Vizita Sanctităţii Sale Papa Francisc la Patriarhia Română

La invitația Președintelui României, a autorităților statului și a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc a întreprins o vizită în țara noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, prilej cu care a vizitat şi Patriarhia Română. Programul vizitei Papei Francisc la Patriarhia Română a cuprins o întrevedere în Palatul Patriarhiei cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și cu membrii Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române şi un moment festiv la Catedrala Naţională, vineri, 31 mai 2019.

Papa Francisc 
la Palatul Patriarhiei

Delegația care l-a însoţit pe Papa Francisc pe parcursul vizitei din România a fost întâmpinată în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei de Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel. Alături de Preafericirea Sa la acest eveniment s-au aflat Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului; Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord; Înalt­preasfin­țitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi; Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal; Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Preasfin­țitul Părinte Lucian, Episcopul Caran­sebeșului; Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfin­țitul Părinte Atanasie de Bogdania, 
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

După o întrevedere privată între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Papa Francisc în Salonul „Dignitas” al Palatului Patriarhiei a avut loc întâlnirea delegației Bisericii Romano-Catolice cu ierarhi membri ai Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, în Salonul „Conventus”. Acest salon a fost amenajat și denumit în amintirea întâlnirii membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prezidat de Patriarhul Teoctist, cu Papa Ioan Paul al II-lea, la 8 mai 1999.

În Salonul „Conventus”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul dedicat întâlnirii Sanctității Sale Papa Francisc cu membrii Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române. În continuare, Papa Francisc a rostit discursul dedicat întâlnirii cu Patriarhul Daniel și cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

„Aici – ca și în multe alte locuri din timpurile noastre – ați simțit Paștele morții și al învierii: atâția fii și atâtea fiice ai acestei țări, din diferite Biserici și comunități creștine, au îndurat vinerea persecuției, au trecut prin sâmbăta tăcerii, au trăit duminica renașterii. Atâția martiri și mărturisitori ai credinței! Mulți, aparținând diferitelor confesiuni, nu demult au stat unul lângă altul în închisori, sprijinindu-se reciproc. Exemplul lor stă astăzi înaintea noastră și înaintea noilor generații care n-au cunoscut acele condiții dramatice. Motivul pentru care au suferit până acolo încât și-au dat viața este o moștenire prea prețioasă ca să fie uitată și nerespectată”, a spus Papa Francisc în cuvântul adresat ierarhilor membri ai Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române.

În continuare, a avut loc un schimb de daruri între cele două delegații. Papa Francisc a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel volumul „Codex Pauli. Acta Epistolae Apocrypha” și o medalie pontificală. Patriarhul României i-a dăruit Papei Francisc medalia omagială dedicată sfințirii Catedralei Naționale; medalia Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești; un suvenir de birou cu reprezentarea miniaturală a Catedralei Naționale; reeditarea albumului fotografic al vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România din anul 1999; lucrarea „Brâncuși, sculptor creștin ortodox” a Preafericirii Sale, traducere în limba italiană; monografia Palatului Patriarhiei; un DVD cu slujba de sfințire a Catedralei Naționale și un DVD cu 
Palatul Patriarhiei.

La final au fost vizitate saloanele Sanctus Princeps Stephanus Magnus, Sanctus Niceta Remesianae, Sanctus Johannes Cassianus. De asemenea, Papa Francisc a vizitat Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

Moment festiv 
la Catedrala Naţională

De la Palatul Patriarhiei, Episcopul Romei s-a deplasat cu mașina spre Catedrala Mântuirii Neamului, salutând românii care l-au așteptat în diferite puncte pe traseu. La Catedrala Națională, pe treptele locașului, Papa Francisc a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, adresând pe rând credin­cioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”.

La momentul festiv din catedrală au participat președintele României, Klaus Werner Johannis, și înalți oficiali români, reprezentanți ai celor mai importante instituții din țară.

Momentul festiv a avut loc într-un cadru elegant, pe soleea Catedralei Națio­nale, în fața catapetesmei cu icoane în mozaic. Preafericitul Părinte Daniel și Papa Francisc au stat fiecare pe tronuri special pregătite, având două postamente diferite pentru rostirea cuvântărilor, iar în mijloc a fost așezată icoana Învierii Domnului Iisus Hristos, care marchează perioada pascală de bucurie în care ne aflăm. Invitații au stat în catedrală pe scaune, rămânând liber culoarul central.

 

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură prilejuit de vizita Papei Francisc la Catedrala Națională, punctând faptul că pentru locașul impunător care se construiește Papa Ioan Paul al II-lea a făcut donații în 1999 și 2002. La final, Preafericirea Sa a oferit Episcopului Romei o icoană în mozaic cu chipul Sfântului Apostol Andrei.

Papa Francisc a rostit o omilie în care a tâlcuit Rugăciunea Domnească, marcând astfel contextul special al întâlnirii festive de la Catedrala Națională, pentru că după aceste cuvântări au avut loc două momente consecutive: rostirea rugăciunii „Tatăl nostru” de către Episcopul Romei în latină și interpretarea de cântece pascale catolice și rostirea rugăciunii Tatăl nostru de către Patriarhul României în română și intonarea de cântece liturgice pascale ortodoxe.

Interpretarea teologică a Episcopului Romei la rugăciunea „Tatăl nostru” trimite la anumite teme pe care Papa Francisc le-a promovat în timpul misiunii sale ca păstor al credincioșilor catolici, și anume, redescoperirea valorii persoanei umane și ajutorarea milostivă a celor săraci și lipsiți.

„Pâinea pe care o cerem astăzi este și pâinea de care atâția oameni sunt lipsiți zi de zi, în timp ce alții, puțini, au din prisos. «Tatăl nostru» nu este o rugăciune care relaxează, ci este strigătul față de foametea de iubire a timpului nostru, față de individualismul și indiferența care profanează numele tău, Tată. Ajută-ne să ne fie foame de a ne dărui. Ori de câte ori ne rugăm, amintește-ne că pentru a trăi nu e nevoie să ne conservăm, ci să ne frângem; să împărțim, nu să adunăm; să-i săturăm pe alții, în loc să ne umplem pe noi înșine, deoarece bunăstarea este adevărată numai în măsura în care aparține tuturor”, a spus Papa Francisc.

Episcopul Romei a amintit și de iertarea celor care greșesc față de noi ca temelie a relației sănătoase și a comuniunii cu semenii.

„Ori de câte ori ne rugăm, cerem să ne fie iertate greșelile noastre. E nevoie de curaj să ne angajăm totodată să iertăm și noi greșitorilor noștri. Prin urmare, trebuie să găsim puterea de a ierta din inimă pe fratele nostru (cf. Mt. 18, 35), așa cum Tu, Tată, ierți păcatele noastre: să lăsăm trecutul în urmă și să îmbră­țișăm împreună prezentul. Ajută-ne, Tată, să nu cedăm în fața fricii, să nu vedem în deschiderea față de celălalt un pericol; să avem puterea de a ne ierta și de a merge înainte, curajul de a nu ne mulțumi cu o viață liniștită și de a căuta mereu, cu transparență și sinceritate, chipul fratelui. Iar când răul, pândind la ușa inimii (cf. Gen. 4, 7), ne va împinge, să ne închidem în noi înșine, când ispita de a ne izola ne va copleși, ascunzând substanța păcatului care constă în îndepărtarea de Tine și de aproapele nostru, Tată, continuă să ne susții. Încurajează-ne să descoperim în fratele de lângă noi un sprijin pe care Tu ni l-ai pus alături pentru a merge spre Tine și să avem împreună curajul de a spune «Tatăl nostru». Amin”, a arătat Papa Francisc.

La final, Episcopul Romei și Patriarhul României au ieșit din catedrală și i-au salutat din nou pe credincioși zicând „Hristos a înviat!” și primind răspunsul mărturisitor: „Adevărat a înviat”. De la Catedrala Națională, Papa Francisc a mers cu un automobil deschis spre Catedrala catolică „Sfântul Iosif” din Capitală, salutând credincioșii prezenți pe esplanada catedralei și pe traseul spre locașul catolic.

 

 

Sfințirea Marelui Mir în Catedrala Patriarhală

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit joi, 25 aprilie, Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare unită cu Vecernia în Catedrala Patriarhală din București, împreună cu un sobor de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul slujbei a fost sfințit, pentru a 22-a oară în istoria Bisericii Ortodoxe Române autocefale, Sfântul și Marele Mir. Sfințirea a avut loc în Sfânta și Marea Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, la împlinirea a 134 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii noastre de către Patriarhia Ecumenică (25 aprilie 1885).

Pregătirea Marelui Mir a început în Sfânta și Marea Luni, când Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a sfințit Mirostirionul din incinta Mănăstirii „Duminica Sfin­ților Români” din Capitală. În ­cuvântul rostit cu acest prilej, Patriarhul României a subliniat necesitatea construirii spațiului dedicat preparării Sfântului și Marelui Mir. „Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfințit acest spațiu nou, pe care l-am numit «Mirostirion», şi ­înseamnă locul unde se pregătește Marele Mir, care devine Sfântul și Marele Mir după sfințire în Catedrala Patriarhală. Acesta este un spațiu nou deoarece vechiul spațiu era prea mic și, în același timp, era în pridvorul unui paraclis la Mănăstirea Antim, paraclisul Pompilian, care acum se află în restaurare. Noua locație pentru pregătirea Marelui Mir este la Mănăstirea «Duminica Sfinților Români», ctitorie a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist. La această mănăstire și la Atelierele Patriarhiei Române, unde se pregătesc obiectele de cult pe care noi le folosim în biserici, am găsit acest spațiu potrivit care a fost amenajat cu multă osteneală și cu multă bunăvoință. A fost placată pardoseala cu marmură românească de Rușchița. S-a ostenit în mod deosebit părintele arhimandrit Dionisie Constantin, care împreună cu ostenitori pricepuți au pregătit toate aceste spații, dar și obiectele necesare. Cazanul, folosit și în 2010, este din inox, are o capacitate de 1.000 de litri, dar am cumpărat încă trei cazane mai mici din inox, de 250 de litri, pentru pregătirea decoctului de plante și vin, care apoi va fi turnat în cazanul mare și se vor adăuga 400 de litri de ulei de măsline din Italia. Toate ingredientele au fost pregătite mai ales prin grija părintelui arhimandrit Onufrie Cotos, care a procurat din Grecia ceea ce nu s-a găsit la noi. Aici este organizată și o magazie unde sunt plante speciale care se folosesc pentru prepararea Marelui Mir, dar și esențe de uleiuri diferite utilizate pentru aceeași lucrare de pregătire a Marelui Mir”, a arătat Preafericirea Sa.

A 22-a sfințire a Marelui Mir 
în Biserica Ortodoxă Română

De asemenea, Patriarhul României a explicat că Mirul pregătit timp de 3 zile va fi sfințit în Sfânta și Marea Joi, la Liturghie, la Catedrala Patriarhală din București: „Așa cum prevede 
rânduiala, în zilele de luni, marți și miercuri se pregătește și se fierbe Marele Mir, iar în Joia Mare, în timpul Sfintei Liturghii, atunci când facem pomenirea instituirii Sfintei Euharistii la Cina cea de Taină, va fi sfințit Marele Mir și devine Sfântul și Marele Mir prin rugăciunea tuturor membrilor Sfântului Sinod prezenți în București la Catedrala Patriarhală istorică. 
Reamintim faptul că ultima dată Marele Mir a fost sfințit în anul 2010. Această tradiție a noastră este una veche. Încă înainte de obținerea Autocefaliei în 1885 a fost sfințit Marele Mir și în Țara Românească și Moldova de către patriarhii de Constantinopol sau de Ierusalim care au poposit adesea după ajutoare în Țările Române. Însă, având în vedere toate aceste sfințiri ale Marelui Mir, mai ales după obținerea Autocefaliei Bisericii noastre, considerăm că sfințirea Marelui Mir anul acesta este a 22-a în ordinea cronologică și reprezintă un prilej de bucurie și de mare solemnitate”, a explicat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit și despre rolul Sfântului Mir în cultul ortodox. „Sfântul și Marele Mir are o lucrare precisă, sfințitoare. Cu el se sfințește Sfânta Masă din Sfântul Altar, care simbolizează mormântul Domnului, se sfințesc antimisele, acea icoană pe pânză care simbolizează punerea în mormânt, și mai recent se adaugă și icoana Cinei celei de Taină, tocmai pentru că se sfințește Marele Mir în Sfânta și Marea Joi, ziua instituirii Sfintei Euharistii. De asemenea, Sfântul și Marele Mir este folosit pentru mirungerea celor nou botezați, a copiilor și a adulților îndată după Botez, pentru că Botezul este participarea la moartea și Învierea lui Hristos. Reamintim faptul că Marele Mir se pregătește în săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului și se sfințește în Sfânta și Marea Joi pentru că și Marele Mir și Sfânta Euharistie se referă ambele la taina morții și a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Când Maria a uns picioarele Domnului, Mântuitorul a interpretat acest gest zicând: «A păstrat acest mir pentru îngroparea Mea», pentru că, așa cum era tradiția iudaică, se folosea mirul pentru ungerea celor care trebuia să fie înmormântați. La Ierusalim, la Sfântul Mormânt se păstrează Piatra Ungerii, pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost așezat ca să fie uns cu aloe și smirnă înainte de a fi pus în mormânt. Deci Sfântul și Marele Mir se referă la îngroparea Mântuitorului, iar Sfânta Euharistie la moartea Sa jertfelnică pe Cruce, care a fost anunțată cu anticipație în timpul instituirii Paștilor Noi, ale Noului Legământ, și anume Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie. Este o mare taină aceasta a sfințirii Marelui Mir pentru că în ea sunt exprimate credința noastră în Hristos și legătura noastră cu Hristos, Care este numit Mirul cel Sfânt, Hristos. Hristos în limba greacă înseamnă «Unsul lui Dumnezeu»”, a precizat Preafericirea Sa.

În următoarele două zile, în acest așezământ monahal au avut loc amestecarea și fierberea ingredientelor: ulei de măsline, vin natural și multe plante și uleiuri aromate. Timp de două zile, ierarhi înveșmântați cu epitrahil și omofor mic, preoți și diaconi îmbrăcați în toate veșmintele au săvârșit rânduiala pregătirii Marelui Mir, timp în care au fost citite în permanență pericope evanghelice. În Sfânta și Marea Marți a avut loc prepararea decoctului din plante și vin, iar miercuri dimineața s-au adăugat, în cazanul cel mare, de 1.000 de litri, uleiul de măsline curat, rezinele și vinul necesar pentru împiedicarea arderii conținutului. După patru ore de fierbere, focul a fost stins, iar Marele Mir a fost lăsat să se limpezească până a doua zi.

Slujba de sfințire

În cadrul Sfintei Liturghii din Sfânta și Marea Joi, după Vohodul cu Sfânta Evanghelie, în Sfântul Altar au fost citite două rugăciuni pregătitoare, de punere-înainte a Marelui Mir. La Vohodul Mare, Marele Mir a fost purtat înaintea Cinstitelor Daruri și așezat în naosul catedralei. După sfințirea Darurilor, vasele cu Marele Mir au fost descoperite, pentru rostirea rugăciunilor de sfințire la momentul cuvenit. În continuare, cele 16 vase cu Sfântul și Marele Mir au fost duse în Sfântul Altar.

 

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Patriarhul României a evidențiat semnificațiile duhov­nicești ale Sfintei și Marii Zi de Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, a Cinei celei de Taină. „Așa cum ne spune Sinaxarul din Joia Mare, prăznuim patru momente deosebite din viața Mântuitorului și din lucrarea Sa mântuitoare și sfințitoare: în primul rând, spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos; în al doilea rând, Cina cea de Taină sau Cina de pe urmă sau Cina mistică; în al treilea rând, rugăciunea cea mai presus de fire din Ghetsimani; în al patrulea rând, amintirea vânzării sau trădării lui Iisus de către ucenicul Său, Iuda Iscarioteanul, cel biruit de patima iubirii de arginți. Aceste patru momente ne arată stări duhovnicești deosebite, dar și învățăminte deosebite. Spălarea picioarelor ucenicilor arată smerenia Mântuitorului. Prin ceea ce face El, ne învață și pe noi să fim smeriți. De aceea, otpustul zilei ne amintește că Hristos, «pentru nemăsurata Lui bunătate, când a spălat picioarele ucenicilor, calea cea mai bună ne-a arătat a fi smerenia, și până la Cruce și îngropare S-a smerit pentru noi». Calea cea mai bună spre mântuire și viață veșnică este smerenia”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, ierarhii eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române au primit câte un vas de 5 litri cu Sfântul și Marele Mir.

Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare unită cu Vecernia au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos”, conduși de arhid. protopsalt Mihail 
Bucă.

Sărbătoarea Luminii la Catedrala Patriarhală

„Învierea Domnului Hristos nu este o simplă revenire la viaţa pământească, muritoare, la viaţa amestecată cu moartea, ci este trecerea la o altă existenţă, la viaţa veşnică, cerească”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia Învierii Domnului.

 

Sărbătoarea Paştelui a adunat mii de credincioşi la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Aceștia au primit Lumina Sfântă de la Ierusalim, care a fost adusă în ţara noastră, pentru a 11-a oară, în seara zilei de 27 aprilie, de o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Lumina Sfântă de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost întâmpinată la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Împreună cu Patriarhul României, la Catedrala Patriarhală au întâmpinat Sfânta Lumină Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, preoţi slujitori ai catedralei, precum şi credincioşi.

Așa cum este tradiția liturgică, sărbătoarea Învierii Domnului a început în afara Catedralei Patriarhale, pe esplanadă, unde credincioșii au ascultat chemarea: „Veniți de primiți lumină!”, rostită de Preafericitul 
Părinte Patriarh Daniel. Aceștia au primit Sfânta Lumină a Învierii 
Domnului de la Preafericirea Sa şi de la ierarhii și slujitorii prezenți care au mers în mijlocul lor purtând în mâini făclii frumos împodobite, timp în care s-a cântat troparul: „Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule”. A urmat rânduiala specială care se săvârșește în faţa bisericilor în noaptea Învierii și care cuprinde citirea Evangheliei de la Matei 28, 1-6, începutul pascal cu stihurile Învierii și cântarea 
„Hristos a înviat” etc. În continuare, s-au săvârșit în catedrală Utrenia Învierii și Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul şi Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali.

„Astăzi prăznuim omorârea 
morţii”

Cu ocazia marelui praznic, Patriarhul României a explicat faptul că Învierea lui Hristos este un eveniment unic în istorie. „Hristos nu mai moare niciodată. Învierea Lui nu este identică sau asemănătoare cu învierea lui Lazăr, care a fost înviat din morţi, a mai trăit o vreme pe pământ şi apoi a murit ca toţi muritorii. Învierea lui Hristos este începutul unei alte vieţi. De aceea, în noaptea aceasta cântăm: «Astăzi prăznuim omorârea morţii». Deci, viaţa veşnică nu este viaţa de după moarte, ci este viaţa trăită împreună cu Hristos, Biruitorul morţii, încă din viaţa aceasta pământească, începând cu Botezul creştin în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, care ne dăruieşte arvuna învierii şi a vieţii veşnice”, a subliniat Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că troparul Învierii Domnului este o mărturisire, o tâlcuire și o profeţie: „Acest tropar al Sfintelor Paşti sau al Învierii Domnului conţine trei părţi, iar fiecare parte este distinctă. Prima parte este o mărturisire de credinţă: «Hristos a înviat din morţi». A doua parte este o tâlcuire: «cu moartea pe moarte călcând»; şi a treia parte este o profeţie: «şi celor din morminte viaţă dăruindu-le». Deci, noi transformăm această noapte în lumină prin săvârşirea sfintelor slujbe de proclamare a Învierii Domnului: Canonul Învierii şi mai ales Sfânta Liturghie. De aceea vom cânta în timpul Canonului Învierii: «Iată acum toate s-au umplut de lumină şi cerul şi pământul şi cele de sub pământ». Ce înseamnă aceasta, că toate s-au umplut de lumină? Nu este vorba de lumina fizică, ci este vorba de sensul ultim a toată existenţa. Acum s-a umplut de sens Universul întreg”.

Învierea lui Hristos, 
anticipaţie a învierii de obşte

În continuare, Preafericirea Sa a evidențiat de ce slujba Învierii se oficiază în afara locaşurilor de cult. „Învierea lui Hristos nu priveşte doar pe creştini, ci Învierea lui Hristos priveşte pe toţi oamenii. Sfântul Apostol Pavel ne spune în Epistola I către Corinteni, în capitolul 15, versetul 22, «Că precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia». Învierea de obşte sau învierea universală, care are ca începătură, ca anticipaţie, ca temelie Învierea lui Hristos din morţi este un dar al lui Dumnezeu pentru toţi oamenii. Toţi oamenii, din toate generaţiile, din toate locurile vor învia la învierea cea de obşte, la sfârşitul istoriei (…). Învierea lui Hristos pe care noi o prăznuim este o anticipaţie a învierii de obşte, a învierii noastre. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune că «dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră» (I Corinteni 15, 14). Deci, Învierea lui Hristos dă sens vieţii omului pe pământ, şi anume, prin Învierea lui Hristos noi învăţăm că omul nu este făcut pentru mormânt, ci pentru cer. Omul nu este făcut ca să rămână în pulberea pământului, ci el este făcut pentru înviere şi viaţă veşnică”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a explicat și care este starea trupului Mântuitorului Hristos înviat. „Trupul lui Hristos Cel înviat este un trup care a devenit nestricăcios. Hristos trece prin uşile încuiate fără să spargă uşile, El Se arată când doreşte şi unde doreşte. El nu mai poate fi reţinut în lumea aceasta tridimensională. El nu mai poate fi oprit de nimeni şi de nimic. El nu mai poate fi reţinut nici măcar cu privirea. Deci, Hristos Cel înviat are un trup înduhovnicit, dar trupul Lui nu este o fantomă, ci este un trup real. De aceea, El poartă pentru veşnicie semnele cuielor şi semnul lancei cu care a fost străpuns în coastă. Trupul lui Hristos după Înviere este un trup preaslăvit, un trup care depăşeşte înţelegerea noastră biologică şi materialistă. Acesta va fi şi trupul nostru după învierea cea de obşte. Un trup liber de orice determinism, un trup liber de boală, de suferinţe, de limitare, de orice piedică în calea comuniunii cu Dumnezeu şi întreolaltă. Învierea lui Hristos creează o nouă împărăţie, Împărăţia cerurilor”, a subliniat Patriarhul României.

Preafericirea Sa a reamintit credincioșilor că praznicul Învierii Domnului recapitulează pentru întreaga lume îndemnul iertării adresat de către Mântuitorul Hristos ucenicilor Săi și tuturor creștinilor, îndemn care își are temelia în iubirea milostivă a Sa. „Această lumină este lumina Sfintelor Paşti. Ea arată iubirea lui Hristos Cel răstignit ca fiind o iubire smerită şi milostivă, o iubire care s-a arătat ascultătoare faţă de Dumnezeu Tatăl până la moarte şi încă moarte pe cruce, şi o iubire iertătoare. Înainte de a-şi da duhul pe cruce, Mântuitorul S-a rugat pentru vrăjmaşii Lui, pentru cei care L-au osândit la moarte şi pentru cei care L-au răstignit. Această iubire smerită, răstignită, însă, s-a arătat biruitoare prin Înviere. Iubirea lui Hristos Cel răstignit şi înviat este mai tare decât păcatul oamenilor, este mai tare decât lucrarea diavolului, este mai tare decât puterea iadului, este mai tare decât moartea. Iubirea lui Hristos Cel răstignit şi înviat este mai tare decât ura, decât invidia, pentru că din invidie şi din ură a fost răstignit. De aceea, Paştile pe care Hristos ni-l arată în El Însuşi este sărbătoarea iertării. Trăim într-o lume din ce în ce mai dezbinată, mai învrăjbită, într-o lume în care cresc individualismul şi egoismul şi se diminuează iubirea în familie, între oameni, între popoare, pentru că ne îndepărtăm de Hristos Izvorul iubirii smerite şi milostive. Dar prin pocăinţă, prin rugăciune, prin fapte bune şi mai ales prin împărtăşirea cu Sfintele Taine ale lui Hristos, noi primim iubire din iubirea lui Hristos, o iubire care iartă, care preţuieşte pe semenul nostru, o iubire care vede în fiecare om o făclie de înviere, cum este făclia de Paşti”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La slujbele din noaptea Învierii Domnului au cântat Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale și Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române. Cei prezenţi au primit din partea Patriarhului României pască, ouă roşii, Pastorala de Învierea Domnului şi iconiţe.

Învierea Domnului, 
vestită în 12 limbi ale lumii

În duminica Sfintelor Paşti a fost oficiată în toate bisericile din Patriarhia Română slujba Vecerniei Învierii Domnului, care mai este cunoscută în popor şi ca „A doua Înviere”.

La Catedrala Patriarhală, aceasta a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Prea­sfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul și Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, şi Preasfinţitul Părinte 
Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În cadrul Vecerniei Învierii Domnului, la Catedrala Patriarhală, ultimele versete ale capitolului 20 din Evanghelia după Sfântul Evanghelist Ioan au fost rostite în 12 limbi. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat de ce Evanghelia citită la Vecernia Învierii are o semnificaţie misionară. „Această citire a Evangheliei în 12 limbi are o semnificaţie misionară. Şi anume, Mântuitorul Iisus Hristos trece prin uşile încuiate şi stă în mijlocul ucenicilor zicându-le: «Pace vouă!» După aceea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa, iar ucenicii s-au bucurat. Din nou Iisus zice: «Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi» (Ioan 20, 21). Vedem, aşadar, că Mântuitorul Iisus Hristos Cel înviat din morţi arată dovada realităţii Sale, şi anume că El, Cel răstignit, a înviat din morţi. Această prezenţă a lui Hristos în mijlocul ucenicilor Săi după Înviere a avut ca scop să-i încredinţeze despre adevărul Învierii Sale. Apoi, Mântuitorul le încredinţează o misiune, şi anume îi trimite în lume să vestească Evanghelia, după cum Tatăl L-a trimis pe El în lume”, a reliefat Preafericirea Sa.

Patriarhul României a spus că lucrarea de părinte duhovnicesc este una dumnezeiască şi apostolică. „Puterea de a ierta păcatele este o putere exclusivă a lui Dumnezeu, pe care El o dăruieşte ucenicilor Săi. Adesea, iudeii, când l-au auzit pe Iisus spunând: «Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale», s-au tulburat, zicând: Cine este acesta care iartă păcatele, pentru că numai Dumnezeu poate face aceasta? Acum vedem însă că puterea de a ierta păcatele, care este o putere dumnezeiască, este dăruită ucenicilor Mântuitorului. Sfântul Ioan Gură de Aur ne mai spune că, aşa după cum un guvernator, fiind trimis într-o provincie, are nevoie de întărire de la împărat, şi anume să i se dea dreptul de a pedepsi şi de a ierta sau de a graţia, tot aşa acum ucenicii primesc puterea de a ierta şi de a sancţiona, de a ierta păcatele şi de a le reţine, de a le dezlega prin iertare şi de a le lega prin reţinere. Sfântul Chiril al Alexandriei ne spune: Ce înseamnă în Biserică puterea de a lega şi dezlega? A lega înseamnă a opri pe cineva de la botez pentru că nu este suficient pregătit, şi a opri pe cineva de la împărtăşire, pentru că nu este suficient pregătit. Este o amânare a primirii botezului pentru o mai bună pregătire şi este o amânare a primirii Sfintei Împărtăşanii pentru o mai bună pregătire printr-o pocăinţă mai intensă. A dezlega înseamnă a ierta păcatele şi câte sunt iertate în Biserică vor fi iertate şi în ceruri. Această putere duhovnicească de a ierta păcatele sau de a le reţine ne arată că duhovnicia, lucrarea de părinte duhovnicesc, este una dumnezeiască şi apostolică”, a explicat Patriarhul României.

La final, Preafericirea Sa i-a primit în Salonul Sfinților Români din Reședința Patriarhală pe membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, pe care i-a felicitat și le-a oferit daruri.

 

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi-a sărbătorit marţi, 21 mai 2019, hramul istoric, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Sfinţii Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, au fost cinstiţi cu multă evlavie de credincioşii care au participat la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei de Patriarhul României.
Începând cu orele dimineţii, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu fragmente din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe care le-au aşezat spre închinare credincioşilor în baldachinul de pe Colina Patriarhiei.

La Sfânta Liturghie, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepis­copul Argeșului și Muscelului; Înaltprea­sfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfinţitul Părinte ­Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfinţitul Pă­rinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Prea­sfinţitul Părinte ­Siluan, Episcopul ortodox român din ­Ungaria şi locţiitor de Episcop al Daciei Felix; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-
vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Răspunsurile liturgice au fost oferite la Sfânta Liturghie de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei ­Române.

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă cinsteşte în fiecare an la 21 mai pe cel mai mare dintre împăraţii creştini. „Troparul acestei sărbători ne arată că Sfântul Împărat Con­s­tan­­tin este un ales al lui Dumnezeu, care nu are chemare de la oameni, ci o chemare directă, dumnezeiască. În mod înţelept, Biserica a hotărât ca Apostolul de la această sărbătoare să amintească despre convertirea Sfântului Apostol Pavel, pentru că există o analogie, o asemănare, între convertirea Sfântului Apostol Pavel şi convertirea Sfântului Constantin cel Mare”, a spus Patriarhul României.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat în cuvântul său, cu un bogat conţinut istoric şi spiritual, că Sfântul Constantin cel Mare a devenit din împărat păgân împărat creştin, protector al creştinilor şi ajutător al Bisericii, dar şi apostol.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că de la Sfânta Împărăteasă Elena învăţăm ce înseamnă educaţia copiilor: „Aproape toate hotărârile bune luate de Sfântul Constantin cel Mare s-au datorat influenţei benefice a mamei sale Elena. Sfânta Elena a fost o femeie credincioasă, curajoasă şi o femeie care a simţit că numai cu ajutorul lui Hristos se pot birui toate greutăţile, necazurile şi ispitele din lumea aceasta marcată de păcat”. La final, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

 

Premierea tinerilor misionari 
și a iconarilor bisericești

La Altarul de vară, Patriarhul României a premiat câştigătorii Concursului naţional catehetic „Hristos: sufletul satului meu” şi ai Concursului naţional de folclor „Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc”. Tinerii misionari câștigători din fiecare eparhie, însoțiți de cei care i-au îndrumat, au fost premiați de Preafericirea Sa cu diplome, medalia omagială și premii în bani.

Concursul național de folclor „Tradiție și spiritualitate în satul românesc” și Concursul național catehetic „Hristos: sufletul satului meu” au fost organizate de Sectorul teologic-edu­cațional al Patriarhiei Române și Biroul de catehizare a tineretului din cadrul acestui sector, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale cu prilejul Anului omagial al satului românesc (al preoților, învăță­torilor și primarilor gospodari). Concursurile s-au adresat școlarilor, liceenilor, elevilor seminariilor și liceelor teologice ortodoxe din cadrul Patriarhiei Române, iar lucrările înscrise în etapa națională vor intra într-un proces de selecție pentru publicare într-un volum.

Evenimentele festive de pe Colina Patriarhiei au continuat în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, unde au avut loc vernisajul expoziției de icoane și premierea câștigătorilor celei de-a 8-a ediții a Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina Credinței”. Această ediție a fost închinată artei bisericești de factură populară, punându-se accent pe repertoriul decorativ specific și materialele tradiționale. În cadrul secțiunilor au fost înscriși 54 de participanți care au prezentat prin tehnica și măiestria lor frumusețea, bogăția și varietatea elementelor decorative din satul românesc.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat câștigătorii pentru dragostea arătată față de arta bisericească și a evidențiat trei scopuri ale icoanei în Biserica Ortodoxă. „Icoana trebuie întâi să fie o mărturisire a credinței în întruparea lui Hristos. Dumnezeu Cel nevăzut și necuprins s-a făcut cuprins, din iubire pentru oameni S-a făcut văzut, S-a făcut om. Aceasta este cea dintâi mărturisire în icoană și ceea ce spunem prin cuvinte în Crez mărturisim vizual prin icoană. Al doilea rost al icoanei este chemarea la rugăciune. Scopul Întrupării Fiului lui Dumnezeu este îndumnezeirea prin har a omului, harul îndumnezeitor, sfințitor se primește prin rugăciune, pe baza Sfântului Botez, prin împărtășirea cu Sfintele Taine. În al treilea rând, icoana ortodoxă este o vedere profetică a slavei în Împărăția cerurilor. De aceea, fondul icoanei ortodoxe este auriu, ca lumina. Icoana ortodoxă este o vedere profetică a slavei Împărăției cerurilor. Icoana ortodoxă nu este o simplă podoabă, ci este o formă de teologie vizuală. De aceea, icoana trebuie să fie conformă cu credința ortodoxă, cu Crezul ortodox, cu Evanghelia. Iconarii nu sunt simpli artiști împodobitori. Ei sunt ­misionari”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

„Vă primim ca pelerin în această catedrală nouă”

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit în Catedrala Naţională, cu prilejul vizitei Sanctităţii Sale Papa Francisc, 31 mai 2019 (Titlul aparține redacției)

 

Sanctitatea Voastră,

Vă adresăm salutul pascal „Hristos a înviat!” şi vă primim astăzi în această nouă Catedrală a Bisericii Ortodoxe Române, pe care Sanctitatea Voastră a dorit personal să o viziteze. Cu 20 de ani în urmă, în zilele de 7-9 mai 1999, când Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România ca pelerin, el a numit această ţară „Grădina Maicii Domnului”. Deci, astăzi, noi vă primim ca pelerin în această catedrală nouă, în care deasupra Altarului (Sanctuarului) se află marea icoană în mozaic a Maicii Domnului, numită în limba greacă „Platytera”, iar în limba latină „Regina coeli”. Icoana aceasta a Catedralei Naţionale din Bucureşti confirmă simbolic numele de „Grădina Maicii Domnului” dat României. Această catedrală are ca protector spiritual sărbătoarea Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos, când serbăm şi Ziua Eroilor români, ca sărbătoare naţională. Totodată, al doilea patron spiritual al Catedralei Naţionale este Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, fratele Sfântului Apostol Petru, din localitatea Betsaida, situată în Galileea.

Această catedrală este o bazilică dedicată Sfântului Apostol Andrei, deoarece acesta este Apostolul poporului român şi Ocrotitorul României. El a predicat Evanghelia lui Hristos în primul secol creştin pe teritoriul României de azi, în fosta provincie Scythia Minor (Dobrogea).

Catedrala Naţională a fost construită pe un teren obţinut de la Statul Român de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, ca un act de reparaţie morală pentru cele cinci biserici care au existat în această zonă, trei fiind demolate şi două translate, de către regimul comunist, pentru a se construi Casa Poporului (actualul Parlament). În acest sens, noua Catedrală Naţională este un edificiu simbolic al Învierii bisericilor demolate, dar şi un simbol al libertăţii religioase a poporului român, după aproape 50 de ani de regim comunist.

Construcţia acestui edificiu a început efectiv la sfârșitul lunii martie 2011 şi a durat opt ani, astfel încât, în data de 25 noiembrie 2018, am sfinţit altarul Catedralei Naţionale, împreună cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a clericilor, credincioşilor şi reprezentanţilor societăţii româneşti.

În anii 1999 şi 2002, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a oferit un ajutor financiar Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist pentru construirea acestei catedrale, în valoare de 200.000 USD. În anul 2017, acest ajutor financiar a fost integrat simbolic de Patriarhia Română, ca parte din costul total de 500.000 de euro, în vederea achiziţionării clopotelor Catedralei Naţionale, de la firma catolică Grassmayr din Innsbruck, Austria, deoarece, în tradiţiile ortodoxă şi catolică, clopotele au o valoare simbolică foarte profundă: ele reprezintă glasul lui Dumnezeu, care cheamă oamenii la rugăciune şi la cooperare fraternă.

Suntem recunoscători pentru acest ajutor financiar simbolic şi, totodată, vă mulţumim pentru sprijinul pe care îl acordaţi constant credincioşilor ortodocşi români din Italia şi din alte ţări, unde Biserica Romano-Catolică a pus la dispoziţia comunităţilor ortodoxe româneşti 426 de locaşuri de cult, 306 în Italia şi 120 în alte ţări din Europa Occidentală. Din acest motiv, am acceptat propunerea părţii catolice să oferim Sanctității Voastre şi creştinilor catolici prezenţi aici în această catedrală posibilitatea să rostească rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi să intoneze câteva cântări pascale catolice. Acest gest este un semn de recunoştinţă pentru spaţiile liturgice oferite de comunităţi catolice parohiilor ortodoxe româneşti din Europa Occidentală. Iar, după terminarea cântărilor pascale catolice, va urma rostirea rugăciunii Tatăl nostru în limba română și vor fi intonate cântări pascale ortodoxe.

În semn de ospitalitate românească, dorim să oferim Sanctităţii Voastre o icoană în mozaic a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul spiritual al României, dimpreună cu urarea: Ad multos annos!

† Daniel

Patriarhul României

 

 

Delegație a Institutului de Teologie Ortodoxă din München la Patriarhia Română

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit vineri, 10 mai, vizita unei delegații a Institutului de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ludwig-Maximilian” din München. Prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos, prof. dr. Athanasios Vletsis și pr. prof. dr. Daniel Benga au fost conduși de pr. consilier patriarhal Remus Marian în Muzeul Patriarhilor, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și în Sala ­Sinodală din Reședința Patriarhală, după care au avut o întrevedere în Salonul 
„Teoctist Patriarhul” cu Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel.

La final, în Salonul Sfinților Români, cei trei profesori de teologie au oferit declarații reprezentanților Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române.

„Întâlnirea de astăzi a arătat încă o dată strânsa legătură care există între institutul nostru și Biserica Ortodoxă Română. Am discutat la început cu Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel despre trecut, apoi am revenit în prezent și am ajuns la concluzia că institutul nostru este unul panortodox, atât în ceea ce privește profesorii, dar și studenții pe care îi avem. Personal, i-am mulțumit Preafericirii Sale pentru darul pe care ni l-a făcut prin trimiterea la München a părintelui profesor Daniel Benga. Aceasta este o îmbogățire pentru facultatea noastră. Am discutat și despre alte posibilități de dialog cu alte facultăți din România, cum ar fi cele de la Sibiu, Iași, Cluj-Napoca. De asemenea, am discutat și despre actualele probleme ale Ortodoxiei, amintind și despre problema actuală din Ucraina”, ne-a declarat prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos, directorul Institutului de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ludwig-Maximilian” din München.

„Aș dori să subliniez cât de importantă este pentru noi traducerea în limba germană a Dogmaticii părintelui profesor Dumitru Stăniloae în 3 volume, în primul rând pentru Facultatea de Teologie de la München, pentru studenții noștri și pentru toate dialogurile care au loc la nivel ecumenic în Germania. Suntem încrezători pentru viitor, deoarece facultatea noastră a dat roade foarte bune. Aș dori să-i amintesc pe părintele profesor Ioan Moga de la Viena, pe Georgiana Huian de la Berna, pe părintele profesor Daniel Benga, care a îmbogățit institutul de la München, dar mai avem alți 7 absolvenți care au obținut doctoratul și au fost abilitați în Teologie. Astfel, speranța noastră pentru viitor este asigurată”, a spus prof. univ. dr. Athanasios Vletsis.

„Studenții care termină facultatea noastră de teologie primesc diplomă de master, iar după terminarea studiilor, care durează 5 ani, pot să practice mai multe misiuni. În primul rând, cei mai mulți sunt hirotoniți preoți și slujesc în comunitățile ortodoxe din diasporă, nu numai din Germania, ci din tot spațiul germanofon, care include Austria și o parte din Elveția. Toată această zonă este deservită de mica noastră facultate de teologie. După terminarea școlii, ei slujesc într-o lume și într-o cultură în care s-au format. Acest lucru este foarte important, pentru că sunt mulți absolvenți care vin din țări majoritar ortodoxe, dar acolo este vorba despre o altă cultură, iar cei formați în München au șansa de a cunoaște mult mai bine din interior cultura respectivă. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne spune adesea că pentru ca Evanghelia să ajungă la lume, trebuie să se coboare în cultura lumii. De asemenea, de mai mulți ani, în Germania se predă religie ortodoxă și avem absolvenți care au devenit profesori în diferite landuri. Foarte mulți studenți din țări ortodoxe vin pentru formare pe perioada studiilor masterale sau doctorale, timp în care își pregătesc teza, în special prin parteneriate Erasmus”, ne-a declarat la final pr. prof. univ. dr. 
Daniel Benga, profesor la Institutul de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ludwig-Maximilian” din München.

 

 

 

Întâlnirea anuală a Societății Bibliștilor Ortodocși Români la Alba Iulia

În perioada 13-14 mai, la Alba Iulia s-a desfășurat întâlnirea anuală a Societății Bibliștilor Ortodocși Români (SBOR), aflată la a patra ediție. Întrunirea, desfășurată sub genericul „Dumnezeu Tatăl în Sfânta Scriptură”, se află la cea de-a patra ediție, reunind profesorii de Vechiul și Noul Testament de la Facultățile de Teologie Ortodoxă din București, Iași, Sibiu, Cluj-Napoca, Craiova, Alba Iulia, Timișoara, Arad și Oradea.

Lucrările au început luni, 13 mai, la Căminul bisericesc „Peregrinus” din incinta Mănăstirii „Hristos Pantocrator”, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei. Ierarhul a rostit un cuvânt de deschidere, în care a subliniat importanța Sfintei Scripturi pentru edificarea spirituală și morală a fiecăruia. În cadrul lucrărilor au fost dezbătute numeroase subiecte şi, de asemenea, a fost lansat site-ul web al societății, care va facilita vizibilitatea actualității și a temelor biblice, religioase și spirituale pe care bibliștii ortodocși români și-au propus să le promoveze.

Participanții au efectuat o vizită la Muzeul icoanei și al cărții vechi din Alba Iulia, Museikon, un spațiu destinat spiritualității și culturii românești. Un spațiu amplu de timp a fost acordat, ca și în anii trecuți, discuțiilor, reacțiilor și concluziilor pe marginea referatelor prezentate în cadrul întâlnirii.

Societatea Bibliștilor Ortodocși Români a fost înființată la data de 13 noiembrie 2016, cu prilejul zilei de pomenire a Sfântului Ioan Gură de Aur, zi aleasă și hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii noastre ca „Zi a Bibliei”. În cadrul acestor întruniri anuale, se dorește dezvoltarea studiului Sfintei Scripturi pentru ca disciplinele biblice să dobândească o pondere mai mare în planurile de învățământ din cadrul Patriarhiei Române, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

 

 

Întâlnire a bibliştilor la Mănăstirea Caraiman

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu sprijinul Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române, al Secretariatului de Stat pentru Culte și al Eastern European Liaison Committee (EELC) din cadrul Studiorum Novi Testamenti Societas (SNTS), în perioada 26-31 mai, la Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” de la Mănăstirea Caraiman a avut loc cel de-al VIII-lea Simpozion Internațional „Est-Vest” al Bibliștilor Nou-testamentari.

 

Organizat o dată la trei ani în țări majoritar ortodoxe, simpozionul reunește specialiști în domeniul Noului Testament, apar­ţinând atât spațiului teologic răsăritean, cât și apusean, care abordează din această dublă perspectivă o temă teologică relevantă și fundamentată biblic. Tema simpozionului de anul acesta („Stories and Images on Human Beings in the New Testament and Church Tradition”) a fost abordată atât în cadrul referatelor principale, cât și în cadrul discuțiilor din cele trei seminarii („Anthropology and Creation”, „Anthropology and Ethics” și „Anthropology and Eschatology”) de către cei aproximativ 80 de teologi bibliști din Armenia, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Croația, Elveția, Estonia, Germania, Grecia, Liban, Macedonia, Marea Britanie, Polonia, România, Rusia, SUA, Ucraina și Ungaria. „Pe lângă interesul academic-teologic pe care îl determină o astfel de întâlnire, acela de a desluși semnificațiile unei teme teologice centrale, simpozionul se orientează și către un interes academic-strategic, acela de a profila teologia biblică ortodoxă din România drept un partener demn de luat în seamă la nivel academic, care pe de o parte are exercițiul dialogului argumentat științific, iar pe de altă parte are capacitatea de a propune spațiului știin­țific actual prospețimea unor perspective ancorate în Tradiția exegetică a Bisericii Ortodoxe. Trebuie menționat și faptul că primul astfel de simpozion a fost organizat în anul 1998, la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei”, ne-a declarat pr. asist. dr. Cosmin Pricop de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

 

 

Sfânta Scriptură, izvor de lumină și de comuniune între popoare și generații

Mesajul transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la Simpozionul Internațional al Bibliștilor din Europa de Est și de Vest, ediția a VIII-a, desfăşurat în perioada 26-31 mai 2019 la Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce“ al Mănăstirii Caraiman

 

Hristos a înviat!

Simpozionul Internațional al Bibliștilor din Europa de Est și de Vest, ediția a VIII-a, organizat de Patriarhia Română, în cooperare cu Eastern European Liaison Committee (EELC) și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ, care se desfășoară în perioada 26-31 mai 2019 la Centrul social-pastoral Sfânta Cruce al Mănăstirii Caraiman și reunește profesori specialiști în studiul Noului Testament, ortodocși, catolici și protestanți, din țară și din străinătate.

Prima întâlnire a fost organizată în anul 1998, la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. Ulterior, au avut loc mai multe întâlniri academice, care au fost organizate la: Mănăstirea Rila, Bulgaria (2001), Sankt-Petersburg, Rusia (2005), Sâmbăta de Sus, România (2007), Minsk, Belarus (2010), Belgrad, Serbia (2013) și Moscova, Rusia (2016).

Simpozionul de la Caraiman este al optulea din seria evenimentelor organizate de EELC în țări majoritar ortodoxe din 
Europa de Est.

Tema întâlnirii din acest an este Antropologia în Noul Testament și în Tradiția Bisericii și va fi abordată atât în cadrul unor referate principale, cu titlurile: Antropologia în Vechiul Testament și iudaismul elenistic, în Evangheliile sinoptice, în Evanghelia după Ioan și în epistolele pauline, cât și în cadrul unor referate secundare, cu următoarele titluri: Antropologie și eshatologie, Antropologie și creație, Antropologie și etică.

Obiectivul acestui simpozion este de a analiza, la nivel academic, o temă teologică centrală, cu profunde implicații biblice nou-testa­men­tare, precum și de a evidenția rolul și importanța Sfintei Scripturi în istoria omenirii. În acest fel, putem contribui la cu­noaș­terea adevărurilor de credință, revelate prin Cartea Sfântă – Bi­blia, care constituie baza și rădăcina comună a tuturor cultelor creștine, dincolo de diferențele doctrinare, canonice și liturgice.

Traducerea Sfintei Scripturi în limba proprie fiecărui popor a constituit, încă din vechime, o preocupare deosebită a Bisericii pentru ca mesajul evanghelic să poată fi asumat de fiecare credincios în parte. Să ne aducem aminte că Sfântul Duh, la Sărbătoarea Cincizecimii, a sfinţit limbile neamurilor, făcându-le vase vrednice să primească şi să mărturisească pe Dumnezeu-Cuvântul în specificitatea cuvintelor lor. Pentru aceasta, încă din primele secole, traducerea Sfintei Scripturi în diferite limbi a fost înţeleasă ca o lucrare principală a Bisericii, prin care Cuvântul lui Dumnezeu se făcea accesibil fiecărui popor, în propriul său grai.

Pentru a marca momentul istoric al împlinirii a 320 de ani de la prima traducere integrală în limba română a Bibliei, traducere cunoscută în istorie sub denumirea de Biblia de la Bucureşti, Biblia lui Şerban sau Biblia de la 1688, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2008 să fie dedicat Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii în Patriarhia Română. Prin aceasta, s-a arătat preţuirea faţă de Sfânta Scriptură, în calitatea sa de Cuvânt al lui Dumnezeu, păstrat şi propovăduit de Biserică, fiind comemorați cei care au trudit la traducerea şi tipărirea Bibliei în limba română de-a lungul a peste trei veacuri.

Patriarhia Română acordă o atenție deosebită fidelităţii faţă de textul original în traducerea românească a Sfintei Scripturi, precum şi nevoii de exprimare pe înţelesul poporului, evitând deopotrivă arhaismele neînţelese şi neologismele greu de integrat în cultul Bisericii. De-a lungul timpului, la Editurile Patriarhiei Române au fost tipărite mai multe ediții ale Sfintei Scripturi și ale Noului Testament, dintre care amintim Biblia Sinodală dedicată Anului Centenar, tipărită cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la făurirea statului național unitar român (1918-2018).

Totodată, anul 2019 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești. În acest context, programul simpozionului cuprinde și o sesiune dedicată traducerilor Sfintei Scripturi în limba română.

Așa cum precizează părintele profesor Dumitru Stăniloae, cu privire la rolul profetic îndeplinit de Sfânta Scriptură în istoria poporului român, „Biblia a jucat un rol uriaş, rolul primordial în formarea spirituală a poporului român, de la începuturile lui, nu numai din 1688, de când o avem întreagă tipărită în româneşte. Dar de atunci a început să joace unul şi mai mare. Şi va juca unul tot mai mare, fără întrerupere, în toată istoria viitoare a ­neamului nostru”1.

Felicităm pe organizatorii acestui simpozion și binecuvântăm pe toți participanții, cu speranța că acest eveniment va contribui la intensificarea legăturilor academice dintre facultățile de teologie reprezentate de profesorii prezenți, în vederea mărturisirii și promovării credinței în Domnul nostru Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, „Cel ce luminează pe tot omul care vine în lume” (Ioan 1, 9).

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă:

  1. Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Cultură și Duhovnicie, vol. II, 
Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2012, p. 319.

 

Situația pelerinilor care au participat la sfințirea Catedralei Naționale

Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a centralizat situația credin­cioșilor care au fost prezenți la evenimentul sfințirii Catedralei Naționale, cu precizarea parohiilor din care aceștia au venit și a preoților care au coordonat grupurile de pelerini. Astfel, numărul pelerinilor care s-au închinat în Altarul Catedralei Naționale în perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2018 a fost de aproximativ 150.000, conform estimărilor Jandarmeriei Române. Numărul de credin­cioși prezenți în grupuri organizate la sfințirea Catedralei Naționale (25 noiembrie) a fost de 47.320, iar numărul total de credincioși prezenți în ziua sfințirii a fost de aproximativ 55.000. „Avem bucuria să rememorăm momentul sfinţirii Altarului Catedralei Naţionale şi această rememorare nu se poate face fără a ne aminti de comunităţile care au venit la acel moment binecuvântat. 2.251 de parohii, unități de cult, instituții de învățământ şi alte instituții bisericești din țară și din străină­tate au venit în grup organizat la sfinţire. În prima zi, peste 55.000 de persoane au înfruntat vremea destul de grea din 25 noiembrie 2018 pentru a avea bucuria participării la acel moment. O bună parte din pelerini au rămas în prima zi şi s-au închinat la Sfânta Masă din Sfântul Altar, alţii au venit în zilele ce au urmat, numărul lor însumând, potrivit evidenţelor Jandarmeriei, 150.000. A fost impresionant, dar mai impresionantă este, de fapt, credinţa pe care au manifestat-o acele persoane”, ne-a declarat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal.

Situaţia integrală pe eparhii, numărul parohiilor şi numele preoţilor care au însoţit grupurile de pelerini la sfinţirea Catedralei Naţionale sunt postate pe site-urile Patriarhiei Române: catedralaneamului.ro, basilica.ro, patriarhia.ro. De asemenea, nr. 4/2018 al revistei „Biserica Ortodoxă Română, Buletinul oficial al Patriarhiei Române” cuprinde lista comunităţilor parohiale participante la sfinţirea Catedralei Naţionale.

 

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Naționale în prima jumătate a anului 2019

Pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrările se desfășoară cu un efectiv de 400 de muncitori zilnic. Stadiul lucrărilor ne-a fost prezentat de ing. Petre Chiuță, consilier patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești: „Lucrările de structură sunt în proporție de 99% finalizate. Vineri, 24 mai, a fost turnat ultimul beton la cupola turlei principale. În prezent, se montează structura metalică pentru șarpanta turlei principale. Învelitorile a patru turle secundare și a turlei clopotniță au fost finalizate. De asemenea, se lucrează la zidăria elementelor decorative, a ocnițelor de la baza turlei principale. În exterior, lucrăm la subsolurile adiacente din partea de nord și de sud și la placarea cu piatră a scărilor de acces din latura de vest a catedralei. Pe șantier sunt în prezent aproximativ 400 de muncitori. În viitor avem în vedere tencuirea zidăriei exterioare și continuarea mozaicului la bolta de deasupra Sfântului Altar”. Tot vineri a fost finalizată și montarea a mai mult de două treimi din vitraliul de pe fațada de vest a locașului. Vitraliul reprezintă icoana Înălțării Domnului, hramul principal al Catedralei Mântuirii Neamului.

 

Despre materialele utilizate pentru placarea, treptelor și a coloanelor catedralei ne-a vorbit Vlad Florin Popescu, inginer pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului: „Treptele scării de acces dinspre vest și podestele aferente, pe o lățime de 36 de metri, de la cota -5, cota finală a spațiului liturgic exterior, până la cota 0, a pardoselii finite din catedrală. Placarea se face cu marmură de grosimea de 7 centimetri pe treaptă și 4 centimetri pe contratrepte. Pe podeste, marmura va avea grosimea de 4 centimetri. De asemenea, se plachează două coloane din partea de vest a pridvorului, zona accesului principal, cu marmură până sub capitel. Alte două coloane se mai plachează între pridvor și pronaos. La interior folosim marmură de Rușchița până la înălțimea de 4 metri, iar la exterior este marmură Vratza, până la înălțimea de 7 metri”.

A fost montat mozaicul icoanei 
Maicii Domnului „Platytera”

Marți, 7 mai, pe bolta absidei Sfântului Altar al Catedralei Naționale a fost finalizată montarea icoanei în mozaic a Maicii Domnului „Platytera” sau „Împărăteasa cerurilor”, realizată de o echipă coordonată de pictorul bisericesc Daniel Codrescu. Aceeași echipă a realizat și mozaicurile iconostasului catedralei, sfințit în cadrul slujbei săvârșite în 25 noiembrie 2018 de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurați de un impresionant sobor de arhierei români și străini. Icoana Maicii Domnului de pe absida Sfântului Altar impresionează prin frumusețe și dimensiuni, măsurând aproximativ 16 metri de la bază până la vârful aureolei. În jurul Maicii Domnului a fost realizat un tron inspirat din ceremonialul imperial bizantin, iar în cele două laturi vor fi icoanele în mozaic ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. „După slujba de sfințire a Catedralei Naționale în Anul Centenar, am avut aproximativ o lună în care ne-am gândit cum am putea începe proiectul de decorare cu pictură în mozaic a locașului. Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a dat sarcina de a începe cu absida Sfântului Altar. În luna ianuarie am reușit să proiectăm iconografia pentru această absidă și să realizăm Icoana Maicii Domnului «Platytera». Provocarea principală a fost dimensiunea foarte mare a absidei. Această icoană va domina cumva toată biserica, pentru că este punctul central de deasupra iconostasului și se va crea o legătură vizuală între catapeteasmă și această absidă, iar privitorul va avea acces la ea chiar de la intrarea în biserică”, a declarat pentru TRINITAS TV pictorul bisericesc Daniel Codrescu după montarea icoanei.

Montajul în catedrală al pieselor de mozaic a început în luna aprilie și a durat aproximativ trei săptămâni. „Este foarte complicată întreaga logistică de intrare cu materialele în șantier, de aducere pe poziție și de urcare la înălțimea unde se montează. Echipa care a montat mozaicul de pe absida Sfântului Altar s-a aflat la înălțimea de aproximativ 40 de metri față de cota 0 a catedralei. Toată opera­țiunea organizatorică necesită timp și energie din partea colectivului implicat în lucrare. Dificultățile cele mai mari provin din faptul că nu se montează pe spațiu drept, ci curb, iar această curbură a peretelui creează anumite decalaje care trebuie reglate pe parcursul montajului. Acestea țin și de o anumită experiență și trebuie prevăzute, astfel încât asamblarea efectivă să se facă în mod corect și organic. Numai chipul Maicii Domnului, deci nu tot capul, măsoară 2 metri, iar greutatea planșetelor este impresionantă. Cu răbdare și cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit să le vedem ridicate pe perete. Ca inspirație am folosit mai multe repere din toată aria bizantină la care am avut acces. Icoana nu este o reproducere, ci o piesă singulară realizată special pentru Catedrala Națională. După o muncă de cercetare, am prezentat mai multe tipuri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, iar Preafericirea Sa ne-a îndrumat spre anumite elemente din icoane foarte cunoscute în spațiul bizantin, pe care le-am preluat și le-am integrat în această sinteză”, a mai spus Daniel Codrescu pentru TRINITAS TV.

Procesiunea „Icoana – fereastră spre Dumnezeu“

Pentru al 12-lea an consecutiv, la Biserica Icoanei din Capitală a avut loc duminică, 17 martie 2019, procesiunea „Icoana – fereastră spre Dumnezeu”.

 

În fruntea procesiunii care s-a desfășurat de la Biserica Icoanei spre parcul din apropiere s-a aflat anul acesta Icoana Maicii Domnului „Iordănița”, adusă spre bucuria și folosul duhovnicesc al credincioșilor din Capitală de la Așezământul Românesc din Ierusalim.

 

Preafericitul Părinte Daniel 
la Biserica Icoanei din Capitală

În ajunul sărbătorii Duminicii Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vizitat comunitatea de la Biserica Icoanei din București, binecuvântându-i pe slujitori și credincioși. Preafericirea Sa a evidențiat programul liturgic misionar de la această biserică, din prima duminică a Postului Mare, precum și activitățile social-filantropice în care sunt implicați credincioșii, în special tinerii parohiei, în timpul anului.

Patriarhul României a spus că mărturisirea adevărului și a frumuseților Ortodoxiei se îmbină cu filantropia și lucrarea socială a Bisericii în societate.

„Felicităm Parohia Icoanei în frunte cu părintele paroh Ioan Popescu. Dânsul a desfășurat aici o activitate misionară puternică, împreună cu vrednicul de pomenire părintele profesor Nicolae Necula, cu părintele Liviu Nechita și ceilalți slujitori. Remarcăm că, pe lângă multele pelerinaje pe ­care le-a făcut în Țara Sfântă, părintele paroh Ioan Popescu desfă­șoară și o lucrare social-filantropică. Acordă 40 de burse unor tineri cu situație financiară mai modestă, care sunt susținute de credincioși, oferă hrană oamenilor în vârstă care nu se pot deplasa, la ei acasă.

Importantă este nu numai mâncarea, ci și faptul că cineva îi vizitează, îi întâlnește, stă de vorbă cu ei, pentru că singurătatea este o mare problemă, mai ales astăzi, și de aceea Biserica se prelungește prin sfintele icoane în casele oamenilor, dar și prin filantropie, ajutorarea semenilor și multe alte activități care se desfășoară aici antrenând ­vârstnici și tineri”, a arătat Preafericirea Sa.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Bisericii Icoanei o cruce de binecuvântare cu icoane din email, lucrată în Atelierele Patriarhiei Române, tămâie din Oman și apariții recente la Editurile Patriarhiei Române. Credin­cioșii prezenți au primit în semn de binecuvântare Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei.

De asemenea, părintele paroh Ioan Popescu a oferit în semn de mulțumire Patriarhului României o icoană pictată pe lemn și un buchet de flori.

 

 

Preasfințitul Părinte Timotei 
Prahoveanul a condus 
procesiunea „Icoana – fereastră spre Dumnezeu”

În Duminica Ortodoxiei, numeroși credincioși din București au participat, la Biserica Icoanei, la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un ales sobor de slujitori, pe un podium amenajat lângă locașul de rugăciune. În cuvântul de învățătură din cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a evidențiat importanța Duminicii Ortodoxiei și a procesiunii organizate în această zi ca semn de mărturisire a dreptei credințe și a evidențierii cultului sfintelor icoane. De asemenea, în cadrul Sfintei Liturghii a fost citită Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Duminica Ortodoxiei, în care a fost explicată importanța cinstirii icoanelor și prin care clerul și credincioșii au fost îndemnați să susțină lucrarea pastoral-misionară a Bisericii.

După oficierea Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a condus procesiunea „Icoana – fereastră spre Dumnezeu”, care s-a desfășurat de la Biserica Icoanei până la Parcul „Grădina Icoanei”. În fruntea pelerinajului a fost purtată Icoana Maicii Domnului „Iordănița”, care a fost adusă pentru a doua oară în București din Ierusalim, precum și alte icoane de la bisericile din cadrul Protopopiatului Sector 2 Capitală. Evenimentul s-a încheiat în Parcul „Grădina Icoanei”, unde Corul de cameră „Preludiu”, dirijat de Voicu Enăchescu, a susținut un concert de muzică bisericească ce a cuprins cântări specifice Postului Mare.

În continuare, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a rostit un cuvânt de binecuvântare pentru clericii și credincioșii care participă în fiecare an la procesiunea „Icoana – fereastră spre Dumnezeu”. De asemenea, ierarhul a evidențiat și prezența Icoanei Maicii Domnului „Iordănița” în Capitală. „Icoana Maicii Domnului, numită «Iordănița», a venit la București pentru a doua oară. Este un semn de binecuvântare pentru cetatea Bucureștilor, dar și pentru țara noastră. De aceea, îi mulțumim părintelui arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așe­zămin­­telor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan și reprezentantul Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului, pentru osteneala unui astfel de demers, pentru călătorie și pentru rugăciunile pe care le face pentru noi în fiecare zi. De asemenea, se cuvine să mulțumim Parohiei Icoanei pentru organizarea unei astfel de sărbători și Primăriei Sectorului 2 Capitală, care a ajutat la buna desfă­șurare a acestui eveniment”, a precizat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La final, a fost săvârșită o slujbă care a cuprins rugăciunea de sfințire a icoanelor, iar slujitorii i-au binecuvântat pe credincioșii prezenți cu apă sfințită, precum și icoanele purtate de aceștia în procesiune, iar părintele protoiereu Ioan Popescu, parohul Bisericii Icoanei, a mulțumit credincioșilor pentru prezența numeroasă la sfintele slujbe și la procesiunile care au avut loc la Biserica Icoanei cu prilejul Duminicii Ortodoxiei. De asemenea, a mulțumit tuturor organizatorilor pentru ajutorul și susținerea celei de-a 12-a ediții a manifestării religios-culturale „Icoana – fereastră spre Dumnezeu”.

 

 

Procesiune cu ramuri de finic și salcie în Capitală

În ajunul praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, numeroși credincioși și clerici din București și Ilfov, dar și din zonele limitrofe au participat la tradiționalul Pelerinaj de Florii din Capitală.

 

Înainte de începerea pelerinajului, Preasfințitul Părinte 
Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat slujba Vecerniei la Mănăstirea Radu Vodă, iar la final a sfințit ramurile de finic și salcie care au fost împărțite clericilor și credincioșilor prezenți. Pelerinii au plecat apoi în procesiune spre Catedrala Patriarhală purtând în mâini ramuri sfințite de finic și salcie, rugându-se și intonând cântări specifice sărbătorii 
Floriilor, aducând laudă Domnului Hristos Care l-a înviat pe Lazăr din morți, precum se arată în troparul praznicului.

Procesiunea s-a îndreptat în sunet de toacă și cântări duhovnicești spre Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiri­don”-Nou, unde alaiul a fost întâmpinat de credincioșii și slujitorii acestei biserici și unde a avut loc prima oprire, moment în care s-au rostit ectenii și rugăciuni. Traseul a continuat pe str. Principatele Unite – str. Ienăchiță Văcărescu – str. Sfânta Ecaterina până la Biserica „Sfânta Ecaterina”, paraclis universitar, unde credincioșii au fost întâm­pinați de studenți teologi și cadre didactice, clerici și mireni, ale Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Ultima oprire a avut loc pe Colina Bucuriei, în fața Catedralei Patriarhale, unde clericii și credincioșii au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a sfințit icoana Intrării Domnului în Ierusalim purtată în procesiune, a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor și un cuvânt de învățătură.

 

Prevestire a biruinței lui Hristos

În cuvântul de învățătură rostit la finalul procesiunii, Preafericitul Părinte Daniel a evidențiat faptul că acest pelerinaj reprezintă o comemorare a Intrării Domnului în Ierusalim și este în același timp o prevestire a pătimirilor și a Învierii Sale. „Această frumoasă zi binecuvântată de Dumnezeu este o prevestire a săptămânii în care intrăm după Duminica Floriilor, adică o prevestire a săptămânii Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos, a răstignirii și îngropării Sale și apoi a Învierii Sale. De aceea, sărbătoarea Floriilor, începând cu pelerinajul din sâmbăta Floriilor, este o prevestire a biruinței lui Hristos asupra morții lui Lazăr și apoi a biruinței lui Hristos asupra propriei Sale morți ca să ne dăruiască nouă bucuria Învierii. De aceea, Pelerinajul de Florii este o pregustare a bucuriei Sfintelor Paști și iată, acum, pe Colina Bucuriei se vede pre­zența, ca și în noaptea de Înviere, a unei mulțimi de oameni care au pe fețele lor, cler și popor, lumina din lumina Învierii, bucurie din bucuria Învierii lui Hristos. Pelerinajul de Florii din sâmbăta Floriilor are patru înțelesuri duhovnicești majore. În primul rând, este o comemorare a Intrării Domnului Iisus Hristos în orașul Ierusalim, venind din satul Betania, unde a înviat din morți pe prietenul său Lazăr. În al doilea rând, Pelerinajul de Florii este prevestire a pătimirii și a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, dar și a învierii de obște, a tuturor oamenilor, așa cum se cântă în troparul pe care l-am auzit de multe ori cântându-se în timpul acestui pelerinaj. Învierea lui Lazăr din morți este o prefigurare a învierii de obște, a învierii universale la sfârșitul veacurilor, a învierii tuturor oamenilor din toate timpurile și din toate locurile, din toate nea­murile”, a spus Preafericirea Sa.

 

Mărturisire creștină în cetate

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Pelerinajul de Florii este o mărturisire creștină în cetate prin comuniune în procesiune. „În al treilea rând, Pelerinajul de Florii este o mărturisire a credinței creștine în cetate. Nu doar în bisericuța sau în biserica mai mare a noastră din parohie sau din mănăstire, ci o mărturisire a credinței în Iisus Hristos cel Răstignit și Înviat în cetate, în public. Ieșind din bisericile parohiale și mă­năstirești și traversând o parte din oraș, mărturisim credința noastră în Iisus Hristos. Mai pe scurt, este o mărturisire a credinței creștine în cetate prin comuniune în procesiune. Comuniune în procesiune înseamnă o comuniune a celor care înaintează de la un punct mergând spre alt punct. De la o biserică spre altă biserică. În cazul nostru, de la biserica Mănăstirii Radu Vodă, de pe o colină, la biserica Catedralei Patriarhale, pe altă colină, după ce s-au făcut două opriri la Biserica «Sfântul Spiri­don»-Nou și la Biserica «Sfânta Mare Muce­niță Ecaterina». Această comuniune în procesiune este exprimată prin pelerinaj. Este o comuniune de credință, dar este și o comuniune de rugăciune, o comuniune de cântare. S-au citit rugăciuni atunci când s-au făcut opriri și s-au intonat cântări sfinte bise­ricești de-a lungul acestui pelerinaj. Aceasta înseamnă că am scos mărturisirea credinței noastre din interiorul zidurilor bisericii și am arătat-o în public, în cetate. Ca urmare a acestor rugăciuni care încep cu sfințirea ramurilor de salcie și de finic pe care pelerinii le poartă în mâini și încheind cu sfințirea icoanei Intrării Domnului în Ierusalim și a iconițelor pe care le vom împărți la sfârșitul acestui pelerinaj credincioșilor prezenți, Pelerinajul de Florii este, în al patrulea rând, o binecuvântare pentru societate și bucurie pentru suflete. Multe binecuvântări se dau prin aceste rugăciuni și aceste cântări atât celor care participă, cât și tuturor locuitorilor orașului. Nu toți au putut participa, dar în mod deosebit se binecuvântează cei prezenți la pelerinaj, dar și casele lor pentru că ei se întorc în casele lor din diferite cartiere, din diferite părți ale Capitalei, purtători fiind de binecuvântare și de bucurie. Este vorba de a aduce bucurie oamenilor, de a aduce bucurie în suflet. Cine dăruiește această bucurie? Hristos Domnul Însuși. El este în centrul pelerinajului. Icoana Lui ne arată că El este prezent aici, iar unul din condacele Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim ne spune că Iisus Hristos intră acum tainic în sufletul nostru, după cum odinioară a intrat în Ierusalim. Ierusalimul nu este doar un oraș, este și sufletul nostru și familia noastră și casa noastră atunci când Hristos este chemat cu credință și cu dragoste în rugăciune”, a evi­dențiat 
Patriarhul României.

La finalul cuvântului de învă­țătură, Preafericitul Părinte Daniel a mulțumit tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a pelerinajului, iar credincioșii prezenți au primit iconițe cu Intrarea Domnului în Ierusalim. În București, Pelerinajul de Florii a fost interzis de regimul comunist în anul 1948 și a fost reluat în anul 2008 la inițiativa și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Conferinţa pastoral-misionară de primăvară, la Palatul Patriarhiei

În Aula Magna „Teoctist ­Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc luni, 13 mai, prima sesiune de la Bucureşti a Conferinţei pastoral-misionare de primăvară, organizată sub titulatura „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”. La conferinţa prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au participat clericii din protopopiatele din Capitală şi din judeţul Ilfov, preoţii de caritate, preoţii misionari din unităţile de învăţământ, preoţii militari şi preoţii slujitori la cimitirele de stat.
În cadrul conferinţei, Patriarhul României a rostit cuvântul „Satul românesc ­trebuie ajutat mai mult de către locuitorii oraşelor”.

 

Evenimentul a debutat cu Sfânta Liturghie și Te Deum, săvârşite în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, de către Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

La Conferinţa pastoral-misionară de primăvară, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel, au participat Episcopii-vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul; Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor; membri ai permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor; protoiereii protopopiatelor din Capitală şi judeţul Ilfov; profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”. Lucrările au fost deschise de Patriarhul României, care a rostit cuvântul inti­tu­lat „Satul românesc trebuie ajutat mai mult de către locuitorii ora­şelor”.

Primul referat al conferinţei a fost susţinut de prof. univ. dr. Ilie Bădescu, care a vorbit despre „Ritmul dialectic al satului românesc”. „România perenă se întemeiază pe sate şi toată seva ei fondatoare este acolo, în satul arhetipal. Puterea satului de a rezista marilor presiuni istorice, politice, economice, fără a-şi pierde unitatea proprie şi, deci, fără a-şi secătui puterea de dăinuire este astăzi grav afectată. Ipoteza cercetărilor noastre încadrează satul şi universul ţărănesc de viaţă în clasa a ceea ce exponenţii Şcolii de la Copenhaga denumesc #limite planetare$, un fel de praguri critice ale dăinuirii vieţii la scara planetei, care, dacă vor fi încălcate, planeta va intra într-un declin final. Ţăranii sunt o astfel de limită critică pe care nici un regim n-ar trebui s-o încalce dacă voieşte să respecte imperativul dăinuirii unui popor”, a avertizat prof. Bădescu.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat câteva aspecte practice ale pastoraţiei desfăşurate vreme de mai bine de patru decenii în satul prahovean Valea Plopului de către preotul Nicolae Tănase.

Dr. Doina Dascălu Işfănoni, istoric de artă, cercetător etnolog la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, a susţinut o prezentare intitulată „Interiorul casei ţărăneşti, oglindă a creativităţii şi spiritualităţii româneşti”. Participanții au avut prilejul de a vedea imagini cu gospodării reprezentative cu case ce încă dăinuie din mai multe zone ale țării, precum și interioarele de odinioară amenajate în incinta Muzeului Satului. „Pentru o lungă perioadă de timp, casa a reprezentat în mentalitatea ţăranului român nu doar adăpostul împotriva intemperiilor şi locul de odihnă şi refacere al familiei, ci şi puntea de legătură cu vatra natală, cu moşii şi strămoşii neamului. Casa a fost un adevărat perimetru sacru în care membrii familiei s-au născut şi au crescut, au deprins învăţătura înaintaşilor de a munci ogorul, de a creşte animalele, de a cultiva viţa-de-vie şi pomii fructiferi”, a spus dr. Doina 
Işfănoni, cercetător etnolog.

În continuare, clericii au vizionat un film documentar despre satul românesc, producţie TRINITAS TV. La final, fiecare a primit în dar trei volume: „Sfinții Părinți despre responsabilitate”; „Sfântul Grigorie Teologul. Texte alese” (ambele apărute la Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei); „Concordanță biblică” (Editura 
Basilica, Bucu­rești, 2018).

Cea de-a doua sesiune a Conferinței pastoral-misionare de primăvară, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la care au participat clericii din protopopiatele Ploiești Nord, Ploiești Sud, Câmpina, Urlați și Vălenii de Munte, a avut loc marți, 14 mai 2019, tot în Aula Magna „Teoctist 
Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

 

Satul românesc trebuie ajutat mai mult de către locuitorii oraşelor

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la deschiderea lucrărilor Conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară a clerului din Arhiepiscopia Bucureştilor, Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Bucureşti, 13-14 mai 2019

 

I. Spiritualitatea satului ­românesc

„Pentru istoria noastră – aprecia etnograful şi sociologul Ernest Bernea (1905-1990) –, satul românesc tradiţional a fost microcosmosul material şi spiritual care a constituit fundamentul existenţial al naţiunii […]. Realitatea tradiţională comunitară a definit şi manifestat un mod propriu românesc de a fi, care e specific şi general uman totodată.”1

Prin acest „mod propriu românesc de a fi” se exprimă un sistem de valori specifice satului românesc, o atitudine proprie în faţa lui Dumnezeu, a naturii înconjurătoare, a semenilor, o concepţie de viaţă şi o reprezentare specifică a lumii.

Pentru ţăranul român, Dumnezeu a fost și este o prezenţă tainică, nu o idee abstractă; prezenţa Sa discretă, ocrotitoare, poate fi descifrată în natura înconjurătoare, considerată dar al lui Dumnezeu, care trebuie cultivat în relație de recunoştinţă faţă de Dăruitor.

După cum observă părintele Dumitru Stăniloae, ţăranul român vede prezenţa harică și ocrotirea milostivă a lui Dumnezeu în toate cele prezente în jurul său: „Vede pe Dumnezeu în taina naturii. Un peisaj frumos al naturii e pentru el un adevărat rai. El spune în Mioriţa: «Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai». […] El simte atât de aproape de om pe Dumnezeu, pe Maica Domnului, încât folosește pentru ei diminutive (de familiaritate – n.ns.): «Dumnezeu drăguţu’», «Măicuţa Domnului»”2.

Totodată, lumea, care provine de la latinescul lumen – lumină, a fost și este, pentru ţăranul român, kosmos, „ordine”, pentru că el întrezăreşte că Dumnezeu-Atotţiitorul, în înţelepciunea Sa, a aşezat toate în „bună rânduială”, în bună întocmire. Ţăranul român se străduieşte să nu tulbure prin acţiunile sale această „bună rânduială”, ci să o respecte.

Pentru ţăranul român, omul este o făptură spirituală purtătoare de trup, vieţuind pe pământ, dar cu destinaţie cerească: „Omul nu este o expresie a pământului acesta, ci a cerului şi a spiritului. Omul vine aici de la Dumnezeu şi trebuie să lucreze (aşa căzut cum e) în sensul Lui”3 – spune Ernest Bernea. Ţăranul român consideră munca un mijloc de a-şi spiritualiza existenţa, de a-şi înfrâna patimile egoiste şi de a se învrednici de „pâinea cea de toate zilele” pe care Tatăl ceresc i-o dăruieşte în urma trudei sale. La sat, munca şi rugăciunea se împletesc firesc, iar cultivarea pământului este adesea însoţită de acte cultice precum binecuvântarea holdelor, a semănatului, a fântânii, a primelor roade ale pământului. În unele regiuni ale ţării, Troițele străjuiesc fântânile, colinele sau drumurile din mediul rural. Toate slujbele de binecuvântare a cultivării pământului evidențiază legătura dintre rugăciune și acţiune, încât omul credincios și harnic se conduce după principiul: „totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu!“

Bunurile materiale şi mai cu seamă pământul sunt, pentru ţăranul român, darurile pe care Dumnezeu – adevăratul proprietar – i le dă în folosinţă sau în administrare pentru susţinerea vieţii sale şi pentru a ajuta pe cei nevoiaşi. De aceea, cu multă smerenie, ţăranul român mulţumeşte lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El. Având aceste convingeri şi trăind în „bună rânduială”, ţăranul român credincios şi harnic vieţuieşte în armonie cu natura înconjurătoare şi în comuniune cu semenii, nu distruge natura şi nu răpeşte bunurile aproapelui. Ţăranul iubeşte pământul, mai precis ţarina şi ţara, de care se simte strâns legat existenţial, pentru că pământul îi oferă hrană, dar şi pentru că pământul este loc în care se odihnesc osemintele strămoşilor şi în care, la vremea rânduită de Dumnezeu, şi trupul său se va aşeza. Deşi este iubitor de ţarină şi ţară, totuşi, ţăranul român credincios are privirea îndreptată spre cer, de unde vin lumina, aerul şi ploaia, ca binecuvântări ale lui Dumnezeu pentru el. Ţăranul cultivă pământul ca agricultor sau crește animale ca păstor, dar recolta va fi bogată şi păşunea mănoasă dacă Dumnezeu trimite ploaie şi căldură la timpul potrivit.

La sat, viaţa este înţeleasă și ca „timp binecuvântat pentru a sfinţi locul în care trăim”, iar dacă sfinţim locul în care trăim pe pământ, putem spera să primim și un loc în ceruri, „un colţișor în rai” – cum spunea părintele Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria de ­Neamţ.

Sfinţirea timpului se realizează la ţară prin rugăciune şi muncă, dar şi pentru că ­timpul anului este presărat cu sărbători sfinte, cu „punte de sărbători” care leagă pământul cu cerul. De ce? Pentru că „prin crearea şi trăirea puternică a sărbătorii, care este un moment luminos de punere în legătură cu existenţa generală şi absolută, cu transcendentul sau măcar cu direcţii spre transcendent, poporul a învins ori a valorificat timpul. Învingerea în acest sens a timpului devine, de fapt, o valorificare maximă a lui”4. Sărbătorile – care ritmează viaţa omului – erau trăite cu o mai mare intensitate în satele româneşti decât în oraşe, pentru că ţăranul român considera că sărbătorile sunt pregustări ale Împărăţiei cerurilor, momente de intensă trăire spirituală în care „transcendentul se coboară şi se arată oarecum în lume, făcându-i pe muritori să-i simtă prezența […] sau, dimpotrivă, lumii istorice i se dă privilegiul să fie ridicată, printr-o translaţie spirituală, către împărăţia luminii extatice a transcendentului” – spune Vasile Băncilă în lucrarea sa „Duhul sărbătorii”5.

Pentru ţăranul român, moartea este o trecere într-un alt plan al existenţei, iar răposaţii sunt însoţitori „duioşi şi invizibili”6; cu aceştia putem comunica mai ales în zilele de sărbătoare, pentru că legătura între planurile existenţei nu este cu desăvârşire ruptă. Între lumea oamenilor vii şi lumea răposaţilor nu există o separaţie radicală, iar distanţa se anulează în perioada Sfintelor Paşti, când cei răposaţi în Sfânta şi Marea Vineri sau în Săptămâna Luminată merg în Rai, pentru că aceia care mor în Vinerea Sfintelor Pătimiri trec prin moarte odată cu Mântuitorul Cel răstignit, iar cei care trec la Domnul în Săptămâna Luminată intră în Împărăţia cerurilor, bucurându-se de biruinţa lui Hristos Cel înviat asupra morţii şi de deschiderea cerurilor.

Toată viaţa ţăranului român, înnobilată de credinţa creştină, este străbătută de un fior religios şi de un „bogat suflu mistic”7. Credinţa organizează şi dă sens vieţii spirituale a ţăranului român, încât „viaţa obştească a satului respiră o atmosferă religioasă”8. Această centralitate a credinţei în viaţa spirituală, ca relaţie a omului cu Dumnezeu, constituie specificul „modului românesc de a fi”, firescul vieţii ţăranului român.

 

II. Situaţia prezentă a satului românesc

Din nefericire, în ultimele şapte decenii, satul românesc tradiţional a traversat o gravă criză spirituală şi materială, iar în zilele noastre această criză se acutizează.

Vitregiile îndurate în ultimul secol de țăranul român au avut efecte devastatoare la nivelul identităţii și mentalității sale, lovind adânc în normalitatea sau în firescul vieţii sale tradiţionale și generând în mediul rural transformări negative de ordin spiritual, cultural și demografic. Mai cu seamă, în timpul regimului comunist s-au produs destrămarea satului românesc și distrugerea legăturii profunde a țăranului cu Dumnezeu, prin propagandă ateistă, iar relaţia ţăranului cu pământul ca proprietate, cu ţarina proprie, a fost distrusă prin colectivizarea forţată a agriculturii. De asemenea, multe sate au fost depopulate prin urbanizare forţată şi migrarea unui mare număr de locuitori din mediul rural către mediul urban, ca urmare a industrializării forţate. Iar după anul 1990, satul se de­populează prin emigrarea multor oameni tineri de la sat în străinătate din motive economico-financiare.

Astăzi, satul românesc este oarecum răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradiţională și supraviețuire precară. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de Institutul Național de Statistică, România are o suprafaţă totală de 238 mii km2 și o populaţie rezidentă de 19,5 milioane de locuitori9, ceea ce înseamnă 3,9% din populaţia totală a Uniunii Europene. Zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării; aproximativ 45,7% din populația țării locuiește în mediul rural, adică puțin peste 8,5 milioane de persoane. Cifrele amintite sunt dovada concretă a faptului că potențialul agricol al României este unul foarte ridicat, însă pământul nu este eficient cultivat. Țară cu pământ bogat, dar cu mulţi țărani săraci! Mult teren agricol, dar fărâmiţat, multe speranțe, dar puține mijloace de a-l lucra eficient și de a valorifica deplin recolta obţinută.

Deși adevărații țărani muncesc din zori și până în noapte, în multe sate din România se practică o agricultură de supraviețuire, iar unele sate sunt foarte depopulate şi chiar abandonate, încât dispar încet de pe harta României. Satul tradiţional, în ultimii ani, este afectat de o gravă criză demografică: foarte mulţi români au plecat în străinătate, unde lucrează mai mult pentru dezvoltarea altor ţări decât pentru patria de origine, România. Cei mai mulți dintre românii care aleg traiul departe de ţara-mamă sunt tineri, peste 17%, sunt din grupa de vârstă 25-29 de ani, iar a doua categorie ca dimensiune, 14,5%, este reprezentată de tineri în vârstă de 20-24 de ani. Prognozele sunt sumbre: sporul natural continuă să fie negativ, iar procesul de îmbătrânire demografică se accentuează; sociologii avertizează că migraţia populaţiei tinere către oraşe va continua şi că populaţia satelor va deveni din ce în ce mai îmbătrânită.

Sărăcia multor săteni, șomajul, dezvoltarea rurală insuficientă și emigrația spre ţări mai dezvoltate au creat o criză majoră a satului românesc, care se zbate între tradiţie culturală și supraviețuire ­materială. Totuşi, satele din apropierea oraşelor sunt mai puţin depopulate, iar măsurile financiare luate de stat în ultimii 2-3 ani pentru revigorarea agriculturii româneşti creează ceva speranţe pentru tinerii din mediul rural.

În faţa acestor realităţi pe care nu le poate ignora, Biserica Ortodoxă Română militează cu responsabilitate pentru dezvoltarea rurală şi pentru salvarea satului românesc, deoarece majoritatea populaţiei sărace din mediul rural aparţine Bisericii noastre, iar preoţii noștri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin economic, social și pastoral.

Preotul ortodox trebuie să fie profund implicat în viaţa comunităţii. Se constată tot mai mult că în satul în care nu este biserică deschisă permanent, nu este preot, nu este casă parohială, sau preotul nu locuiește în sat, există mai multă suferinţă şi mai multă singurătate, mai puţină solidaritate între oameni, mai puţină comuniune și mai puţină bucurie. În schimb, acolo unde biserica este deschisă în fiecare duminică, în zi de sărbătoare şi chiar peste săptămână, unde preotul aduce speranţă, organizând programe de întrajutorare frăţească și mobilizând oamenii credincioși să-i ajute pe cei mai săraci, situaţia spirituală și socială a parohiei se ameliorează.

Activitatea religioasă, liturgică şi pastorală nu are numai o consecinţă cultică sau spirituală, ci ea influenţează și viaţa socială, aduce un spor de calitate vieţii într-o anumită comunitate, aduce speranţă şi creează o mai intensă comuniune spirituală.

Pe lângă rugăciune, trebuie întotdeauna în Biserică şi acţiune sau fapte concrete, întrucât ­rugăciunea fără acţiune este ­nedeplină în rodirea sa. Desigur, este nevoie de cooperarea tuturor instituțiilor care doresc să ajute concret satul românesc şi pe ţăranul român, care se confruntă adesea cu boala, cu sărăcia şi cu singurătatea. Nu putem cere credincioșilor noștri să contribuie foarte mult la dezvoltarea activităţii social-pastorale a Bisericii în comunitatea rurală dacă ei sunt foarte săraci. În același timp, nu trebuie să așteptăm doar ajutorul autorităţilor, ci trebuie să încurajăm și să preţuim inițiativele din sânul comunității care vizează binele comunităţii. Suntem interesaţi ca satul românesc să fie un sat în care viaţa să fie o binecuvântare, nu o înstrăinare a oamenilor de propriul pământ și de propria identitate etnică şi culturală.

Aceasta înseamnă că putem să învăţăm și din experienţa altora, dar și să valorificăm din trecutul satului românesc unele virtuţi spirituale, morale și practice, cum sunt: credinţa, cinstea, hărnicia, dărnicia, simţul proprietăţii și al iniţiativei, solidaritatea (întrajutorarea) și comuniunea în comunitatea rurală și între comunităţile rurale, dar şi solidaritatea între comunităţile urbane şi comunităţile rurale. În acest sens, se recomandă următoarele măsuri concrete:

  1. Înfrăţirea parohiilor mai darnice din mediul urban cu parohii mai sărace din mediul rural, pentru a oferi sprijin frăţesc spiritual (încurajare) şi material (financiar, alimentar, haine, materiale de construcţii pentru biserică, pentru casa parohială şi pentru activităţi social-pastorale).
  2. Organizarea de biblioteci la sate prin donare de cărţi.
  3. Acordarea de burse elevilor inteligenţi şi harnici de la sate ca să continue şcoala în mediul rural şi apoi eventual în mediul urban.
  4. Cumpărarea, renovarea şi dotarea unor case de la sat, care au şi grădină, de către parohii de la oraş, pentru folosirea lor drept case de vacanţe şi pentru a dezvolta activităţi în favoarea satului.
  5. Încurajarea şi ajutorarea concretă a sătenilor de-a păstra şi cinsti memoria ­înaintaşilor prin îngrijirea cimitirului, a crucii eroilor, dar şi oferirea de date pentru întocmirea monografiei fiecărui sat românesc de astăzi.
  6. Organizarea de tabere de tineret la sate, pentru a desfăşura pelerinaje, activităţi culturale, social-filantropice şi ecologice în mediul rural, în colaborare cu preoţii de la sate şi cu autorităţile locale.
  7. Încurajarea tinerilor de a dezvolta proiecte economice atractive în mediul rural, ca de pildă ferme de familie rentabile (zootehnice, legumicole, pomicole, apicole ş.a.).

Astăzi, satul românesc trebuie ajutat de către toţi locuitorii oraşelor, dar mai ales de către cei care s-au născut la sat (ei sau părinţii lor) şi pot înţelege şi exprima mai uşor, în acelaşi timp, dragostea pentru valorile spirituale ale satului românesc şi pot oferi ajutorul lor concret de care satul are nevoie.

Desigur, putem învăţa şi de la unele ţări din Europa Occidentală cum sunt astăzi ajutate satele să-şi păstreze identitatea specifică satului (arhitectura rurală, mai puţină aglomeraţie şi mai puţină poluare) şi, în aceleași timp, să fie sate atractive pentru locuitorii lor prin condiţii de trai decente: electricitate, acces auto, canalizare etc. Cu sprijinul ierarhilor români din Europa Occidentală, vom ajuta pe unii părinţi protopopi să viziteze câteva sate din Italia, Austria, Elveţia şi Germania, pentru a se inspira din ceea ce este experienţa pozitivă.

În încheiere, binecuvântăm lucrările conferinţei pastoral-misionare de primăvară a clerului din Arhiepiscopia Bucureştilor, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos, Cel răstignit şi înviat, să dăruiască tuturor participanților la această conferinţă pace şi bucurie, sănătate şi mântuire.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

1 Ernest Bernea, Civilizaţia română sătească, ediţia îngrijită de Rodica Pandele (Fapte, idei, documente), București, Ed. Vremea, 2006, p. 164.

2 Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Opere complete, vol. IX. Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, Bucureşti, Ed. Basilica, 2018, pp. 164-165.

3 E. Bernea, Civilizaţia română sătească, p. 68.

4 Vasile Băncilă, „Duhul sărbătorii”, în: Gândirea, 15 (1936), 4 (apr.), pp. 169-170.

5 V. Băncilă, „Duhul sărbătorii”, p. 165.

6 V. Băncilă, „Duhul sărbătorii”, p. 167.

7 E. Bernea, Civilizaţia română sătească, p. 67.

8 E. Bernea, Civilizaţia română sătească, p. 65.

9 Conform Comunicatului de presă al Institutului Naţional de Statistică nr. 215/29 aug. 2018.

 

Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei la Reşedinţa Patriarhală

Membrii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-au întâlnit luni, 20 mai 2019, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţă de lucru, la Reşedinţa Patriarhală. Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a fost deschis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a prezentat principalele subiecte pe ordinea de zi. „Vom avea pe ordinea de zi mai multe puncte importante, şi anume, alegerea locului de desfăşurare a viitoarei ediţii a Taberei «Tradiţie şi noutate» în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, apoi, aprobarea propunerilor tematice necesare desfăşurării cursurilor şi a examenelor pentru obţinerea gradelor clericale, definitiv, gradul II, precum şi a programei, însoţită de bibliografie, pentru gradul I clerical. Punctul al treilea se referă la alegerea de membri pentru Consistoriul mitropolitan monahal, iar punctul patru, la aprobarea textelor pentru slujbele următorilor sfinţi: Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium, Sfinţii Mucenici Nicandru şi Marcian, Sfântul Mucenic Dasie, Sfântul Mucenic Hermes, Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic, Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem, Episcopul Tomisului, Sfinţii Mucenici Maxim, Cvintilian şi Dadas şi Sfântul Mucenic Lup, precum şi Acatistul Sfântului Cuvios Teoctist din Palestina. Aceste texte liturgice, care au fost întocmite, trebuie diortosite şi apoi publicate. Aceasta este în sarcina Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, deoarece majoritatea acestor sfinţi sunt prezenţi pe teritoriul actual al Mitropoliei Mun­teniei şi Dobrogei. Avem mai mulţi sfinţi ca­nonizaţi, dar nu toţi sfinţii canonizaţi au slujbele aduse la zi, de aceea se fac unele propuneri de diortosie, care apoi vor fi integrate şi sintetizate la departamentul Carte de cult al Editurilor Patriarhiei Române”, a reliefat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mai precizat că trebuie întărită evlavia credincioşilor faţă de sfinţii români recent canonizaţi. „Avem speranţa că aceste lucrări vor contribui la buna desfăşurare a activităţilor noastre pastorale şi mai ales liturgice şi misionare, deoarece trebuie întărită evlavia românilor faţă de sfinţii canonizaţi, dar care nu au slujbe, şi evlavia românilor faţă de sfinţii recent canonizaţi. Este o mare bucurie când avem sfinţi mulţi, rugători pentru noi. În Calendarul Bisericii Ortodoxe Române sunt peste 100 de sfinţi români. Iar faptul că Duminica a 2-a după Rusalii este dedicată tuturor sfinţilor români este, de asemenea, o bucurie, pentru că toţi laolaltă sunt celebraţi, şi cei cunoscuţi, şi cei necunoscuţi”, a subliniat Patriarhul României. Mitropolia Munteniei şi Dobrogei are în componenţă 10 eparhii: Arhiepiscopia Bucureştilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviştei, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, Episcopia Giurgiului şi Episcopia Tulcii. Din Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei face parte și Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria.

 

 

Conferință despre Patriarhul Nicodim Munteanu la Arad

În Aula Facultății de Teologie Ortodoxă din Arad a avut loc marți, 9 aprilie, o conferință națională intitulată: „Patriarhul Nicodim Munteanu și memoria istorică a interbelicului românesc”.

 

Părintele profesor dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, a deschis manifestarea, evidențiind bucuria comunității academice arădene de a găzdui, în cadrul centrului de studii al facultății, o manifestare științifică dedicată memoriei istorice recente. Prin aceasta, Facultatea de Teologie din Arad rămâne înscrisă în efortul promovării constante a unor cercetări științifice care să aducă reale contribuții în aria teologiei românești.

Înainte de prezentarea referatelor conferinței, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Timotei a exprimat câteva gânduri inedite, amprentate de valoarea expe­rienței directe cu momente și personalități legate de vremurile Patriarhului Nicodim Munteanu.

În continuare au fost prezentate următoarele referate: „Patriarhul Nicodim Munteanu în anii regimului comunist din România” de Preasfințitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova; „Patriarhul Nicodim Munteanu sub vremi”, de pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu; „Răspunsul Bisericii Ortodoxe Române la provocările severe ale istoriei în timpul păstoririi Patriarhului Nicodim Munteanu” de pr. prof. dr. Mihail Săsăujan, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti; „Patriarhul Nicodim Munteanu şi Biserica Ortodoxă Română în tensiunile celui de-al Doilea Război Mondial” de pr. lect. dr. Ştefan Negreanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad; „Patriarhul Nicodim Munteanu, traducător neobosit şi îndrumător al activităţii tipografice” de pr. lect. dr. Gabriel Basa, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad. După prezentarea tuturor con­tribuțiilor științifice, de către referenți, a fost organizată o sesiune de dezbateri pe marginea ideilor prezentate.

 

Radio Renașterea la 20 de ani de activitate

În Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat joi, 2 mai, o slujbă de Te Deum cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate pentru Radio Renașterea.

 

La eveniment au fost prezenți, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Părinte Vasile Someșanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, angajații, colaboratorii radioului, membrii Permanenței Consiliului eparhial, oficialități locale și județene, precum și ascultători fideli ai postului de radio.

 

Cu acest prilej, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt duhovnicesc și i-a felicitat pe toți cei care fac misiune prin intermediul acestui post de radio.

După slujba de Te Deum, în cadrul Zilei Porților Deschise, ascultătorii au putut vizita sediul radioului, având prilejul să-i cunoască pe realizatorii emisiunilor preferate.

Radio Renașterea a fost înființat la inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, având menirea ca, „pe calea undelor, cuvântul Evangheliei să coboare de pe amvoane şi să pătrundă în suflete şi conştiinţe”.

Aflat sub patronajul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, Radio Renaşterea a început să emită în data de 1 mai 1999, pe frecvenţa 91.2 MHz/FM stereo, 24 de ore din 24, în municipiul Cluj-Napoca şi împrejurimi. Frec­vența pe care Radio Renașterea emite acum în Cluj-Napoca este 91 MHz/FM. Începând cu 1 mai 2004, acesta poate fi recepţionat online, pe internet, la adresa: www.radiorenasterea.ro, iar din data de 1 mai 2005 emite la Bistriţa, al doilea oraş ca importanţă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, pe frecvenţa 102 MHz/FM stereo. Cea mai nouă frecvență pe care Radio Renașterea a început să emită este cea de la Huedin, pe frecvența 99,1 MHz/FM, inaugurată în 2 octombrie 2018. Sediul radioului se află în clădirea Centrului eparhial al Mitropoliei Clujului, Mara­mureșului și Sălajului, din Piața Avram Iancu, nr. 18. Grila de programe cuprinde emisiuni cu caracter religios, cultural, social, muzical și informativ. Redacția cuprinde cinci departamente: teologic, social, cultural-muzical, informativ și tehnic, în care își desfășoară activitatea peste 20 de persoane. Colectivul redacțional este format din tineri cu studii diferite: teologie, muzicologie, filologie, filosofie, teatru și jurnalism. Activitatea postului de Radio Renașterea este susținută de numeroși colaboratori: preoții profesori de la Facultatea de Teologie și Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, teologi, scriitori, profesori, medici, juriști, folcloriști, muzicologi, artiști, profesori, copii, elevi, studenți, funcționari publici și alții.

 

 

 

Spiritualitatea rurală românească evocată la Alba Iulia

În perioada 6-7 mai, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia a avut loc cea de-a 18-a ediție a Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă. Evenimentul, desfășurat sub genericul „Satul și spiritualitatea rurală – între tradiție și modernitate”, se înscrie în tematica anului 2019, declarat de Patriarhia Română ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”.

 

Simpozionul Interna­țional de Știință, Teologie și Artă, având în acest an tema „Satul și spiritualitatea rurală – între tradiție și modernitate”, a fost găzduit de Facultatea de Teologie Ortodoxă din orașul Marii Uniri și a reunit, la fel ca la edițiile precedente, personalități din țară și din străinătate, atât din cadrul cercetării teologice, cât și din domeniul altor discipline socio-umane.

Lucrările simpozionului au fost deschise luni, 6 mai, cu oficierea slujbei de Te Deum de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, în Paraclisul „Sfinții Trei Ierarhi” din incinta Facultății de Teologie Ortodoxă. În continuare, în Aula „Dumitru Stăniloae”, au urmat cuvintele de salut ale oficia­lităților județene și locale, precum și ale pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi, decanul Facul­tății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia.

Părintele Arhiepiscop Irineu a rostit cuvântul de deschidere în cadrul căruia a subliniat faptul că satul românesc constituie vatra păstrării și a promovării culturii naționale și ecleziale românești. În finalul cuvântării, ierarhul a spus: „Astăzi, când sătenii se înstrăinează de propriul pământ și de propria lor identitate, iar tradițiile populare sunt căzute în uitare – cum zice Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, noi suntem chemați să perpetuăm satele românești, să le păstrăm și, în ciuda modernizării necesare, să le transmitem copiilor și nepoților noștri cu farmecul lor înveșnicit. Datori suntem să-i iubim pe țărani și mediul rural în care, de-a lungul timpului, s-au dezvoltat și desă­vârșit valorile perene ale neamului nostru nobil, care a trecut înțelept prin istorie și s-a dovedit erou în cultură”.

De asemenea, Înaltprea­sfin­țitul Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei a elaborat un studiu despre un învățător important din prima jumătate a secolului trecut, care a activat vreme de un sfert de veac în localitatea Băsești, satul natal al ierarhului. Un alt eveniment important care a avut loc în cadrul primei zile a Simpozionului Interna­țional pentru Știință, Teologie și Artă (ediția a 18-a) a fost festivitatea decernării titlului de „Doctor Honoris Causa” lui Costion Nicolescu, doctor în teologie la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint Serge” din Paris şi cercetător la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.

A urmat un recital instrumental folcloric susținut de studenții Secției de Muzică Religioasă a Facultății de Teologie Ortodoxă din orașul Marii Uniri. În ultima parte a zilei, au fost prezentate lucrările din cadrul simpozionului, pe ateliere de lucru, în cadrul cărora invitații au fost selectați potrivit preocupărilor și ariilor de cercetare științifică.

Marți, 7 mai, în cea de-a doua zi a simpozionului, în cadrul a patru secțiuni, s-au derulat noi sesiuni de comunicări și dezbateri cu privire la referatele prezentate. În cuprinsul lucrărilor științifice, participanții au evi­dențiat, prin intermediul studiilor realizate, importanța culturii, a spiritualității rurale și a patrimoniului din mediul tradi­țional românesc. În Aula „Dumitru Stăniloae”, a avut loc un recital de pian, moment artistic ce a marcat încheierea lucrărilor acestei ediții a Simpozionului Inter­național.

În a doua parte a zilei, corpul profesoral al Facultății de Teologie și invitații acestei manifestări academice au vizitat două localități de pe Valea Se­beșului, unde se află vâltoarea, piua și Muzeul Satului din comuna Șugag și Muzeul tra­dițional din localitatea Laz, care adăpostește icoane vechi ale familiei Poenaru, conform Arhiepis­copiei Alba Iuliei.

 

Simpozion dedicat Anului omagial 2019 la Galaţi

În perioada 28-29 mai, la Galaţi s-a desfăşurat un simpozion teologic internaţional dedicat Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari). Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Dunării de Jos prin Departamentul Teologic al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Simpozionul a reunit academicieni, cercetători ştiinţifici, profesori de teologie din ţară şi din Republica Moldova, precum şi preoţi, istorici, sociologi şi alţi oameni de cultură. Simpozionul a debutat marţi, 28 mai, prin săvârşirea, în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, a unei slujbe de mulţumire de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, după care, în Sala „Melchisedec Ştefănescu” din cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” a avut loc deschiderea oficială a lucrărilor. Chiriarhul Dunării de Jos a rostit un cuvânt în prezenţa conducerii Universităţii „Dunărea de Jos”, a distinşilor invitaţi, a numeroşi profesori de teologie şi cadre universitare din alte domenii, moderând şi prima secţiune a simpozionului. În continuare, academicianul Sabina Ispas, cercetător în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din Bucureşti, a prezentat tema intitulată „Repere ale religiozităţii populare româneşti”. O analiză punctuală a unor aspecte definitorii ale satului românesc a fost realizată de profesorul Vasile Timiş, inspector general pentru disciplina religie din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. A urmat apoi susținerea referatelor pe diferite secțiuni.

În cele două zile ale simpozionului, oaspeţii prezenţi au avut în program vizitarea Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos şi Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” – Lacu Sărat, judeţul Brăila. 


 

 

Dezbateri despre contribuţia traducătorilor de cărţi bisericeşti la cultura românească

Miercuri, 29 mai 2019, a debutat la Centrul Internaţional de Conferinţe al Universităţii „Valahia” din Târgovişte simpozionul științific internaţional intitulat „Teologie și tradiție, spiritualitate și modernitate. Contribuția patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și a traducătorilor de cărți bisericești la spiritualitatea și cultura românească”, desfăşurat pe parcursul a trei zile. La manifestare au luat parte oficialități municipale și județene, conducerea univer­sității, studenți și masteranzi.

În cadrul simpozionului, au prezentat comunicări profesori și teologi de la facultăţile de teologie din ţară şi din străinătate, dintre care amintim: pr. prof. dr. Ioan Sauca – Geneva, pr. prof. dr. Viorel Ioniţă – Geneva, pr. prof. dr. Pablo Argárate – Austria, prof. dr. Paolo Odorico – Paris, prof. dr. Ingrid Schoberth – Germania, prof. dr. Wolfgang Schoberth – Germania, conf. dr. Maria Kovolopolu – Grecia, conf. dr. Miltiadis Vanțos – Grecia, prof. dr. Daniel Ayuch – Liban, arhim. prof. dr. Cyril Horovun – USA, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu – Bucureşti, pr. prof. dr. Vasile Răducă – Bucureşti, pr. prof. dr. Emil Jurcan – Alba Iulia, pr. prof. dr Mihai Himchinschi – Alba Iulia, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr – Sibiu, pr. prof. dr. Aurel Pavel – Sibiu, pr. prof. dr. Dumitru Vanca – Alba Iulia.

 

Părintele Nicolae Achimescu – un profesor erudit, un om onest şi un teolog mărturisitor

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a părintelui Nicolae Achimescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti şi preot îmbisericit la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, din Bucureşti, joi, 30 mai 2019

Cu discreția, eleganța și demnitatea care i-au caracte­rizat întreaga viață, bogata activitate didactică și științifică, precum și modul în care și-a îndeplinit responsabilitățile administrative și academice care i-au fost încredințate, părintele prof. dr. Nicolae Achimescu, în seara zilei de 27 mai 2019, s-a mutat la viața veșnică.

Trecerea sa la cele veșnice, în plină activitate de redactare a unui Dicţionar enciclopedic al religiilor, a surprins și întristat nu numai pe membrii familiei sale, ci și o mulțime de ierarhi, profesori de teologie din țară și din străinătate, numeroși preoți, monahi și laici cărora părintele Nicolae le-a fost profesor la studiile seminariale, de licență, masterat și doctorat, precum și generația actuală de tineri aflați în diverse forme de pregătire de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, cu care, doar cu câteva zile în urmă, a susținut ultimele examene.

Părintele Nicolae Achimescu s-a născut la data de 10 august 1955 în localitatea Siroca, comuna Godeanu din județul Mehedinți.

După studiile din localitatea natală, între anii 1970 şi 1975 a urmat cursurile Seminarului Teologic din Craiova, iar între anii 1976 şi 1980 pe cele ale Institutului Teologic de Grad Universitar din București.

Între anii 1980 şi 1982, tânărul licențiat Nicolae Achimescu a urmat cursurile de doctorat în cadrul aceluiași institut, la disciplina Istoria religiilor. În anul 1982 a absolvit un curs de limba germană în cadrul „Goethe Institut”, la Erlangen și Rothenburg ob der Tauber, Germania.

Între anii 1983 şi 1984 și 1991 şi 1992, părintele Nicolae Achimescu a fost doctorand al Universității din Tübingen, Facultatea de Teologie Evanghelică, în calitate de bursier al organizației „Diakonisches Werk” din Stuttgart, iar în anul 1993 a obținut titlul de doctor în teologie în cadrul Universității din Tübingen, cu calificativul „cum laude”, pentru lucrarea de doctorat Die Vollendung des Menschen in Buddhismus. Bewertung aus orthodoxer Sicht (Desăvârșirea omului în budism. Evaluare din perspectivă ortodoxă), elaborată sub îndrumarea a doi mari teologi: prof. dr. P. Beyerhaus și prof. dr. J. Moltmann.

Vreme de 33 de ani, părintele Nicolae Achimescu a slujit Biserica noastră ca ostenitor al Școlii românești de teologie.

Între anii 1986 şi 1991 a fost profesor în cadrul Seminarului Teologic din Caransebeș, pentru disciplinele: Istoria religiilor, Teologie dogmatică, Îndrumări misionare și Limba franceză.

La solicitarea noastră ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, după momentul istoric al reînființării Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, părintele Nicolae Achimescu s-a transferat, în anul 1993, ca lector titular pentru disciplina Istoria și filosofia religiilor, la această facultate, contribuind alături de alți profesori la creșterea rapidă a prestigiului noii instituții.

În anul 1998 a promovat conferențiar titular, iar în anul 2000, profesor universitar. Din anul 2002 a devenit conducător de doctorat la disciplina căreia i-a consacrat întreaga sa activitate: Istoria și filosofia religiilor.

Pentru activitatea sa asiduă și exigentă, la propunerea noastră, Consiliul profesoral al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași l-a ales decan pentru perioada 2000-2004, după ce, în perioada 1 octombrie 1993 – 1 decembrie 1994, a fost decan interimar al acesteia, o perioadă foarte grea, în care, după procese numeroase și istovitoare, reînființata Facultate de Teologie a redobândit clădirea fostului Seminar „Veniamin Costachi”, confiscată de regimul comunist, și care, transferată într-o stare de degradare inimaginabilă, a presupus eforturi imense de restaurare, amenajare și dotare cu mobilier, bibliotecă, laboratoare pentru specializările Secției Teologie – Artă Sacră și altele.

Între anii 2005 şi 2010 a fost directorul Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității „Al. I. Cuza”.

Vreme de opt ani: 2004-2012, a fost membru în Colegiul de Onoare al Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Tot în timpul activității desfășurate la Iași, părintele Nicolae Achimescu a fost, în perioada 2000-2005, profesor pentru disciplina Istoria și filosofia religiilor în cadrul Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi, Catedra de Literatură comparată și estetică.

După întronizarea noastră ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pentru revigorarea învățământului teologic bucureștean, am solicitat părintelui Nicolae Achimescu să preia disciplina Istoria și filosofia religiilor vacantată de mai multă vreme prin pensionarea dlui prof. dr. Remus Rus, pe care a și onorat-o chiar din toamna anului 2008, mai întâi ca profesor suplinitor.

Deși ca un bun gospodar, la Iași, părintele Nicolae și-a rânduit și cele necesare vieții de familie, s-a decis împreună cu soția sa, medicul Ana Cornelia Achimescu, și fiica lor, Iuliana, să se stabilească definitiv la București, în anul 2012 devenind profesor titular al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” și în același timp director al Școlii Doctorale din cadrul acesteia, responsabilitate pe care a îndeplinit-o până în anul 2017.

Pentru meritele sale, părintele Nicolae Achimescu a fost cinstit și cu alte diverse funcții administrative și de conducere sau funcții onorifice, dintre care amintim:

l membru al Academiei Germano-Române. Forum Inter­național pentru Științe, Etică, Teologie, Literatură și Artă (Deutsch-Rumänische Akademie. Internationales Forum für Wissenschaften, Ethik, Theologie, Literatur und Kunst), din anul 2008;

l director al Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural din cadrul Universității din București, din anul 2014;

l președinte al Comisiei de Teologie în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, din anul 2011;

l membru în Consiliul Național General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din cadrul aceluiași minister, din anul 2011;

l membru în Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD), Universitatea din București, din anul 2012;

l expert evaluator în cadrul Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS);

l membru fondator al Centrului de Dialog și Cercetare în Teologie, Știință și Filosofie, Universitatea București, din anul 2010;

l membru în Colegiul de redacție al periodicului Ortodoxia, revista Patriarhiei Române;

l membru în Colegiul editorial al Revistei Române de Bioetică, din anul 2000.

Opera sa, bogată, valoroasă și actuală în același timp, numără mai multe manuale universitare, volume (personale sau coordonate), zeci de studii științifice și sute de articole.

Deși toate lucrările au o certă valoare științifică, amintim doar câteva dintre ele pentru a surprinde universul preocupărilor sale academice: Testamentul Domnului nostru Iisus Hristos, ediție bilingvă, traducere din limba latină, note și studiu introductiv, Editura Polirom, Iași, 1996; Istoria și filosofia religiei la popoarele antice, Editura Junimea, Iași, 1998 (ediția a II-a Editura Tehnopress, Iași, 2000); Budism și creștinism. Considerații privind desăvârșirea omului, Editura Junimea, Iași, 1999 (ediția a II-a, Editura Tehnopress, Iași, 2004); India. Religie și filosofie, Editura Tehnopress, Iași, 2001; Noile mișcări religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002 (ediția a II-a și a III-a, la aceeași editură); Religii în dialog, Editura Trinitas, Iași, 2005.

La sugestia noastră, în Ziarul Lumina și în săptămânalul Lumina de Duminică, părintele prof. dr. Nicolae Achimescu a publicat câteva sute de articole prin care răspunde celor care, aflați în căutarea adevărului, întâmpină o mulțime de provocări și dileme promovate de noile ideologii și mișcări religioase sau pseudoreligioase. Aceste articole au fost republicate în două valoroase cărți, Universul religios în care trăim, Colecția Media Christiana, Seria Lumina, Editura Trinitas a Patriarhiei 
Române, Bucureşti, 2013, și Religie, Modernitate și Postmodernitate, Colecția Media Christiana, Seria Lumina, Editura Trinitas, Bucureşti, 2013.

Trebuie să apreciem şi faptul că părintele Nicolae Achimescu a fost unul dintre primii profesori care, răspunzând hotărârii Sfântului Sinod din anul 2012 privitoare la alcătuirea de noi manuale universitare sau la revizuirea și reeditarea celor deja existente care s-au impus ca normative în învățământul teologic superior românesc, a publicat, încă din anul 2015, manualul său de Istoria și filosofia religiilor. Religii ale lumii antice, la Editura Basilica a Patriarhiei Române, în colecția Cursuri, Manuale și Tratate de Teologie Ortodoxă.

A coordonat unele volume colective dedicate unor problematici de maximă actualitate precum Inițiere și familie. O abordare fenomenologică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, sau Impactul secularizării asupra valorilor religioase și morale în societatea contemporană, ediție bilingvă, romano-engleză, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2015.

Delicatețea sa sufletească și virtutea recunoștinței care i-au 
luminat etapele vieții s-au reflectat și în determinarea sa profundă în realizarea volumului Omagiu Domnului Profesor universitar dr. Remus Rus, apărut, de asemenea, la Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012.

Suferind de câţiva ani de o boală pe care, printr-o voință de fier și printr-o disciplină ascetică, o ținea sub un strict control, părintele Nicolae a fost învins de o altă boală care i-a fost descoperită doar cu câteva ore înainte de a pleca dintre noi, în seara zilei de 27 mai 2019.

Fără îndoială că îmbolnăvirea sa a fost provocată în primul rând de pierderea prematură a soției sale, Ana Cornelia Achimescu, de profesie medic, în urmă cu șapte ani. Având o fire retrasă și studioasă, părintele Achimescu s-a luptat mult cu singurătatea şi cu boala. Patriot autentic, analist profund, profesor erudit şi teolog sensibil, el a receptat cu multă durere în suflet suferințele sociale ale vremurilor noastre ca: sărăcia, depopularea țării, descreştinarea societății, diminuarea calității învățământului, corupția, plagiatul, dar şi manipularea ideologică a conștiințelor împotriva credinţei creştine tradiţionale în lumea de azi.

Ca teolog și slujitor al Bisericii, fidel acesteia în orice împrejurare, părintele Nicolae Achimescu s-a simțit personal rănit de fiecare dată când Biserica a fost rănită pe nedrept, prin campanii de presă, prin proliferarea de acuzații false din partea unor mişcări religioase şi ezoterice sau a unor mișcări seculariste anticreştine.

 

Întristată adunare,

Firea harnică şi ordonată a părintelui prof. dr. Nicolae Achimescu, cultura credinței, a muncii corecte și a dreptății, cultură primită în familie, studiile teologice temeinice, experiența academică germană armonios altoită pe moștenirea românească l-au impus în ochii tuturor ca pe un profesor universitar de vocație, lăsând astăzi posterității imaginea celui mai prestigios profesor și specialist român al momentului în domeniul Filosofiei și Istoriei religiilor.

Strălucit și pasionat cercetător, părintele Nicolae Achimescu a rămas mereu un om al credinței. Cu prilejul susținerii unei teze de doctorat în teologie, a subliniat faptul că „un doctorat în teologie nu se vrea un simplu demers ştiinţific abstract și neutral; un doctor în teologie ar trebui să descopere, dacă nu mai mult, cel puţin armonia între ştiinţă şi religie, între cultura cuvântului şi cultura faptei, între cunoştinţe şi virtuţi, având în vedere că, în ultima 
perioadă a istoriei, s-au înmulţit cunoştinţele, dar s-au împuţinat caracterele”.

Adresăm părintesc cuvânt de mângâiere fiicei părintelui Nicolae, Iuliana, soțului ei și celor doi nepoți cu nume de voievozi români, Ștefan și Mihai, precum şi colegilor, discipolilor și tuturor celor întristați de plecarea dintre noi a părintelui prof. dr. Nicolae Achimescu.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos Cel înviat să odihnească sufletul său în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi!

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru familia 
îndurerată,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Un nou locaș de rugăciune pentru românii din Germania

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a participat sâmbătă, 16 martie, la o întâlnire cu reprezentanţii Bisericii Catolice din Landul Thüringen (centrul Germaniei), pentru achiziționarea Bisericii „Christ Königs Kirche” din Gotha pentru comunitatea românească din acest land, se arată pe site-ul mitroopolia-ro.de.

Ierarhul, însoțit de către dr. Rudolf Maternik, ing. Marius Teofil Tarnovetchi și diaconul Dumitru Dura, a purtat discuții cu dele­gația Bisericii Catolice, formată din preotul Wigbert Scholle din Gotha și Jörg Eberhard, șeful Departamentului juridic al Episcopiei Catolice din Erfurt. S-au vizitat ansamblul bisericii și întreaga proprietate cu suprafaţa de 
1.523 m2. Biserica are aproximativ 230 m2 cu sacristie și alte dependințe. Clădirea a fost construită din cărămidă și beton în jurul anului 1900.

După vizitarea proprietății, s-a dezbătut fiecare punct din proiectul contractului de vânzare-cumpărare. S-a convenit ca întreaga proprietate să fie achiziționată cu suma de 100.000 de euro, cu plata în două rate până la sfârșitul anului 2019.

În Duminica Ortodoxiei, Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Serafim a săvârşit Sfânta Liturghie la Parohia Ortodoxă Românească „Acoperământul Maicii Domnului” din Erfurt, păstorită de către părintele Bogdan Buta. După Sfânta Liturghie, ierarhul a prezidat lucrările Adunării parohiale în care s-au prezentat modalitățile de achiziționare a bisericii catolice din Gotha pentru comunitatea românească de aici.

Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” din Erfurt, care deservește întreg landul Turingia (Thüringen), a fost înființată la sfârșitul anului 2014.

 

O voce inteligentă a Ortodoxiei de astăzi – părintele Jean Boboc (1943-2019)

Am primit cu profundă durere vestea trecerii din această viață a părintelui Jean Boboc, decanul Centrului 
Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae” de la Paris, în seara de joi, 4 aprilie 2019.

Doctor în medicină și în teologie, părintele Jean Boboc s-a născut în localitatea Neuilly-sur-Seine, la 21 ianuarie 1943. Francez, născut din mamă de origine franceză și din tată român, părintele Jean și-a urmat studiile la Sainte-Croix de Neuilly, 
înainte de a se îndrepta către studii de medicină, urmând astfel profesia tatălui său. Pierzându-și tatăl la o vârstă fragedă, părintele Jean Boboc s-a îndreptat către limba și cultura română, pe care le-a iubit toată viața. El a fost în același timp un sprijin pentru familia sa, fiind primul născut dintre cei trei copii.

Sub influența lui Mircea Eliade, părintele Jean Boboc a urmat, în paralel cu studiile sale medicale, cursurile de istorie și teologie a religiilor de la „Institutul de Știință și Teologie a Religiilor” (ISTR) din cadrul Institutului Catolic din Paris (ICP).

Îl întâlnește apoi pe preacucernicul părinte Vasile Boldeanu și se implică în activitățile de la Biserica „Sfinților Arhangheli” din Paris. Părintele Vasile Boldeanu este cel care, mai târziu, la 19 iulie 1971, l-a cununat cu viitoarea lui soție, Carmen, de origine română, și le-a botezat pe cele două fiice ale sale, Alexandra și Veronica, precum și pe alți membri ai familiei lui.

Doctor în medicină al Facultă­ții de Medicină din Paris, specialist în mai multe domenii ale medicinei interne, și în special în cel al farmacologiei și toxicologiei clinice, părintele Jean Boboc și-a împărțit viața profesională între practica medicală și cercetarea aplicată, mai ales în calitate de director de cercetare atât în Fran­ța, cât și în Statele Unite ale Americii.

Deținător al unui MBA în administrația afacerilor, el a condus diferite companii farmaceutice mai ales în SUA, în Canada și în America de Sud, ceea ce l-a familiarizat cu problemele etice ale cercetării medicale, cu ches­tiunile de bioetică și cu problemele societății zilelor noastre.

În același timp, părintele Jean Boboc a dus o viață activă în exilul românesc din Franța și din America de Nord. Președinte fondator al „Asociației Francezilor de Origine Română” (AFDOR) și al „Bibliotecii Române din Paris” (BRP), asociații extrem de utile în timpul Războiului Rece, părintele Jean Boboc a susținut numeroase con­ferințe pe ambele maluri ale Atlan­ticului despre situația istorică a românilor și în special despre problema teritoriilor Basarabiei și Bucovinei, anexate de Uniunea Sovietică și încă ocupate sau anexate. De asemenea, el a scris pe această temă numeroase articole și a contribuit la lucrări colective care tratau aceste chestiuni.

Întors din Statele Unite, el s-a înscris la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint Serge”, unde a absolvit o licență și un master în teologie ortodoxă și unde a sus­ținut o teză de doctorat despre aspectele eshatologice ale antropologiei ortodoxe.

A fost hirotonit diacon în 2007 și preot la 10 mai 2009, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif, în Catedrala Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.

Teolog și bioetician, preot iconom stavrofor, părintele Jean Boboc a fost și primul decan al Centrului Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae” (CDS) din Paris, unde a fost profesor de antropologie și de bioetică. A fost de asemenea director al revistei ortodoxe Analecta Dumitriana.

Părintele Jean Boboc s-a preocupat cu precădere de aspectele pnevmatologice și eshatologice ale antropologiei ortodoxe și de impactul lor asupra științelor vieții, așadar de problemele arzătoare ale bioeticii actuale.

Voce sonoră a bioeticii, de o mare justețe teologică, luând poziție pentru apărarea valorilor ortodoxe, părintele Jean Boboc a reprezentat Patriarhia Română pe lângă Conferința Bisericilor Europene (CEC) în chestiunile bioetice.

Foarte atașat de gândirea teologică a părintelui Dumitru Stăniloae, părintele Jean Boboc este și unul dintre principalii traducători în limba franceză a operei monumentale a marelui teolog ortodox al secolului XX, din care a tradus Spiritualitatea ortodoxă. Ascetica şi mistica (La Théologie ascétique et mystique de l’Église Orthodoxe, Cerf, 2011), precum și lucrarea Spiritualitate și comuniune în liturghia ortodoxă (Spiritualité et communion dans la liturgie orthodoxe, Artège/Lethielleux, 2017).

Traducător al unor scrieri politice ale lui Eminescu, conferen­țiar și autor de numeroase articole și studii asupra unor probleme de mare actualitate, părintele Jean Boboc a publicat și importante lucrări personale de antropologie ortodoxă, precum: La gran­de métamorphose/Marea meta­morfoză (Ed. Cerf-Alpha, 2014; Ed. Cerf-Patrimoines, 2016) și mai recent Le Transhumanisme décrypté/ Transumanismul decriptat (Ed. Apopsix, 2017).

Formarea multidisciplinară a părintelui Jean Boboc l-a condus la o abordare profundă a problemelor antropologice și bioetice. Vocea sa inteligentă va continua să ne îndrume în apărarea valorilor credinței creștine.

Dumnezeu să-i odihnească sufletul împreună cu drepții, în pacea, lumina și iubirea Preasfintei Treimi!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

 

Asociația Tinerilor Ortodocși din Ungaria la ceas aniversar

Asociația Tinerilor Ortodocși din Ungaria, formată din tineri aparținând celor 5 jurisdicții ortodoxe care sunt în această țară, a împlinit 15 ani de existență și a marcat acest eveniment printr-o confe­rință și o întâlnire a membrilor ei, ce a avut loc sâmbătă, 6 aprilie 2019, la Colegiul numit „Tekelianum”, din Budapesta, aparținând Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria. La eveniment, răspunzând invitației adresate de Sinka Borbála Julianna (Șinca Borbala Iuliana), președin­tele Asociației MORISZ, a participat și Prea­sfin­țitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, care a susținut cu acest prilej con­ferința cu tema: „Sfânta Liturghie – spațiu spiritual și timp al comuniunii între oameni, generații și popoare, prin Jertfa și iubirea Mântuito­rului Iisus Hristos”, care a fost tradusă și în limba maghiară, de părintele arhimandrit Calinic Covaci, consilierul administrativ bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Manifestarea aniversară a început prin cuvântul de salut al preșe­dintelui Sinka Borbála Julianna, urmată de conferința Preasfin­țitului Părinte Episcop Siluan, care și-a exprimat aprecierea și încurajarea pentru această asociație, la înființarea căreia a și fost părtaș, în anul 2004, tot la Budapesta și le-a vorbit acum celor prezenți despre însemnătatea relației personale cu Mântuitorul Iisus Hristos, descoperită și afirmată prin rugăciune personală stăruitoare, într-o lume contemporană indiferentă și nihilistă.

 

Hram și sfințire la biserica românească din Panciova, Serbia

Praznicul Izvorului Tămăduirii din Săptămâna Luminată a fost prilej de bucurie pentru credin­cioșii parohiei românești din Panciova (Pancevo), din Serbia, care și-au sărbătorit cel de-a doilea hram și au participat la resfințirea bisericii lor, în urma unor lucrări de restaurare la locașul de cult care au fost efectuate anul trecut (2018).

Slujba de sfințire a fost făcută de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, care a fost întâmpinat de dimineață, la intrarea în capelă, de către părintele paroh Mircea Munteanu; părintele Emanuel Tăpălagă, vicar administrativ al Episcopiei Daciei Felix; părintele Alexandru Cotoraci, de la Parohia Nădlac, care a slujit la Panciova între anii 2013 şi 2015; părintele Traian Brăgean, de la Parohia Ofcea, din Episcopia Daciei Felix; și arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Mai întâi a fost făcută resfin­ți­rea locașului de cult, apoi sfin­țirea iconostasului și a celorlalte icoane din biserică, atât a celor mai recente, de tip bizantin, pregătite prin lipire pe lemn, cât și a celor mai vechi, pe pânză, de secol 18-19, așezate pe pereții interiori ai locașului de cult. Apoi a fost săvârșită Sfânta Liturghie arhierească, iar la final și slujba Aghesmei, la praznicul Izvorului Tămăduirii, sfințirea colivei și a colacului, pentru sărbătoarea hramului, după tradiția din Banat.

Ierarhul i-a felicitat pe părintele paroh Mircea Munteanu și pe membrii Consiliului parohial, în frunte cu președintele Damian Trifu, pentru lucrările de restaurare, interioare și exterioare, efectuate cu sprijin financiar din partea Ministerului Cultelor din Belgrad, pentru cele legate de iconostas și icoane, făcute cu sprijin din partea Primăriei din Panciova, dar și pentru tehnica modernă a vitraliilor, susținută financiar de Costel Paulescu, student în anul III la Teologie în Timișoara și cântăreț la strana din Panciova, în fiecare duminică și sărbătoare. De asemenea, și-a exprimat bucuria de a fi în mijlocul credincioșilor din Panciova, pentru prima dată la Sfânta Liturghie săvârșită aici, care are loc în Săptămâna Luminată și de Izvorul Tămăduirii.

Capela românească cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, din Panciova, a fost ame­naja­tă într-o clădire construită în 1871, cumpărată cu 10.000 de florini în 1 octombrie 1899 și sfințită în 30 ianuarie 1900. Din 1 septembrie 2015 preot pa­roh la Panciova este părintele Mi­rcea Munteanu, care se îngri­jeș­te și de Parohia Omolița, situată în apropierea orașului Panciova. În după-amiaza aceleiași zile, Prea­sfințitul Părinte Episcop Siluan, împreună cu părintele Mircea Munteanu și arhidiaconul Emanuel Văduva au efectuat o vizită misionar-pastorală și în Parohia Omolița, unde s-au întâlnit cu cre­dincioșii acestei parohii și au făcut sfințirea apei de Izvorul Tămăduirii.

 

Slujire patriarhală la biserica românească „Sfântul Gheorghe” din Ierusalim

La biserica din Ierusalim a Reprezentanței Patriarhiei Române la Locurile Sfinte a fost sărbătorit miercuri, 8 mai, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cu strălucire și slujire
patriarhală, prin Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea,
Patriarhul Ierusalimului, împreună cu patru mitropoliți din Sfântul Sinod al acestei Patriarhii și un sobor de clerici greci și români. La slujbă au fost prezenți și pelerini români în Țara Sfântă, aceștia primind binecuvântarea Patriarhului Ierusalimului.

 

 

„În mesajul său, Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea a amintit că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a murit pentru dreapta credință și ne-a îndemnat să stăruim și noi în acest lucru, iar pe credincioșii români i-a binecuvântat și i-a felicitat pentru osteneala de a vizita sfintele locuri ale Bisericii Ierusalimului. De asemenea, Preafericirea Sa a transmis un mesaj frățesc de salut pentru Patriarhul României, amintind de faptul că la sfârșitul anului trecut, de ziua Sfântului Apostol Andrei, au coliturghisit la noua Catedrala Națională din București”, a spus părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așeză­mintelor româ­nești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan.

Cu această ocazie, Patriarhul Ierusalimului a subliniat necesitatea păstrării unității Ortodoxiei și a comuniunii și solidarității între ortodocși, se arată pe site-ul jerusalem-patriarchate.info. „Așa cum credința nu poate fi divizată, nici conștiința nu poate, și noi facem tot ce este în puterea noastră pentru a fi siguri că slujim unității Trupului lui Hristos, așa cum spune Sfântul Apostol Pavel: «Silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii» (Efeseni 4,3). Unitatea în legătura păcii este în centrul vieții noastre ca Biserică Ortodoxă și știm că orice formă de schismă sau diviziune este o rană profundă a vieții noastre comunionale. Cu această ocazie binecuvântată, noi luăm oportunitatea de a reînnoi implicarea și dedicarea noastră pentru unitatea Bisericii în duh și adevăr. Logosul Întrupat și ridicat din morți să ne încălzească inimile și să ne lumineze mințile, ca noi să slujim la unitatea iubitei noastre Biserici Ortodoxe”, a explicat Patriarhul Ierusalimului, cu ocazia slujirii la biserica Repre­zentanței Patriarhiei Române de la Ierusalim.

Așa cum este tradiția la astfel de 
momente liturgice festive, Patriarhul 
Ierusalimului a oferit părintelui arhimandrit Teofil Anăstăsoaie o cruce pectorală și alte daruri.

 

Adunare eparhială în Arhiepiscopia Germaniei, Austriei și Luxemburgului

În zilele de 10 și 11 mai au avut loc, la sediul din Nürnberg al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, două evenimente importante pentru clerul și parohiile românești din Arhiepiscopia Germaniei, Austriei și Luxemburgului. Vineri seara, după ce ierarhii eparhiei s-au întâlnit în ședință de lucru cu protopopii, s-a desfă­șurat conferinţa preoţească anuală prezidată de către IPS Mitropolit Serafim, invitat fiind părintele ieromonah Savatie Baștovoi. Sâmbătă, după Sfânta Liturghie în sobor, Mitropolitul Serafim a prezidat a 25-a Adunare eparhială, în pre­zența ierarhilor și a reprezen­tanților clerici și mireni din parohii.

Evenimentul a fost precedat de întâlnirea de lucru a IPS Părinte Mitropolit Serafim și a PS Părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul cu cei șapte protopopi din arhiepiscopie, în cadrul căreia au fost discutate probleme de ordin pastoral, misionar, catehetic și de pregătire continuă a clerului. „Ca în fiecare an, în seara din ajunul Adunării eparhiale, preoții au participat la Taina Sfântului Maslu în sobor, timp în care chiriarhul s-a aflat într-o ședință cu doamnele preotese. Momentul central al serii de vineri a fost conferința ierom. Savatie Baștovoi, care a ținut un cuvânt pornind de la tema «A trăi ortodox în Occident»” (Mt. 18, 20), ne-a declarat ierom. Ioan Popoiu, consilier eparhial.

Sâmbătă, 11 mai, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltprea­sfinţitul Părinte Mitropolit Serafim împreună cu Prea­sfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul, înconjuraţi de soborul preoților și diaconilor arhiepiscopiei. „În continuare, conform articolului 21 din Statutul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord (KdöR), membrii Adunării eparhiale (clerici și mireni din cele peste 130 de parohii și filii ale Arhiepiscopiei) s-au aflat în şedinţă de lucru, în cadrul căreia au fost abordate: raportul general de activitate pastoral-misionar pe anul 2018 şi perspective misionare pentru 2019, rapoartele departamentelor: financiar, liturgic, educaţie şi cateheză, tineret, misiune şi tipărituri, asistenţă socială și penitenciare, precum și planul de buget pe anul 2019”, a mai spus părintele Ioan Popoiu.

La finalul întâlnirii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim a mulțumit tuturor preoților și celorlalți slujitori ai comunităților parohiale locale pentru dăruirea lor, binecuvântându-le activitatea în slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui.

 

Jurnaliști creștini la instituțiile europene de la Bruxelles

O delegație de jurnaliști din cadrul Centrului de presă BASILICA al Patriarhiei Române s-a aflat în perioada 6-8 martie 2019 la Bruxelles pentru a vizita parohii ortodoxe românești din Belgia și pentru un tur de prezentare a Centrului media al Parlamentului European. În acest context a avut loc o întâlnire cu părintele conf. dr. Sorin Șelaru, directorul Repre­zen­tanței Bisericii Ortodoxe Române pe lângă instituțiile europene și slujitor la biserica ortodoxă românească „Sfântul Ierarh Nicolae” din Bruxelles.

Cu această ocazie, părintele Sorin Șelaru a vorbit despre istoricul acestei biserici, dar și despre misiunea preoților ortodocși români, aceea de păstorire a conaționalilor lor stabiliți în Belgia. Itinerarul jurnaliștilor Patriarhiei Române a cuprins și parohia ortodoxă românească cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din Antwerpen, precum și Catedrala romano-catolică din acest oraș, inclusiv o întâlnire cu reprezentanții Episcopiei Catolice din Antwerpen. Jurnaliștii s-au oprit și la re­dacţia publi­cației „Kerk en Leven“ (Biserica și viața).

Ultima etapă a acestei deplasări în capitala Belgiei a constat într-un tur de prezentare al Centrului media al Parlamentului European și al serviciilor de comunicare de aici, prezentare asigurată de europarlamentarul român Traian Ungureanu și echipa sa.

 

Un nou rector pentru Institutul Ortodox de la Chambesy

Institutul de Studii Superioare în Teologie Ortodoxă de la Chambesy (Elveția) are de la începutul acestui an un nou rector în persoana Înaltpreasfințitului Părinte Iov (Getcha), Arhiepiscop de Telmessos, profesor de teologie liturgică și teologie dogmatică din 2009 al institutului și totodată reprezentant permanent din 2015 al Patriarhiei Ecumenice în Consiliul Mondial al Bisericilor, informează agenția de știri www.orthodoxie.com.

În această nouă funcție, ierarhul de origine canadiană (născut la 31 ianuarie 1974 la Montreal) devine succesorul reputatului profesor Vlassios Phidas, personalitate academică recunoscută la nivel mondial în domeniul dreptului canonic și al istoriei bisericești.

Născut în 1974, tuns în monahism şi hirotonit ierodiacon în 1996, hirotonit ieromonah în 2003, hirotesit arhimandrit în 2004 și hirotonit arhiereu în 2013, noul rector al instituției de învățământ teologic ortodox din Chambesy a predat ocazional și în cadrul altor centre universitare precum: Universitatea de la Friburg, Elveția (2004-2005, 2012), Institutul Superior de Teologie Liturgică din cadrul Institutului Catolic din Paris (începând din 2003), Universitatea „Pierre Mohyla” de Kiev (2009-2010), Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint-Serge” din Paris (2001-2009), în perioada 2005-2007 fiind chiar decanul acestei ultime instituții de învățământ teologic. Membru al Societății de filosofie religioasă de la Kiev, al Societății de Liturgică Orientală și, printre altele, al comitetului redacției publicației „International Journal of Orthodox Theology”, vorbitor de engleză, franceză, ucraineană, rusă și greacă și cunoscător de greacă veche, latină, slavonă și ebraică, ierarhul și-a susținut doctoratul în teologie la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint-Serge” și la Institutul Catolic de la Paris, abilitarea coordonării lucrărilor de doctorat obținând-o la Universitatea din Lorena, Franța.

Institutul Ortodox de la Chambesy, cu un program de studii teologice care funcționează deja de 20 de ani, a format de-a lungul timpului 182 de teologi, 72 dintre ei ocupând astăzi poziții-cheie în sânul aparatului administrativ sau al instituțiilor de învățământ teologic al Bisericilor de care aparțin.

 

Colaborare între Școlile Doctorale de Teologie din Alba Iulia și Sofia

În perioada 18-22 martie, la Universitatea „Sfântul Clement al Ohridei” din Sofia (Bulgaria), s-a desfășurat un program Erasmus pentru formare științifică. La această manifestare academică, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia a fost reprezentată de părintele prof. dr. Mihai Himcinschi, decanul instituției, și de diac. asist. dr. Răzvan Brudiu, care au inițiat, cu acest prilej, un schimb de experiențe între Facultatea de Teologie din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și instituția de învățământ teologic din capitala Bulgariei.

De asemenea, tot cu această ocazie, a fost semnat un parteneriat de colaborare între Școala Doctorală de Teologie din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și Școala Doctorală de Teologie din cadrul Universității „Sfântul Clement al Ohridei” din Sofia, acord în baza căruia vor putea fi organizate studii universitare de doctorat în co-tutelă.

Făcând referire la evenimentul academic aflat în desfășurare, părintele decan Mihai Himcinschi a subliniat faptul că „această acțiune este una benefică pentru cele două Facultăți de Teologie, viitorii doctoranzi ai celor două centre universitare având posibilitatea să realizeze schimburi de experiențe ca urmare a acestei colaborări”. De asemenea, cadrele didactice au participat la Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor înainte-sfințite, oficiată în paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă din Sofia, la care au fost prezenți studenți, masteranzi și doctoranzi din cadrul instituției de învățământ universitar, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

 

Noi arhierei în Biserica Greciei

În cadrul şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Elene, desfăşurată în perioada 18-21 martie, au fost aleşi mai mulţi arhierei şi reconfigurată componenţa Secretariatului Sfântului Sinod, anunţă Romfea.gr. Astfel, preacuviosul părinte arhimandrit Atanasios Gianousas a fost ales Mitropolit de Siatistis, Preasfinţitul Părinte vicar Antonie de Salona a fost ales Mitropolit de Glyphada, iar Preasfinţitul Părinte vicar Clement de Methonis a fost ales Mitropolit de Peristeriou.

Au mai fost aleşi trei Episcopi-vicari pentru Arhiepiscopia Atenei, Mitropolia de Corint şi Mitropolia de Mantineia şi Kynouria.

În calitate de vicari pentru diocezele menţionate, Sfântul Sinod al Bisericii Elene i-a ales pe preacuvioşii părinţi arhimandriţi Hrisostom Panagopoulos, Agapios Dritsas şi Teoclitos Doulias. La Secretariatul Sfântului Sinod au fost numiţi preacuviosul părinte arhimandrit Filotheos Teohari, în calitate de secretar-șef, iar preacuviosul părinte arhimandrit Dorotheos Paparis – adjunct.

 

Biserica Ortodoxă din Cipru va construi cămine pentru studenţii nevoiaşi

În urma întâlnirii din data de 15 martie a Preafericitului Părinte Hrisostom, Arhiepiscopul Ciprului, cu Kosta Hampiaouri, ministrul educaţiei din Cipru, Întâi­stătătorul Ciprului a anunţat că Biserica doreşte să construiască mai multe cămine pentru studenţii care nu-şi permit să plătească cazarea pe timpul studiilor la facultate, anunţă Romfea.gr. „Am răspuns imediat solicitării domnului ministru şi vom începe să construim prima dată la Limassol, unde avem, din fericire, un teren în imediata apropiere a Universităţii.

De asemenea, în Nikosia, unde preţurile la chirii sunt foarte mari, vom construi locuri de cazare pentru studenţi, acolo unde există terenuri ale bisericilor”, a declarat Preafericitul Părinte Hrisostom.

Ministrul a spus că a avut mai ­înainte discuții cu reprezentanţii studenţilor, care s-au plâns de preţurile la cazare, mai ales în Limassol. „În cadrul unei întâlniri recente cu Preafericirea Sa, i-am spus, printre altele, şi de această problemă. A doua zi, Arhiepiscopul m-a sunat şi a zis că poate ajuta de îndată la rezolvarea problemei studenţilor. Mi-a afirmat că are teren şi fonduri şi că poate începe imediat construcţia. A fost o surpriză foarte plăcută pentru mine să primesc un răspuns atât de direct, prin care studenţii săraci să fie ajutaţi.”

 

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Mănăstirea Ţigăneşti, duminică, 3 martie

 

Vineri, 1 martie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

 

Duminică, 3 martie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Ţigăneşti din Arhiepiscopia Bucureştilor.

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul: „O viață jertfelnică”, la slujba de înmormântare a părintelui Costin-Silviu Dincă (1984-2019), preot paroh la Parohia Călțuna, Protopopiatul Ilfov Sud.

 

Luni, 4 martie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

A primit în audienţă pe părintele Bogdan-Ioan Popescu, preot slujitor la biserica ortodoxă românească „Sfânta
Parascheva” din Bruxelles, Belgia.

 

Marţi, 5 martie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la care au participat şi părinţii protopopi din eparhie.

 

Miercuri, 6 martie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita domnului Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

 

Joi, 7 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A hirotesit întru iconom stavrofor, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală, pe părintele Bogdan Popescu, preot slujitor la biserica ortodoxă românească „Sfânta Parascheva” din Bruxelles, Belgia.

 

Vineri, 8 martie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul
Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei
Occidentale şi Meridionale.

 

Duminică, 10 martie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul”  din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 11 martie

În prima zi a Postului Mare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Canonului cel Mare  şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală.

 

Marţi, 12 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 14 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Vineri, 15 martie

A primit în audienţă pe Pcuv. arhim. Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Locurile Sfinte: Ierusalim, Iordan şi Ierihon.

 

Sâmbătă, 16 martie

După slujba Vecerniei, a rostit cuvânt de învăţătură la Biserica Icoanei din Bucureşti, cu ocazia hramului, şi a participat la procesiunea cu sfintele icoane în jurul bisericii.

 

Duminică, 17 martie

În Duminica întâi din Postul Sfintelor Paşti, Duminica Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul. În timpul slujbei au fost înălţate rugăciuni de mulţumire aduse lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Patriarhului României la împlinirea a 29 de ani de la hirotonia întru arhiereu.

La finalul Sfintei Liturghii, cei 29 de ani de arhierie ai Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române au fost evocaţi de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul Sfintei Liturghii, Reședința Patriarhală, duminică, 17 martie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul Sfintei Liturghii, Reședința Patriarhală, duminică, 17 martie

 

 

Luni, 18 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 19 martie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

 

Miercuri, 20 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Vineri, 22 martie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita domnului Brad Parscale, director digital media al domnului Donald Trump în timpul campaniei electorale prezidențiale din anul 2016 şi directorul viitoarei campanii electorale prezidenţiale a președintelui Trump din anul 2020.

 

Duminică, 24 martie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Paraclisul „Învierea Domnului” al Catedralei Mântuirii Neamului.

Cu acest prilej, a vizitat şantierul Catedralei Naţionale.

 

Luni, 25 martie

La praznicul Bunei Vestiri, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală. Împreună cu Preafericirea Sa, a slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

 

Marţi, 26 martie

A adresat un mesaj de felicitare Majestății Sale Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, cu prilejul împlinirii a 70 de ani ai Majestăţii Sale.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 27 martie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita doamnei Natalia Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni.

 

Joi, 28 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative
aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 31 martie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal din Bucureşti.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit pentru Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou mai multe cărţi apărute la Editurile Patriarhiei Române.

De asemenea, Patriarhul României a oferit Diploma Omagială a Anului 2019  Coralei „Gloria Crucis” a Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon”-Nou, cu prilejul împlinirii unui deceniu de la înfiinţare.

 

Luni, 1 aprilie

A săvârşit slujba de sfinţire a două racle în care au fost aşezate fragmente din moaştele Sfinţilor Mucenici Haralambie, Teodor Tiron şi Mina, pentru Mănăstirea Suzana din judeţul Prahova. Slujba a avut loc în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei de sfințire a raclelor cu fragmente din moaștele Sfinților Mucenici Haralambie, Teodor Tiron și Mina, Reședința Patriarhală, luni, 1 aprilie

 

În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre cultul sfintelor moaşte în Biserica Ortodoxă.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 2 aprilie

A primit în audienţă pe diac. prof. Alberto Quattrucci, de la Comunitatea „Sant Egidio”, Italia.

 

Miercuri, 3 aprilie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Excelenţei Sale domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative
aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 4 aprilie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

 

Duminică, 7 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Antim din Bucureşti.

 

Luni, 8 aprilie

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „O voce inteligentă a Ortodoxiei de astăzi”, la slujba de înmormântare a părintelui Jean Boboc (1943-2019), teolog și bioetician, decanul Centrului Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae” din Paris.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 10 aprilie

A hirotesit duhovnici 11 preoţi din Arhiepiscopia Bucureştilor, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei de hirotesie,  Patriarhul României a evidenţiat semnificaţia şi responsabilitatea slujirii de duhovnic.

Apoi, Preafericirea Sa a hirotesit întru protosingheli doi ieromonahi de la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti şi 17 preoţi din Arhiepiscopia Bucureștilor au fost hirotesiţi iconomi stavrofori, iconomi şi sachelari.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Vineri, 12 aprilie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

 

Duminică, 14 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Samurcăşeşti din Arhiepiscopia Bucureştilor.

 

Luni, 15 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al
Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit în audienţă pe părintele Sorin Şelaru, reprezentantul Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene – Bruxelles.

Marţi, 16 aprilie

A primit, la Reședința Patriarhală, pe Excelența Sa domnul David Saranga, ambasadorul statului Israel în România.

 

Miercuri, 17 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Sâmbătă, 20 aprilie

În sâmbăta din ajunul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim sau Floriile, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Biserica Ortodoxă a Antiohiei), şi Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, a întâmpinat, în faţa Reşedinţei Patriarhale, pelerinii care au participat la Pelerinajul de Florii din Bucureşti. Pelerinajul a început de la Mănăstirea Radu Vodă, fiind condus de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, alături de care s-au aflat preoţii din Capitală şi din judeţul Ilfov şi mii de credincioşi pelerini.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit rugăciunea de sfinţire a icoanei Intrării Domnului în Ierusalim şi a iconiţelor de Florii, precum şi o rugăciune de binecuvântare a pelerinilor.

Apoi, a adresat un cuvânt de învăţătură.

La finalul Pelerinajului de Florii din Capitală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a primit în Salonul „Sfinții Români” din Reşedinţa Patriarhală pe reprezentanții celor opt paraclise patriarhale din București cărora le-a oferit câte o candelă, confecționată la Atelierele Patriarhiei Române, şi câte o Biblie – ediția Centenar, ca simbol de recunoştință şi mulțumire pentru sprijinirea activităţii misionare şi mediatice a Patriarhiei Române.

 

Duminică, 21 aprilie

În ziua de prăznuire a Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură în care a fost explicată Sfânta Evanghelie din Duminica Floriilor (Ioan 12, 1-18), unde este relatată ungerea cu mir de nard a Domnului Iisus Hristos în Betania, de către Maria, sora lui Lazăr, precum şi intrarea triumfală a Mântuitorului în Ierusalim, Patriarhul României a anunţat că în Sfânta şi Marea Zi Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a acestui an, 2019, va avea loc Sfinţirea Marelui Mir, „care este pregătit şi sfinţit o dată la 5, 10 sau 15 ani de către Sfântul Sinod al unei Biserici Autocefale, în Sfânta şi Marea Joi, atunci când a fost instituită şi Sfânta Euharistie, la Cina cea de Taină”.

La finalul Sfintei Liturghii, credincioşii prezenţi au primit din partea Patriarhului României ramuri de salcie binecuvântate şi câte o iconiţă reprezentând Intrarea Domnului în Ierusalim.

Cu prilejul Duminicii Floriilor, Patriarhul României a urat La mulţi ani! tuturor credincioşilor care poartă nume de flori.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul Sfintei Liturghii, Reședința Patriarhală, duminică, 21 aprilie

 

 

Luni, 22 aprilie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit spațiul destinat pregătirii Sfântului şi Marelui Mir, materiile prime şi vasele folosite la acest proces de preparare. Noul spaţiu de preparare a Marelui Mir a fost amenajat la Atelierele Patriarhiei Române de la Mănăstirea „Duminica Sfinților Români” din Capitală, ctitorie a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist. La slujbă au participat preşedintele comisiei de preparare a Marelui Mir – Înaltpreasfinţitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți şi diaconi.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Patriarhul României a subliniat necesitatea amenajării noului spațiul consacrat preparării Sfântului și Marelui Mir şi a menţionat că Mirul pregătit timp de 3 zile va fi sfințit în Sfânta şi Marea Joi, în timpul Sfintei Liturghii, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. De asemenea, Preafericirea Sa a evidenţiat lucrarea sfinţitoare a Sfântului şi Marelui Mir în Biserica Ortodoxă.

Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vizitat Fabrica de lumânări „Făclia Sfinţilor Români” a Arhiepiscopiei Bucureştilor, unde a binecuvântat noile linii de produs candele, a vizitat Atelierele Patriarhiei Române şi Mănăstirea „Duminica Sfinţilor Români”.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu al Ardealului, a vizitat şantierul Catedralei Mântuirii Neamului.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 24 aprilie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 25 aprilie

În Sfânta şi Marea Zi Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În timpul Sfintei Liturghii a fost sfințit Marele Mir, devenit Sfântul şi Marele Mir după sfințire.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la slujba Sfintei Liturghii care include rânduiala de sfinţire a Marelui Mir, Catedrala Patriarhală, joi, 25 aprilie

 

În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a evidențiat semnificațiile duhovnicești ale Sfintei şi Marii Zi Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri şi a explicat importanţa Sfântului şi Marelui Mir în cultul Bisericii Ortodoxe. De asemenea, cu prilejul Sfinţirii Marelui Mir din Joia Mare a acestui an, Întâistătătorul Bisericii noastre a publicat la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române studiul „Sfântul şi Marele Mir – înţelesul și folosul lui”.

La final, Preafericirea Sa a oferit tuturor ierarhilor titulari ai eparhiilor Patriarhiei Române câte un vas de 5 litri cu Sfântul şi Marele Mir.

Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Patriarhul României, împreună cu soborul de ierarhi, a sfințit noua raclă pentru moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, în Salonul „Sfinții Români” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Sâmbătă, 27 aprilie

A întâmpinat în Catedrala Patriarhală Sfânta Lumină de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, adusă la Bucureşti de o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Duminică, 28 aprilie

În noaptea de Înviere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Sfintei Învieri în faţa Reşedinţei Patriarhale, împreună cu Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale, în prezenţa a mii de credincioşi. Preafericirea Sa a oferit Sfânta Lumină de la Ierusalim ierarhilor şi preoţilor slujitori, apoi aceştia au oferit-o tuturor celor
prezenţi la slujba din noaptea Sfintelor Paşti.

La finalul slujbei, Preafericirea Sa a rostit cuvânt de învăţătură.

După slujba Sfintei Învieri, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, înconjuraţi de soborul de clerici slujitori ai
Catedralei Patriarhale.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a dăruit credincioşilor prezenţi Pastorala de Sfintele Paşti intitulată „Hristos Cel înviat Se dăruieşte în Sfânta Euharistie”, „Sfintele Paşti” (pâine sfinţită), o pască mică, un ou roşu şi câte o iconiţă reprezentând Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

A săvârşit Vecernia Învierii Domnului sau slujba Învierii a doua, la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Biserica Ortodoxă a Antiohiei), Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a rostit cuvânt de învăţătură.

A primit la Reşedinţa Patriarhală soborul Catedralei Patriarhale, clericii invitaţi la slujba Învierii a doua, cântăreţii de la strană şi paraclisierii.

De asemenea, a primit la Reşedinţa Patriarhală pe membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Catedralei Patriarhale.

Cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare irenică Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori.

A adresat un mesaj de binecuvântare tuturor românilor, din ţară şi din străinătate, prin intermediul TRINITAS TV, Radio TRINITAS şi a site-ului de ştiri BASILICA ale
Patriarhiei Române.

De asemenea, Preafericirea Sa a adresat „preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler şi preaiubiţilor credincioşi din Arhiepiscopia Bucureştilor” Pastorala cu titlul: „Hristos Cel înviat Se dăruieşte în Sfânta Euharistie”.

 

Vineri, 3 mai

În ziua sărbătorii Izvorul Tămăduirii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea „Sfânta Maria”-Urlaţi din judeţul Prahova.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a săvârşit slujba de Sfinţire a apei.

 

Duminică, 5 mai

În Duminica a doua după Paşti, a Sfântului Apostol Toma, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în biserica Parohiei „Sfântul Elefterie”-Nou, Paraclis Patriarhal, din Bucureşti.

 

Marţi, 7 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 8 mai

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul conf. univ. dr. Radu Preda, preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

 

Joi, 9 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit, în Salonul „Sfinţii Români” din Reşedinţa
Patriarhală, o delegaţie a Patriarhiei Moscovei, condusă de Preasfinţitul Părinte Paramon de Sergiev-Posad, Episcop-vicar patriarhal şi starețul Lavrei „Sfântul Serghie de Radonej”. Delegaţia a fost prezentă la Bucureşti cu prilejul evenimentului de lansare, la Institutul Cultural Rus, a volumului, tradus în limba română, intitulat „Gânduri pentru fiecare zi”, al
Preafericitului Părinte Patriarh Kiril al Moscovei şi Întregii Rusii, precum şi pentru a săvârşi o slujbă de pomenire pentru soldații ruși morți în al Doilea Război Mondial.

A participat, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, la vernisarea expoziției de icoane „Anastasis”. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare, în care a vorbit despre rostul icoanelor în Ortodoxie, iar la final a acordat Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” celor care au realizat expoziția.

 

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul vernisajului expoziției „Anastasis”, Palatul Patriarhiei, joi, 9 mai

 

 

Vineri, 10 mai

A adresat un mesaj de felicitare Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei române, cu ocazia Zilei Naţionale a
Regalităţii.

A primit la Reşedinţa Patriarhală o delegaţie a Institutului de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ludwig-Maximilian” din München, formată din trei profesori: domnul prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos, directorul institutului, domnul prof. dr. Athanasios Vletsis şi pr. prof. dr. Daniel Benga.

A primit în vizită la Reşedinţa Patriarhală pe Excelența Sa domnul Samuel Brownback, ambasadorul pentru libertate religioasă din Departamentul de Stat al SUA, care a fost însoțit de doamna Abigail Rupp, adjunctul ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București, domnul Riley Barnes și doamna Pauletta Walsh, membri ai cabinetului ambasadorului american pentru libertate religioasă, și domnii Darrin Kowitz și Alexandru Climescu, din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București.

Delegația americană a avut întâi o întâlnire la Palatul Patriarhiei cu delegația Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

 

Duminică, 12 mai

A săvârşit slujba de târnosire a Bisericii Antonie Vodă de la Mănăstirea Turnu, din judeţul Prahova, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei din Duminica a 3-a după Paşti (a Mironosiţelor), a explicat semnificația slujbei de sfințire a unei biserici şi a evidenţiat valoarea istorică a Mănăstirii Turnu.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la slujba de târnosire a Bisericii Antonie Vodă de la Mănăstirea Turnu, duminică, 12 mai

 

Cu ocazia acestui eveniment deosebit din viaţa Mănăstirii Turnu, Patriarhul României i-a oferit părintelui protosinghel Valentin Mâțu, stareţul mănăstirii, Ordinul „Sfântul Apostol Andrei” pentru clerici. Preafericirea Sa a acordat ordine şi diplome persoanelor care au contribuit în mod deosebit la restaurarea şi înfrumusețarea Mănăstirii Turnu. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit bisericii aşezământului monahal un set de Sfinte Vase pentru slujirile în sobor, tămâie naturală și mai multe volume apărute la Editurile Patriarhiei Române.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Sfintele Femei Mironosițe – lumini pentru familie şi societate”, cu prilejul Duminicii Mironosiţelor.

 

Luni, 13 mai

A prezidat Conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară, cu tema: „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. La conferinţă au participat clericii din toate protopopiatele Capitalei şi judeţului Ilfov, preoţii de caritate, de cimitir şi din cadrul MAI şi MApN.

În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat clericilor prezenţi un cuvânt cu titlul: „Satul românesc trebuie ajutat mai mult de către locuitorii oraşelor”.

 

Marţi, 14 mai

A prezidat Conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară, cu tema: „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. La conferinţă au participat clericii din protopopiatele judeţului Prahova (inclusiv preoţii de caritate, de cimitir şi din cadrul MAI şi MApN).

A adresat un mesaj de condoleanţe, având titlul: „O mamă harnică, înţeleaptă şi evlavioasă”, la înmormântarea doamnei Viorica Streza (1929-2019), mama Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul
Ardealului.

 

Miercuri, 15 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

A primit în audienţă pe părintele Răzvan-Andrei Ionescu, parohul Comunității ortodoxe române „Sfintele Parascheva și Genoveva” (Biserica „Saint Sulpice”) din Paris.

 

Vineri, 17 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 19 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 20 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A prezidat şedinţa de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, în Salonul „Teoctist Patriarhul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Marţi, 21 mai

În ziua serbării hramului istoric al Catedralei Patriarhale, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie, împreună cu mai mulți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală.

După citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa i-a premiat pe câştigătorii Concursului naţional de folclor „Tradiţie şi Spiritualitate în satul românesc”, adresat elevilor seminariilor şi liceelor teologice ortodoxe şi pe câştigătorii Concursului naţional catehetic „Hristos: sufletul satului meu”, adresat elevilor şi tinerilor (6-18 ani) care au participat la grupele de cateheză din parohii.

După Sfânta Liturghie, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, Preafericitul Părinte Daniel i-a premiat pe câştigătorii Concursului naţional „Icoana Ortodoxă – lumina credinţei”, ediţia a VIII-a.

 

Miercuri, 22 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 23 mai

L-a primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Un slujitor harnic al Bisericii lui Hristos”, la slujba de înmormântare a părintelui Petre Buldan (1960-2019), preot coslujitor la
Parohia „Sfântul Pantelimon”, Protoieria Ploiești Nord.

 

Vineri, 24 mai

L-a primit în audienţă pe domnul conf. univ. dr. Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

 

Duminică, 26 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Pasărea din judeţul Ilfov.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Mănăstirea Pasărea, duminică, 26 mai

 

A adresat un mesaj de binecuvântare la cea de-a noua ediţie a Festivalului de pricesne „Blândul Păstor”, organizat de Parohia „Sfântul Ierarh Ambrozie”-Apărătorii Patriei II, Protopopiatul Sector 4 Capitală, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

A votat, la Secţia de votare nr. 641 din cadrul Şcolii Generale Nr. 74 – „Ienăchiţă Văcărescu” din Bucureşti, în cadrul Alegerilor europarlamentare 2019.

 

Luni, 27 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Sfânta Scriptură, izvor de lumină și de comuniune între popoare și generații”, la Simpozionul Internațional al Bibliștilor din Europa de Est și de Vest, ediția a VIII-a, organizat la Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” de la Mănăstirea Caraiman, în perioada 27-31 mai 2019.

 

Miercuri, 29 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative, aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 30 mai

A participat, în Biserica „Sfânta Ecaterina” – paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, la slujba de înmormântare a părintelui Nicolae Achimescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti şi preot îmbisericit la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal din Bucureşti. La finalul slujbei de înmormântare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit o rugăciune de dezlegare şi cuvântul intitulat „Părintele Nicolae Achimescu – un profesor erudit, un om onest şi un teolog mărturisitor”.

 

Vineri, 31 mai

A participat la Palatul Cotroceni la întâlnirea Sanctităţii Sale Papa Francisc cu autorităţile statului român, societatea civilă şi corpul diplomatic.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit la Palatul Patriarhiei pe Sanctitatea Sa Papa Francisc, în cadrul vizitei efectuate de Episcopul Romei în ţara noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, la invitația Preşedintelui României, a autorităților statului şi a Bisericii Catolice din România.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Papa Francisc în Catedrala Națională, vineri, 31 mai

 

La Palatul Patriarhiei, Papa Francisc a avut o întrevedere cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în Salonul „Dignitas”, apoi o întâlnire cu ierarhii membri ai Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, în Salonul „Conventus”.

În Salonul „Conventus”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt dedicat întâlnirii Sanctității Sale Papa Francisc cu membrii Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române. În continuare, Papa Francisc a rostit un discurs cu prilejul acestei întâlniri.

După întâlnirea de la Palatul Patriarhiei, Patriarhul României l-a primit pe Papa Francisc la Catedrala Mântuirii Neamului. La Catedrala Națională, pe treptele sfântului locaş, Episcopul Romei a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, adresând pe rând credincioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”.

În Catedrala Mântuirii Neamului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură cu ocazia vizitei Papei Francisc la Catedrala Națională. La final, Preafericirea Sa a oferit Episcopului Romei o icoană lucrată în mozaic reprezentând pe Sfântul Apostol Andrei.

În continuare, Papa Francisc a rostit o omilie în care a tâlcuit rugăciunea „Tatăl nostru”.

După aceste cuvântări, a fost rostită rugăciunea „Tatăl nostru” de către Papa Francisc în limba latină şi au fost interpretate cântece pascale catolice, apoi Patriarhul României a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” în limba română şi au fost intonate cântece liturgice pascale ortodoxe.

La final, Patriarhul României, ieşind din Catedrala Naţională cu Sanctitatea Sa Papa Francisc, şi-a luat rămas-bun şi a mulţumit Episcopului Romei pentru vizită, conducându-l pe esplanada Catedralei, unde i-au salutat din nou pe credincioși cu salutul pascal „Hristos a înviat!”.

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel,

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal