daniel, Mitropolitul Vidinului, IPS Părinte Gheorgheos de Kitros, Mitropolit de Katerini, din Grecia, IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfin­țitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, PS Părinte Galaction, Episcopul Teleormanului, PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, PS Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, precum şi alţi arhierei invitaţi la ITO 2019.

La finalul slujbei, flacăra ITO a fost predată tinerilor din Arhiepiscopia Timişoarei, gazda celei de-a VII-a ediţii, din anul 2020.

 

Organizarea ITO 2019 Craiova

Mai multe echipe au lucrat la organizarea ITO 2019 Craiova încă de anul trecut, după preluarea ștafetei de la ITO 2018 Sibiu. Arhiepiscopia Craiovei a organizat sesiuni de formare a voluntarilor, selectând în final 500 de voluntari care au coordonat tinerii participanți veniți din țară și de peste hotare. Elevii Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova s-au ocupat de organizarea conferinței „Unitatea în Duh și Adevăr. Credință, Nădejde, Dragoste”, iar alți voluntari, fie de cazarea și masa partici­panților, fie au fost animatori alocați fiecărui grup de tineri, pe care i-au însoțit pretutindeni, fiind recunoscuți după tricourile albastre personalizate cu logoul evenimentului. Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova a coordonat organizarea celor aproape 100 de ateliere de dezbatere și formare pentru tineri. Au fost peste 100 de formatori din rândul profesorilor de religie, iar 12 școli din Craiova au găzduit atelierele. Pe lângă Arhiepiscopia Craiovei, Secretariatul de Stat pentru Culte, școlile și instituțiile de învățământ superior din Craiova și sponsorii locali, o deosebită implicare a avut-o și Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.

Pachetul oferit de organizatori tinerilor participanți a conținut, pe lângă un substanțial ghid al manifestării și alte obiecte, numărul special dedicat ITO 2019 Craiova al publicației „Lumina de Duminică” şi două cărți publicate cu ocazia evenimentului la Editura Mitropoliei Olteniei: „Petrache Lupu și minunea de la Maglavit”, de diac. drd. Alexandru Vanciu, și volumul „Mireasa Luminii. Colecție de imne din tradiția Bisericii Siriene”, traducere după o versiune englezească a profesorului britanic Sebastian P. Brock.

Tinerii sunt binecuvântare şi bucurie pentru popor

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la deschiderea oficială a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (ITO), 5 septembrie 2019, Craiova

 

Cu multă bucurie duhovnicească vă adresăm un cuvânt de binecuvântare, vouă, tinerilor participanți la Craiova, la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO), organizată anul acesta de Arhiepiscopia Craiovei.

Deoarece tinerețea este, în lumea aceasta trecătoare, simbol al frumuseții vieții veșnice netrecătoare, Dumnezeu a sădit în oameni, încă de la această vârstă fragedă, dorul căutării de ideal, de iubire sfântă şi de viață eternă, precum vedem în viața tânărului bogat din Evanghelie, care a constatat că fericirea deplină nu este dată de bunuri materiale trecătoare, ci de iubirea veșnică a lui Dumnezeu (cf. Marcu 10, 17-21; Luca 18, 18).

 

1) Iisus Hristos iubește copiii şi tinerii.

Sfintele Evanghelii ne arată că Domnul nostru Iisus Hristos a acordat o atenţie şi o prețuire deosebite copiilor şi tinerilor. El a spus: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca ­aceştia este Împărăţia lui Dumnezeu” (Marcu 10, 14), subliniind astfel valoarea inocenţei şi purităţii copiilor. Pe de altă parte, cele trei învieri din morți pe care le-a săvârșit Domnul Hristos în timpul vieții Sale pe pământ au fost învieri ale unor tineri, şi anume a înviat pe fiul văduvei din Nain (cf. Luca 7, 11-16), pe fiica lui Iair (cf. Matei 9, 18-25; Marcu 5, 22-42; Luca 8, 41-56) şi pe prietenul Său Lazăr, din Betania (cf. Ioan 11, 1-46). Domnul Iisus Hristos i-a înviat pe aceşti tineri şi pentru a arăta că tinereţea este simbol al frumuseţii vieţii veşnice din Împărăţia cerurilor (cf. Matei 22, 30).

Într-o lume secularizată şi aflată în permanentă schimbare, tinerii au nevoie să simtă iubirea darnică a lui Dumnezeu şi a Bisericii pentru ei.

Astfel, Biserica este chemată mereu la înnoire şi prin noile generaţii de tineri, pentru că Iisus Hristos, Cel ce „ieri şi azi şi în veci este Acelaşi” (Evrei 13, 8), vrea ca ea să dea mărturie despre El în toate timpurile.

Iar înnoirea vieţii spirituale a Bisericii se realizează şi prin tinerii care cultivă mereu cele trei mari virtuți creştine: credința, nădejdea și dragostea.

 

2) Credinţa în Dumnezeu, nădejdea şi dragostea constituie trăsăturile fundamentale ale vieţii creștinului.

Credinţa nu se poate manifesta fără nădejde şi fără dragoste. Creștinul crede, speră şi iubeşte în același timp. Însă ceea ce-l aseamănă cel mai mult pe om cu Dumnezeu este virtutea iubirii smerite şi darnice.

În Epistola sa către Evrei, Sfântul Apostol Pavel defineşte credinţa astfel: „Credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor nevăzute” (Evrei 11, 1). Cu alte cuvinte, credinţa este arvuna realităţilor nădăjduite şi confirmarea realităţilor nevăzute. Acelaşi Apostol ne învaţă că toate „cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veşnice” (2 Corinteni 4, 18). În acest sens, credinţa este o cunoaştere spirituală, dincolo de cunoaşterea prin simţuri.

Credinţa este capacitatea spirituală a omului de a vedea cu ochii sufletului şi de a simţi cu inima prezenţa lui Dumnezeu în creaţie şi lucrarea Sa în viaţa oamenilor. Prin urmare, credinţa nu este doar o convingere intelectuală că Dumnezeu există undeva în ceruri, ci credinţa este începutul unei noi relaţii sau legături a omului credincios cu Dumnezeu Creatorul şi Mântuitorul lumii. Sfântul Apostol Pavel ne spune că prin credință înţelegem că Dumnezeu a făcut cerul şi pământul (cf. Evrei 11, 3); prin credință Avraam a plecat din țara sa natală spre o țară necunoscută, făgăduită lui de Dumnezeu (cf. Evrei 11, 8); prin credinţă Moise nu se temea de urgia lui Faraon, ci stătea neclintit ca cel care „vede pe Cel nevăzut” (Evrei 11, 27). Iar Sfântul Apostol Petru spune creştinilor: „Pe El (pe Iisus Hristos), fără să-L fi văzut, Îl iubiţi; întru El, deşi acum nu-L vedeţi, voi credeţi şi vă bucuraţi cu bucurie negrăită şi preamărită” (1 Petru 1, 8). De aceea, putem spune că viaţa creştinului este luminată de „credinţa care este lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6).

Un tânăr teolog, care a studiat de asemenea fizica, filozofia şi medicina, spune într-o carte recentă: „Prin credinţă vedem cosmosul şi lumea în care trăim ca pe o Biserică, prin credinţă îi simţim pe semenii noştri ca fraţi în Domnul, şi tot prin ea primim darurile şi bogăţiile lumii ca pe bunuri destinate jertfei. În lumina credinţei, cele neputincioase sunt vindecate, în umbra crucii lui Hristos, greutăţile, suferinţele şi neajunsurile sunt umplute de lumină. Prin harul împărtăşit prin Tainele Bisericii, credinţa în Hristos, viaţa Lui şi a Sfinţilor înnoiesc puterile înţelegătoare ale minţii fiecăruia dintre noi, dându-ne puterea să ne eliberăm de obişnuinţele înguste ale firii căzute şi să vedem peste tot, în mediul de viaţă şi în experienţele trecute, prezente şi viitoare, purtarea de grijă a lui Dumnezeu”1.

 

3) Speranţa sau nădejdea creştină creşte şi aduce roade prin conlucrarea omului cu Dumnezeu.

Nădejdea este un dar oferit de Dumnezeu omului, un dar care însă trebuie cultivat. De aceea, creştinul are datoria de a lupta, mai ales de la vârsta tinereţii, împotriva a tot ceea ce-l poate împiedica să iubească pe Dumnezeu şi pe semenii săi.

Biserica îi cheamă pe tineri să acorde o atenţie deosebită înnoirii vieţii spirituale, să apere inocenţa, să cultive sinceritatea, curajul, creativitatea, iubirea, adevărul şi toate valorile acestei vârste binecuvântate de Dumnezeu pentru binele societăţii.

Primul pas în cultivarea vieții spirituale este participarea tinerilor la viaţa şi misiunea parohiilor şi a altor unități bisericeşti. Prin urmare, este important pentru tineri să aparțină unei comunităţi: nu este de ajuns să ne rugăm singuri acasă, chiar dacă şi această rugăciune este necesară. De aceea, scriitorul creştin Tertulian scria în secolul al 3-lea: „Un creştin singur nu este creştin”, adică el este un creştin când se află în comuniune cu alți creştini în Biserică.

Al doilea pas în cultivarea vieţii spirituale este rugăciunea în familie. Chiar dacă nu avem o viaţă spirituală intensă, putem, adesea, să fim inspirați de alți membri ai familiei noastre sau de alte familii practicante care trăiesc profund credința lor. Acestora putem să le cerem să se roage pentru noi. Sfântul Ioan Damaschinul spunea că un cărbune se aprinde când atinge un altul care arde. Cu alte cuvinte, credinţa vie se comunică mai repede altora prin rugăciune.

Al treilea pas în cultivarea vieţii duhovniceşti este trăirea credinţei în fiecare zi, nu numai duminica. Trăim într-o civilizaţie a tehnicii şi electronicii, a informaţiilor excesive, care adesea îl stresează pe om într-atât de mult încât acesta este prea risipit şi fragmentat sufleteşte. Din acest motiv, rugăciunea ca expresie a credinţei vii este o practică binefăcătoare în lupta contra stresului, şi în special rugăciunea minţii şi a inimii, adică invocarea numelui lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!”. Specifică monahilor, această rugăciune s-a dovedit de mare folos, chiar şi pentru credincioşii mireni care doresc să se reculeagă şi să dobândească pacea interioară a sufletului. Această rugăciune este simplă şi scurtă, dar adaptată la viaţa agitată şi fragmentată a omului de azi. Ea poate să readucă spiritul în starea de priveghere şi iubire faţă de Dumnezeu şi de semeni. În această privință, Sfântul Isaac Sirul spune că iubirea curată se naşte din rugăciune.

Slujbele religioase la care participă tinerii aduc şi ele multă pace interioară şi multă bucurie. Chipurile oamenilor care participă intens la slujbele Bisericii nu mai sunt crispate, tris­teţea şi stresul lasă loc luminii şi bucuriei. Aceasta este pacea lui Hristos care străluceşte din sufletele celor care se roagă profund. Rugăciunea este un dar pe care îl primim de la Dumnezeu, însă pe care trebuie să îl cultivăm, mai ales ca pregătire pentru spovedanie şi împărtăşirea euharistică.

Iar Euharistia nu reprezintă doar iertare de păcate, ci ea este şi un izvor de putere spirituală, care ne inspiră, ne dă curaj şi nu ne lasă pradă deznădejdii. Singurătatea, dificultăţile vieţii induc, în vremea de azi, un sentiment al lipsei de sens, al absurdului, al disperării care produce adesea depresie. Însă rugăciunea şi mai ales Sfânta Euharistie ne dăruiesc puterea de a simţi, prin credinţă şi speranţă, arvuna Învierii, adică biruința iubirii asupra însingurării.

 

4) Tinerii iubesc frumuseţile create de Dumnezeu şi cultivate de oameni.

Prin excursiile în natură se cultivă bucuria de a vedea frumuseţile creaţiei naturale şi bucuria de a preaslăvi pe Dumnezeu-Creatorul Universului.

Prin pelerinajele la locurile sfinte şi citirea vieţii sfinţilor se cultivă în sufletul tinerilor bucuria de a vedea frumuseţile artei bisericeşti şi ale vieţii sfinţilor.

Taberele de tineret au ca scop principal cultivarea frumuseţii comunicării şi comuniunii dintre tineri la nivel de parohie, de protoierie, de eparhie sau mitropolie, la nivel naţional şi internaţional, prin rugăciune şi cântare comună, prin gândire comună, prin acţiune comună, prin prietenie şi bucurie.

Activităţile culturale şi social-filantropice sau caritabile sunt un prilej de a cultiva în sufletul copiilor şi tinerilor frumuseţea iubirii darnice sau frumuseţea generozităţii faţă de persoanele defavorizate, faţă de copii orfani, faţă de bolnavi, faţă de bătrâni, faţă de persoanele însingurate şi întristate, faţă de familiile îndoliate şi neajutorate.

Toate aceste activităţi ne arată însă că frumuseţea cea mai mare este bunătatea sufletului iubitor de Dumnezeu şi de semeni, în familie, în biserică, în şcoală, în societate şi în lumea întreagă.

În această privință, Biserica noastră încurajează tinerii să devină mâinile iubirii lui Hristos pentru oameni, adică să inițieze proiecte şi programe spirituale şi sociale care să vină în întâmpinarea nevoilor concrete ale comunităţilor locale.

Se constată că mulți tineri voluntari primesc bucurie din bucuria pe care ei înșiși o aduc celor pe care îi ajută să înţeleagă sau să simtă că sunt iubiţi pentru demnitatea lor de om, creat după chipul lui Dumnezeu şi chemat la comuniunea de iubire cu El şi cu semenii. Tinerii sunt dornici să trăiască în comuniune de iubire, să iubească şi să fie iubiţi, în familie şi în societate, dar să şi cultive un ideal, să dea un sens vieţii lor prezente şi viitoare, prin acumulare de cunoştinţe noi şi prin creativitate. Astfel, ei reprezintă nu doar viitorul Bisericii şi al societăţii, ci şi prezentul lor dinamic şi înnoitor.

Prezenţa tinerilor în activităţile liturgice, sociale, culturale, misionare ale Bisericii confirmă adevărul că tinerii sunt binecuvântare pentru familie, Biserică şi societate.

 

Dragi tineri,

Prin credinţă, speranţă şi iubire voi deveniţi un Potir al bucuriei, dar şi apostoli sau misionari ai Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, când cultivaţi iubirea sinceră în familie, în prietenie, în parohie, în eparhie, în societate şi în toate întrunirile ortodoxe naţionale şi internaționale, spre bucuria Ortodoxiei întregi şi comuniunea între popoarele lumii.

În încheiere, felicităm pe ­Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, şi pe toţi cei care s-au ostenit în organizarea acestei Întâlniri Internaționale a Tinerilor Ortodocşi la Craiova.

Ne rugăm lui Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi, să folosiţi timpul şederii voastre la Craiova ca fiind un timp de cultivare a credinţei, a speranţei şi a iubirii de cultivare a dialogului, a prieteniei şi a unităţii creştine ortodoxe, spre slava Preasfintei Treimi, binele Bisericii şi bucuria voastră, a tuturor!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă:

  1. Arhidiacon Adrian-Sorin Mihalache, Eşti ceea ce trăieşti. Câteva date recente din neuroştiinţe şi experienţele duhovnicești ale Filocaliei, Ediția a II-a revizuită şi adăugită, Editura TRINITAS a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2019, p. 371.

Ediţia a XII-a a Congresului național „Hristos împărtăşit copiilor”

Lucrările ediției a XII-a a Congresului naţional „Hristos împărtăşit copiilor” au debutat marţi, 17 septembrie, la Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” de la Mănăstirea Caraiman din Prahova. În cadrul lucrărilor, invitaţii au vorbit despre importanţa educaţiei religioase a copiilor şi a tinerilor în formarea caracterelor acestora, dar şi despre modalități de a cunoaște mai bine situația specifică de la nivelul comunităților locale pentru ca proiectele pe care Biserica le dezvoltă în parteneriat cu școala și familia să răspundă mai bine nevoilor copiilor.

 

La Congresul naţional „Hristos împărtăşit copiilor”, desfă­șurat la Mănăstirea Caraiman, au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, ai Fundaţiei World Vision România, parteneră a Patriarhiei Române în desfăşurarea acestui proiect, precum şi inspectorii de religie din cadrul eparhiilor din ţară şi din străinătate, care răspund de lucrarea catehetică.

Congresul a fost moderat de părintele dr. Florin Marica, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române și coordonatorul proiectelor „Alege şcoala!”. „Prin organizarea acestui congres ne propunem să facem o analiză asupra modului în care se desfășoară educația religioasă atât în școală, cât și în Biserică. Pe parcursul celor trei zile ale congresului, vom încerca să identificăm, prin discuții în plen și ateliere tematice, cele mai potrivite soluții prin care să contribuim la creșterea interesului copiilor pentru actul educațional. Pe perioada verii, Biserica a organizat la nivelul fiecărei eparhii tabere, ateliere tematice, concursuri cu premii, drumeții și alte activități recreative la care au participat, în special, copii care provin din familii sărace sau ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Prin aceste activități, Biserica se stră­du­iește să suplinească lipsa de afecțiune părintească, a atmosferei de familie și să-i ajute pe copii să aibă o perspectivă pozitivă asupra vieții. De aceea, rolul acestor întruniri este de a cunoaște mai bine situația specifică de la nivelul comunităților locale, pentru ca proiectele pe care Biserica le dezvoltă în parteneriat cu școala și familia să răspundă mai bine nevoilor copiilor și să fie mai atractive pentru ei”, a spus părintele Florin Marica.

Perspective asupra colaborării dintre Fundația World Vision România și Biserica Ortodoxă Română au fost evi­den­țiate de Mihaela Loredana Nabăr, director executiv al fundației. „Pe lângă programul «Hristos împăr­tășit copiilor», Fundația World Vision implementează de ani buni, în parteneriat cu Patriarhia Română, proiecte care se adresează edu­cației copiilor din mediul rural, prevenirea abandonului școlar și menținerea în educație a celor mai vulnerabili copii și, nu în ultimul rând, educarea părinților și motivarea lor să-și ducă copiii la școală. În ultimii 12 ani, împreună cu Patriarhia Română am implementat programele «Alege școala!» la nivel național, unde avem activități extracurriculare, remediale și un program de a doua șansă. Consider că fără acest parteneriat proiectele nu ar fi putut fi implementate și nu am fi putut ajunge la atât de mulți copii în nevoie. Împreună, proiectele noastre au ajuns la peste 45.000 de copii care au mers în tabere, au participat la activități remediale și au fost expuși la un alt fel de educație”, a spus Mihaela Loredana Nabăr.

Romeo Moşoiu, consilier al ministrului educaţiei naţionale, a susținut lucrarea „Școala și pregătirea pentru viață a tinerilor – provocări și soluții”, în care a prezentat rolul cooperării dintre Şcoală şi Biserică în educaţia copiilor: „Acest proiect a venit cu un plan concret, cu o strategie concretă de a-i mobiliza pe profesori și părinți, precum și comunitatea locală în a dezvolta proiecte și tabere în sprijinul acestor copii, care au mare nevoie de școală și de adulți”.

În continuare, conf. Vasile Timiș, inspector general pentru religie în cadrul Ministerului Educației Naționale, a susținut tema „Identitatea spirituală între tradiție și provocările moderni­tății la început de secol XXI”.

În a doua parte a primei zile a congresului au fost prezentate activități catehetice la nivelul eparhiilor sub forma unui film realizat în colaborare cu TRINITAS TV, cu evidențierea activită­ților catehetice în diasporă. Lucrările Congresului națio­nal „Hristos împărtăşit copiilor” s-au desfășurat până joi, 19 septembrie 2019.

 

Binecuvântare pentru noul sediu al Rectoratului Universității din București

Noul sediu al Rectoratului Universității din București (UB) a fost inaugurat miercuri, 9 octombrie 2019. La festivitate a participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a săvârșit o slujbă de binecuvântare și a rostit un cuvânt de felicitare. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și ai conducerii Universității, cadre didactice și oameni de cultură.

 

Festivitatea de inaugurare a noului sediu al Rectoratului Universității din București a debutat cu slujba de binecuvântare a clădirii, săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. În continuare a avut loc ședința festivă în cadrul căreia invitații și reprezentanții principalelor instituții care au dezvoltat relații de colaborare cu Universitatea din Bucu­rești au rostit alocuțiuni și cuvinte de felicitare.

În deschiderea festivității, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector al Uni­versității din București, a rostit un cuvânt în care a evidențiat importanța acestui sediu pentru învățământul universitar și a subliniat faptul că acest moment reprezintă un pas decisiv în desfășurarea procesului de configurare și îmbunătățire a campusului universitar din șoseaua Panduri. „Vreau să vă mulțumesc tuturor cu multă recu­noștință pentru prezența dumneavoastră la acest moment inaugural în viața noastră, a celor care slujim Universitatea din București. Bine ați venit în această casă nouă a Universității noastre! Este un moment festiv, cu deosebite semnificații pentru că, începând de astăzi, odată cu inaugurarea acestei clădiri, deschidem și noul sediu social și administrativ al Rectoratului Uni­versității din București. Arhitecții și constructorii ne pot spune cât de importante sunt clădirile și construcțiile alcătuite după un concept modern pentru buna funcționare a instituțiilor noastre. Această clădire, precum și celelalte care vor urma, va întări, va dezvolta acest spirit bun, care, știm cu toții, există între zidurile universității noastre”, a spus prof. univ. dr. Mircea Dumitru.

Următorul cuvânt a fost rostit de prof. dr. Marian Preda, președintele Senatului Univer­sității din București, care a felicitat conducerea și comunitatea academică a Univer­sității pentru această realizare și a subliniat rolul pe care l-a avut instituția de-a lungul existenței istorice în fondarea Statului Român. „Felicit întreaga comunitate academică a Universității pentru încă o realizare semnificativă, încă un pas înainte spre normalitate în privința condițiilor de muncă din cadrul Universității din București. Universitatea noastră are o istorie veche de peste 320 de ani ca instituție care continuă Academia Domnească înființată de Constantin Brâncoveanu și peste 150 de ani de existență modernă ­ca instituție fondatoare a Statului Român, ­alături de Universitatea «Alexandru Ioan ­Cuza» din Iași, al cărei vicepreședinte al ­Senatului este aici. Este instituție fondatoare a Statului Român, pentru că a fost parte din aranjamentele de înfiin­țare a Principatelor Unite. Instituția noastră ocupă zona centrală atât geografică, cât și culturală, în municipiul București”, a spus prof. dr. Marian Preda.

A urmat acad. Victor Spinei, vice­președintele Academiei Române, care a adresat un cuvânt de salut și de felicitare din partea înaltului for de știință și cultură. „Este o satisfacție să vedem pe teritoriul românesc înflorind o nouă clădire, o clădire cu simbolistică deosebită. Între Academia Română și forurile universitare atât din București, cât și din alte părți există legături statornice, benefice și fructuoase. De-a lungul timpului, mulți membri ai Academiei sunt recrutați din cadrele universitare din București, în frunte cu rectorul Mircea Dumitru, membru de onoare al Academiei Române. De asemenea, membru de onoare este și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Țara noastră are nevoie de o conlucrare abilă și dinamică între cercetare și învățământ. Fără această conlucrare, progresele viitoare vor fi stopate. La Universitatea din București s-au obținut de-a lungul anilor rezultate excepționale. Dascălii de aici au fost și sunt somități naționale și inter­naționale și nu mă îndoiesc că și în viitor lucrurile vor decurge tot într-un mod pozitiv”, a spus acad. Victor Spinei.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare.

Un cuvânt a fost rostit și de prof. dr. ing. Gigel Paraschiv, secretar de stat pentru învățământul superior în cadrul Ministerului Educației Naționale. „Suntem într-o nouă clădire care aparține unei univer­sități-fanion a învăță­mântului superior românesc, și consider că era normal ca în patrimoniul acestei universități să existe o clădire-amiral a acestui patrimoniu. Această clădire va trebui să gestioneze întreaga activitate a instituției. Aici se va regăsi trecutul, se regăsește prezentul, dar mai cu seamă se va gândi viitorul. Acest viitor va fi unul frumos, va fi unul care să dea încredere, astfel încât tinerii noștri să nu mai plece pe alte meleaguri”, a spus prof. dr. ing. Gigel Paraschiv.

La finalul evenimentului a fost tăiată panglica de inaugurare a noului sediu al Rectoratului Universității din București. Noua clădire reprezintă un monument de o importanță deosebită pentru instituția de prestigiu. Edificiul va reprezenta centrul administrativ al Universității, reunind 56 de birouri, Sala Senatului UB, cu capacitate de 125 de locuri, precum și Sala Consiliului de Administrație, cu o capacitate de 132 de locuri. De asemenea, noul sediu dispune de 3 amfiteatre destinate desfășurării cursurilor, spații de relaxare destinate socializării și discuțiilor între membrii comunității academice UB, precum și de o cafenea, o terasă și o curte
interioară.

 

Cultivarea unei comuniuni de valori ale umanităţii inteligente şi înţelepte*

Cuvânt rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la inaugurarea noului sediu al Rectoratului Universităţii din Bucureşti, miercuri, 9 octombrie 2019

 

Construirea și inaugurarea noului sediu al Rectoratului Universităţii din Bucureşti reprezintă exigența şi dinamica unei instituții cu o bogată istorie, cultură şi spiritualitate, care îşi valorifică vocaţia deschiderii sale spre actualitate şi înnoire, spre modernitate şi dezvoltare.

Călăuzind noile generații pe drumul devenirii profesionale şi personale, universitatea (începând cu prima universitate, cea din Bologna – 1088) a fost şi trebuie să fie pentru studenţi o adevărată „Alma Mater”, o mamă spirituală hrănitoare, oferind cunoaşterea ştiinţifică şi spirituală pentru binele comun al societăţii umane.

În societatea contemporană concurențială, nevoia de cunoaștere, de perfecţionare şi profesionalism la nivel înalt, devine tot mai importantă. De aceea, o universitate trebuie să formeze specialiști în domeniile în care s-a angajat s-o facă. Totuși, astăzi, universitatea nu mai poate fi doar un instrument de formare a cadrelor „utile”, ca în regimurile politice totalitare. Primatul cercetării şi al perfecţionării profesionale nu trebuie să uite educaţia care cultivă conştiinţa responsabilităţii pentru demnitatea persoanei şi viaţa societăţii.

Dialogul dintre cunoaşterea științifică şi spiritualitate, dintre ştiinţele exacte şi umanitare, dar şi dintre Universitate şi Biserică are rolul de a cultiva o comuniune de valori ale umanităţii inteligente şi înţelepte, care unifică diversitatea ştiinţelor la nivelul conştiinţei responsabilităţii comune, apărând astăzi demnitatea persoanei, calitatea vieţii sociale şi integritatea naturii înconjurătoare.

Dorim ca noul sediu al Rectoratului Universităţii din Bucureşti să devină un reper emblematic al Capitalei, un simbol al excelenței academice, al comuniunii şi cooperării, întrucât acesta creează noi facilităţi pentru studenţi şi profesori, pentru organizarea mai multor contacte academice, administrative, ştiinţifice, culturale şi spirituale, naţionale şi internaţionale, contribuind astfel la dezvoltarea întregii comuni­tăți universitare.

Solemnitatea de astăzi este un prilej de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru ființarea concretă a acestei instituţii, dar şi de recunoștință şi prețuire arătate persoanelor care au contribuit la realizarea acestui obiectiv dorit, util şi modern.

Felicităm pe domnul profesor univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, pe toţi profesorii și studenții acestei Universități, rugându-ne Milostivului Dumnezeu să binecuvânteze și să ajute pe toţi cei care lucrează în această universitate venerabilă şi contribuie la afirmarea valorilor academice românești în plan naţional şi internaţional.

Vă dorim tuturor celor prezenţi ani mulţi şi binecuvântaţi!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

*Titlul aparține redacției cotidianului „Ziarul Lumina”

 

Distincţii pentru susţinătorii orei de religie

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oferit, pe 9 octombrie, distincţii persoanelor care s-au evidenţiat în susţinerea orei de religie în şcolile publice. Evenimentul a avut loc la Reşedinţa Patriarhală.

 

În cuvântul rostit cu prilejul acestui eveniment, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că distincţiile oferite arată preţuirea pentru toate persoanele care s-au implicat în această lucrare de susţinere a orei de religie în şcolile publice, fiind totodată un imbold pentru continuarea acesteia.

„Avem ocazia de a scoate în evidenţă preţuirea noastră pentru profesoarele şi profesorii care s-au implicat din partea Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie în susţinerea orei de religie în şcolile publice. Sigur, ei sunt mulţi, dar noi am ales acum pe cei pe care i-am găsit mai repede în memoria instituţiei noastre şi dorim să le mulţumim şi, în acelaşi timp, să-i încurajăm să fie în stare de veghe şi acţiune în continuare. Aceste daruri-simbol pe care vi le-am oferit sunt semne modeste de mare preţuire pentru activitatea dumneavoastră trecută, prezentă şi viitoare”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Patriarhul României a arătat că această lucrare misionară răspunde unei datorii sfinte de a transmite generaţiilor următoare tradiţia educaţiei creştine care este pregătire nu doar pentru viaţa pământească, ci şi pentru cea veşnică.

„Este vorba de o lucrare mare, sfântă, misionară, pe care nu o percepem în importanţa ei în mod suficient, poate, astăzi, ci doar în timp. Pentru că rodirile spirituale, investiţiile de ordin duhovnicesc se constată după o vreme mai îndelungată. Dar noi ne facem datoria de a transmite o tradiţie românească sănătoasă, aceea de a începe întotdeauna lucrul nostru cu Dumnezeu şi de a transmite tinerei generaţii binecuvântarea iubirii lui Hristos pentru copii şi tineri, şi datoria familiei, a Bisericii şi a şcolii de a arăta lumina Evangheliei lui Hristos pentru această viaţă şi pentru viaţa eternă. Deoarece o educaţie creştină, sfântă şi bine făcută este pregătire nu doar pentru viaţa terestră, ci şi pentru viaţa de după moarte, adică viaţa din Împărăţia cerurilor, o mulţime de sfinţi de la noi din calendar sunt în primul rând rezultatul educaţiei din familie şi din şcoală”, a explicat Întâistătătorul Bisericii noastre.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Diploma şi medalia Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu, precum şi volume apărute la Editurile Patriarhiei Române invitaţilor care s-au evidenţiat prin implicarea în demersul Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie: Nicu Romeo Moşoiu, consilier al ministrului educaţiei naţionale; Vasile Timiş, inspector general pentru disciplina religie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale; dr. Irina Horga, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului pentru Ştiinţele Educaţiei; Mihaela Zăbavă, consilier superior pentru disciplina religie şi discipline teologice în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare; Cristian Alexa, inspector pentru disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului  Bucureşti; Julieta Mihăilescu, director Şcoala Gimnazială „Maica Domnului” din Bucureşti; precum şi unor membri ai Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie: Liana Stanciu, preşedinte, Andrei Manea, Nicoleta Bucur şi Doru Iamandi.

Întrunirea Colegiului decanilor facultăților de teologie, la Timișoara

În perioada 15-17 octombrie 2019 a avut loc la Timișoara întâlnirea decanilor facultăților de teologie ortodoxă din Patriarhia Română, eveniment ce se înscrie în seria de manifestări dedicate Zilelor Învățământului Teologic Românesc.

 

Întrunirea Colegiului decanilor facultăților de teologie din Patriarhia Română a debutat miercuri, 16 octombrie, când în biserica de lemn cu hramul „Învierea Domnului” din incinta Centrului eparhial s-a săvârșit o slujbă de bine­cuvântare și început bun de către părinții profesori din cadrul Facul­tății de Teologie Ortodoxă din Ti­mi­șoara. După acest moment liturgic, participanții la întâlnire s-au deplasat în sala de festivități a Centrului eparhial, unde a avut loc deschiderea lucrărilor Colegiului decanilor, la eveniment participând și Înalt­preasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului.

Au luat cuvântul conf. dr. Adrian Lemeni, șeful Şcolii Doctorale a Facultății de Teologie Ortodoxă din București, părintele conf. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teolo­gic-educațional, părintele prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facul­tății de Teologie Ortodoxă din București, precum și decanii facul­tăților de teologie din țară.

Din partea Universității de Vest din Timișoara, conf. dr. Dana Percec, decanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, a adresat un cuvânt de bun venit colegilor decani care s-au reunit pentru prima dată la Timișoara, marcând în acest fel cei 75 de ani de existență ai Univer­sității de Vest din Timi­șoara.

Pe ordinea de zi s-au aflat subiecte precum: analizarea posibi­lității ca învăță­mântul teologic ortodox universitar să fie încadrat ca învăţământ vocațional; urgentarea procesului de finalizare a manualelor pentru învăţământul teologic ortodox universitar, aflate în lucru, şi mobilizarea coordonatorilor acestora; informare cu privire la postarea pe site-ul Patriarhiei Române, la secţiunea dedicată Sectorului teo­logic-educaţional, a titlurilor tezelor de doctorat susţinute sau în curs de cercetare în cadrul şcolilor doctorale de la facultăţile de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române; stabilirea aspectelor organizatorice cu privire la cel de-al IX-lea Congres naţional al facultăţilor de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române și la următoarea întrunire a Colegiului decanilor. În partea a doua a zilei, participanții la colegiu au efectuat o vizită la noul sediu al Facultății de Teologie din Timișoara, care se află într-un amplu proces de restaurare.

Repatrierea Reginei-mamă Elena a României

Regina-mamă Elena a României a fost repatriată vineri, 18 octombrie 2019, trupul acesteia fiind reînhumat a doua zi, sâmbătă, 19 octombrie 2019, la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I al României, la 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la trecerea ei la Domnul. La acest eveniment au participat numeroși credincioși din țară și străinătate, aducând un ultim omagiu și recunoștință Reginei Elena.

La sosirea pe Aeroportul Internaţional Otopeni a avut loc un ceremonial militar şi religios, la care au fost prezenţi Majestatea Sa Margareta, membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei Române, ai Corpului Diplomatic şi ai altor confesiuni din România.

A avut loc o slujba religioasă, care a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, în prezenţa Majestăţii Sale Margareta și a Alteţelor Sale Regale Principele Radu, Principesa Sofia și Principesa Maria.

După ceremonialul militar și religios de la Aeroportul Internațional Otopeni, cortegiul funerar s-a îndreptat către Palatul Elisabeta, unde sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Elena a fost depus timp de 45 de minute în Sala Regilor. „Majestatea Sa Margareta a dorit ca, în mod simbolic, sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeș de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-mamă și Regele Mihai au fost forțați să-l părăsească. S-a închis astfel un cerc al istoriei, deschis dureros acum 71 de ani, când Regina-mamă și Regele Mihai au fost forțați să părăsească palatul”, informează jurnalul online al Familiei Regale a României. Majestatea Sa Margareta, Principele Radu, Principesa Sofia și Principesa Maria s-au recules la catafalc, iar momentul a avut un caracter strict privat.

La momentul de reculegere organizat de Familia Regală în Sala Regilor din Palatul Elisabeta pentru Regina-mamă Elena a participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La Palatul Elisabeta, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au fost Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, și Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal. La catafalc, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit o rugăciune pentru odihna sufletului Reginei Elena, după care a semnat în cartea de condoleanțe.

În continuare, Patriarhul României a oferit Majestății Sale Margareta o icoană din argint cu chipul Sfinților Împărați Constantin și Elena, pentru a fi așezată la Castelul Săvârșin, în memoria Reginei-mamă. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit Custodelui Coroanei mesajul patriarhal pentru a fi citit la slujba de înmormântare.

 

Regina-mamă Elena, reînhumată
în noua Catedrală Arhiepiscopală de la Curtea de Argeş

După ultimul moment de reculegere al Familiei Regale, sicriul drapat cu stindardul Reginei-mamă Elena a fost ridicat de cei opt militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” și așezat în mașina mortuară. Cortegiul regal funebru a pornit spre Curtea de Argeș. Purtat pe umeri de vânătorii de munte de la Batalionul 33 din Curtea de Argeș, ostași de elită ai Armatei Române, sicriul a fost așezat în Catedrala Arhiepiscopală pe catafalc, dimpreună cu crucea de lemn, stindardul Reginei-mamă și coroana rotundă cu flori albe.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Regale, și membri ai Familiei Regale române au participat la un ceremonial religios oficiat de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, Înalt­preasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, și Înalt­preasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Vineri, după ora 17:00, și sâmbătă între orele 8:00 și 10:00, cei care au dorit au putut trece prin fața catafalcului să depună un omagiu Reginei-mamă Elena.

Sâmbătă, în jurul prânzului, a fost oficiată slujba Înmormântării Reginei Elena a României în ctitoria Sfântului Neagoe Basarab, de către Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei și Exarh patriarhal, Înalt­preasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, Înalt­preasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, şi Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Ar­geșului și Muscelului.

La slujba de prohodire au asistat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, Principele Radu, Prin­cipesa Sofia, Principesa Maria alături de Ducele Amedeo De Aosta, Principesa Mafalda, fiica Ducelui De Aosta, şi Lord Peter Rosslyn, şeful Casei Principelui de Wales şi Ducesei de Cornwall.

La final, Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon a citit mesajul transmis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel intitulat: „Regina-mamă Elena a României – o lumină a credinţei întărită prin suferinţă”.

În continuarea ceremoniei, sicriul a fost purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă „Mihai Viteazul”, unitate care a asigurat în vechime și paza Familiei Regale a României, până la noua Catedrală Arhiepiscopală și Necropolă Regală din Curtea de Argeș, unde a avut loc reînhumarea osemintelor Reginei Elena. La momentul introducerii sicriului în criptă au fost trase 21 de salve de armă şi au fost intonate Imnul Naţional al României şi Imnul Regal.

După încheierea ceremoniei funerare, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, a ieşit din catedrală cu stindardul Reginei-mamă şi l-a oferit Aghiotantului Regal, pentru a fi expus ulterior în muzeul de la Săvârşin, județul Arad.

Regina-mamă Elena a României – o lumină a credinţei întărită prin suferinţă

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis cu prilejul slujbei de înmormântare a Reginei Elena, mama Regelui Mihai I al României, în Catedrala de la Curtea de Argeş, sâmbătă, 19 octombrie 2019

 

Omagiem astăzi memoria luminoasă a Reginei-mamă Elena a României, simbol al rezistenţei prin credinţă, al demnității şi devotamentului în împlinirea vocaţiei sale de mamă şi regină.

Principesa Elena s-a născut în anul 1896, în familia regală a Greciei, înrudită cu marile case regale europene. Sub presiunea declanșării Primului Război Mondial, care a târât Europa într-un conflict global fără precedent şi a declanșat cel mai sângeros secol din istoria europeană, tânăra prințesă Elena a cunoscut încă din copilărie suferințele exilului, sub semnul căruia va trăi întreaga sa viaţă.

L-a cunoscut pe Principele Moştenitor Carol al României în Elveţia, în 1920, pe când se afla cu familia în cel de-al doilea exil. În anul 1921, s-au căsătorit la Atena, în același an dând naștere Principelui Mihai al României.

După renunțarea la tron a Prințului Carol (1925), Principesa Elena s-a dedicat educației fiului său, devenit moștenitor al Coroanei României la vârsta de 5 ani şi 9 luni. În timpul primei domnii a Regelui minor Mihai (1927- 1930), acesta s-a bucurat de prezența şi iubirea mamei sale, care i-a ocrotit copilăria, încercând să șteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui.

Venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, în anul 1930, a însemnat pentru Principesa Elena începutul unui lung șir de nedreptăţi, care au culminat, în anul 1932, cu obligația de-a pleca într-un nou exil.

Principesa Elena s-a întors în România în septembrie 1940, în calitate de Regină-mamă, în contextul tragic al declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, când Regele Mihai a revenit la tron, în urma abdicării tatălui său, Carol al II-lea.

Deși revenirea Reginei Elena în România, după 8 ani de exil, a fost primită de popor cu deosebită bucurie şi speranţă, presiunea evenimentelor europene, dictatura militară internă şi schimbarea alianțelor externe de partea Puterilor Axei plasau țara într-o zonă tot mai izolată şi fără apărare, între forţe cărora nu avea cum să le reziste. În aceste condiții dificile, Regina Elena l-a ajutat pe fiul ei, Mihai, în vârstă de 19 ani, să preia responsabilitățile constitu­ționale şi i-a fost principalul sfătuitor şi confident. Prin implicarea sa directă, Regina Elena a salvat de furia naziştilor sute de mii de oameni şi s-a opus abuzurilor ocupației sovietice care a
urmat.

Înzestrată cu o mare credință în Dumnezeu, despre care spunea că îi dăruieşte putere, Regina Elena a găsit totdeauna în rugăciune forța morală de a înfrunta cu demnitate şi curaj primejdiile şi neajunsurile vieții.

Credința în Dumnezeu a Reginei Elena a devenit tot mai puternică odată cu trecerea anilor, iar aceasta nu se reducea la respectarea formală a unor ritualuri, ci era o trăire interioară, profundă, transmisă şi fiului ei, Regele Mihai, care avea să mărturisească, adesea, faptul că de la mama sa, Regina Elena, a deprins obiceiul de a se ruga des, de a citi Scriptura, de a frecventa biserica, de a se spovedi și împărtăși.

Referindu-se la această moştenire spirituală primită de la mama sa, Regele Mihai răspunde unor întrebări într-un interviu cu scriitorul Mircea Ciobanu. De pildă, la întrebarea: „Ce carte preţuiţi mai presus de oricare?”, Regele răspunde: „Biblia, fără doar şi poate”. La întrebarea: „Ce altă carte a contribuit la deș­teptarea spirituală a Majestății Voastre?”, Regele răspunde: „Nici o altă carte. Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului (relației n.n.) cu Dumnezeu”1. În altă parte a interviului, Regele precizează: „Dacă este unită cu fapta, credinţa ne întăreşte, se face scut în faţa necazurilor. (…) Sunt oameni simpli care nu-şi bat capul cu dogmele, dar care ştiu să se roage şi care au convingerea nestrămutată că rugăciunea lor este ascultată”2. În discursul său din Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, Regele afirma că „lumea de mâine nu poate exista fără morală, credinţă şi memorie”.

Păstrând şi cultivând credința primită de la mama sa ca pe o lumină a vieţii, Regele Mihai I al României a avut puterea de a fi statornic în iubirea faţă de popor şi de patrie, să respingă atât dictatura nazistă, cât şi dictatura comunistă, să rabde exilul impus de regimul comunist, să fie mereu curajos şi demn, harnic şi modest, răbdător şi iertător, virtuți pentru care a fost preţuit atât de casele regale ale Europei, cât şi de oameni simpli.

Abdicarea forțată, de la 30 decembrie 1947, a Regelui Mihai I a însemnat o experiență traumatizantă, impusă de regimul comunist sovietic, ca şi exilul forțat al întregii familii regale.

Astfel, la 3 ianuarie 1948, a început ultimul şi cel mai lung exil din viaţa Reginei Elena, deoarece ea a decedat în Elveţia, la Lausanne, în 29 noiembrie 1982. Despre acest exil putem spune că s-a încheiat abia astăzi, când osemintele Reginei Elena au fost aduse în țara pentru care ea a dăruit tot ce a avut mai scump, pe fiul său, Regele Mihai, alături de care va fi înmormântată în Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeș.

Atitudinea de respect şi preţuire faţă de sicriul cu osemintele Reginei-mamă Elena a României şi faţă de mormântul ei este o datorie morală şi duhovnicească. Acest respect este inspirat de atitudinea Domnului Iisus Hristos pe Care Îl întâlnim în Sfintele Evanghelii consolând adeseori pe cei îndoliaţi şi apropiindu-se cu preţuire de trupurile celor decedați (Luca 7, 11-16, Luca 8, 41-56, Ioan 5, 24-30). Prin aceasta, Mântuitorul Hristos ne învaţă şi pe noi să ne apropiem cu respect de sicriul şi mormântul celor decedaţi. Respectul trebuie să fie și mai mare faţă de trupurile creștinilor decedaţi, care au fost botezați în numele Preasfintei Treimi, prin apă și Duh Sfânt, iar apoi s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos, așa cum a făcut adeseori Regina Elena în timpul vieții sale pământești.

În aceste momente de omagiu şi recunoştinţă aduse memoriei Reginei-mamă Elena a României ne rugăm împreună, cler şi popor, români şi invitaţi din străinătate, ca Dumnezeu să așeze sufletul ei în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, să consoleze Familia Regală a României şi să binecuvânteze pe toţi cei care arată respect şi cinstire memoriei Reginei-mamă Elena a României, care, prin viaţa şi lucrarea sa, reprezintă un exemplu de credinţă şi devotament, de fidelitate şi demnitate.

Veșnica ei pomenire din neam în neam!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

1 Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, p. 227.

2 Op. cit., p. 221.

 

Întrunirea Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei la Patriarhie

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-a întrunit vineri, 25 octombrie 2019, în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul şedinţei, ierarhii au definitivat şi aprobat texte liturgice şi textele pentru slujba Acatistului mai multor sfinţi daco-romani.

 

Lucrările Sinodului Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei au fost deschise de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat ordinea de zi a ședinței de lucru. „Această şedinţă de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei se desfăşoară cu câteva ore înainte de procesiunea «Calea Sfinţilor». Este necesar ca aceste texte liturgice să fie trimise la membrii Comisiei sinodale pentru a fi avizate şi apoi aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Avem o bucurie deosebită că în această atmosferă de sărbătoare a Catedralei Patriarhale, care este prilejuită de pomenirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, să definitivăm şi să aprobăm următoarele texte liturgice: Slujba și Acatistul Sfinţilor Mucenici Macrobie, Gordian, Zotic, Ilie, Lucian şi Valerian, pomeniţi la 13 septembrie; Slujba şi Acatistul Sfinţilor Mucenici Chiril, Chindeu şi Tasie de la Axiopolis, pomeniţi la 26 aprilie, şi Acatistul Sfinţilor Mucenici Nicandru şi Marcian, pomeniţi la 8 iunie. Sunt texte liturgice referitoare la sfinţi daco-romani, sfinţi din timpul strămoşilor noştri de la Dunăre şi Marea Nea­gră, pregătite de multă vreme şi verificate, iar acum trebuie definitivate în vederea aprobării lor de către Sfântul Sinod şi apoi publicate. Este foarte important să avem textele slujbelor lor, pentru că simpla pomenire în sinaxar nu este suficientă. Este necesar ca să se promoveze cultul lor şi prin slujbele respective şi mai ales prin Acatist. Acatistul este forma cea mai atractivă pentru evlavia poporului (…). Pentru Mitropolia Munteniei şi Dobrogei a fost întocmit catalogul cu sfintele moaşte ale sfinţilor din această mitropolie”, a evidenţiat Patriarhul României.

La şedinţa de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei au fost prezenţi alături de Întâistătătorul Bisericii noastre: Înaltprea­sfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal; Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei; Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor; Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria şi Episcop locţiitor al Episcopiei Daciei Felix, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

 

Consfătuirea profesorilor de religie din Arhiepiscopia Bucureştilor

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc miercuri, 11 septembrie 2019, consfătuirea cu inspectorii și profesorii de religie de la unitățile de învăță­mânt din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor. Întâlnirea a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care ­a rostit un cuvânt adresat profesorilor de religie. La eveniment au participat și repre­zentanți din cadrul Ministerului Educației Naționale.

 

Cuvântul Preafericirii Sale a fost urmat de un mesaj din partea ministrului educației naționale, Daniel Breaz, transmis de Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale. „Ora de religie constituie o oportunitate pentru școală de a exprima în fapt educația spirituală și formarea caracterului, aspecte ce contribuie la modelarea personalității elevilor, în special la dezvoltarea lor ca și cetățeni ai societății actuale. Dezvoltarea socio-afectivă și moral-spirituală a elevilor este o temă educațională de mare interes, de la modul în care sunt formulate com­petențele și obiectivele educa­ționale în aceste domenii de dezvoltare, continuând cu aspecte de conținut, aspecte legate de metodologiile de predare sau cele privind evaluarea. Calea cea mai eficientă de a face ora de religie parte din educaţia tinerilor este modul în care dumneavoastră o predaţi, modul în care interacţionaţi cu elevii, modul în care îi sprijiniţi în înţelegerea temelor şi conţinuturilor specifice acestei discipline, dar mai ales prin felul în care îi veţi încuraja să pună în practică, prin comportamentul lor în viaţa de zi cu zi, cele învăţate în cadrul orelor pe care le susţineţi”, se precizează în mesajul ministrului educaţiei naţionale.

Un mesaj a fost adresat și de Ioana Mihaela Neacșu, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar al Municipiului București. „Relația dintre Școală și Biserică este una de tradiție în societatea românească. Să ne amintim că primele școli s-au înființat pe lângă biserici și în ziua de astăzi această relație este una indispensabilă. Ca profesori de religie sunteți aceia care puteți crea acest liant. Dumneavoastră sunteți cei care sădiți în mințile și în sufletele copiilor noștri nu doar credința. Ora de educație religioasă nu se adresează doar intelectului copiilor noștri, se adresează, în primul rând, sufletelor acestora. Este singura disciplină din curriculumul nostru care se preocupă și de educația morală și spirituală a copiilor, direcționându-le într-un sens pozitiv comportamentele”, a spus inspectorul școlar general Ioana Mihaela Neacșu.

De asemenea, au urmat mesaje și din partea inspectorului școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Ilfov, Gabriela Maria Ilisie, precum și din partea inspectorului școlar general al jude­țului Prahova, Oprea-Nicolae Angelescu.

Sesiunea a continuat cu referatul „Limbaj, comunicare și comuniune în cadrul orei de religie”, susținut de Vasile Timiș, inspector general pentru religie în cadrul Ministerului Educației Naționale, care a evidențiat faptul că activitatea profesorilor de religie este una care implică tot mai multe şi variate aspecte. „Ora de religie este un dar, este o binecuvântare și, ca orice dar, trebuie prețuit și cred că aceste consfătuiri se vor, într-o manieră foarte onestă și pragmatică, a fi susținute și organizate pentru a învăța unii de la alții. Putem să vedem în contextul acestei consfătuiri cum gândesc tinerii cu privire la divinitate și care este forma de religiozitate pe care o caută. Profesorii de religie cred că aveți și demnitatea, dar și obligația să spuneți că elevii nu sunt împotriva religiei, ci dimpotrivă, au căutările lor. (…) Atunci când vorbim de educația religioasă și căutări, ele sunt o constantă a ființei umane. Sigur, depinde de noi cum răspundem și depinde și de felul în care societatea răspunde căutărilor tinerilor. Îndrăznesc să spun că elevii și părinții lor caută cu plăcere ora de religie, dar îndrăznesc să spun că profesorii de religie nu au făcut eforturi puține pentru ca aceste lucruri să se întâmple”, a explicat inspectorul școlar general Vasile Timiș.

Au urmat referatul „Activități extracurriculare specifice orei de religie” susținut de Cristian Alexa, inspector școlar de specialitate la disciplina religie în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, și prezentarea „Mișca­rea personalului didactic în anul școlar 2019-2020: actualități și perspective”, susținută de inspectorul școlar de specialitate la disciplina religie în cadrul ISJ Ilfov, Vasile Bogus, care a prezentat informațiile cu privire la mișcarea personalului didactic din perspectiva legislației actuale, cu aplecare asupra categoriilor de personal didactic angajate în sistemul de învățământ preuniversitar şi a modului în care ele să ocupe catedrele sau posturile şi orele vacante.

Prima sesiune s-a încheiat cu prezentarea „Perfecționarea cadrelor didactice și formarea continuă la disciplina religie”, susți­nută de pr. Mihail-Sorin Spătaru, inspector școlar de specialitate la disciplina religie în cadrul ISJ Prahova.

Consfătuirea profesorilor de religie a continuat cu sesiunea a doua de lucru, care a fost condusă de părintele conf. dr. David Pestroiu, consilier la Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În cadrul sesiunii au fost dezbătute probleme curente privind predarea religiei, cu participarea inspectorilor, metodiștilor și profesorilor de religie.

Predarea religiei ortodoxe, o lumină permanentă a vieţii elevului

Cuvânt rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în deschiderea Consfătuirii profesorilor de religie din Arhiepiscopia Bucureştilor, Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei, miercuri, 11 septembrie 2019

 

Consfătuirea din anul acesta (2019) cu profesorii de religie din Arhiepiscopia Bucureştilor, intitulată: „Consfătuire la început de an şcolar privind predarea religiei”, dorește să evidențieze necesitatea intensificării cooperării factorilor responsabili în transmiterea valorilor educaționale creștine de ordin spiritual, moral şi cultural în societatea de azi.

În contextul actual, marcat de fenomenul secularizării, care generează o criză a valorilor în învățământul românesc, la nivelul disciplinei religie sunt necesare asumarea şi aprofundarea legăturii dintre pregătirea teologică didactică, pe de o parte, şi conștiința eclesială a profesorilor de religie, pe de altă parte.

Este de dorit o creștere permanentă a exigențelor didactice, însă excelența în educația religioasă nu trebuie să se epuizeze în cunoașterea informațională, ci trebuie să acorde importanță cel puțin egală şi formării spirituale şi practice a elevilor.

Pregătirea temeinică didactică şi teologică a profesorilor de religie nu trebuie să diminueze conștiința lor misionară de a forma buni creştini. Fiecare profesor de religie este chemat, înainte de toate, să fie mărturisitor al iubirii milostive a lui Hristos pentru copii şi tineri, dar şi pentru toţi oamenii. În acest sens, disciplina religie este chemată să cultive lumina şi bunătatea din sufletul elevilor, prin legătura lor spirituală cu Hristos şi cu sfinţii Lui.

Astfel, predarea religiei ortodoxe ca ştiinţă a mântuirii şi a vieţii veşnice, adică a comuniunii omului cu Dumnezeu, devine o lumină permanentă a vieţii elevului şi o bucurie a comunităţii eclesiale şi sociale. Vorbind despre lumina sau sensul vieţii, părintele Dumitru Stăniloae spune: „În fiecare om este o lumină. Dar ea nu se actualizează decât în comuniune, în iubire. Suntem lumină unii pentru alţii. Fiecare se umple de lumina celuilalt”1.

Ca și odinioară, în vechea lume a satului românesc, Biserica, alături de Familie și de Școală, trebuie să fie activă și creatoare în educația copiilor și a tinerilor, mai ales în cazul celor care locuiesc în mediul rural, un spațiu în care accesul la educație este limitat și îngreunat din cauza izolării satelor și a insuficientei dotări practice a elevilor. Astăzi, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate să ofere copiilor şi tinerilor ajutorul spiritual şi material necesar dezvoltării lor atât în plan personal, cât şi comunitar, să cultive iubirea sinceră faţă de părinţi, de profesori, de colegi, dar şi ajutorarea celor aflaţi în situaţii dificile.

În acest efort comun de aprofundare a actului educațional, profesorul de religie trebuie să transmită cunoştinţe religioase, dar şi să cultive comuniunea în sufletele elevilor, adică bucuria, pacea interioară, speranţa şi dorinţa de-a ajuta pe alţii. Într-o lume confuză şi dezorientată, tinerii caută, în Familie, în Biserică și în Școală, persoane care să-i ajute să discearnă între provocările actuale și perspectivele de viitor, între tentaţii efemere şi valori permanente, între moda zilei şi modul de a cultiva identitatea şi demnitatea proprie.

În acest context social, valorile educaționale oferite de Biserică, prin educația religioasă din școlile publice, trebuie susținute și promovate de toate unitățile bisericești, cu prioritate de parohii și de birourile de cateheză parohială, întrucât aceste valori îi ajută pe tineri să se formeze spiritual, să cultive iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de semeni, ca lumină permanentă pentru viaţă în momente bune şi în momente dificile.

În ceea ce-i privește pe clericii slujitori ai Sfintelor Altare, aceștia sunt în permanență îndemnați să sprijine activitatea educațională a copiilor și tinerilor din parohiile lor, inclusiv prin asigurarea fondurilor necesare pentru acoperirea costurilor materialelor didactice pentru copiii proveniți din familii sărace. De aceea, în Arhiepiscopia Bucureș­tilor, există de câţiva ani o frumoasă tradiție ca, la început de an școlar, parohiile să ajute cu rechizite și uniforme școlare, manuale, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, elevii din familiile sărace sau defavorizate, în baza parteneriatului dintre şcoală şi parohie, încheiat cu unitățile de învățământ. În această privinţă, profesoarele şi profesorii de religie trebuie să ofere preoţilor detalii referitoare la cazurile elevilor proveniți din familii defavorizate care studiază în unitățile școlare în care vă desfășurați activitatea.

Totodată, prezența preoților în unitățile de învățământ, prilejuită de festivitățile de deschidere și închidere a anului școlar, dar și cu alte ocazii cultural-misionare și social-filantropice, trebuie privită ca un drept fundamental la mărturisirea liberă și asumată a credinței proprii, neîntreruptă decât în timpul prigoanei comuniste. În același timp, în contextul recentelor acțiuni potrivnice neo-marxiste și secular-umaniste, rugăciunea de binecuvântare a noului an şcolar trebuie atent organizată, cu implicarea profesorilor de religie, pe baza acordurilor de parteneriat dintre parohii și școli, aprobate de consiliile de administrație ale şcolilor, în conlucrare cu comitetele de părinți și cu Asociația Părinți pentru Ora de Religie.

Parohiile implementează astăzi proiecte educaționale și catehetice multiple ca, de pildă: Hristos împărtășit copiilor, Alege școala! (proiect ajuns acum în etapele IV, V și VI), Calea mântuirii, Cateheze pentru viață, Tabere și excursii de tineret etc. Rezultatele sunt îmbucurătoare, dar nevoile prezente și viitoare sunt crescânde. În plus, revigorarea catehezei parohiale și intensificarea misiunii profesorului de religie sunt necesare pentru a reda copiilor imaginea frumoasă a Școlii românești și pentru a reda profesorilor prestigiul și demnitatea socială a profesiei de pedagog, iar părinților încrederea că nu există investiție mai mare pentru viitorul copiilor decât educația sănătoasă, ancorată în valorile credinței, cultivate și transmise în Familie, Școală și Biserică.

În concluzie, cu prilejul începutului anului şcolar 2019-2020, ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos, „Învăţătorul şi Domnul” (Ioan 13, 13), să lumineze şi să umple de pace şi bucurie sufletele copiilor şi tinerilor, precum şi ale părinţilor, învăţătorilor şi profesorilor care îi ajută pe elevi să fie o binecuvântare pentru poporul român, pentru prezentul şi viitorul României!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă:

  1. Pr. Dumitru Stăniloae, M.-A. Costa de Beauregard, Mică Dogma­tică vorbită. Dialoguri la Cernica, Editura Deisis, Sibiu 2007, p. 215.

Sfințirea sediului administrativ al Protoieriei Ilfov Nord

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit marți, 15 octombrie 2019, slujba de sfințire a noului sediu administrativ al Protopopiatului Ilfov Nord din orașul Otopeni. La final, ierarhul a rostit un cuvânt de binecuvântare și a oferit, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, distincții ostenitorilor implicați în acest proiect.

 

La sfințirea și inaugurarea noului sediu administrativ al Protoieriei Ilfov Nord au participat părintele Aurel Mihai, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor, părintele Cristian Burcea, protoiereu al Protopopiatului Ilfov Nord, părinți consilieri și protoierei din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, stareți și starețe, preoți din Ilfov, precum și Silviu Constantin Gheorghe, primarul orașului Otopeni.

După slujba de sfințire, Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de binecuvântare în care i-a felicitat pe cei care s-au ostenit în construirea acestui sediu administrativ al Protoieriei Ilfov Nord, explicând că astfel de acțiuni se aseamănă cu în­mulțirea talanților.

După binecuvântarea acestui imo­bil, ierarhul a săvârșit o slujbă de pomenire pentru Maria Costăchescu, donatoarea terenului pe care s-a ridicat actuala clădire. În me­moria sa, a fost ridicată în curtea sediului protopopiatului o troiță.

La final, cei care s-au ostenit și implicat în mod deosebit în constru­irea acestui sediu au primit dis­tincții și diplome din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: Silviu Constantin Gheorghe, primarul orașului Otopeni – Ordinul „Sfântul Apostol Andrei” pentru mireni; părintele Cristian Mihail Burcea, protopopul Protoieriei Ilfov Nord – Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” pentru clerici; Gabriel Dumănică, primarul comunei Afumați – Diploma omagială „2019 –  Anul omagial al satului românesc și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu“. Aceeași diplomă a fost oferită și altor binefăcători.

Prăznuirea Cuvioasei Parascheva la Iaşi

Marea sărbătoare a Moldovei a început vineri, 11 octombrie, când racla cu moaștele Sfintei  Cuvioase Parascheva a fost scoasă spre închinare pentru credincioși în afara Catedralei Mitropolitane din Iași. La procesiunea cu sfintele moaște au participat Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, clerici și credincioși care au înălțat cântări și rugăciuni în cinstea Ocrotitoarei Moldovei.

 

După așezarea spre închinare a moaștelor, slujitorii catedralei au oficiat Taina Sfântului Maslu, Miezonoptica și Utrenia, iar în continuare Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, înconjurat de un sobor de slujitori.

 

Procesiune în duh de rugăciune pe „Calea Sfinților”

În seara zilei de sâmbătă, 12 octombrie, a avut loc procesiunea „Calea Sfinților”, cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, pe străzile din centrul municipiului Iași. Mii de oameni cu lumânări și flori în mână s-au rugat Cuvioasei și i-au intonat cântări, iar la final sfintele moaște au fost așezate înapoi în baldachinul special amenajat.

La eveniment au participat Înalt­preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, Prea­sfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, și Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului. Procesiunea „Calea Sfinților”, devenită o tradiție în cadrul manifestărilor dedicate hramului Sfintei Parascheva, a adunat mii de oameni pe străzile din Iași. Sute de clerici, monahi și monahii, militari și pelerini au adus prinos de recunoștință și s-au rugat Sfintei în pelerinajul desfășurat în centrul cetății. „Calea Sfinților” a fost luminată, ca în fiecare an, de militarii Batalionului 151 Infanterie „Războieni”, care au însoţit sfintele moaşte purtând torţe aprinse în mâini.

 

Moaștele Sfântului Ierarh Spiridon au fost aduse la Iași

Pelerinii care așteptau la rând pentru a primi binecuvântarea Sfintei Cuvioase Parascheva s-au închinat, începând de sâmbătă seara, 12 octombrie, și la racla cu moaștele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni. Delegația Bisericii Ortodoxe a Greciei care a în­so­țit cinstitul odor în țara noastră a aterizat sâmbătă seara pe Aeroportul Internațional Iași, după ce în prima parte a zilei moaștele au fost depuse timp de șapte ore spre închinarea credincioșilor din Bu­curești, în baldachinul special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.

Delegația Mitropoliei de Corfu, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nectarie, a fost întâmpinată în Catedrala Mitropolitană din Iași de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan și de ierarhii, clericii și credincioșii care au participat la tradiționala procesiune „Calea Sfinților”, cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, pe străzile din Iași.

În continuare, după așezarea cinstitelor moaște în baldachinul din exterior, în Catedrala Mitropolitană a avut loc slujba Privegherii în cinstea Sfântului Ierarh Spiridon și a Sfântului Apostol Andrei. Ziua de 13 octombrie a fost înscrisă în calendarul ortodox ca sărbătoare a „Aducerii moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași”, în amintirea evenimentului din anul 1996, când Ocrotitorul României a fost adus în România, prin purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al României.

Bucurie și mărturisire în cetatea Iașilor, de ziua Sfintei Parascheva

Municipiul Iași a devenit în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, luni, 14 octombrie, cetatea Ortodoxiei românești. Peste o sută de mii de oameni veniți din întreaga lume s-au rugat în această perioadă și au adus prinos de mulțumire sfintei pentru toată binefacerea.

Sfânta Liturghie a fost oficiată, pe un podium special amenajat pe bulevardul Ștefan cel Mare, de către Înalt­prea­sfințitul Părinte Nectarie, Mitropolit de Corfu, Paxos și Insulele Diapontice, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan și alți 17 ierarhi ortodocși: Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltprea­sfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Nathanael, Mitropolit de Amantia, Înaltprea­sfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt­preasfinţitul Părinte
Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, Prea­sfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Nectarie a adresat miilor de credincioși un cuvânt de învățătură.

Sărbătoarea din acest an a fost marcată și printr-un moment festiv în care Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Teofan a oferit distincții pentru 17 clerici de la sate și orașe din Arhiepiscopia Iașilor, care au suferit în perioada epocii comuniste și au întâmpinat obstacole în timpul zidirii unor sfinte locașuri.

La final, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a mulţumit ierarhilor prezenţi, tuturor celor care au contribuit la organizarea evenimentelor, dar şi zecilor de mii de pelerini care au luat parte luni, dar și în celelalte zile la sărbătoarea Sfintei Ocrotitoare a Moldovei.

Raclele cu cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Ierarh Spiridon au rămas spre închinare în baldachinul din curtea Catedralei Mitropolitane până marți, 15 octombrie.

Putna – sărbătorirea împlinirii a 550 de ani de la sfinţirea mănăstirii

Cu binecuvântarea Înaltprea­sfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen, duminică, 1 septembrie, la Mănăstirea Putna a fost sărbătorită împlinirea celor 550 de ani de la sfinţirea mănăstirii.

Putna, primul sfânt locaş ctitorit de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a fost sfinţită duminică, 3 septembrie 1469. Încă de la zidire, mănăstirea a fost menită să fie necropolă pentru voievod şi familia sa.

Sărbătoarea aniversară a început sâmbătă, 31 august, la ora 9:00, când, din muzeul mănăstirii, au fost aduse şi depuse pe mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare: fragmentul păstrat până azi din paltinul aflat pe locul unde s-a construit altarul mănăstirii, candela de ceramică ce s-a aflat la temelia mănăstirii şi coroana reconstituită a Voievodului. Sâmbătă seara, la ora 19:00, a avut loc slujba Privegherii, la care a slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, împreună cu părinţii clerici ai mănăstirii.

Duminică, 1 septembrie, începând cu ora 9:00, la altarul de vară din incinta mănăstirii a fost slujită Sfânta Liturghie arhierească. Alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim au fost 43 de preoţi şi diaconi, dintre care 36 de clerici cu metania din Putna, mulţi dintre aceştia venind din mănăstirile sau centrele eparhiale unde au fost trimişi cu ascultare în ultimele decenii. Doi dintre părinţii mănăstirii au fost hirotoniţi întru diacon, respectiv întru preot. Răspunsurile au fost date de Grupul psaltic „Eustatie Protopsaltul” al mănăstirii şi de corul Bisericii „Sfântul Ilie” din Târgu Neamţ, preot paroh Vasile Ionesi, dirijat de Mariana Cojocaru, aflat în pelerinaj la mănăstire. La chinonic, aceştia au cântat câteva pricesne.

Un moment cu totul special l-a constituit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Mănăstirea Putna – 550 de ani înălţaţi la cer şi dăruiţi
Preasfintei Treimi”. Mesajul a fost citit de Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim.

În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim a vorbit despre bucuria de a sluji la Putna, despre nobleţea ortodocşilor şi a dat glas şi aici, la mormântul celui mai mare român, îndemnului pe care îl adresează românilor din diasporă de a se întoarce în ţară: „Mă bucur foarte mult că Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen m-a chemat să slujesc la împlinirea a 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna. Vă mărturisesc că nu am mai slujit demult o asemenea Liturghie atât de liniştită şi frumoasă. Cineva spunea frumos că Ortodoxia noastră este pentru aristocraţi. A fi ortodox înseamnă a fi un aristocrat, un nobil. Şi mai ales Sfânta Liturghie te înnobilează. Dacă am fi atenţi la Liturghie şi ne-am da seama ce înseamnă ea, viaţa noastră s-ar schimba mult.  Rugăciunea, Liturghia, postul, credinţa, împărtăşirea cu Sfintele Taine ne sfinţesc viaţa şi ne lărgesc inima încât să cuprindă în ea întreaga lume. […] Aş putea spune că aici, la Putna, Sfântul Ştefan se întoarce în mormânt şi ar vrea să revină pe pământ şi cred că prima lege pe care ar da-o ar fi să nu mai plece românii din ţară. Iar a doua: să oprească înstrăinarea bogăţiilor ţării. Biserica are datoria în primul rând să se roage pentru toţi românii, mai ales pentru cei plecaţi, aproape 7 milioane de români, ca să se întoarcă în ţară”.

După Sfânta Liturghie, a urmat un recital de muzică şi poezie intitulat „La 550 de ani de la sfinţirea Maicii îndurătoare – Putna”, susţinut de Grupul vocal tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.

 

Liturghia mulţumirii şi a recunoştinţei nu a încetat niciodată la Putna

La sfârşit, părintele stareţ al mănăstirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, a mulţumit Părintelui Patriarh pentru cuvântul de mângâiere, Înaltpreasfinţitului Părinte Serafim pentru slujire şi Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen pentru binecuvântarea sărbătoririi. A lansat DVD-ul cu filmul documentar „Mănăstirea Putna. Epoca ştefaniană”, prima parte din cele două filme pe care, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh, TRINITAS TV le realizează în acest an despre Mănăstirea Putna, şi volumul „De veghe în casa Măriei Sale. File de Pateric de la Mănăstirea Putna”, ediţia a doua, care înmănunchează portretele vieţuitorilor aleşi ai mănăstirii de peste veacuri, tipărit cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În continuare, părintele stareţ a vorbit despre momentul sfinţirii din 1469 şi despre Mitropolitul Teoctist, cel care a săvârşit slujba de sfinţire şi cel care i-a fost sfetnic de nădejde Sfântului Ştefan.

Mănăstirea Putna – 550 de ani înălţaţi la cer şi dăruiţi Preasfintei Treimi

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis cu prilejul sărbătoririi a 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna (3 septembrie 1469), duminică, 1 septembrie 2019

 

În ziua a treia din luna septembrie a anului 1469, a fost sfinţită Mănăstirea Putna, prima ctitorie a slăvitului Voievod Ştefan cel Mare.

Deci, în anul acesta (2019) se împlinesc 550 de ani de existenţă a acestui măreţ așezământ de cult şi de cultură românească. 550 de ani de rugăciune şi de veghe, de osteneală şi de sfinţire a vieţii monahilor şi a credincioşilor pelerini, de luminare a celor vii şi de pomenire a celor adormiţi în Domnul!

Îmbinând cultul şi cultura, această mănăstire a avut, de-a lungul timpului, şcoli de miniaturişti, de caligrafi şi de pictori renumiţi.

În 550 de ani de existenţă, Mănăstirea Putna a cunoscut vremuri de bucurie şi vremuri de suferinţă. Din porunca Sfântului Voievod, mănăstirea a fost pictată în interior şi în exterior. De asemenea, ea a primit din partea ctitorului danii şi moşii pentru a dăinui peste timp, mai ales după trecerea ctitorului la viaţa veşnică, fapt care s-a petrecut în ziua de 2 iulie 1504. De atunci, mormântul domnitorului din biserică devine loc de pioasă cinstire a sa şi simbol al unităţii de credinţă şi de neam.

Mai târziu, însă, mănăstirea suferă multe pagube din cauza cutremurelor şi a năvălirii turcilor şi tătarilor, care au jefuit-o ori au incendiat-o. Din cauza aceasta, între anii 1653 şi 1662, biserica mănăstirii este rezidită din temelii de către domnitorii Moldovei Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan şi Istrate Dabija. Apoi, în 1691, ostaşii regelui polon Ioan Sobieski incendiază şi jefuiesc mănăstirea. În secolul următor, după luptele dintre ruşi, turci şi tătari desfăşurate pe teritoriul Moldovei, ruşii jefuiesc mănăstirea.

Însă, între anii 1756 şi1760, prin grija Mitropolitului Iacob Putneanul, se desfăşoară ample lucrări de restaurare a mănăstirii, la care au contribuit unii boieri din Moldova şi din Ţara Românească.

În anul 1775, nordul Moldovei intră în componenţa Imperiului Austriac şi va purta numele de Bucovina (Ţara Fagilor). Toate mănăstirile sunt închise, cu excepţia a trei mănăstiri: Putna, Suceviţa şi Dragomirna, iar numărul monahilor este redus la 25 pentru fiecare mănăstire. Moşiile mănăstirilor au fost reunite în Fondul Bisericesc al Bucovinei. Cu sprijinul acestui Fond Bisericesc, la Mănăstirea Putna se desfăşoară lucrări de reconstrucţie şi extindere între anii 1852-1856, iar în anul 1882 este construit actualul turn-clopotniţă.

În anul 1871, în zilele de 14-16 august, au avut loc la Mănăstirea Putna prima serbare a românilor din toate provinciile româneşti şi primul congres al studenţilor români, la care s-a discutat despre necesitatea unirii tuturor românilor. La serbarea organizată la Mănăstirea Putna de către Mihai Eminescu şi Ioan Slavici, au participat 3.000 de studenţi români. Mihai Eminescu a numit Mănăstirea Putna „Ierusalimul neamului românesc”, adică un loc sfânt care cheamă pe toţi românii la unitate de credinţă şi de neam.

În anii 1901-1902, Mănăstirea Putna a fost restaurată, iar în anul 1904 are loc aici comemorarea a 400 de ani de la trecerea la viaţa veşnică a Domnitorului Ştefan cel Mare.

În anul 1911, a fost amenajat aici primul muzeu având ca exponate odoare ale mănăstirii, iar în anul 1925, unele dintre aceste odoare au fost expuse la Paris, în cadrul unei Expoziţii de artă românească veche şi nouă. Câteva broderii de mare valoare din muzeul Mănăstirii Putna au fost expuse şi anul acesta, 2019, la Muzeul Luvru din Paris, în cadrul Expoziţiei „Broderii liturgice de tradiție bizantină din România”.

În pofida multor restricţii, în timpul comunismului, Mănăstirea Putna a fost pentru mulţi vizitatori o şcoală de evlavie creştină şi de patriotism românesc, prin înţelepciunea şi curajul unor părinţi monahi care erau ghizii mănăstirii.

Între anii 1982 şi 1988, în plin regim comunist, harnicul Mitropolit Teoctist al Moldovei şi Sucevei (viitorul Patriarh al României) a construit în incinta mănăstirii impunătoarea „Casă domnească” pe locul Casei ştefaniene, cu sprijinul financiar al Arhiepiscopiei Iaşilor şi al Mănăstirii Putna.

La doi ani şi jumătate după căderea regimului comunist, în ziua de 2 iulie 1992, a avut loc un eveniment de o solemnitate şi o bucurie deosebită, şi anume: proclamarea canonizării Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, înscris în rândul sfinţilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa de lucru din 19-20 iunie 1992.

Un moment asemănător a avut loc în ziua de 14 mai 2017, când a fost proclamată canonizarea Sfinţilor Putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul şi ucenicii săi: Cuvioşii Părinţi Sila, Paisie şi Natan, solemnitate organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen şi cu osârdia părintelui stareţ, arhimandritul Melchisedec Velnic.

Bogatele activităţi liturgice, culturale şi patriotice, organizate sistematic în ultimul timp de această sfântă mănăstire, ne arată că Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost, atât în vremuri bune, cât şi în vremuri grele, o candelă vie a unităţii de credinţă şi neam a poporului român.

Binecuvântează, Doamne, sufletele ctitorilor, binefăcătorilor, slujitorilor şi închinătorilor acestei mănăstiri, care s-au rugat aici de-a lungul veacurilor!

Binecuvântează, Doamne, cu pace şi bucurie, pe toţi cei prezenţi în aceste zile la Mănăstirea Putna, spre a prăznui împlinirea a 550 de ani de la sfinţirea acesteia; 550 de ani înăl­ţaţi la cer şi dăruiţi Preasfintei Treimi ca ofrandă a credinţei şi iubirii poporului român purtător de Cruce şi de Înviere de-a lungul veacurilor!

 

Cu aleasă preţuire şi părinteşti binecuvântări,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

„Colocviile Putnei”, ediția a XXIII-a

În perioada 8-11 septembrie 2019, la mănăstirile Putna și Dragomirna din județul Suceava a avut loc ediția a XXIII-a a Simpozionului internațional de istorie „Colocviile Putnei”. În cadrul evenimentului academic de prestigiu organizat de Centrul de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” au fost lansate ultimele două numere ale publicației „Analele Putnei”.

 

Cu binecuvântarea Înaltprea­sfin­țitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, lucrările au fost deschise duminică prin săvârșirea slujbei de Te Deum în biserica voievodală a Mănăstirii Putna de către arhim. Melchisedec Velnic, starețul așezământului monahal. În continuare, în Sala Mare a Casei Domnești, Ștefan S. Gorovei, preșe­dintele Centrului de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna, a vorbit despre rostul și misiunea istoricului. Primele comunicări știin­țifice au aparținut unor oaspeți din străinătate: prof. Ivan Biliarsky, de la Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Științe („The Holy Women in the Works of Patriarch Euthymius of Tarnovgrade”), și Alice Isabella Sullivan, postdoctorand în Istoria Artei la University of Michigan, Ann Arbor („Tradiţii artistice bizantine în broderiile moldoveneşti”).

Una din zilele evenimentului s-a desfășurat la Mănăstirea Dragomirna, fiind deschisă de stareța așezământului monahal, stavrofora Maria Magdalena Gherghina („Tezaurul de legende şi poveşti al Mănăstirii Dragomirna”). Ovidiu Olar, cercetător la Institutul „Nicolae Iorga”, a prezentat „Un manuscris necunoscut al «şcolii» lui Crimca păstrat la Sinai”). Au urmat două referate transmise prin cores­pondență de pr. George Palade („Manuscrisele înstrăinate ale Mitropolitului Anastasie Crimca. Psaltirea nr. 109 de la Biblioteca Muzeului de Istorie din Moscova”) și de prof. Boyka Mircheva, de la Universitatea „Sf. Clement de Ohrida” de la Sofia, Bulgaria („Mitropolitul Anastasie Crimca şi literatura şi cultura medievală bulgară”). Ştefan S. Gorovei a vorbit despre stadiul cercetărilor proiectului „Spre o monografie Anastasie Crimca. Trepte, piedici şi capcane”.

După primele comunicări, toți cei prezenți au luat parte în biserica Mănăstirii Dragomirna la Parastasul pentru ctitorii așezământului monahal, în frunte cu Mitropolitul Anastasie Crimca și voievodul Miron Barnovschi. În cadrul slujbei au fost pomeniți arheologii Gheorghe și Cristina Cantacuzino, care au întreprins cercetări arheologice la Mănăstirea Dragomirna și au trecut la Domnul în luna iulie a acestui an în urma unui tragic accident, precum și reputatul istoric Dumitru Năstase.

Concluziile ediției a XXIII-a a „Colocviilor Putnei” au fost formulate de prof. Ștefan S. Gorovei, care a punctat calitatea științifică a referatelor susținute, precum și noutatea pe care unele au adus-o în domeniul cercetării. În încheiere, arhim. stareț Melchisedec Velnic a subliniat importanța organizării acestui simpozion la împlinirea a 550 de ani de la sfințirea bisericii voievodale a Mănăstirii Putna.

Aniversare în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului

Numeroși credincioși au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de șase ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în Catedrala Arhiepiscopală din Roman, duminică, 13 octombrie, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la ridicarea Episcopiei Romanului și Bacăului la rangul de Arhiepiscopie. Din soborul de ierarhi au făcut parte Înaltprea­sfin­țitul Părinte Lau­rențiu, Mitropolitul Ardealului; Înaltprea­sfin­țitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei; Înalt­prea­sfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Ro­manului și Bacăului; Preasfin­ți­tul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți; Prea­sfințitul Părinte Calinic Boto­șăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Prea­sfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele Ciprian Ignat, secretar eparhial, a dat citire hrisovului alcătuit în mod special pentru acest moment omagial, care consemnează, în rezumat, împlinirile din ultimul deceniu de la ridicarea în rang a Eparhiei Romanului și Bacăului.

După citirea hrisovului, a fost săvârșită sluba de Te Deum de către Preasfințitul Părinte Emilian Cri­șanul. La final, ierarhul a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat ierarhului locului și poporului binecredincios din Eparhia Romanului și Bacăului la acest moment aniversar.

10 ani de rodiri întru binecuvântată slujire

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis cu prilejul împlinirii a 10 ani de la ridicarea la rangul de Arhiepiscopie a Eparhiei Romanului şi Bacăului, Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.

 

Străvechea Episcopie a Romanului a păstrat neștirbită moștenirea spirituală pe care vrednicii ei ierarhi au plămădit-o și apoi au cultivat-o în inimile fiilor și fiicelor duhovnicești de-a lungul a şase veacuri de existență. Șirul neîntrerupt al ierarhilor este mărturia neîndoielnică a conti­nuității ființării Ortodoxiei în acest ținut moldav și a existenței unei vieți culturale și religioase active.

În zilele de 18-19 iunie 2009, la propunerea noastră, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat o hotărâre istorică, după peste 600 de ani de existență a Episcopiei Romanului, şi anume ridicarea acesteia la rangul de Arhiepiscopie. Titulatura iniţială, Arhiepiscopia Romanului, a fost completată, la propunerea noastră, cu adăugarea numelui municipiului Bacău, rezultând titulatura actuală, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului. În ziua de 13 septembrie 2009, la Roman, am proclamat oficial ridicarea acestei eparhii la rang de Arhiepiscopie, în prezenţa multor ierarhi, clerici, monahi şi credincioşi mireni, dar şi în prezenţa autorităţilor locale şi a reprezentanţilor multor instituţii culturale şi sociale. A fost o zi mare şi sfântă, solemnă şi demnă, un act de dreptate şi de vrednicie pentru o venerabilă episcopie cu o existenţă istorică de peste şase secole.

Anul acesta, la 13 septembrie 2019, s-au împlinit 10 ani de la evenimentul proclamării noului rang al eparhiei moldave, timp în care activitățile Arhiepiscopiei s-au intensificat şi multiplicat. Din rapoartele anuale pe care Centrul eparhial de la Roman le-a transmis Cancelariei Sfântului Sinod, în acest ultim deceniu, cunoaştem activitățile multiple ale Întâistătătorului acestei eparhii și ale colaboratorilor săi. Aceste activităţi pot fi exemplificate astfel: numărul mare de biserici construite, așezămintele social-caritabile și cultural-catehetice inaugurate, serviciile socio-medicale oferite diferitelor categorii de vârstă prin intermediul ONG-urilor eparhiale, editarea a numeroase cărți și reviste religioase, grija față de tineri prin inițierea de programe de prevenție a abandonului școlar și de încurajare a excelenței în învățământ, efortul depus pentru realizarea lucrărilor de restaurare a multor locaşuri de cult și continuarea înălțării bisericilor mari din orașele eparhiei, promovarea spiritualității monahale și a pelerinajelor în eparhie şi în afara acesteia, precum şi alte activităţi pastorale şi sociale.

Toate aceste realizări sunt, mai ales, rodul străduinței Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioachim de a transmite în forme concrete cuvântul Evangheliei într-o societate din ce în ce mai desacralizată. Astfel, se constată că cinstea acordată acestei eparhii, în anul 2009, prin ridicarea ei la rangul de Arhiepiscopie, a constituit un imbold pentru mai multă slujire a Bisericii Ortodoxe Române şi a poporului român.

Apreciem, totodată, și faptul că astăzi, 13 octombrie 2019, în ajunul marii sărbători închinate Preacuvioasei maicii noastre Parascheva, ocrotitoarea Catedralei Arhiepiscopale şi a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, sunt organizate activități multiple, prin care se evidenţiază rodirile binecuvântate ale Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului din ultimul deceniu.

Pentru toate aceste osteneli și împliniri, felicităm în mod deosebit pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioachim al Romanului şi Bacăului, pe toţi clericii, vieţuitorii mănăstirilor şi credincioşii acestei Arhiepiscopii, dar şi pe toţi cei prezenţi la acest eveniment aniversar.

Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor în toată fapta cea bună, întru mulţi şi fericiţi ani!

Cu preţuire şi părintească binecuvântare,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Prima sinaxă a stareților și starețelor din eparhiile Mitropoliei Ardealului

La Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureșului, județul Harghita, a avut loc marți, 10 septembrie, prima sinaxă a exarhilor, stareților și starețelor așezămintelor monahale din cele cinci eparhii ale Mitropoliei Ardealului. Lucrările au fost prezidate de Înalt­preasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului.

 

La sinaxă au fost prezenți și episcopii sufragani Mitropoliei Ardealului: Înalt­prea­sfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Prea­sfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, și Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei. De asemenea, a fost prezent și Prea­sfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Sinaxa a avut teme de discuție actuale pentru viața monahală din Mitropolia Ardealului și pentru misiunea la care sunt che­mați monahii și monahiile din cele cinci eparhii. Stareții și starețele prezenți la sinaxă au avut posibilitatea să se roage împreună la Sfânta Liturghie, iar apoi să participe la discuțiile din cadrul întâlnirii.

În cuvântul de binecuvântare, Părintele Mitropolit Laurențiu a vorbit monahilor prezenți despre vocația aparte de care se bucură viețuitorii așe­zămintelor monahale și despre misiunea lor de a fi duhovnici și îndrumători spirituali pentru oamenii care vin să se roage în mănăstirile și schiturile din Mitropolia Ardealului.

„Monahii și monahiile sunt ostași în oastea lui Hristos și de aceea poartă acest costum militar-spiritual, dar mai ales poartă o vocație specială. Am dorit ca de la sinaxele făcute de fiecare în eparhiile noastre să facem și o sinaxă pe Mitropolia Ardealului, pentru că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să se facă aceste întâlniri și pe mitropolii.

Mitropolia este o unitate spirituală și administrativă în care legătura dintre ierarhi se face mult mai bine decât la întâlnirile la Sfântul Sinod și am dori ca în misiunea noastră să ne fiți alături. Bogăția unei eparhii constă în numărul de mănăstiri și mai ales în valoarea vocațională. Avem nădejdea că Dumnezeu și Maica Domnului, care ocrotește toate mănăstirile noastre, vor rândui să vină la mănăstirile noastre oameni care simt această vocație. Ne dorim ca toți să fim într-o unitate de rugăciune”, a subliniat ierarhul.

În cadrul sinaxei au fost discutate și problemele cu care se confruntă exarhatele eparhiale, mănăstirile și schiturile din eparhiile Mitropoliei Ardealului.

25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei

Cu prilejul sărbătoririi a 25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, în perioada 26 septembrie – 2 octombrie, la Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Covasna și Izvoru Mureșului, au fost organizate manifestări de cultură și spiritualitate românească grupate sub genericul „Zilele culturii românești din județele Covasna și Harghita“.

 

În zilele de 26-27 septembrie, la Hotel Bradu din Covasna a avut loc Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ediţia a XXV-a. Lucrările sesiunii s-au des­fășurat în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române, și a Asociației Ștefadina, din Bucu­rești, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Asociația GRIT Covasna și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.

La sesiune au participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, stu­denți, din peste 30 de localități, din întreaga țară. Cu această ocazie a fost prezentată expoziţia foto-documentară „Contribuția în­vă­țământului confesional românesc din Trei Scaune la Marea Unire”, organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și a fost prezentat filmul documentar „Tabla Butii – 1916. Marile bătălii ale Primului Război Mondial în Carpații de Curbură – teledetecție și arheologie aeriană”, realizat de Muzeul Național al Car­paților Răsăriteni. Sesiunea s-a desfășurat în plen și pe secțiuni. După prezentarea comunicărilor în plen, au fost lansate și prezentate peste 15 volume de istorie, etnografie, muzeologie, eseuri, poezii, memorialistică etc.

Sâmbătă, 28 septembrie, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și la Muzeul Spiri­tualității Ro­mânești, de la Catedrala Ortodoxă, Paraclis Episcopal din Sfântu Gheorghe, s-a desfășurat simpozionul și s-a vernisat expoziția cu tema „Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei – 25 de ani în slujba culturii și spiritualității românești din sud-estul Transilvaniei”, manifestări organizate în parteneriat cu Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” și Centrul European de Studii Covasna-Har­ghita, cofi­nanțate de Consiliul Județean Covasna și Consiliul Local Sfântu Gheorghe.

Marți, 1 octombrie, la Catedrala Episcopală „Acoperământul Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae” din municipiul Miercurea Ciuc, a fost oficiată de către Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, împreună cu un sobor de ierarhi și preoți, Sfânta Liturghie ocazionată de hramul catedralei.

Miercuri, 2 octombrie, la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureșului a avut loc simpozionul cu tema „Episcopia Covasnei și Harghitei – 25 de ani de la înființare”. În cadrul simpozionului au fost prezentate mesajele ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române și ale perso­nalităților vieții publice naționale și locale, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființarea Eparhiei Covasnei și Harghitei, și peste 30 de comunicări științifice, care au abordat probleme precum: „Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, factor catalizator pentru întărirea credinței în Dumnezeu a românilor din sud-estul Transilvaniei, pentru păstrarea și dezvoltarea tra­dițiilor și a patrimoniului cultural strămoșesc”; „Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, instituție divino-umană, cu rol hotărâtor în asigurarea dăinuirii şi afirmării spiritualităţii ortodoxe şi identităţii româneşti în mediul multietnic şi pluriconfesional din Arcul Intracarpatic”; „Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (1994-2019) – 25 ani de la înfiinţare” etc.

Au fost prezentate comunicări referitoare la păstorirea rodnică a celor doi ierarhi: Înaltprea­sfințitul Ioan, azi Mitropolit al Banatului, și Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, relația eparhiei cu autoritățile publice centrale și locale, cu instituțiile și asociațiile culturale, cu unitățile de învă­țământ și cu societatea civilă, cu parteneri statornici din întreaga țară, oferindu-se, astfel, o imagine de ansamblu asupra parcursului istoric al eparhiei – în primul sfert de veac al exis­tenței sale. În cadrul simpozionului a fost vernisată expoziția documentară „Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei – 25 de ani în slujba comunității ro­mânești din sud-estul Transilvaniei”, și prezentat filmul documentar „File din istoria Eparhiei Covasnei și Harghitei”, realizat cu sprijinul Arhivei Televiziunii Române.

În final, a avut loc lansarea volumului „Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita”, ediția a II-a, revăzută și adăugită de Ioan Lăcătușu și Erich Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea Prea­sfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului.

O eparhie tânără şi dinamică, într-o străveche vatră românească. Un sfert de veac de la inaugurarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române la împlinirea a 25 de ani de la inaugurarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei.

 

Episcopia Covasnei și Harghitei sărbătorește anul acesta, 2019, împlinirea a 25 de ani de existență (1994). O eparhie tânără, situată aproape în inima României, cu un teritoriul canonic ce poartă pecețile unei istorii străvechi, având o contribuție semnificativă în formarea poporului român.

Bogate mărturii literare și arheologice atestă faptul că în aceste ținuturi daco-romane, care au cunoscut creștinismul încă din secolul IV, s-au dezvoltat de timpuriu vechi organizări bisericești românești, care, însă, după cucerirea Transilvaniei de către unguri, în secolele XI-XIII, au avut o evoluție politică vitregă, prea puțin favorabilă românilor ortodocși.

Din cauza acestor schimbări, precum și a politicii ulterioare de oprimare și deznaționalizare a românilor ortodocși, de prozelitismul practicat de confesiunile romano-catolică şi reformată, vorbitoare de limbă maghiară, populația românească de credinţă creștin-ortodoxă din acest spațiu a devenit cu timpul minoritară.

În timpul regimului comunist ateu (1945-1989), Biserica Ortodoxă Română şi celelalte culte au fost treptat înlăturate din viaţa societății.

În anul 1948, a fost eliminat învățământul religios din școli, au fost interzise slujbele religioase în instituții publice, au fost suprimate multe periodice bisericești ale eparhiilor, au fost desființate multe școli teologice, a fost interzisă catehizarea tineretului, peste o mie de preoți ortodocși (la care s-au adăugat și clerici romano-catolici, greco-catolici și protestanți) au fost arestați, aruncați în închisori, trimiși la muncă silnică sau deportați.

Începând cu anul 1959, au fost desființate zeci de schituri și mănăstiri ortodoxe, sute de călugări și călugărițe au fost scoși din ele în mod brutal, au fost confiscate sute de proprietăți, iar mai târziu, în Bucureşti au fost demolate zeci de locașuri de închinare sub pretextul sistematizării.

În timpul regimului comunist, toate cultele, dar mai ales Biserica Ortodoxă Română, au fost supravegheate şi controlate de stat.

După căderea regimului comunist, în decembrie 1989, Biserica Ortodoxă Română a folosit libertatea de a se organiza şi activa conform vocației şi misiunii sale, de-a fi prezentă în viaţa poporului român.

În acest context, s-a considerat ca fiind necesară înființarea unei noi episcopii, care să fie sensibilă la nevoile şi dificultățile pastorale ale românilor ortodocși din acest spațiu, marcat de pluralism etnic şi religios, în care românii sunt minoritari.

Totodată, noua episcopie avea ca vocaţie să cheme oamenii la reconciliere şi convieţuire paşnică, la solidaritate şi cooperare pentru binele comun.

Astfel, în ședința din 23-24 martie 1994, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pe baza propunerilor Adunărilor eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului şi Episcopiei de Alba Iulia, a hotărât înființarea şi organizarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei.

În data de 25 septembrie 1994, considerată ca începutul efectiv al eparhiei, Preasfinţitul Părinte Ioan Selejan, astăzi Mitropolitul Banatului, a fost întronizat ca fiind primul Episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu, în prezenţa Patriarhului Partenie al Alexandriei, precum şi a multor ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Preasfinţitul Părinte Episcop Ioan Selejan a păstorit, în perioada 1994-2014, cu multă înţelepciune şi râvnă duhovnicească, Episcopia Covasnei şi Harghitei pe care a ctitorit-o şi a consolidat-o prin creşterea numărului unităţilor bisericeşti (parohii şi mănăstiri), prin edificarea de noi locaşuri de cult şi restaurarea celor vechi, prin intensificarea vieţii parohiale şi monahale, a activităţii educative, cultural-religioase şi editoriale, cu profund accent patriotic românesc, dar şi cu deschidere pentru cooperare interreligioasă.

Apoi, începând cu data de 15 februarie 2015, Preasfinţitul Părinte Andrei Moldovan a fost investit ca părinte şi păstor duhovnicesc al clerului şi credincioşilor din Episcopia Covasnei şi Harghitei, lucrând de atunci „cu timp şi fără timp”, împreună cu clerul şi cu toate unitățile şi instituţiile bisericeşti din eparhie, pentru întărirea credinţei şi a comuniunii eclesiale, pentru promovarea misiunii pastorale şi a vieţii duhovniceşti şi culturale.

Aceste activităţi contribuie la cultivarea conştiinţei unităţii, spiritualităţii şi demnităţii româneşti.

Împlinirea a 25 de ani de la înființarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei este un prilej deosebit de a mulțumi cu evlavie lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra acestei eparhii în această perioadă și de a pomeni cu recunoștință şi prețuire pe toți cei care au contribuit ca aceste daruri să fie roditoare, cler şi popor, păstori şi păstoriți, părinți şi fii duhovnicești, frați şi surori în Hristos-Domnul.

Acum, la ceas aniversar, adresăm felicitări şi părintești binecuvântări Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, colaboratorilor săi de la Centrul eparhial, clerului, monahilor şi monahiilor, precum şi tuturor credincioşilor acestei eparhii!

Cu părintească binecuvântare şi frăţească dragoste în Hristos,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Simpozion dedicat dialogului dintre teologie, filosofie și știință la Cluj-Napoca

Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a găzduit, în perioada 17-20 octombrie, a VII-a ediție a Simpozionului național interdisciplinar dedicat dialogului dintre teologie, filosofie și știință, cu tema „Ordinea fundamentală a universului și ideologiile relativiste actuale. Repere ale Tradiției iudeo-creș­tine valorificate în dialogul dintre teologie, filosofie și știință”. Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc joi, 17 octombrie, în Aula Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, fiind precedată de o slujbă de Te Deum, săvârșită în capela facultății, în prezența Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, și a celorlalți participanți la simpozion.

 

Cuvântul de deschidere a fost rostit de părintele prof. dr. Vasile Stanciu, decanul instituției de învățământ teologic clujean, care, în calitate de gazdă, și-a exprimat bucuria organizării celei de-a VII-a ediții a simpozionului dedicat dialogului dintre teologie, filosofie și știință la Cluj-Napoca.

Cu prilejul acestui eveniment, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj, intitulat „Iisus Hristos, Lumina lumii și Rațiunea creatoare a raționalității universului”, care a fost citit de către conf. dr. Adrian Lemeni, directorul Școlii doctorale a Facultății de Teologie Ortodoxă din București.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a adresat celor prezenți un cuvânt de bun venit, arătând că „între cult și cultură și între religie și știință este o legătură puternică”. Totodată, ierarhul a felicitat organizatorii și pe toți cei implicați în desfășurarea manifestării științifice interdisciplinare. Lucrările simpozionului s-au desfășurat în Aula Magna a Universităţii „Babeş-Bolyai”, precum şi la Facultatea de Teologie clujeană.

Printre cei care au susținut conferinţe în cadrul simpozionului s-au aflat acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi rectorul UBB, pr. dr. Iosif Bena, Institut de Physique Théorique, CEA Saclay, Franţa, prof. dr. Costea Munteanu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, conf. dr. Adrian Lemeni, Universitatea din Bucureşti, arhid. lect. dr. Adrian Sorin Mihalache, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pr. dr. Răzvan Ionescu, Centrul Ortodox de Cercetare „Dumitru Stăniloae”, Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, Paris, acad. prof. Octavian Popescu, decanul Facultății de Biologie și Geologie din Cluj-Napoca, acad. prof. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie ş.a. Simpozionul s-a desfășurat prin colaborarea dintre Universitatea din București, prin Centrul de Dialog și Cercetare în Teologie, Filosofie și Știință, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prin Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie și Știință, și Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Iisus Hristos, Lumina lumii și Rațiunea creatoare a raționalității universului

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la ediția a VII-a a Simpozionului național cu privire la dialogul dintre teologie, filosofie și știință, cu tema „Ordinea fundamentală a universului și ideologiile relativiste actuale. Repere ale Tradiției iudeo-creștine valorificate în dialogul dintre teologie, filosofie și știință”.

 

În contextul societății informaționale de astăzi, implicațiile rezultatelor cercetării științifice din diferite domenii sunt tot mai pronunțate și vizibile, inclusiv pentru publicul larg. Autoritatea științei nu este considerabilă doar în plan epistemologic, ci mai ales prin aplicațiile practice ale rezultatelor științifice, viața în plan personal și comunitar a omului de astăzi fiind influențată semnificativ la nivelul existenței cotidiene de științele și tehnologiile contemporane. Într-un asemenea cadru, familiarizarea cu tendințele actuale din diferite arii de cercetare știin­țifică și înțelegerea semnifica­țiilor unor rezultate relevante din știință reprezintă un argument considerabil pentru a da o mărturie despre specificitatea credinței într-o societate cu o mentalitate structurată tot mai mult de logica încrederii doar în propriile puteri, de încrederea exclusivă în forța științei și a aplicațiilor sale tehnologice. A mărturisi Adevărul Evangheliei despre Univers şi despre vocaţia omului în societatea informațio­nală de astăzi presupune curajul de a nu deveni prizonierii unor opinii impuse ideologic prin mediile tehnologice actuale, în care există riscul cultivării echivalenței dintre informație și cunoaștere. A fi co­nectat la surse de informații, a fi updatat cu ultimele achiziții în plan informațional nu înseamnă în mod necesar dobândirea unei cunoașteri care vizează esența şi integralitatea realității cercetate, întrucât infor­mația succesivă reprezintă ceva parțial și relativ, adică o etapă într-un demers epistemologic.

Din nefericire, la nivelul opiniei publice, adesea se întâlnește o percepție eronată cu privire la relația dintre credință și rațiune, dintre teologie și știință, ca fiind antagonice, desigur, o percepţie marcată de accente ideologice şi polemice. Atunci când ideologia confiscă și deturnează rezultate din știință, interpretându-le într-o cheie ideologică, se ajunge la o distorsionare a relaţiei dintre teologie și știință. În context internațional există numeroase demersuri și lucrări corelative relației dintre teologie, filosofie și știință. Ne bucurăm că și în contextul românesc, mai ales în ultimele două decenii, au fost realizate mai multe proiecte și activități menite să creeze și să cultive o conștiință a dialogului, articulată în domeniul relației dintre teologie, filosofie și știință. Printre acestea se numără organizarea unui Simpozion Național cu privire la dialogul dintre teologie, filosofie și știință, cu participarea unor profesori și cercetători reprezentativi din domeniile menționate.

Apreciem continuitatea organizării unui asemenea simpozion național și ne bucurăm că ediția a VII-a se desfășoară la Cluj-Napoca, întrucât cooperarea dintre Patriarhia Română, Universitatea din București și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași poate fi valorificată și în alte centre universitare. Totodată, ne exprimăm aprecierea pentru implicarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a Universității „Babeș-Bolyai” și a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca în organizarea ediției de anul acesta a simpozionului național. Aceste institu­ții, în cooperare cu Centrul de Dialog și Cercetare în Teologie, Filosofie și Știință al Universității din București și cu Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie și Știință din Iași, au făcut posibilă realizarea acestei ediții a simpozionului.

Tema ediției a VII-a a Simpozionului național cu privire la dialogul dintre teologie, filosofie și știință, intitulată „Ordinea fundamentală a universului și ideologiile relativiste actuale. Repere ale Tradiției iudeo-creștine valorificate în dialogul dintre teologie, filosofie și știință”, este de mare actualitate. Din perspectiva Tradiției Bisericii, raționalitatea profundă a lumii întemeiate prin Logosul dumnezeiesc exprimă faptul că fundamentele realității universului sunt date, nu construite sau inventate de om. Cercetările fundamentale din matematică, din fizica teoretică, precum și din alte arii ale cercetării evidențiază fundamentele realității, observân­du-se simetrii ale unei ordini profunde a lumii, manifestate printr-o ierarhie a creației și a existenței, imposibil de cuprins şi de exprimat printr-o logică autonomă, imanentă, de tip analist. Abordarea temei Simpozionului Național din perspectivă teologică, filosofică și științifică ar putea evidenția profunzimea și coerența gândirii simbolice (unificatoare), specifice Tra­diției biblice şi patristice, care ­subliniază constant relaţia tainică dintre creaţie şi Creator.

Mai multe cercetări din diferite domenii de vârf ale cercetării științifice actuale indică o ordine profundă, o raționalitate adâncă a lumii, o frumusețe a universului, acestea neputând fi exprimate și cuantificate exclusiv printr-o logică de tip analitic. Lumea este asumată ca taină și rațiunea intuitivă a omului contemplă rațiunile lumii, dezvoltându-se o atitudine de uimire în fața com­plexi­tății și ordinii creației. Această raportare este favorabilă deschiderii către perspectiva teologică ce afirmă asumarea lumii ca dar dumnezeiesc, ca limbaj nonverbal, simbolic, prin care omul este chemat să cultive comuniunea cu Dumnezeu, Creatorul universului, cu semenii și cu întregul univers. Tradiția patristică, în special Sfântul Maxim Mărturisitorul, îl indică pe om ca inel de legătură între Dumnezeu și lume, ca un preot al creației, chemat să sesizeze ordinea și frumusețea, dar și să le sporească prin viața și lucrările sale. Ordinea, diversitatea și frumusețea lumii devin un temei pentru cultivarea relației omului cu Dumnezeu, cu natura și cu semenii.

Părintele Dumitru Stăniloae sintetizează tradiția filocalică și patristică, arătând că rațiunea omului, transfigurată prin viață duhovnicească, a cultivării relației omului cu Dumnezeu Creatorul, poate contempla rațiunile lumii, sesizând ordinea ei profundă și raportându-le pe toate la Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Care este Rațiunea creatoare și împlinitoare a tuturor rațiunilor lumii. Dacă ne raportăm la realitățile materiale în mod egoist și posesiv, alipindu-ne exclusiv de cele limitate și trecătoare, pierdem libertatea cunoașterii reale a lumii. Însă, dacă ne împărtășim de expe­riența duhovnicească și liturgică a Bisericii, mintea dobândește o capacitate de a vedea sensurile și rațiunile dumnezeiești netrecătoare, lumea devenind un mediu de manifestare a luminii lui Hristos.

În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Lumea și viața din ea rămân ca un mediu posibil pentru a-L face pe Hristos străveziu; și prin ele se poate comunica omului, care crede în El, Lumina lumii, sensul ei. Pentru acel om Hristos devine lumină a lumii și a vieții, descoperind valoarea reală a lumii și a vieții în ea, dar numai pentru că Hristos aduce lumii și vieții omului în ea o valoare pe care nici lumea, nici omul nu o au în ele înseși, ci sunt doar capabile să o primească. (…) Pentru omul care L-a cunoscut pe Hristos ca Lumină a lumii, ca Adevăr din care sunt toate și spre care sunt duse toate, lumea (materială, n.n.) nu reprezintă ultimul adevăr, iar cei care consideră întunericul unei culturi atee drept lumină rămân într-o veșnică sărăcie sau moarte”1.

Avem convingerea că prin sesizarea raționalității profunde a universului, adică prin vederea rațio­nalității dumnezeiești a creației, nu doar că se dezvoltă o viziune unificatoare asupra universului, ci se intensifică și o relație de comuniune între oameni angajați onest în căutarea și mărturisirea adevărului profund al cercetării științifice, atât prin cunoașterea teologică și cercetarea științifică, dar și prin reflecția filosofică. În felul acesta, dialogul dintre teologie, filosofie și știință nu rămâne în sfera unei abordări obiective de tip impersonal, ci devine și expresia unor legături interpersonale, dobândind astfel trăsăturile unei lucrări comunionale, de adunare sintetică a demersurilor distincte. În această perspectivă, ediția a VII-a a Simpozionului național referitor la dialogul dintre teologie, filosofie și știință poate contribui și la întărirea conștiinței eclesiale și sociale în acest domeniu, cultivându-se astfel și dimensiunea creatoare, mărturisitoare și edificatoare a dialogului între instituții diferite, nu doar expunerea unor informații, chiar dacă acestea pot fi fascinante la nivel intelectual.

Apreciem tematica acestui simpozion național, îi felicităm pe organizatori și ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos să-i binecuvânteze pe toți participanții la lucrările acestuia, dăruindu-le bucuria cultivării unui dialog benefic între teologie, filosofie și știință.

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă:

  1. Pr. Dumitru Stăniloae, Iisus Hristos, Lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Ed. BASILICA, București, 2014, pp. 53 şi 79.

Binecuvântare la cimitirul românesc din Aletea, Ungaria

Joi, 12 septembrie 2019, la cimitirul românesc din Aletea (Elek), Ungaria, au fost binecuvântate lucrările efectuate aici în ultima vreme cu sprijinul primăriei din localitate. Acestea au constat în realizarea unui frumos pridvor din lemn, în continuarea capelei mortuare, a spațiului asfaltat și a aleilor din fața capelei și de la intrarea în cimitir, a unor instalații de irigat, dar și de iluminat, care se află în acest cimitir, în care își dorm somnul, în așteptarea învierii, românii care au trăit în această localitate, situată în apropiere de granița cu România și la 14 km de orașul Giula (Gyula).

La eveniment a participat Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, împreună cu părintele arhimandrit Calinic Covaci, consilierul administrativ-bisericesc al episcopiei, părintele protosinghel Visarion Tuderici, secretarul eparhial, părintele Alexandru Șereș, paroh la Aletea (Elek) și Crâstor (Sarkadkeresztúr), și arhidiaconul Emanuel Văduva de la Catedrala Episcopală din Giula, precum și reprezentanți ai autorităților locale și centrale.

După alocuțiunea primarului Pluhár László, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, împreună cu ceilalți clerici prezenți, a binecuvântat, prin ungere cu untdelemn sfințit și stropire cu agheasmă, capela și pridvorul de lemn care a fost ridicat în fața ei, și a rostit o rugăciune de pomenire. Toți cei prezenți la slujbă au fost invitați la o agapă comună, oferită din partea organizatorilor la cantina şcolii.

Biserici ortodoxe româneşti sfinţite în Norvegia, Italia, Canada şi Elveţia

Sfinţirea primei biserici ortodoxe
româneşti din Regatul Norvegiei

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a efectuat o vizită în Regatul Norvegiei, la invitația Preasfințitului Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Duminică, 22 septembrie 2019, Înaltpreasfinția Sa, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, și cu ierarhul locului, Prea­sfințitul Părinte Episcop Macarie, a sfințit prima biserică românească de pe pământ norvegian, în fiordul Haugesund. Locașul, construit în urmă cu o sută de ani, a fost achiziționat de parohia românească din localitate. Târnosirea bisericii a fost urmată de săvârșirea Sfintei Liturghii de către Mitropolitul Moldovei și Bucovinei împreună cu ceilalți ierarhi, înconjurați de un sobor de preoţi și diaconi români din Regatul Norvegiei. Răspunsurile la strană au fost date de către membrii Grupului bizantin „Anastasios” din Târgu Mureș.

În cuvântul de învățătură, Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a subliniat că biserica sfinţită trebuie să fie pentru românii ortodocși de aici o adevărată legătură cu Hristos, cu Biserica Sa, cu ţara şi, în acelaşi timp, corabie a călătoriei lor spre Împărăţia cerurilor. „Doar Biserica poate oferi creştinilor mijloacele prin care aceştia pot rezista cântecului sirenelor care îi cheamă spre obţinerea de averi, putere şi plăceri vătămătoare ale sufletului, împiedicându-i să sesizeze profunzimea lucrurilor, împiedicându-i să pescuiască la adânc”, a spus ierarhul. De asemenea, IPS Părinte Serafim a ţinut un cuvânt de învăţătură, iar la finalul slujbei, PS Macarie a oferit IPS Părinte Teofan Crucea Nordului pentru ierarhi, cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Europei de Nord. La rândul său, IPS Părinte Teofan a oferit părintelui paroh Crucea Moldavă şi un set de Sfinte Vase.

 

Sfințiri la biserici românești din Italia

Sâmbătă, 21 septembrie, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Ar­hiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a sfințit biserica Parohiei „Sfântul Grigorie Teologul” din Forli. În continuare, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie. La final, ierarhul l-a hirotesit întru iconom-stavrofor pe părintele paroh Florin Haniș și a oferit o gramată de mulțumire Consiliului și Comitetului parohial. La eveniment au participat Daniela Maria Dobre, consul general al României la Bologna, Monseniorul Livio Corazza, Episcop catolic de Forli-Bertinoro, și alți reprezen­tanți ai autorităților locale românești și italiene.

A doua zi, Comunitatea ortodoxă românească din San Giovanni Valdarno, Italia, ocrotită de către Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi, și-a prăznuit hramul. Cu această ocazie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Ar­hiereul-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. Ierarhul a sfințit noul iconostas al bisericii parohiale și a binecuvântat lucrările efectuate la înfrumusețarea locașului de cult. În semn de apreciere pentru lucrările realizate în cuprinsul parohiei, Preasfinția Sa a dăruit părintelui paroh Constantin Radu o diplomă de merit, iar Consiliului și Comitetului parohial le-a oferit o gramată de mulțu­mire.

 

Târnosire de biserică
românească în Canada

Enoriașii Parohiei „Sfântul Apostol Matei” și „Sfânta Mare Muceniță Hristina” din Ottawa, Canada, împreună cu credincioșii din Canada și SUA, au participat cu bucurie duhovnicească, sâmbătă, 21 septembrie, la slujba de sfințire a bisericii parohiale. Slujba de sfințire a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, împreună cu Prea­­sfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, înconjurați de un sobor de clerici din mai multe juris­dicții. După târnosirea sfântului locaș, a fost săvârșită Sfânta Liturghie. După slujbă, credincioșii au putut sã se închine în Sfântul Altar și să cinstească mai multe moaște care au fost aduse din Paraclisul episcopal. La final, credincioșii au participat la o agapă oferită de parohie.

 

Sfinţirea capelei unei mănăstiri
ortodoxe româneşti din Elveţia

Capela mănăstirii ortodoxe românești „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Les Sciernes d’Albeuve, cantonul Freiburg, Elveția, a fost sfințită sâmbătă, 28 septembrie.

Slujba de târnosire a Sfintei Mese și sfințirea întregului locaș prin ungere cu Sfântul și Marele Mir și stropire cu agheasmă, urmată de Sfânta Liturghie, au fost săvârșite de Înaltprea­sfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, împreună cu Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, și Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.

Obștea de maici a Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” își desfășoară activitatea într-o casă achiziționată, iar de curând a fost amenajată o capelă de artiști iconari români și dotată cu cele necesare cultului ortodox cu ajutor primit de la creștini români, dar și elvețieni, francezi, greci sau ruși.

Sfințirea locașului de cult a fost urmată de alte două momente importante: monahia Antonia Peleanu a fost hirotesită stareța mănăstirii, iar o persoană de confesiune catolică a fost primită la Ortodoxie prin Taina Mirungerii.

Binecuvântarea Consulatului General al României de la Haifa, Israel

Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, a binecuvântat, joi, 26 septembrie, sediul noului Consulat General al României de la Haifa, Israel, care este operațional începând din 1 octombrie.

La invitația lui Ion Mihai, consulul general al României în Haifa, părintele Teofil Anăstăsoaie a oficiat rânduiala Sfeș­taniei în clădirea în care funcțio­nează consulatul și a binecuvântat întreaga echipă care deservește noua secție consulară românească. La final, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte l-a felicitat pe noul consul, i-a urat succes și i-a dăruit o icoană pentru instituție.

„L-am felicitat pe noul consul general, Ion Mihai, pentru toată strădania depusă în deschiderea acestei instituții și i-am urat succes în misiunea diplomatică alături de întreaga echipă de colaboratori. I-am oferit, în semn de binecuvântare din partea Reprezentanței Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Ioan Iacob Românul, lucrată în sidef”, a spus arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, după cum informează basilica.ro.

A XX-a ediție a Congresului NEPSIS

În Arhipelagul Canare din Oceanul Atlantic a fost organizată cea de-a XX-a ediție a Congresului NEPSIS al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, în perioada 3-6 octombrie 2019. La ediția aniversară a evenimentului au participat peste 150 de tineri din Spania, Danemarca, Portugalia, Anglia, Irlanda, Franța, Elveția, Germania, Belgia, Italia și România, alături de tineri din Insulele Canare, se arată pe site-ul episcopia-italiei.com.

 

În mijlocul tinerilor s-au aflat patru ierarhi ai Sinodului acestei mitropolii din diasporă: Înalt­preasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; Prea­sfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; Prea­sfințitul Părinte Atanasie de
Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, și Prea­sfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.

Tinerii au avut posibilitatea să descopere frumusețile Insulelor Canare, apoi au participat la mai multe conferințe și ateliere, tema centrală a întâlnirii din acest an fiind problematica trăirii credinței într-o lume virtuală și digitalizată.

Alături de tinerii participanți, ­ierarhii și preoții români, au fost prezente și oficialități ale corpului ­diplomatic din România și Spania: Natalia Elena Intotero, ministru delegat pentru românii de pretutindeni; Gabriela Dancău, ambasadorul ­României în Regatul Spaniei; consulul Alina Elena Râmaru de la ­Consulatul onorific al României în Insulele Canare.

Congresul s-a încheiat duminică, 6 octombrie 2019, prin săvârșirea Sfintei Liturghii arhi­erești la care au participat cei peste 150 de tineri ai Frăției NEPSIS.

 

Întâlnirea tinerilor ortodocși români din Germania

În perioada 11-13 octombrie a avut loc, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a XII-a reuniune anuală a Asociației Tinerilor Ortodocși Români din Germania (ATORG). Întâlnirea a avut loc la Dresda şi a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.

La eveniment au fost invitaţi părintele prof. dr. Constantin Coman, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, şi dr. Sorin Lavric, director de programe interne al Uniunii Scriitorilor din România.

Un lucru inedit al ediției din acest an a fost împărțirea participanților pe grupe de vârstă, în așa fel încât toți să poată recepta mesajul duhovnicesc și subiectul conferinței pe măsura înțelegerii și preocupărilor specifice fiecăruia.

Preasfințitul Părinte Sofian Brașo­veanul a rostit cuvântul de început și le-a urat bun venit invitaților întâlnirii, explicând semnificaţia temei: „Discernământul și modalitățile de recuperare ale acestuia în spațiul religios, respectiv în spațiul credinței creștine ortodoxe”. Conferința a început cu discursul lui Sorin Lavric, care a prezentat atât situaţiile de viaţă care implică nevoia de a discerne, cât şi tipologiile umane rezultate în urma modului de discernere şi al aplicării sau nu a soluţiilor alese, dar şi palierele de viaţă în care omul trăieşte concomitent şi unde trebuie să facă continuu alegeri. A urmat prezentarea părintelui profesor Constantin Coman, care a vorbit despre sensul și importanța acordată de Sfinții Părinți verbului „a discerne”. „Teologia ortodoxă actuală poate cădea în capcana unui discurs care să ignore partea antropologică, a concreteții vieții duhovnicești, în care omul este lăsat să dea răspunsuri greutăților și ispitelor de zi cu zi. Creștinul trebuie să știe să se lupte cu egoismul propriu, cu tendința de a se mări pe sine, dar puterea de a învinge o dobândește doar dacă-și deschide total sufletul voii dumnezeiești”, a spus părintele profesor.

Partea a doua a zilei a fost consacrată discuțiilor pe cinci grupe, tinerii arătându-și interesul evident pentru temă. Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu un program artistic prezentat de tineri români din diferite zone ale Germaniei.

Duminică, 13 octombrie, membrii ATORG au participat la Sfânta Liturghie în capela Parohiei „Buna Vestire” din Dresda. La final, Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul a mulțu­mit gazdelor, invi­taților și tuturor celor care au luat parte la „Întâlnirea Anuală ATORG Dresden 2019” și a anunțat totodată gazda din următorul an a evenimentului: Parohia „Sfântul Apostol Bartolomeu” din Frank­furt pe Main. Părintele Sebastian-Vasile Schipor, paroh al comunităţii din Dresda, a mulțu­mit Părintelui Episcop, invitaților, participan­ților și tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestei întâlniri.

Înaltpreasfinţitul Mitropolit Andrei, la Conferința Internațională de la Bose, Italia

În perioada 4-6 septembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a fost prezent la Mănăstirea Bose din Italia, ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române, la Conferința Internațională de Spiritualitate Ortodoxă.

Manifestarea științifică, aflată la a XXVII-a ediție, are ca obiectiv aprofundarea sensului vocației umane și a vocației creștine în Biserică și în lumea contemporană, tema conferinței fiind „Chemați la viaţa în Hristos. În Biserică, în lume, în timpul prezent”.

Întâlnirea internațională s-a desfășurat pe mai multe secțiuni, pe o serie de tematici specifice: secțiunea biblică, dedicată voca­ției profetice și creștine de astăzi; secțiunea teologică, dedicată darurilor poporului lui Dumnezeu și rolului femeii și secțiunea dedicată vieții în Hristos, în cadrul căreia a conferențiat Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Andrei și Înaltpreasfințitul Părinte Ilarion Alfeyev, Mitropolitul de Volokolamsk, din partea Patriarhiei Moscovei și a Întregii Rusii.

Părintele Mitropolit Andrei a susținut joi, 5 septembrie, o prelegere pe tema „Sensul speranței creștine” şi a transmis mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat participanţilor prezenți la întâlnirea anuală. Mănăstirea din Bose, situată în localitatea Magnano, din provincia Biella, întemeiată în anul 1965 de teologul Enzo Bianchi, a devenit un centru al întâlnirii dintre teologi şi, cu precădere, un loc de dialog între ortodocşii de toate limbile. Anual, în prima săptămână din septembrie are loc aici un congres internaţional dedicat spiritualităţii ortodoxe, la care participă personalităţi ale şcolilor teologice, ierarhi, preoţi, călugări şi maici, precum şi laici dornici să cunoască îndeaproape Ortodoxia, atât din perspectiva sa istorică, dar mai ales în viaţa ei contemporană. În anul 2017, la Congresul de la Bose, au fost prezenți doi patriarhi: Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, şi Preafericitul Părinte Teodor, Patriarhul Alexandriei şi al Întregii Africi.

Faptele creştinului trebuie să exprime iubirea smerită și generoasă a lui Hristos

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat participanţilor la cea de-a XXVII-a Conferinţă ecumenică internaţională de spiritualitate ortodoxă, Mănăstirea Bose

 

Dragi participanţi,

Cu multă bucurie, ne adresăm şi în acest an, 2019, participanţilor la cea de-a XXVII-a Conferinţă ecumenică internaţională de spiritualitate ortodoxă, iniţiată şi organizată între 4 şi 6 septembrie de Mănăstirea Bose, pe care a fondat-o părintele Enzo Bianchi.

Tema conferinței din acest an, Chemaţi la Viața în Hristos. În Biserică, în lume, în timpul prezent, este importantă mai ales în contextul secularizării de azi. Viaţa în Hristos începe odată cu Botezul şi este viaţa în comuniune cu Persoanele Sfintei Treimi, ca pregătire pentru a dobândi viaţa eternă și fericirea din Împărăţia cerurilor, potrivit făgăduinței lui Hristos: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri” (Ioan 11, 25). Viaţa în Hristos şi în Duhul Sfânt, prin care se comunică omului iubirea Tatălui Ceresc, este, în același timp, viaţă creștină personală şi comunitară sau eclesială. Când iubirea milostivă a lui Hristos se dăruiește omului mai ales prin rugăciune şi prin împărtășirea euharistică, atunci gândurile, cuvintele şi faptele creştinului exprimă iubirea smerită și generoasă a lui Hristos în familie, în Biserică şi în societate, după cum spune Sfântul Apostol Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni, 2, 20). De aceea, Sfântul Serafim de Sarov (†1833) spune că „scopul vieţii creștinului este dobândirea Duhului Sfânt”. De ce? Pentru a simți cum lucrează în Biserică şi în lume „harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea (comuniunea) Sfântului Duh” (2 Corinteni 13, 13).

Felicităm pe organizatorii şi pe toţi participanţii la această conferinţă şi ne rugăm Domnului Iisus Hristos să vă binecuvânteze pe toţi!

† Daniel
Patriarhul României

 

* Titlul aparține redacției cotidianului „Ziarul Lumina”

Protest de proporții împotriva persecuției creștinilor din Etiopia

Duminică, 15 septembrie, în Addis Abeba, capitala Etiopiei, precum și în alte orașe ale țării, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta față de atroci­tă­țile fără precedent care au avut loc recent contra credincioșilor Bisericii Vechi Orientale din Etiopia, anunță agenția de știri religioase OCP Media Network
(Orthodoxy Cognate Page: www.theorthodoxchurch.info).

În pofida presiunilor grupării de tineret „Qeerro”, care i-ar fi somat pe cetățeni să nu participe la protest, și a puternicei prezențe a poliției pe străzile capitalei, care urmărea împiedicarea manifes­tan­ților de a ajunge în Piața Mesqel, totuși aceștia din urmă au inun­dat străzile capitalei cântând, bătând din palme și din tobe, strigând și cerând încetarea perse­cu­ției contra creștinilor orientali. Acest val de proteste, la care au fost chemați să se alăture și etiopienii din diasporă, trage un semnal de alarmă opiniei publice in­ter­naționale, luând totodată atitu­dine împotriva conflictelor etnice și a acțiunilor grupărilor extremis­te soldate cu incendierea recentă a mai multor biserici, cu uciderea mai multor clerici și laici, cu jefui­rea și distrugerea multor pro­prie­tăți creștine și a discriminării generale a creștinilor orientali de pe acest teritoriu.

Însuși Patriarhul Catolicos al Etio­piei, Abune Mathias I, în cadrul ședinței sinodale din 5-6 septembrie 2019, i-a cerut explicații pre­ședintelui Statului Federal Oro­mia, Shimelis Abdisa, pentru ab­sența absolută a creștinilor din aparatul administrativ al statului, atât la nivel central, cât și local, acest fapt constituind o dovadă cla­ră de discriminare. Tot agenția de știri OCP precizează și faptul că doar în perioada noiembrie 2018 – august 2019, nu mai puțin de 15 bi­serici au fost incendiate, mulți creștini fiind martirizați ca rezultat al acțiunilor grupărilor extremiste.

Dialog între Biserica Ortodoxă și Federația Mondială Luterană în Albania

Prima întâlnire a Comitetului pregătitor pentru cea de-a 18-a sesiune plenară a Comisiei mixte inter­naționale privind dialogul teologic dintre Federația Mondială Luterană și Biserica Ortodoxă a avut loc la Tirana, Albania, în perioada 24 septembrie – 1 octombrie 2019, informează basilica.ro. Întâlnirea a fost găzduită de Biserica Ortodoxă din Albania, prin ospitalitatea Preafericitului Părinte Anastasie, Întâistătătorul acestei Biserici.

Sesiunile de lucru ale întâlnirii s-au desfăşurat la Academia Teologică Ortodoxă din Tirana. Tema centrală a evenimentului a fost „Locul și rolul Duhului Sfânt în viața Bisericii”.

Întâlnirea a fost prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ghenadie de Sassima din partea Patriarhiei Ecumene și de Episcopul Johann Schneider din partea Federației Mondiale Luterane (EKMD). Patriarhia Română a fost reprezentată de părintele asist. dr. Cosmin Pricop de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Sâmbătă, 28 septembrie, participanţii au vizitat mai multe obiective religioase din Albania, fiind însoţiţi de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nicolae de Apollonia. Duminică, aceștia au fost primiți de Preafericitul Părinte Anastasie al Albaniei.

Următoarea întâlnire a comitetului va avea loc între 29 mai și 4 iunie 2020.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în Sfântul Munte Athos

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a vizitat în perioada 18-22 octombrie oraşul Tesalonic din Grecia și apoi Sfântul Munte Athos.

Patriarhul Ecumenic Bar­tolomeu a ajuns la Tesalonic pe 18 octombrie, la invitaţia Înalt­preasfinţitului Părinte Mitropolit Antim al Tesalonicului, dar şi a Asociaţiei „Tesalonicul bizantin” din vechiul oraş grecesc. În ziua următoare, pe 19 octombrie, Sanctitatea Sa a coliturghisit cu Arhiepiscopul Atenei și al Întregii Grecii, Preafericitul Părinte Ieronim al II-lea, la slujbă fiind prezent şi preşedintele Greciei, Prokopios Pavlopoulos. În această călătorie, Întâi­stătătorul Bisericii Constantinopolului a fost însoţit de patru mitropoliţi, Înaltpreasfinţiţii Părinţi Teodoret de Laodiceea, Pavel de Drama, Amfilohie de Adrianopole şi Apostolos de Derkon, diaconi, secretarul patriarhal şi jurnalişti.

În ziua de 19 octombrie, după-amiază, delegaţia constantinopolitană s-a deplasat în Muntele Athos. Vizita a fost legată de împlinirea a 200 de ani de la zidirea bisericii mari a Mănăstirii Xenofont. Duminică, 20 octombrie, Patriarhul Ecumenic a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica mare a Mănăstirii Xenofont. Din sobor, alături de ierarhii Bisericii Constantinopolului au făcut parte părinții arhimandriți stareţi Alexie de la Xenofont, Efrem de la Vatoped, Metodie de la Hilandar, Petru de la Dionisiu, Gavriil de la Pantocrator, Elisei de la Simonopetra, Natanail de la Iviron şi Tihon de la Stavronichita. La sfârşitul slujbei, oaspetele de seamă a primit din partea Mănăstirii Xenofont o icoană cu chipul Maicii Domnului, pictată în atelierul aşezământului athonit.

Patriarhul Bartolomeu a vizitat și Mănăstirea Vatoped, unde a participat la un Te Deum în biserica mare a așeză­mân­tului şi a ţinut un cuvânt despre istoria şi importanţa Muntelui Athos pentru Ortodoxie şi pentru Grecia. Acest moment a fost marcat simbolic prin sădirea unui măslin în curtea marii mănăstiri de către Sanctitatea Sa. De asemenea, Sanctitatea Sa a vizitat Centrul administrativ Karyes, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii mănăstirilor din Athos. Patriarhul Bartolomeu le-a mulţumit monahilor athoniţi pentru râvna cu care îşi duc slujba şi fac misiune în lumea contemporană, inclusiv prin metodele moderne, digitale de difuzare a informaţiilor. În cadrul întrunirii, Sanctitatea Sa a anunţat înscrierea în Sinaxarul Bisericii Constantinopolului a patru cuvioşi athoniţi din secolul XX: Daniil de la Katunakia († 1929), Ieronim de la Simonopetra († 1957), Iosif Isihastul († 1959), Efrem de la Katunakia († 1998), iar ulterior, în ultima zi a vizitei la Athos, a anunţat înaintarea spre studiu a înscrierii în rândul sfinţilor a Cuviosului Sofronie (Saharov) de la Essex, Marea Britanie.

Vizita Patriarhului Ecumenic la Sfântul Munte Athos a fost un eveniment istoric trăit cu intensitate, Sanctitatea Sa fiind primit după toată rânduiala bizantină la marile mănăstiri athonite, ca Întâistătător al acestui loc sfânt al Ortodoxiei. Obștile monahale l-au întâmpinat pe Patriarhul Bartolomeu cu procesiuni impresionante, cu moaște și alte odoare de sute de ani din patrimoniul așeză­mintelor. De asemenea, la final, reprezentanţii mănăstirilor i-au mulţumit Patriar­hului pentru vizită şi binecuvântare şi l-au însoţit în procesiune sfântă până la vaporul cu care acesta s-a întors la Tesalonic.

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Duminică, 1 septembrie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

Cuvântul Preafericirii Sale rostit în această duminică de 1 septembrie, dată la care Biserica Ortodoxă sărbătoreşte începutul anului bisericesc, s-a referit la înţelesurile Evangheliei din Duminica a 11-a după Rusalii, unde este prezentată Pilda datornicului nemilostiv; la începutul anului bisericesc; la viaţa şi pregătirea teologică deosebită a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (460-545), sfânt străromân din
Dobrogea de astăzi, căruia îi datorăm calculul erei creștine; precum şi la viaţa Sfântului Cuvios Simeon Stâlpnicul, pomeniţi la această dată.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a asistat la slujba de Te Deum la începutul anului nou bisericesc, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Mănăstirea Putna – 550 de ani înălţaţi la cer şi dăruiţi Preasfintei Treimi”, cu prilejul sărbătoririi a 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna (3 septembrie 1469).

 

Luni, 2 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit în audienţă pe părintele Răzvan Vasile Tatu, preot paroh al Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Apostol Andrei” din Johannesburg, Africa de Sud.

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul: „Credinţă şi artă muzicală în Balcani”, la a VIII-a Conferinţă Internaţională de Muzicologie, cu tema Osmoze muzicale şi culturale în Balcani, organizată în perioada 2-6 septembrie 2019, de către Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, în colaborare cu Societatea Internaţională de Muzicologie.

 

Miercuri, 4 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional
Bisericesc.

A adresat un mesaj de binecuvântare participanţilor la cea de-a XXVII-a Conferinţă ecumenică internaţională de spiritualitate ortodoxă, organizată la Mănăstirea Bose, Italia, în perioada 4-6 septembrie 2019.

 

Joi, 5 septembrie

A participat la deschiderea oficială a Întâlnirii Internaţionale a Tineretului Ortodox (ITO), ediţia a 6-a, care în anul 2019 s-a desfăşurat la Craiova, în perioada 5-8 septembrie, sub moto-ul: „Cu toţii suntem un Potir! Credinţă, nădejde şi dragoste”.

Patriarhul României a fost întâmpinat pe Aeroportul Internațional Craiova de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, membri ai delegaţiei eparhiale şi voluntari ITO 2019.

Deschiderea oficială a ITO 2019 a avut loc în după-amiaza zilei de joi, 5 septembrie 2019, în Piața „Mihai Viteazul” din centrul oraşului Craiova.

În deschiderea evenimentului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat tinerilor prezenţi cuvântul intitulat: „Tinerii sunt binecuvântare şi bucurie pentru popor”.

Cu prilejul participării la deschiderea ITO 2019, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit din partea Primăriei Craiova titlul de Cetățean de onoare al municipiului Craiova.

 

Patriarhul României, Cetățean de onoare al municipiului Craiova, joi, 5 septembrie

 

 

Sâmbătă, 7 septembrie

A primit, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, 120 de români reprezentanţi ai românilor de pe toate continentele, din ţări unde există comunităţi româneşti importante, care au fost prezenţi în Bucureşti, în perioada 4-7 septembrie 2019, pentru a participa la Forumul Românilor de Pretutindeni, organizat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat celor prezenţi cuvântul: „Binecuvântare pentru românii din afara graniţelor României”.

 

Duminică, 8 septembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în biserica Parohiei „Naşterea Maicii Domnului” – Drumul Taberei, Protopopiatul Sector 6 Capitală, cu ocazia hramului.

 

Luni, 9 septembrie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Preasfinţitul Părinte Marc Nemţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.

 

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Şcoala şi Biserica susţin educaţia elevilor de la sate şi oraşe”, la începutul anului şcolar 2019-2020.

 

Marţi, 10 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 11 septembrie

A prezidat Consfătuirea profesorilor de religie din Arhiepiscopia Bucureştilor (municipiul Bucureşti, judeţele Ilfov şi Prahova), în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat celor prezenţi un cuvânt de binecuvântare, cu titlul: „Consfătuire la început de an şcolar privind predarea religiei”.

 

Joi, 12 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional
Bisericesc.

 

Sâmbătă, 14 septembrie

În ziua praznicului Înălţarea Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi soborul Catedralei Patriarhale.

 

Duminică, 15 septembrie

A participat la Sfânta Liturghie în biserica Parohiei „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria, Protopopiatul Sector 1 Capitală, care în ziua praznicului Înălţarea Sfintei Cruci şi-a serbat hramul.

În cuvântul de învăţătură, Patriarhul României a tâlcuit înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei zilei, în care se vorbeşte despre asumarea crucii şi urmarea lui Hristos, precum şi despre viața Sfântului Gheorghe Pelerinul, unul dintre cei mai reprezentativi sfinți pentru țăranul român, ale cărui moaşte au fost aduse în zilele de 13-15 septembrie la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria de la Mănăstirea Văratic din judeţul Neamţ.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a hirotesit iconom-stavrofor pe părintele Cristian Trandafir, preotul paroh al Parohiei „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe pcuv. stavroforă Iosefina Giosan, stareţa Mănăstirii Văratic din judeţul Neamţ, şi delegaţia însoţitoare, care a adus la Bucureşti moaştele Sfântului Gheorghe Pelerinul.

 

Patriarhul României la biserica Parohiei „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria, duminică, 15 septembrie

 

Luni, 16 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 17 septembrie

A primit în audienţă pe pc. pr. Gheorghe Nemeş de la „Biserica Albastră” a Parohiei Oradea-Vii, din Oradea.

 

Miercuri, 18 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional
Bisericesc.

 

Joi, 19 septembrie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, Biserica Ortodoxă a Bulgariei.

 

Duminică, 22 septembrie

A săvârşit slujba de târnosire a bisericii Parohiei Apărătorii Patriei I, cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”, „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei”, Protopopiatul Sector 4 Capitală. Împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a slujit Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a săvârşit Sfânta Liturghie, înaintea slujbei de sfinţire.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei de târnosire a bisericii Parohiei Apărătorii Patriei I, duminică, 22 septembrie

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei duminicale şi despre sfinţirea bisericii.

Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici preotului Iulian Scoipan, parohul bisericii, pe cei doi preoţi coslujitori, Gheorghe-Marian Ciorîţă şi Ionică Toma, i-a hirotesit iconomi stavrofori, iar diaconul Narcis-Marian Guiu a primit Diploma omagială 2019 cu medalie. De asemenea, persoanele care au contribuit în mod deosebit la realizarea amplelor lucrări de restaurare, consolidare şi înfrumuseţare a locaşului de cult au primit din partea Patriarhului României ordine, diplome de onoare sau diplome cu medalie.

 

Luni, 23 septembrie

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul: „Educaţia integrală promovează cunoaşterea ştiinţifică şi cultura valorilor spirituale”, tuturor studenţilor, profesorilor şi ostenitorilor Universităţilor din România, cu ocazia începutului anului universitar 2019-2020.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 25 septembrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional
Bisericesc.

 

Joi, 26 septembrie

A săvârşit slujba de binecuvântare a lucrărilor realizate la podul pietonal (pasarela) de la Mănăstirea Snagov, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care în dimineaţa acestei zile a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Snagov, cu prilejul celui de-al doilea hram – Sfântul Voievod Neagoe Basarab.

 

Patriarhul României la finalul slujbei de binecuvântare a lucrărilor realizate la podul pietonal de la Mănăstirea Snagov, joi, 26 septembrie

După slujba de binecuvântare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat: „Podul pietonal de la Mănăstirea Snagov a fost finalizat şi binecuvântat”, în care a vorbit despre istoria Mănăstirii Snagov, precum şi despre etapele de construire a podului pietonal peste lacul Snagov.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Valorile creştine şi jurnalismul de responsabilitate socială”, cu prilejul Galei Centenarului Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România,  organizată la Bucureşti.

 

Vineri, 27 septembrie

A participat la Adunarea Generală a Academiei Române, în Aula Academiei Române.

 

Duminică, 29 septembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 30 septembrie

A săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, la împli­nirea a 12 ani de la întronizarea Preafericirii Sale ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

După Sfânta Liturghie, în prezenţa Patriarhului României şi a soborului de ierarhi, a fost oficiată slujba de Te Deum, ca mulţumire şi recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru împlinirile din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în cei 12 ani de slujire patriarhală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Cuvântul de felicitare din partea Sfântului Sinod a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

În cuvântul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Preabunului Dumnezeu, numeroşilor ierarhi prezenți, precum și Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian pentru cuvântul în care a prezentat sintetic principalele realizări în viaţa Bisericii Ortodoxe Române în cei 12 ani de patriarhat ai Preafericirii Sale. De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumim reprezentanţilor autorităților statului și ai diferitelor instituții bisericești și sociale, colaboratorilor din Administrația Patriarhală și eparhială, clericilor și credincioşilor mireni prezenți la eveniment.

În numele ierarhilor Sfântului Sinod, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian i-a dăruit Părintelui Patriarh o icoană, reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus şi un buchet cu flori.

Apoi a urmat un moment festiv în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în cadrul căruia au fost citite mesajele de felicitare din partea reprezentanţilor instituţiilor statului.

În după-amiaza acestei zile, Patriarhul României a prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală.

 

Miercuri, 2 octombrie

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul „O eparhie tânără şi dinamică, într-o străveche vatră românească. Un sfert de veac de la inaugurarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei”, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la inaugurarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Vineri, 4 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative
aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 6 octombrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 7 octombrie

A prezidat sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor Simpozionului Naţional de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării fiinţei naţionale şi a credinţei ortodoxe”, organizat la Palatul Patriarhiei din București, în perioada 7-9 octombrie 2019.

Cu acest prilej, Patriarhul României a adresat cuvântul cu titlul  „Preţuire şi responsabilitate pentru valorile satului românesc”.

A primit în audienţă pe preacuviosul arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la
Locurile Sfinte.

 

Marţi, 8 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A participat, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, la vernisarea Expoziţiei de fotografii, schiţe, planuri de proiectare, care au ilustrat munca şi profesionalismul renumitului arhitect Dimitrie Ionescu Berechet, fost arhitect şef al Patriarhiei Române, între anii 1930-1963, de la a cărui trecere la cele veşnice s-au împlinit 50 de ani.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un cuvânt de comemorare, intitulat „Arhitectul Patriarhiei Române – Dimitrie Ionescu-Berechet”.

A primit în audienţă pe preacuviosul arhimandrit Sosipatru Pitoulias, Mitropolia de Veria, Grecia.

 

Miercuri, 9 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A săvârşit slujba de binecuvântare a noului sediu al Rectoratului Universităţii din Bucureşti, din Şoseaua Panduri nr. 90-92, Bucureşti. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un cuvânt de binecuvântare şi a oferit în dar, pentru noul sediu, o icoană reprezentând pe Maica
Domnului cu Pruncul Iisus.

În Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală, a oferit Diploma omagială şi medalia anului 2019 unor cadre didactice, precum şi altor persoane care au contribuit în mod constant la susținerea predării religiei în şcolile publice din România.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit celor prezenţi evidențiind faptul că distincţiile oferite reprezintă „semne modeste de mare preţuire pentru activitatea trecută, prezentă şi viitoare”, iar „această lucrare misionară răspunde unei datorii sfinte de a transmite generaţiilor următoare tradiţia educaţiei creştine care este pregătire nu doar pentru viaţa pământească, ci şi pentru cea veşnică”.

 

Joi, 10 octombrie

A prezidat Sinaxa stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor din Arhiepiscopia Bucureştilor, în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei. Tema sinaxei a fost inspirată din tema anului 2019 – „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti” în Patriarhia Română.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul Sinaxei stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor
din Arhiepiscopia Bucureştilor, joi, 10 octombrie

 

Sâmbătă, 12 octombrie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Înaltpreasfinţitul Părinte Nectarie, Mitropolit de Corfu, Paxos şi insulele Diapontice, Biserica Ortodoxă a Greciei. Înaltpreasfinţitul Părinte Nectarie a adus în România moaştele Sfântului Ierarh Spiridon, care au făcut un mic popas la Bucureşti, înainte de a ajunge la Iaşi, la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.

 

Duminică, 13 octombrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul „10 ani de rodiri întru binecuvântată slujire”, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de ridicarea în rangul de Arhiepiscopie a Eparhiei Romanului şi Bacăului – eveniment organizat de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.

 

Luni, 14 octombrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală cu ocazia serbării unuia dintre hramuri, Sfânta Cuvioasă Parascheva.

 

Marţi, 15 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 17 octombrie

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul „Iisus Hristos, Lumina lumii și Rațiunea creatoare a raționalității universului”, la ediția a VII-a a Simpozionului național cu privire la dialogul dintre teologie, filosofie și știință, cu tema „Ordinea fundamentală a universului și ideologiile relativiste actuale. Repere ale Tradiției iudeo-creștine valorificate în dialogul dintre teologie, filosofie și știință”, organizat la Cluj-Napoca, în perioada 17-20 octombrie 2019.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative
aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite.

 

Vineri, 18 octombrie

A rostit o rugăciune şi a ţinut un moment de reculegere la sicriul cu osemintele Reginei-mamă Elena a României, la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost însoţit de Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, și Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal.

În memoria Reginei-mamă Elena, Patriarhul României a oferit Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, o icoană din argint reprezentând pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit Custodelui Coroanei mesajul care a fost citit a doua zi la slujba de înmormântare, în Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş.

 

Sâmbătă, 19 octombrie

A adresat un mesaj de felicitare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, la împlinirea a 50 de ani de la primirea harului preoţiei.

A adresat un mesaj de felicitare şi binecuvântare Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă.

A adresat un mesaj de felicitare şi binecuvântare, cu titlul „Prea­sfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii. Un ierarh dinamic, misionar şi patriot”, la sărbătorirea a 60 de ani de viaţă a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul „Regina-mamă Elena a României. O lumină a credinţei întărită prin suferinţă”, cu prilejul slujbei de înmormântare a Reginei Elena, mama Regelui Mihai I al României, în Catedrala de la Curtea de Argeş. Slujba de înmormântare a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal – delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, şi Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.

 

Duminică, 20 octombrie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfințiții Părinți Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, înconjuraţi de soborul de slujitori ai Catedralei Patriarhale.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că, în semn de cinstire a satului românesc, toți slujitorii Catedralei Patriarhale au purtat în această duminică la Sfânta Liturghie veșminte bisericești cu motive populare, realizate la Atelierul de broderie „Altarul” al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În semn de prețuire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Atelierului de broderie „Altarul” Diploma omagială şi Medalia anului 2019. Diploma a fost înmânată părintelui protosinghel Ioachim Bejenariu, consilier eparhial și coordonatorul Serviciului colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul Sfintei Liturghii, Reşedinţa Patriarhală, duminică, 20 octombrie

 

Luni, 21 octombrie 

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 23 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional
Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului
Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite.

 

Vineri, 25 octombrie

A prezidat şedinţa de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

Împreună cu ierarhii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, a întâmpinat, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, icoanele și raclele cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe și ale Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, ale căror sfinte moaşte au fost aduse la Bucureşti cu prilejul hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale – Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

 


Patriarhul României binecuvântându-i pe pelerinii veniţi la hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale istorice, vineri, 25 octombrie

 

Ca în fiecare an, procesiunea a început în două locuri, cu două coloane: una de la Catedrala Patriarhală şi cealaltă de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, întâlnindu-se apoi la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.

După săvârşirea rânduielii pentru primirea sfintelor moaşte, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare a pelerinilor veniţi la hramul Catedralei Patriarhale, intitulat „Bucuria comuniunii sfinţilor se dăruiește pelerinilor rugători”.

În continuare, au rostit cuvinte de mulțumire către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, care au adus la Bucureşti moaştele celor doi sfinţi oaspeţi.

 

Duminică, 27 octombrie

Cu ocazia hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, pomenirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul de vară din incinta Catedralei Patriarhale. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit mai mulţi ierarhi români şi doi ierarhi străini: Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolitul de Ruse, Biserica Ortodoxă a Bulgariei, şi Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, Patriarhia Antiohiei.

După citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit cuvânt de învăţătură.

Înainte de otpustul Sfintei Liturghii, a avut loc Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe. Tomosul Sinodal pentru proclamarea canonizării a fost citit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit daruri şi distincții oaspeţilor prezenţi la hramul Catedralei Patriarhale: Înaltpreasfințitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, Bulgaria, ţara natală a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou; Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ca mulțumire pentru aducerea moaștelor Sfintei Mucenițe Filofteia; Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, pentru osteneala depusă în procesul de canonizare a Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe; maicii Epistimia Goncearenco, egumena Mănăstirii Suruceni, Republica Moldova, unde se află moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe; precum şi celorlalţi membri ai delegaţiei din Republica Moldova.

În semn de preţuire şi mulţumire pentru invitaţia de a duce la Bucureşti, spre cinstire, un fragment cu moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, egumena Mănăstirii Suruceni a dăruit Patriarhului României un fragment din moaştele sfântului nou canonizat.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat mulțumiri tuturor celor care au contribuit în mod deosebit la organizarea evenimentelor desfăşurate cu prilejul hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale.

În seara acestei zile, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost prezent la desfăşurarea Festivalului Concurs Național de Muzică Bisericească „Lăudați pe Domnul”, ediția a XII-a 2019, etapa națională, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.

Cu acest prilej, Preafericirea Sa a adresat celor prezenţi un cuvânt de binecuvântare, intitulat: „Valorificarea moştenirii spirituale și culturale a satului românesc prin promovarea creațiilor muzicale specifice”.

 

Luni, 28 octombrie

A participat la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

A prezidat şedinţa solemnă a Sfântului Sinod, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, pentru prezentarea activităţilor desfăşurate în Patriarhia Română în 2019 – „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”.

După ce Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod, a prezentat raportul-sinteză, intitulat: „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”, Întâistătătorul Bisericii noastre a acordat distincţii mai multor personalităţi care au evidenţiat prin activitatea lor satul românesc: Ordinul „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, doamnei Paulina Popoiu, director-general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti; Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” pentru mireni domnului Alex Ştefănescu, critic literar; Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici, preotului Constantin Vânătoru, doctor în horticultură și coordonator al Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău; şi Diploma Anului omagial 2019 cu Medalia comemorativă a patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu doamnei Marcela Nuţă, nepoata Patriarhului Iustin Moisescu.

În după-amiaza acestei zile, a prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod, la Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 29 octombrie

A primit în vizită de rămas bun, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, şi pe Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, care au adus la hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş şi moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe.

După închinarea la moaştele celor doi sfinţi, în Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală, Patriarhul României a mulţumit Înaltpreasfințitului Părinte Calinic şi Preasfințitului Părinte Veniamin.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 31 octombrie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor reunite.

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul „Părintele Toni Rîndașu (1960-2019) – vrednic slujitor și mărturisitor al învățăturii lui Hristos”, transmis la slujba de înmormântare a părintelui Toni Rîndașu, preot paroh al Parohiei Scorțeni, Protoieria Câmpina.

 

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal