Proclamarea Anului omagial şi comemorativ 2019 în Patriarhia Română

Document citit în Catedrala Patriarhală, marţi, 1 ianuarie 2019

 

În şedinţele sale de lucru din 4-5 iulie 2017 şi 25 octombrie 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât:

Declară anul 2019, în Patriarhia Română, drept „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.

Aprobă programul-cadru (teologic-educațional, cultural și mediatic) intitulat „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preo­ților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bise­ricești”.

Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul LUMINA) va realiza programe și emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc., pentru promovarea, în anul 2019, a „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și a „Anului ­comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în ­Patriarhia Română.

Realizarea de studii, comentarii, bibliografii și cărți de reflec­ție cu conținut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, intercreștin, cultural-educativ și istoric pentru prezentarea „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și a „Anului comemorativ al patriarhilor ­Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în Patriarhia Română.

La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un simpozion in­ternațional, cu invitați din celelalte Biserici ­Ortodoxe surori, având tema: „Traducători și traduceri în limbi verniculare de texte biblice, patristice și liturgice în Biserica Ortodoxă”.

La nivelul eparhiilor și al instituțiilor de învățământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii și seminarii pe tema: „2019 – Anul omagial al satului românesc 
(al preoților, învățăto­rilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.

Patriarhia Română va organiza un simpozion național dedicat temei „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”, precum și dezbateri, colocvii și seminarii în eparhii și institu­țiile de învățământ teologic pentru valorificarea moștenirii istorice, culturale și spirituale caracteristice satului românesc autentic.

În cursul anului 2019, în Biserica Ortodoxă Română, vor fi organizate colocvii și simpozioane, precum și întâlniri, expoziții, mărturii, evocări ale unor renumiți preoți, învățători și primari gospodari din satul românesc, precum și ale patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și ale traducătorilor de cărți biseri­cești.

La Conferința pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2019 se va trata tema „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățăto­rilor și primarilor gospodari)”, iar la Conferința pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2019 se va trata tema „2019 – Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în Patriarhia Română, cu posibilitatea aprofundării acestora și la conferințele preoțești administrative lunare pe care le va stabili fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale.

În luna octombrie din anul 2019, la Palatul Patriarhiei, se va organiza o ședință solemnă a Sfântului Sinod cu tema „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți biseri­cești” în Patriarhia ­Română.

 

Preşedintele Sfântului Sinod

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

2019 – Anul satului românesc și al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu

În prima zi a anului calendaristic, marți, 1 ianuarie 2019, la Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de soborul de preoți și diaconi. După rostirea Sfintei Evanghelii (Luca 2, 20-21; 40-52), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat înțele­surile duhovni­cești ale praznicului Tăierii-împrejur după trup a Pruncului Iisus Hristos, petrecut la opt zile de la Naşterea Sa. În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a evidențiat cultura și faptele credinței marelui părinte și învățător al Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare, care a creat o tradiție în Răsărit și Apus a operei filantropice a Bisericii.

După Sfânta Liturghie, a fost săvârșit Te Deum-ul la Anul Nou de către Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor de slujitori. La finalul slujbei de Te Deum a avut loc proclamarea solemnă a anului 2019 drept „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bise­ricești”. Actul oficial de proclamare a fost citit de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a rostit un cuvânt legat de procla­marea Anului omagial și comemorativ 2019 și a prezentat icoana omagială a Cinei de la Emaus, pentru că în acel sat Domnul Iisus Hristos S-a făcut cunoscut ucenicilor la frângerea pâinii. Psalți din Grupul „Tronos” al Catedralei Patriarhale au intonat o cântare compusă special de pr. Cristian Alexandru pentru omagierea satului românesc.

 

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

În Palatul Patriarhiei din București a avut loc miercuri, 20 februarie, ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. După lucrările comisiilor per­manente, au fost prezentate în ședință plenară referatele asupra Raportului general anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2018, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română (sinteză).

 

În deschiderea ședinței de lucru a organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, a săvârșit o slujbă de Te Deum în Catedrala Patriarhală, în pre­zența ierarhilor Sfân­tului Sinod și a membrilor clerici și mireni ai Adunării Națio­nale Bise­ricești. Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă.

Ședința de lucru a Adunării Naționale Bisericești avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. După citirea Apelului nominal de către secretarul general, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere, cu referire specială la rapor­tul-sinteză intitulat „Catedrală Națională și lucrare socială”.

„Acest raport prezintă în mod sintetic, concentrat, activitatea pastoral-liturgică și administrativă, cultural-misionară și social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române în «Anul omagial al unității de credință și de neam» și «Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918». Evenimentul cel mai important a fost sfințirea Altarului Catedralei Națio­nale, care reprezintă spiritualitatea românească și unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a poporului român cu recu­noștința datorată eroilor neamului și înaintașilor. Catedrala a fost un simbol de cinstire deosebită din partea Bisericii a Centenarului Marii Uniri din 1918. […] Activitatea social-filantropică a Bisericii noastre la nivelul Patriarhiei Române a continuat și a avut o încărcătură deosebită, arătând că ne ocupăm nu numai de zidirea de locașuri sfinte, ci și de zidirea duhovnicească a Bisericii din sufletele oamenilor, prin educație, prin slujire liturgică și în mod deosebit prin opera filantropică. Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2018, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 114.142.717,61 lei. În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale”, a evidențiat Preafericirea Sa.

După suspendarea ședinței plenare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat pe membrii ­Adunării Naționale Bise­ri­cești să participe la ședin­țele comisiilor permanente repartizate în diferite saloane ale Palatului Patriarhiei: Comisia administrativ-juridică și de validare; Comisia socială și pentru comunicații media; Comisia culturală și educațio­nală; Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bise­ricești); Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești.

După întocmirea referatelor de către comisiile permanente, ședința plenară a fost reluată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, în cadrul căreia raportorii au prezentat rezultatele lucrărilor comisiilor. În continuare, au fost invitați să ia cuvântul mem­bri delegați de Adunările eparhiale din țară şi din vecinătatea graniţelor în Adunarea Națio­nală Bisericească.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a mulţumit tuturor membrilor Adunării Naţionale Bisericeşti prezenţi, raportorilor, precum şi celor care au redactat textele citite în cadrul întrunirii. „S-a făcut o prezentare de ansamblu a multor lucrări, iar toate acestea arată conştiinţa eclesială, responsabilitatea socială şi elanul misionar al Bisericii. Însă, în raport cu ceea ce mai este de făcut, adică în raport cu câtă lume ar mai trebui ajutată în domeniul activităţilor social-filantropice, construcţii şi reparaţii de biserici ş.a., mai avem foarte multe de făcut. În general, ne uităm la ce am făcut, ca să mulţumim lui Dumnezeu şi oamenilor şi îndată după aceea ne gândim câte mai avem de făcut, ce este încă necesar […]. Trebuie să ne încurajăm unii pe alţii, să ne ajutăm mai mult. Există posibilităţi de solidaritate mai mare între parohiile mai înstărite şi cele mai sărace, între eparhiile mai înstărite şi cele mai sărace. Aceste întâlniri ale noastre ne arată că avem nevoie de mai multă solidaritate”, a subliniat Întâi­stătătorul Bisericii noastre.

În urma supunerii la vot, au fost aprobate hotărârile ședinței.

Toţi cei prezenţi au primit, la ieşirea din Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, din partea Patriarhului României, mai multe cărţi apărute la Editurile Patriarhiei Române.

Ședința de constituire a Adunării Naționale Bisericești pentru legislatura 2018-2022 a avut loc în 29 septembrie 2018. Adunarea Naþionalã Biseri­ceascã este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale.

Catedrală Naţională şi lucrare socială

Raportul general anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2018 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română (sinteză)

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2018, proclamat în Patriarhia Română drept „Anul omagial al unității de credință și de neam“ şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

 

  1. Activitatea pastoral-liturgică 
şi administrativă

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2018, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

– sfințirea Altarului Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, care unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a poporului român cu recunoștința datorată Eroilor Nea­mului și înaintașilor (duminică, 25 noiembrie);

– oficierea, de către Patriarhul României, a primei slujbe de pomenire pentru Eroii Neamului în Catedrala Națională (sâmbătă, 24 noiembrie);

– activităţile sacramental-liturgice: 6.159 Sfinte Liturghii; 1.377 alte Sfinte Taine; 645 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 129 sfințiri de biserici noi și 247 resfințiri de biserici restaurate; 3.611 ierurgii și slujiri misionare; 134 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 72 resfințiri de așe­zăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.682 vizite pastorale în parohii/filii, mă­năstiri/schi­turi, școli teologice, așeză­minte sociale și medicale; 506 conferințe preo­țești pastoral-misionare și administrative; 54 sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 613 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți ierarhi ai Sfântului Sinod, precum și pelerinaje cu sfinte moaște în diferite eparhii; 654 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 580 și în străinătate – 74); 20.186 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 1.804 zile activitate de teren, desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari;

– manifestările prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul (Catedrala Mitropolitană din Iași, 24-25 martie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Șe­dința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților pentru Celebrarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România (27 martie 2018), precum și la manifestările naționale organizate la Alba Iulia și dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918 (1 decembrie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Confe­rința internațională „România și evenimentele istorice din perioada 1914-1920. Desăvârșirea Marii Uniri și Întregirea României”, organizată de Academia Română și Președinția României (Ateneul Român, 18 septembrie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Sesiunea omagială a Academiei Române, dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România (26 martie), și la Ședința solemnă a Camerei Deputaților și Senatului, consacrată celebrării Centenarului Marii Uniri (Palatul Parlamentului, 28 noiembrie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Orto­docși, organizată la Sibiu, în perioada 6-9 septembrie 2018. Evenimentul a reunit peste 3.000 de tineri, din țară și din străinătate, și a avut tema: „Unitate. Credință. Neam”;

– în data de 15 februarie 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Atanasie (Tudor) Rusnac în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, cu titulatura: de Bogdania;

– în ziua de 15 februarie 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Teofil (Petru) Roman în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, cu titulatura: de Iberia;

– în ziua de 24 mai 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei (Telembici), Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, în demnitatea de Episcop de Bălți;

– în data de 24 mai 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Veniamin (Veaces­lav) Goreanu în demnitatea de Episcop al Basarabiei de Sud;

– în 24 mai 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Timotei (Cristian-Simion) Bel în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului;

– declararea, de către Sfântul Sinod, a anului 2020 ca „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor“ și „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români“ în Patriarhia Română;

– aprobarea canonizării Episcopului Dionisie Erhan al Cetății Albe-Ismail (1868-1943) (zi de pomenire 17 septembrie);

– aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Matrona de la Moscova (zi de pomenire 2 mai);

– aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Siriaca”, de la Mănăstirea Ghighiu, Arhiepiscopia Bu­cu­reștilor (pomenire în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii) și a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Îndrumătoarea”, de la Mănăstirea Neamț, Arhiepiscopia Iașilor (zi de pomenire 9 iulie).

În plan administrativ au fost organizate: 3 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti; 1 ședință de constituire a Adunării Naționale Bisericești (mandatul 2018-2022); 46 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

 

  1. Activitatea cultural-misionară

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar pe de altă parte, promovarea rela­țiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comuni­tă­ților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

participarea delegaţiei Patriarhiei Ecumenice, condusă de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, şi a delegaţiei Mitropoliei de Patra, condusă de Înaltprea­sfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom, la sfinţirea Catedralei Naţionale, în data de 25 noiembrie 2018;

participarea delegaţiei Patriarhiei Ierusalimului, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Teofil III, la manifestările prilejuite de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, O­cro­titorul României, hramul Catedralei Naţionale (30 noiembrie 2018) şi la Ziua Naţională a României (Alba Iulia, 1 decembrie 2018);

participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie 2018); a XXX-a Consfătuire a repre­zentanților Bisericilor Ortodoxe și ai Sfintelor Mitropolii pe teme de erezii și parareligii, cu tema Considerații eretice despre Sfintele Taine (Leptokarya-Pireia, 22-24 octombrie 2018).

Grija pentru românii orto­docși din țările vecine şi din diasporă a continuat şi s-a dezvoltat şi în anul 2018, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.303 de parohii şi filii, deservite de 1.098 de clerici, care desfășoară ample programe pastorale, culturale şi sociale. În cadrul acestor parohii şi comunități ortodoxe românești, au fost oficiate, în cursul anului 2018, 26.008 botezuri, 5.132 cununii şi 3.504 înmormântări.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române în plan teologic-educațional în anul 2018, men­ționăm:

– organizarea celui de-al 8-lea Congres Național al Facultăților de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română (Oradea, 8-10 octombrie 2018);

– implementarea Programului Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiție şi noutate (iulie – august 2018), ediția a 3-a, în colaborare cu centrele mitropolitane, având ca beneficiari 172 de tineri;

– organizarea a două pelerinaje în Ţara Sfântă adresate tinerilor;

– implementarea unui proiect educațional-catehetic în Italia, în colaborare cu Fundația World Vision România şi Episcopia Ortodoxă Română a Italiei;

organizarea unor evenimente cu caracter naţional şi internaţional: Concursul naţional cultural-artistic Unirea: libertate şi unitate, 21 noiembrie 2017 – 21 mai 2018; Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina cre­dinței, ediția a 7-a, 1 februarie – 21 mai 2018; Congresul național de teologie Unitate eclesială şi unitate naţională. Aspecte istorice şi teologice, Palatul Patriarhiei, 20-24 mai 2018; Congresul naţional Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a 11-a, Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce”-Caraiman, 17-19 septembrie 2018; Festivalul-concurs național de muzică bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a 11-a, 1 martie – 27 octombrie 2018;

– au fost semnate trei noi contracte de finanţare pentru proiectul Alege şcoala!, desfăşurat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World Vision România, pentru o nouă perioadă de 3 ani, începând cu data de 20 aprilie 2018, cu o valoare totală de 24.928.126,84 lei.

În anul şcolar 2017-2018, au predat disciplina religie 6.384 de profesori, dintre care 4.384 titulari, 148 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie, şi 1.852 suplinitori; 1.309 sunt clerici, 4.935 laici cu studii teologice şi 140 laici cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 840 sunt debu­tanți, 1.363 au obținut definitivatul în învățământ, 1.485 gradul didactic II, 2.512 gradul didactic I, iar 184 au doctoratul în teologie. În Inspectoratele Șco­lare Județene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de religie, dintre care 40 cu studii de specialitate şi 2 cu alte studii.

Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii şi îmbu­nătățirii orei de religie, la nivelul întregii țări, în anul 2018, au fost încheiate 5.185 parteneriate între parohii şi școli, în cadrul cărora au fost desfăşurate activităţi şcolare şi extraşcolare diverse.

În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 de seminarii teologice; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2017-2018, au fost şcolarizaţi 4.517 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.135 elevi în clasa a XII-a, 889 au obţinut diplomă de bacalaureat. În şcolile teologice preuniversitare au fost şcolarizaţi 113 elevi din afara graniţelor ţării, 86 provenind din Republica Moldova, 22 din Ucraina, 4 din Serbia şi 1 din Italia. În anul şcolar 2018-2019, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.135 elevi, iar pentru anul şcolar 2019-2020 au fost solicitate 1.415 locuri.

În cadrul unităţilor de învăţământ teologic ortodox preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică 1.028 de profesori; dintre aceştia, 582 sunt titulari, 446 sunt suplinitori, iar 91 dintre profesori sunt doctori în teologie. Fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 369.500 de lei, dintre care 219.500 de lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa).

În anul universitar 2017-2018, au fost şcolarizaţi 4.521 studenţi. În anul 2018, au absolvit 953 de studenţi, iar în anul universitar 2018-2019 s-au înscris 1.324. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.285 de studenţi, iar 659 absolvenţi au obținut diplomă de ­li­­cenţă. În anul universitar 2017-2018, numărul masteranzilor a fost de 1.963, dintre care 801 absolvenți, iar în anul universitar 2018-2019 s-au înscris 1.087. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 373 de doctoranzi, dintre care 176 în anul universitar 2018-2019 (în anul I). În anul universitar 2017-2018, 67 de doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie.

În anul universitar 2017-2018, 360 de cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 72 profesori, 93 conferenţiari, 147 lectori, 48 asistenţi. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 55 de cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 28 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există două asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creștin-Orto­docși Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creștin-Ortodocși Români (LTCOR), cu filiale în toate centrele universitare din ţară. De asemenea, există 86 de asociaţii şi ONG-uri de tineret care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului, şi 131 grupuri de tineri. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au iniţiat 148 de proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.

În contextul „Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam“ şi „Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“, Sectorul cultură şi patrimoniu religios a participat la diferite manifestări culturale, congrese şi simpozioane, organizate de Academia Română, muzee, biblioteci și alte instituții culturale și bisericești, prezentând mesaje, comunicări, conferințe, precum: „Rolul preoțimii româ­nești în Primul Război Mondial”, în cadrul vernisajului expoziției „Averescu și Prezan – mareșalii României Mari” – Muzeul Național de Istorie a României; „Devenirea statală a poporului român”, la sediul Inspectoratului Jandarmeriei Bu­curești; „Unirea Basarabiei cu România”, organizată de Academia Oamenilor de Știință din România la Palatul Parlamentului; „Starea noastră de conștiință în Anul Centenar al Marii Uniri”, la filialele ASCOR București şi Cluj-Napoca.

De asemenea, în cadrul grilei de programe a postului de televiziune TRINITAS TV al Patriarhiei Române, Sectorul cultură şi patrimoniu religios a realizat mai multe emisiuni, precum: „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, „Comori ale Ortodoxiei” ş.a.

Comisia de pictură bisericească, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, a organizat Conferința națională Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, cu tema Patrimoniul Național Bisericesc: Mărturie vie a unității de credință și de neam.

În anul 2018, Radio TRINITAS a lansat rubricile „Oamenii Unirii”, „Drumul spre Unire”, „Minutul Marii Uniri”, „Memoria liturgică” și „Români despre România”, prin care a edificat publicul cu privire la personalitățile implicate în procesul reîntregirii nea­mului românesc, dar și la contextul care a dus la înfăptuirea celui mai mare proiect de țară din istoria noastră.

Radio TRINITAS a organizat, în 2018, Concursul de creație literară „100 de ani în 1000 de cuvinte”, adresat elevilor de gimnaziu și liceu. Elevii câștigători au fost premiați de Patriarhul României, în cadrul evenimentului organizat în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în ziua de 4 decembrie 2018. În data de 7 iunie 2018, Radioul Patriarhiei Române a obținut, în cadrul concursului organizat de Consiliul Național al Audiovizualului, frecvența de 92 MHz pentru localitatea Gura Humorului. În prezent, Radio TRINITAS emite pe 53 de frecvențe terestre.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a diversificat categoriile de producții, cea mai importantă creștere fiind cea a filmelor documentare (19), atât cu tematică religioasă, cât și laică, prezentate în țară și în străinătate. Dintre emisiunile dedicate Centenarului României amintim: „Uni­rea din 1918, Istoria unui ideal”, „100 de adevăruri istorice”, precum şi emisiuni dedicate perso­na­lităților Marii Uniri. În cadrul Jurnalului TRINITAS, au fost difuzate peste 3.500 știri, din care aproximativ 1.900 au fost dedicate Anului omagial și comemorativ 2018.

Conform Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor, în anul 2018, ratingul TRINITAS TV la nivel național a atins 0,118, o creștere de 31% față de 2017.

Cu mijloacele specifice presei tipărite şi cu prezenţa în universul digital prin site-urile web şi paginile din rețeaua Facebook, cele trei publicaţii periodice (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei) şi-au continuat şi în 2018 activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate.

Au fost publicate documentare istorice şi materiale inedite despre contribuția Bisericii Ortodoxe Române la Marea Unire, au fost realizate portrete jurnalistice ale unor personalități marcante, oameni dedicați plenar făuririi, fructificării şi consolidării Marii Uniri de la 1918.

Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.400 de exemplare, Ziarul Lumina se menține pe locul trei în grupul celor 60 de cotidiene care se tipăresc, în prezent, în România.

Activitatea Agenţiei de ştiri BASILICA s-a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro. Au fost postate aproximativ 4.500 de articole în limba română, dintre care peste 700 de articole au fost traduse în limba engleză.

Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a contribuit la marcarea Centenarului României prin articole dedicate evenimentului, pre­zența în emisiuni TV și diverse acțiuni culturale.

Anul 2018 a fost și anul în care s-a desfășurat Referendumul pentru redefinirea căsătoriei în Constituție. Alături de toate celelalte structuri ale Bisericii Ortodoxe Române și în mod concertat cu celelalte componente ale Centrului de Presă BASILICA, Biroul de presă, prin repre­zentanții săi, a făcut toate eforturile pentru a explica într-un mod cât mai clar și mai convingător miza referendumului. Din nefericire, campania de dezinformare și demobilizare fără precedent cu care s-au confruntat susţinătorii referendumului a determinat absența de la urnele de vot a unui mare număr de români care erau de acord cu modificarea, dar au fost manipulați sau intimidaţi.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (edituri și tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2018 se prezintă astfel: 323 titluri de carte, dintre care 113 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române (dintre acestea 81 sunt titluri de carte teologică, 24 titluri carte de cult, 4 titluri carte patristică şi 4 titluri carte pentru copii şi tineret) şi 18 numere noi din revistele centrale bise­ricești.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împreună, 465.462 exemplare carte. De asemenea, au mai fost realizate: 62.809 Biblii (în diferite formate) şi 40.000 Noul Testament cu Psalmii; 529.273 broșuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 485.052 cărți de rugăciuni; 88.300 pastorale; 17.691 felicitări; 807.060 calendare, 646.652 icoane, Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina Educației, Lumina Literară şi Artistică şi Lumina Cărților, precum şi lucrări primite din exterior.

În anul 2018, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate obiectele și veșmintele liturgice necesare pentru Sfințirea Altarului Catedralei Naționale. De asemenea, au mai fost realizate 90 engolpioane – „Ordinul Sf. Ap. Andrei – pentru arhierei”, Chivotul mare din argint – ­macheta Catedralei Naționale, Evan­­ghelia praznicală – din argint cu icoane email, Candela mare suspendată, cizelată manual după un model brâncovenesc, 100 seturi de veşminte preoţeşti, 28 seturi veşminte diaconeşti ş.a.

În cursul anului 2018, Sectorul pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat pelerinaje în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia – Cappadocia şi Istanbul, Grecia, Muntele Athos, Italia, Bulgaria, Rusia, Ţările Nordice, Ţările Baltice, Austria, Belgia şi Republica Moldova), la care au participat 39.042 de pelerini (489 pelerinaje interne şi 414 pelerinaje externe).

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al Patriarhiei Române a desfășurat în anul 2018 importante lucrări pentru edificarea Catedralei Naţionale şi pregătirea evenimentului sfințirii din 25 noiembrie. Astfel, au fost realizate în proporție de 94% lucrările de execuție a suprastructurii Ca­tedralei Națio­nale, între cotele 
+ 45,00 m ÷ + 90,00 m, respectiv montarea structurii 
metalice a acoperișului la șapte turle (fără turla principală), absidele de nord și sud și pronaos. A fost executată structura metalică de susținere a celor 6 clopote, care au fost montate; a fost executată și montată pictura în tehnica mozaic a catapetesmei Catedralei Naționale şi s-au executat subsolurile adiacente pe latura de vest, respectiv spațiu liturgic exterior („Peștera Sf. Andrei”);

În anul 2018, Palatul Patriarhiei (Centrul de confe­rințe) a desfășurat 246 de evenimente și a fost vizitat de peste 42.500 de persoane din țară şi străinătate. În anul 2018, cu sprijinul Admi­nistrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic – București, au fost reabilitate scările monumentale ale Palatului Patriarhiei.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a continuat lucrările de renovare şi modernizare la Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimon. În anul 2018 au fost finalizate lucrările de construire, finisare şi dotare a bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului, „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” și „Sfântul Cuvios Teoctist” a Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol, care a fost sfințită în data de 9 decembrie 2018. De asemenea, în data de 7 septembrie 2018, a avut loc sfințirea Centrului social-pastoral „Sfântul Ilie”-Călimăneşti, după finalizarea lucrărilor de renovare a imobilului.

III. Activitatea social-filantropică

În anul 2018, lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul eparhiilor Patriarhiei Române a fost desfășurată cu implicarea a 11.568 de persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 19 inspectori de specialitate și eparhiali, 461 asistenți sociali, 1.486 persoane cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), dar şi a 9.573 voluntari. Atât în Bucureşti, cât şi în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au fost desfășurate activităţi în 815 instituții și servicii sociale.

Diagrama așezămintelor social-filantropice cuprinde: 146 cantine sociale și brutării, 43 instituții care oferă servicii medicale și farmacii, 104 centre de zi pentru copii, 20 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre re­zidențiale pentru vârstnici, 31 birouri de asistență socială și centre comunitare, 48 centre de tip familial, 61 grădinițe sociale și after-school, 14 locuințe protejate, 106 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 2 instituții de învățământ pentru adulți, 18 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice şi pentru victime ale traficului de persoane), 26 campusuri de tabără, 48 centre educaționale și alte 101 instituții/servicii cu specific diferit.

În Patriarhia Română, sunt în derulare 551 proiecte și programe sociale, dintre care: 30 cu finanţare externă, 56 cu finanţare publică, 414 finanțate din fonduri proprii şi 51 cu finanţare mixtă. În așezămintele sociale au primit asistență 104.957 beneficiari, după cum urmează: a) 36.216 copii din așezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 4.718 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 34.329 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 24.329 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 5.365 din alte categorii.

Asistența religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 513 preoți, dintre care: 17 preoți în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 82 preoți în unități militare, 33 preoți în sistemul penitenciar şi 381 preoți în spitale, așezăminte de ocrotire socială, unități de învățământ etc. În toate unitățile menţionate mai sus există în prezent 431 biserici şi capele sfințite, iar 78 sunt în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

În cadrul Federației Filantropia, au fost obţinute fonduri din partea Organizației Interna­ționale pentru Caritate Creștin-Orto­doxă (International Orthodox Christian Charities – IOCC) pentru 2 proiecte, în valoare de 10.000 de dolari fiecare. Au fost încheiate diverse proiecte de colaborare cu Universitatea VIA College din Danemarca, Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei şi retailerul PROFI România.

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour România SA constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate prin acest program, în anul 2018, este de 1.086.685 de euro. Pentru acest program, în data de 19.03.2018 a fost semnat contractul cu Columbus Operațional SRL (entitate juridică care reprezintă lanțul de magazine Billa, preluate de Carrefour România SA).

Programul de ajutor alimentar „Gustul binefacerii” este derulat în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Timișoarei și Episcopia Oradiei, în colaborare cu retailerul Auchan România SA.

Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, desfăşurată de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, a realizat 59 deplasări, înregistrând 7.890 de beneficiari. Componenta „Educație şi preven­ție și pentru sănătate”, care este o extensie a campaniei „Sănătate pentru sate”, în cele 52 de ediții organizate de-a lungul anului 2018, a ajuns la 12.000 de beneficiari.

Totodată, din data de 13.01.2018 a început colaborarea Patriarhiei Române cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, Fundeni, Bucu­rești, pentru Campania de pre­venție și diagnosticare a cancerului de col uterin, fiind organizate până în prezent 9 acți­uni, cu un total de 340 de beneficiare.

Campania națională „Donează sânge! Salvează o viață!” a Patriarhiei Române, care are ca scop informarea şi conștien­tizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele românești, a beneficiat în anul 2018 de sprijinul a 3.500 de voluntari donatori, ajungând astfel, la nivel național, să recolteze peste 16 tone de sânge. Totodată, voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului au sprijinit, în anul 2018, dotarea Centrelor de Transfuzii din Bucureşti, Ploieș­ti şi Constanţa cu aparatură medicală în valoare totală de 72.000 de euro.

În concluzie, în cadrul activităţii filantropice a Bisericii ­Or­­to­doxe Române din anul 2018 au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 15.986.669,41 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 38.799.137,58 lei.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2018, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 114.142.717,61 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

Aşadar, analizând datele existente în raportul de față, observăm că Biserica Ortodoxă Română a urmărit cu fidelitate responsabilitatea sa majoră privind viața spirituală, educația religioasă a tinerilor şi misiunea social-filantropică. Milostenia materială poate fi hrană pentru cel flămând, haine pentru cei lipsiți de ele, medicamente pentru cei bolnavi, ajutor material pentru cei săraci și altele asemenea. În multe și diferite forme putem arăta iubire milostivă față de semeni, care au nevoie de ajutorul nostru. În mâna întinsă a omului aflat în nevoie sau dificultate trebuie să vedem mereu mâna întinsă a lui Hristos către noi. În chip tainic și duhovnicesc, mâna săracului care ne cere ajutor se întâlneşte cu mâna lui Hristos din noi care oferă acest ajutor celor aflați în nevoie.

Apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

 

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

 

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod

În ziua de 21 februarie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române.

 

  1. Au fost apreciate acțiunile bogate și multiple realizate în Patriarhia Română în Anul Centenar 2018, care au culminat cu evenimentul sfințirii Altarului Catedralei Naționale din data de 25 noiembrie 2018.
  2. Totodată, au fost evidențiate numeroasele activități social-filantropice, în valoare de peste 114 milioane de lei, aproximativ 24 de milioane de euro.
  3. În mod deosebit, au fost apreciate activitățile ierarhilor și clericilor români desfășurate în diasporă și în eparhiile din vecinătatea granițelor țării pentru păstrarea identității, spiritua­lității și culturii române.

Privitor la situația bisericească din Ucraina, Sfântul Sinod a subliniat următoarele aspecte:

  1. Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina și nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, așa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria. Constatându-se acest impas în rezolvarea situației, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credin­cio­șilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către orto­docșii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei. Prin urmare, problema uni­tății ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin și pentru că aici există o mare populație de etnie rusă care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei.
  2. Privitor la această situație bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul ședințelor sale din 24 mai 2018 și din 25 octombrie 2018. S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluție a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unității de cre­dință, respectarea libertății administrativ-pastorale a clerului şi credincioșilor din această țară (inclusiv dreptul la autocefalie) și restabilirea comuniunii euharistice. În caz de nereușită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente.
  3. Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei. Este necesară o consultare reală a acestor orto­docși români, care sunt preo­cupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice. În acest sens, este necesară obți­ne­rea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română. S-a men­ționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990.
  4. De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind solu­ționarea problemei ierarhilor şi preoților necanonici din Occident care au aparținut fostului „Patriarhat al Kievului”.

În urma consultărilor men­ționate mai sus, Sfântul Sinod va exprima poziția sa oficială privind situația Ortodoxiei din Ucraina.

 

Ziua Culturii Naționale, la Ateneul Român

Academia Română a organizat marți, 15 ianuarie 2019, în Sala Mare a Ateneului Român, sesiunea festivă „Ziua Culturii Naționale”, dedicată lui Mihai Eminescu. La eveniment au participat președintele României, Klaus Iohannis, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum şi oficialităţi ale statului, academicieni, oameni de cultură din ţară şi din străinătate, studenţi şi elevi. Manifestarea a fost moderată de academicianul Ioan-Aurel Pop, preșe­dintele Academiei Române.

În deschiderea sesiunii festive, acad. Ioan-Aurel Pop a vorbit despre semni­ficația Zilei Culturii Naționale pe 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. Apoi, preşedintele Academiei Române a vorbit despre importanţa calităţii educaţiei tinerilor din România. Klaus Iohannis, preşedintele României, a adus un elogiu tuturor celor care în Anul Centenar au promovat cultura românească. În cadrul sesiunii festive, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mesajul intitulat „Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român”. Din partea Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, a susţinut prelegerea „Cultura: A câta putere în stat?”, în care a subliniat că literatura şi cultura reprezintă cea mai bună politică a unui stat. În continuare, ministrul educației națio­nale, Ecaterina Andronescu, a evidenţiat obiectivele şcolii româneşti în zilele noastre. De asemenea, Valer Daniel Breaz, ministrul culturii și identității naționale, a vorbit despre valorile, permanențele și perspectivele culturii naționale în context european, spunând că preluarea Preșe­dinției Consiliului Uniunii Europene de către România reprezintă un fericit prilej pentru relansarea interesului față de ţara noastră, ca destinație culturală. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a susținut un referat despre statalitatea românească și vechile sale locașuri. La final, academicianul Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit despre raportarea lui Eminescu față de Basarabia, pe care o considera o chestiune de existență pentru tot poporul român. Sesiunea festivă a fost urmată de un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vișan și de un concert susținut de „Camerata Regală”.

 

 

Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la Ziua Culturii Naționale, marți, 15 ianuarie 2019, Ateneul Român

 

Biserica Ortodoxă Română a avut o con­tri­bu­ție majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc. Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizației românești a urmat modelul bizantin; o seamă de personalități eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menționa doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă.

Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învăță­turilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Românămaica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului” 1.

  1. Primele tipografii din spațiul românesc au apărut la mai puțin de o jumătate de veac de la invenția lui Gutenberg (1455), funcționând, în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale, la Târgoviște, București, Iași, Buzău, Snagov, Râmnic ori Neamț, iar primii meșteri tipografi au făcut parte din cler: ieromonahul Macarie, diaconul Coresi, ieromonahul Mitrofan, Sf. Antim Ivireanul, viitorul mitropolit, și alții. Unele tipărituri au fost premiere internaționale, precum Liturghierul de la Târgo­viște, tipărit în 1508 în slavonă, fiind primul Liturghier ortodox din lume.
  2. Pleiade întregi de episcopi sau mitropoliți au fost scriitori, poeți, traducători sau creatori de cultură, artă şi civilizație românească. În Ţara Românească, au promovat cultura Mitropoliții: Teofil (†1648), Ştefan I (†1668) Varlaam (†1679) şi Teodosie I (†1708), aceștia din urmă fiind sprijinitori ai activității cultu­ral-artistice sub domnitorii Șer­ban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, una din realizările culturale fiind Biblia de la Bucu­rești, din anul 1688. În Moldova, au sprijinit cultura poporului român Mitropoliții: Teoctist II (†1528), Teofan I (†1530) și Grigorie Roșca (†1570), ultimii doi contribuind la împodobirea Mănăstirii Voroneț cu celebrele fresce interioare și exterioare, iar Mitropolitul Anastasie Crimca (†1629) a fost ultimul mare miniaturist moldovean. Sfântul Mitropolit Varlaam (†1657) a tipărit Cartea românească de învățătură (1643), iar Sfântul Mitropolit Dosoftei (†1686) a fost primul mare poet român (Psaltirea în versuri, 1673) şi traducător al Liturghierului (1679) şi Molitfelnicului (1681) în limba română. În Transilvania, ierarhul erudit şi patriot statornic Andrei Șaguna (†1873) a unit în mod pilduitor mărturisirea credinței ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a românilor. A înființat o tipografie eparhială la Sibiu (1850), existentă și azi, în care a tipărit, pe lângă toate cărțile de slujbă, manuale didactice, lucrări istorice și de alt gen, ziarul Telegraful Român, care apare fără întrerupere din 1853 până azi. În 1861, Andrei Șaguna s-a numărat printre cei care au înființat Asociația transilvană pentru cultura și literatura poporului român din Transilvania (Astra), fiind primul ei președinte.
  3. Între monahii erudiți care au contribuit la dezvoltarea culturii naționale se află Sf. Cuv. Ioan Casian (sec. 5), considerat unul dintre cei mai de seamă promotori ai monahismului în Occident, scriitor şi traducător din limbile greacă şi latină, Sf. Cuv. Dionisie Exiguul (sec. 6), teolog, astronom, matematician, a inițiat „cronologia erei creștine”, împăr­țind istoria în două perioade – „înainte de Hristos” şi „după Hristos”, Sf. Niceta de Remesiana (†414), a compus imnul Te Deum laudamus, iar mai târziu Sf. Cuvios isihast ucrainean Paisie de la Neamţ (†1794) a tradus Filocalia în limba slavonă (Dobrotoliubie), fiind ajutat de ucenici români, buni eleniști, ca Sf. Ierarh Grigorie Dascălul (†1834).
  4. Reprezentative pentru cultura şi arta românească sunt o mulțime de biserici şi mănăstiri ortodoxe, adevărate cărți de identitate prin care ne putem prezenta geniul creator în fața altor popoare: Voroneț, Neamţ, Putna, Cozia, Curtea de Argeș, Sfinții Trei Ierarhi-Iași, Hurezi, Secu, Dragomirna, Văratec, Agapia, Lainici, Antim, Stavropoleos ş.a. În toate aceste mănăstiri s-a desfășurat o intensă activitate cultural-artistică, au fost scrise primele Letopisețe și Cronici ale istoriei românilor.
  5. Primele școli primare, cu predare în slavonă sau română, au luat ființă în incinta mănăstirilor, apoi a bisericilor de mir: Colțea, „Sfântul ­Gheorghe”-Vechi, Antim sau ­Biserica Domnița Bălașa, în ­Bucureşti, Biserica Barnovschi, „Sfânta Vineri” și „Sfântul ­Nicolae”, în Iași. Primele școli medii şi primele școli superioare au fost înființate, de asemenea, cu sprijinul Bisericii: Colegiul de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, Academia de la Mănăstirea „Sfântul Sava” din București.
  6. În toate mănăstirile mari s-au desfășurat însemnate activități artistice. Astăzi, majoritatea colecțiilor muzeale din țară, care expun Artă veche românească, sunt constituite în cea mai mare parte din obiecte de cult provenite de la mănăstirile şi bisericile ortodoxe românești. Icoane, fragmente de frescă, broderii, manuscrise, tipărituri, argintărie, sculptură în lemn sau piatră, toate ilustrează modul în care Biserica, fidelă artei bizantine, dar receptivă la influenţele artei occidentale, ori tradiționale, a creat o artă proprie, originală. Prin toată această activitate culturală a Bisericii a fost cultivată şi sprijinită însăși aspirația poporului pentru cultura proprie, pentru păstrarea identității naționale şi pentru dobândirea independenței naționale.

Crearea statului român modern a deschis o epocă nouă, iar Biserica Ortodoxă Română a rămas pe mai departe sprijinitoarea fidelă a idealurilor naționale, contribuind la promovarea învă­țămân­tului și culturii românești.

  1. După anul 1944, odată cu instaurarea regimului comunist ateu, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată treptat din viața socială şi culturală. În 1948 a fost eliminat învățământul religios din școli, au fost interzise slujbele religioase în spitale, aziluri și cazărmi, au fost suprimate publicații bisericești ale eparhiilor, au fost desființate multe școli de teologie şi a fost oprită catehizarea tineretului. Peste o mie de preoți ortodocși (la care se adaugă și mulţi roma­no-catolici, greco-catolici și protes­tanți) au fost arestați, aruncați în închisori, supuși la muncă silnică sau deportați. Între cei aruncați în închisori se numără și teologi, oameni de cultură de mare prestigiu, precum: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Stăniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) și mulți alții.

În anii ΄80, sub dictatura comunistă au fost demolate peste 20 de locașuri de închinare, monumente de arhitectură bisericească din București (ca de pildă: mănăstirile Cotroceni, Văcărești, Pantelimon, bisericile „Sfânta Vineri”, „Sfântul Spiridon”-Vechi, Alba-Postăvari, Enei, Spirea Nouă, Izvor, „Sfânta Treime”Dudești etc.).

  1. După căderea comunismului, consecventă tradiției multiseculare de a fi „maica spirituală a poporului român” – cum o numea Mihai Eminescu, Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare și promotoare a valorilor culturale românești. În anii care au urmat după 1990, au fost restabilite raporturile firești tradiționale dintre Biserica Ortodoxă Română și mediul cultural şi academic din România. Astfel, în anul 1990, Academia Română a reabilitat memoria ierarhilor, preoților și teologilor ortodocși excluși din Academie în anul 1948 de către regimul totalitar, iar în anii care au urmat, noi slujitori ai Bisericii au fost primiți în cel mai important for al excelenței științifice și culturale românești, precum părintele Dumitru Stăniloae sau părintele Mircea Păcurariu.

De asemenea, Academia Română şi Patriarhia Română au inițiat mai multe programe comune, dintre care cel mai important este elaborarea Istoriei mo­nahismului românesc în trei tomuri masive și valoroase, iar bunele relații, cultivate cu respect reciproc de ambele instituții, ne îndreptățesc să sperăm la o permanentă cooperare fructuoasă pentru binele poporului român.

Adresăm mulțumiri domnului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la această sesiune științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor culturale şi spirituale ale poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă:

  1. Timpul, 14 august 1882, în: Mihai Eminescu, Opere, vol. 13, Bucureşti, Ed. Academiei, 1989, pp. 168-169.

 

 

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Patriarhia Română

La împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, joi, 24 ianuarie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârșit slujba de Te Deum în Catedrala Patriarhală, în prezența Președintelui României, Klaus Werner Iohannis. În continuare au avut loc depunerea unor coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, găzduită în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.

La slujba de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ, au participat, alături de președintele României, acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, academicieni, reprezen­tanți ai Guvernului României, în frunte cu secretarul de stat pentru culte Victor Opaschi, Preasfințiții Episcopi-vicari Varlaam Ploieș­teanul și Timotei Prahoveanul, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de teologie, studenți, elevi și credincioși. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhid. Mihail Bucă. La sfârșitul slujbei, clopotele Catedralei Patriarhale au fost trase timp de un minut.

În continuare, lângă statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” a interpretat Imnul Națio­nal. În fața statuii a urmat ceremonia depunerii coroanelor de flori din partea Președintelui României; a Se­natului României; a Camerei De­pu­taților; a Primarului General al Munici­piului București; a Patriarhiei Române, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; a Academiei Române; a Aso­ciației Naționale a Veteranilor de Război; a Asociației Diploma­ților Militari în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” și a Ministerului Apărării Nați­onale.

  

Evenimentul care a pus baza 
Statului Român modern

În Aula „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc apoi sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, organizată de Academia Română în colaborare cu Patriarhia Română și moderată de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de Klaus Werner Iohannis, președintele României. În continuare, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Unirea Principatelor Române – bază a Statului Român modern”.

În partea a doua a sesiunii au avut loc patru comunicări știin­țifice. Acad. Ioan Aurel Pop a vorbit despre înscrierea românilor în șuvoiul mișcării europene celei mai avansate de afirmare a unității naționale.

Acad. Dan Berindei a vorbit despre lecția de unitate pe care ne-o oferă evenimentul istoric al Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859.

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreșe­dinte al Academiei Române, a prezentat o serie de trăsături comune și unificatoare în vechea artă eclezială a românilor.

Acad. Victor Spinei, vicepre­ședinte al Academiei Române, a susținut o comunicare științifică despre sintagmele „dubla Valahie” și „cealaltă Valahie” atestate în izvoarele medievale și renascentiste, dovezi ale conștiinței ro­manității și unității etnice a românilor.

La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a prezentat mai multe apariții recente ale Editurii BASILICA a Patriarhiei Române: „Unirea Principatelor Române”, ediția a II-a; Ioan Lupaș, „Istoria unirii românilor”; pr. prof. Vasile Oltean, „Pași spre Marea Unire. Mărturii din Șcheii Brașovului”, în 2 volume; „Satul românesc – factor de coeziune și unitate românească. Incursiune literară”.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mulțumiri pentru participare tinerilor studenți teologi, elevilor și elevelor de la seminariile teologice din Arhiepiscopia Bucu­reștilor. Aceștia au primit, la ieșirea din Palatul Patriarhiei, un exemplar din Noul Testament cu Psalmii – ediția jubiliară a Anului Centenar și volumul „100 de lumini din timpul edificării Catedralei Naționale”, apărut recent la Editura BASILICA a Patriarhiei Române. 
De asemenea, Preafericirea Sa a adresat mulțumiri celor care au contribuit la organizarea ­aniversării Unirii Principatelor Române la Patriarhia Română.

Unirea Principatelor Române – bază a Statului Român modern

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în deschiderea sesiunii solemne de comunicări științifice organizate de Academia Română și Patriarhia Română cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, Palatul Patriarhiei, joi, 24 ianuarie 2019

 

Desfășurarea sesiunii solemne de comunicări științifice, organizată de Academia Română și Patriarhia Română, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, este în același timp un eveniment patriotic, cultural şi spiritual, bazat pe necesitatea cunoașterii mai profunde a trecutului istoric al poporului român, dar şi un semn de omagiu şi recunoștință pentru memoria Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a Mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti, a Mitropolitului Sofronie Miclescu al Moldovei şi a tuturor făuritorilor Unirii Principatelor Române.

Ziua de 24 ianuarie 1859 a fost numită de români în epocă „Ziua cea mare a veacului”, şi aceasta pe bună dreptate, pentru că Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 şi desăvârşită la Bucureşti în data de 24 ianuarie 1859, nu a fost „Unirea mică”. Această formulare superficială şi incorectă diminuează importanţa evenimentului istoric de la 24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Moldova şi Țara Românească este de fapt „Unirea de bază”, deoarece ea a constituit temelia pentru formarea statului român modern, în anul 1862, numit ROMÂNIA, temelie pentru obţinerea independenţei naţionale româneşti (9 mai 1877) în urma Războiului de Independenţă din anul 1877, temelie pentru ridicarea României la rang de Regat în anul 1881, şi mai ales temelie pentru Marea Unire din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, ca Unire a Transilvaniei cu România, precedată de Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918 şi Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918.

Totodată, Unirea Principatelor Române a fost bază pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un argument solid pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, în anul 1925.

Organizat în ultimii zece ani de Academia Română la Palatul Patriarhiei, situat pe locul unde a fost vechea clădire a Mitropoliei Țării Românești în care s-au desfășurat lucrările Adunării elective a Munteniei din 24 ianuarie 1859, acest eveniment solemn dedicat Unirii Principatelor Române confirmă în fiecare an lumina acestui loc binecuvântat, care a traversat istoria şi vitregiile vremurilor, păstrându-şi identitatea şi vocația.

În acest loc, pe cunoscutul ­Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinței şi culturii românilor, s-au desfășurat unele dintre cele mai importante evenimente istorice care au orientat viața poporului român şi au antrenat contribuția activă a Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate ca libertatea şi unitatea națională: Proclamarea Independenței de stat a României (1877), Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române din anul 1859, Proclamarea Regatului României în anul 1881. De asemenea, aici au avut loc evenimentele bisericești cele mai importante din viața Bisericii noastre: dobândirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi ridicarea acesteia la rang de Patriarhie (1925).

Se cuvine să exprimăm şi astăzi, în prezența preşedintelui României, a reprezentanților Guvernului României, a membrilor Academiei Române, a reprezentanţilor multor instituţii bisericeşti şi civile, administrative, sociale şi culturale, omagiul şi recunoştinţa noastră memoriei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti şi tuturor făuritorilor Unirii. Totodată, ne rugăm Preasfintei Treimi, icoana şi izvorul unităţii şi al comuniunii, să ne ajute să cultivăm permanent unitatea naţională, convieţuirea paşnică şi cooperarea demnă cu alte popoare spre binele României.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Delegații bisericești în vizită la Patriarhia Română

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit luni, 28 ianuarie 2019, la Re­șe­dința Patriarhală, delegațiile Comitetului Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU), Comisiei Conferințelor Episcopale Romano-Catolice din Uniunea Europeană (COMECE) și Con­fe­rin­ței Bisericilor Europene (CEC), prezente la București în contextul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene (UE) de către România la 1 ianuarie 2019.

Preafericirea Sa a prezentat viziunea președinției române a Consiliului UE și prioritățile acesteia, și anume conver­gența și siguranța Europei, înțele­gerea Europei ca actor global și ca loc al valorilor comune, solidaritatea și coeziunea acesteia. Această președinție reprezintă o ocazie de a evidenția valorile creștine centrate pe demnitatea și unicitatea persoanei umane.

Biserica Ortodoxă Română, cea mai mare Biserică Ortodoxă din Uniunea Europeană, sprijină cooperarea și solidaritatea europeană și participă, în virtutea Articolului 17.3 a Tratatului de la Lisabona, la dialogul cu instituțiile europene.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Athenagoras Peckstadt, reprezentantul CROCEU, a mul­țumit Preafericirii Sale pentru primire, subliniind nevoia de a include între prio­rități şi problema schimbării climatice, precum și necesitatea alfabetizării religioase a tineretului european prin predarea religiei în școli.

Părintele Olivier Poquillon, reprezentantul COMECE, a prezentat o reflecție a Bisericii Catolice cu privire la prioritățile Președinției României asupra Consiliului Uniunii Europene. Acesta a amintit provocările cauzate de revoluția tehnologiei digitale, problemele demografice generate de fenomenul migrației, atât ca mobilitate a forței de muncă în interiorul Uniunii Europene, cât și ca imigrație externă, precum și problema fragi­li­tății instituției familiei.

Părintele Heikki Huttunen a prezentat din partea CEC analiza priorităților președinției române a Consiliului Uniunii Europene, subliniind valorile comune creș­tine, provocările legate de migraţie şi discriminare, de revoluția digitală, dar și nevoia de securitate regională şi mondială.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh a mulțumit oaspe­ților pentru vizită și a binecuvântat activitatea acestora desfă­șurată pe lângă instituțiile europene.

 

 

Ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

În Sala Sfântului Sinod din Reședința Patriarhală a avut loc sâmbătă, 9 februarie, ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucu­reștilor. Lucrările au fost precedate de slujba de Te Deum oficiată în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul 
Bisericii Ortodoxe Române, a prezidat ședința de lucru și a prezentat raportul-sinteză privind activi­tățile desfășurate în Arhiepiscopia Bucureștilor în anul 2018, intitulat „Unitate națională și dinamică pastorală”.

În continuare, cinci comisii de lucru au examinat rapoartele primite de la sectoarele Adminis­trației eparhiale: Comisia adminis­trativ-biseri­cească; Comisia culturală și educațională; Comisia economică, bugetară și patrimonială; Comisia social-filantropică; Comisia organizatorică, juridică și de validare. Rapoartele examinate de comisii au fost apoi prezentate în plen. Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor a supus la vot rapoartele sectoarelor eparhiale, precum și raportul privind activitatea finan­ciar-contabilă desfășurată în anul 2018 și proiectul de buget pentru anul 2019. Aceasta a fost prima ședință anuală de lucru a noilor membri ai Adunării eparhiale, aleși pentru un mandat de 4 ani în primăvara anului trecut.

La ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor au participat, alături de membrii Permanenței Consiliului eparhial, exarhii mănăstirilor și protoiereii celor 13 protopopiate din București și județele Ilfov și Prahova, precum și Prea­sfințiții Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieș­teanul și Ieronim Sinaitul. Conform Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea eparhială este organismul deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, eco­no­mice și patrimoniale ale eparhiei. Ea este alcătuită din 30 de reprezentanți ai clerului și ai credincioșilor mireni, în proporție de o treime clerici și două treimi mireni.

Unitate națională și dinamică pastorală

Raportul-sinteză privind activi­tățile desfășurate în Arhiepiscopia Bucureștilor în anul 2018

 

Anul 2018, Anul Cen­tenar pentru Ro­mânia, a fost pro­cla­mat de Sfântul Sinod „Anul omagial al unității de credință și de neam“ și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“ pe tot cuprinsul Patriarhiei Române. În consecință, activitățile mai importante ale Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul trecut s-au înscris în programul-cadru elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod și transmis tuturor eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul Arhiepiscopiei Bu­cu­reștilor funcționează 13 protopopiate, care totalizează un număr de 709 parohii (330 urbane și 379 rurale), 42 filii și 10 paraclise. La acestea se adaugă un număr de 42 unități monahale (35 mănăstiri și 7 schituri) și 543 cimitire parohiale și mănăstirești. Numărul de anga­jați clerici a fost de 1.347 persoa­ne, în anul 2018 fiind hirotoniți 22 preoți și 6 diaconi, care au fost numiți în posturile vacante prin concurs. Alături de aceștia, în instituțiile socio-medicale, structurile de apărare ale statului și cimitirele de stat și-au desfășurat activitatea 125 preoți de caritate. În ceea ce privește personalul monahal, în anul 2018 au fost închinoviați un număr de 10 viețuitori, au fost săvârșite 6 tunderi în monahism și au fost hirotoniți un ieromonah și un ierodiacon, numărul total al viețuitorilor din mănăstiri fiind de 731 de persoane.

 

Activitatea administrativ-pastorală 
și economică-patrimonială

În anul 2018 în Arhiepiscopia Bucureștilor au fost târnosite 5 biserici și sfințite cu agheas­mă 6 locașuri de cult, unele dintre acestea fiind resfin­țite în urma recepționării lucrărilor de consolidare, restaurare sau renovare. La acestea se adau­gă punerea pietrei de temelie pentru 4 biserici noi, lucrările la 24 biserici și trei capele aflate în construcție, lu­cră­rile de consolidare și restaurare la 87 biserici și 7 capele, precum și lucrările de pictare sau restaurare a picturii la 256 biserici. Anul trecut au fost recepționate lucrările de pictură la 42 de biserici.

În anul 2018, totalul cheltuielilor privind construirea, restaurarea sau pictarea loca­şu­rilor de cult din Arhiepiscopia Bucureştilor a fost în sumă de aproape 91.000.000 lei. Banii provin de la credincioşi, Centrul eparhial, primării şi consilii judeţene şi Secretariatul de Stat pentru Culte.

Evenimentul cel mai important din punct de vedere pastoral-misionar al anului 2018 a fost sfințirea Altarului Catedralei Naționale, edificată prin dărnicia clerului și credincioșilor din Patriarhia Română, dar și a Guvernului României, a municipiului Bucureşti şi a unor primării şi consilii judeţene din ţară. Arhiepiscopia București­lor, prin Centrul eparhial, protoieriile, parohiile și mănăstirile din cuprinsul ei, s-a implicat activ și eficient în buna desfășu­rare a evenimentelor care au culminat cu slujba de sfințire din ziua de 25 noiembrie 2018, la care au participat 50.000 de persoane, slujbă urmată de un pelerinaj continuu până în 2 decembrie 2018 (peste 150.000 de pelerini).

Un alt moment important l-a constituit resfințirea Bisericii „Sfântul Nicolae”-Ostrov a Mănăstirii Cernica în data de 2 decembrie 2018, la 150 ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.

De asemenea, a fost sfințită noua Biserică „Sfânta Maria” a stavropighiei patriarhale de la Techirghiol, în 9 decembrie 2018.

La acestea se adaugă sfințirea sediului administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor – Casa „Miron Patriarhul­” în data de 21 decembrie 2018, după finalizarea lucrărilor de reabilitare și consolidare.

Din punct de vedere economic, Fabrica de lumânări „Făclia Sfinților Români” și Serviciul colportaj ale Arhiepiscopiei Bucu­reș­tilor au oferit suportul fi­nan­ciar major pentru întreg Centrul eparhial, ele fiind principalele surse de venituri constante în anul 2018.

Cooperativa agricolă Via Domnului a raportat pentru anul 2018 o creștere a pro­duc­ției de struguri, în pofida problemelor generate de vremea ne­fa­vorabilă, precum și o creș­tere a distribuției de vin cu 11% față de 2017. Soiul de vin Merlot produs cu respectarea normelor europene în domeniu a primit Medalia de Argint la un concurs internațional.

Veniturile obținute de Arhiepiscopia Bucureștilor din activi­tățile sale economice sunt fo­lo­site pentru susținerea multiplelor sale activități culturale, misionare, educaționale sau social-filantropice pe care aceasta le desfășoară de la an la an.

De asemenea, o parte importantă a acestor venituri sunt direcționate pentru susținerea lucrărilor de edificare a Catedralei Mântuirii Neamului, precum și pentru susținerea instituțiilor media misionare centrale bisericești: Radio TRINITAS și TV TRINITAS.

Activitatea cultural-misionară și educativă

În anul 2018, la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au fost pu­blicate 19 lucrări cu referire principală la tematica anului 2018: „Anul omagial al unității de credință și de neam“ și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“, în co­lec­țiile Sfinții Părinți pe înțelesul tuturor și Florilegii Vasiliene, dar și lucrări omiletice, albume de artă, monografii de parohii și mănăstiri, broșuri, Calendarul creștin-ortodox 2019 etc.

În ceea ce privește învă­ță­mântul teologic, la încheierea anului universitar 2017-2018 erau înscriși la toate specializările Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ a Universității din București 885 studenți. La aceștia se adaugă 411 masteranzi și doctoranzi. Pentru anul școlar 2017-2018, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul” din București au fost înscriși 194 elevi. În cadrul aceleiași insti­tuții funcționează Școala Postliceală Sanitară „Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina” cu trei specializări (medicină generală, farmacologie și balneo-fizio-kinetoterapie), pentru anul școlar în curs fiind înscriși 280 de elevi. De asemenea, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfânta Filofteia” –Mănăstirea Pasărea au fost înscrise 80 de eleve. În învățământul religios din școlile de stat activează 761 profesori de religie, care desfășoară o activitate didactică și spirituală necesară în rândul tinerilor. De asemenea, orga­nizațiile tinerilor ortodocși din arhiepiscopie au desfășurat multiple activități tematice culturale, spirituale, filantropice și practice.

 

Activitatea social-filantropică

Arhiepiscopia Bucureștilor, prin multiplele instituții de asis­tență socială și medicală aflate în subordinea sa, precum și prin toate unitățile bisericești din cuprinsul eparhiei, a avut ca obiectiv general în anul 2018 spri­ji­nirea persoanelor aflate în situații de dificultate prin oferirea de ajutoare financiare și materiale de urgență și furnizarea de servicii sociale și medicale de calitate. Astfel, în anul 2018 au fost continuate și inițiate mai mul­te programe și proiecte socia­le pentru categorii defavorizate, cum ar fi: cantina socială și serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice din ora­șul Plo­iești, îmbunătățirea infrastructu­rii cen­trului de zi pentru copii din orașul Urlați, sprijin pentru persoanele fără adăpost din București și programul Ban­ca de alimente a Protoieriei 6 Capitală.

Valoarea totală a ajutoarelor materiale și financiare acordate în anul 2018 a fost de 5.613.923 de lei.

Această sumă nu cuprinde și cheltuielile legate de multiplele activități caritabile ocazionale sau tradiționale ale parohiilor în favoarea persoanelor aflate în dificultate, care nu au fost ­cuantificate financiar și nici valoarea produselor distribuite prin programul Masa Bucuriei al Patriarhiei Române.

În încheiere, mulțumim tuturor persoanelor care au ajutat Arhiepiscopia Bucureștilor în multiplele sale activități în anul 2018 și ne rugăm Preasfintei Treimi să reverse harul și lumina sa asupra tuturor.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

 

Conferință internațională despre unitatea panortodoxă şi sinodalitate la Iași

La Iași au debutat miercuri, 9 ianuarie, lucrările Conferinței teologice internaționale „Unitatea panortodoxă şi sinodalitatea”. Evenimentul organizat de Asociația Teologică Ortodoxă Internațională a reunit peste 300 de participanți, din 34 de țări, în 25 de grupuri tematice, cu 75 de sesiuni de lucru.

 

În cadrul ceremoniei inaugurale de la Teatrul Național, Înalt­preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a transmis mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Unitatea Bisericii este dar al lui Dumnezeu şi coresponsabilitate a clerului şi credincioşilor laici”.

Conferința a fost deschisă în duh de rugăciune, cu o slujbă de Te Deum să­vârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan în Catedrala Mitropolitană din Iași, informează doxologia.ro. „De-a lungul acestei săptămâni, Dumnezeiasca Liturghie și rugăciunea de dimineață vor însoți dezbaterea teologică, hrănind-o cu harul Domnului nostru Iisus Hristos, cu dragostea lui Dumnezeu Tatăl și cu împărtășirea Duhului Sfânt. Această întâlnire are loc în săptămâna imediat următoare Botezului Domnului Hristos, după calendarul nou, și Nașterii Domnului, potrivit calendarului vechi. În vechime, cele două sărbători erau unite, având loc în aceeași zi, ambele mărturisind despre Teofania cea binecuvântată, Arătarea lui Dumnezeu către lume. Nădăjduim că evenimentul teologic de la Iași se va adăpa din aceeași Apă Vie: Hristos, Dum­nezeu-Omul, măsură, temei prim și ultim al cunoaș­terii lui Dumnezeu și a creației. Toți creștinii ortodocși, dar mai ales cei rânduiți să fie învățători și doctori ai Bisericii sunt chemați să se înscrie în duhul Teofaniei, precum și în cel al Cincizecimii”, a spus Mitropolitul Moldovei și Bucovinei în cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei de mulțumire.

În continuare, participanții au fost invitați în sala de spectacole a Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Cuvântul de bun venit a fost rostit de dr. Paul Gavrilyuk, președinte fondator al Asociației Teologice Ortodoxe Internaționale. În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Kallistos Ware, Mitropolit de Diokleia, a susținut prelegerea intitulată „Unitate panortodoxă și sinodalitate”. Ceremonia inaugurală a conferinței teologice interna­ționale de la Iași s-a încheiat cu un recital de muzică sacră.

În programul evenimentului academic de mare prestigiu internațional au fost incluse lansări de carte, vizite la biserici și mănăstiri din Moldova și vernisarea unei expoziții de icoane la Muzeul Mitropolitan.

Librăria Academică „Orest Tafrali” și Librăria „Cartea Românească” au găzduit zilnic lansări de carte.

Evenimentul IOTA, organizat la Iaşi în perioada 9-12 ianuarie, s-a bucurat de adeziunea a numeroase organizaţii teologice, între care amintim Şcoala Ortodoxă Teologică Greacă şi Institutul Patristic Pappas (Brookline, Massachusetts), Centrul de Studii Creştin-Ortodoxe al Universităţii Fordham (New York), Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Vladimir”, Institutul Ecumenic Huffington (Los Angeles), Academia Teologică „Sfântul Ignatie” (Sodertalje, Suedia).

Tema generală a conferinţei a fost dezbătută într-o serie de sesiuni circumscrise următoarelor subiecte: Statutul actual al Teologiei Dogmatice; Teologia Naturală în Tradiţia Ortodoxă; Creaţie şi Ecologie; Ortodoxia şi provocarea Islamului; Biserica în Filosofia Modernă; De la Eclesiologia Euharistică la Biserica Cetate; Sinodalitatea Ortodoxă; Ecumenicitatea Ortodoxă după Creta; Etica în gândirea ortodoxă; Critica biblică contemporană şi exegeza patristică; Interpretarea teologiei palamite astăzi; Creştinismul oriental şi moştenirea patristică; Femeia în Teologia Ortodoxă şi Liturghie; Ortodoxia în spaţiul public şi în media; Filocalia de-a lungul secolelor; Paradigme ale Studiilor Biblice Ortodoxe.

Între vorbitorii invitaţi la conferinţa inaugurală se regăsesc personalităţi ale Teologiei Ortodoxe academice recunoscute în plan internaţional: Andrew Louth (Marea Britanie), Peter Bouteneff (SUA), John Behr (SUA), Marry Cunnigham (SUA), David Bradshaw (SUA), Alexis Torrance (Marea Britanie), Michel Stavrou (Franţa), Aristotle Papanikolau (Grecia), John McGuckin (SUA), Patriciu Vlaicu (România), Radu Preda (România), Sebastian Moldovan (România), Elizabeth Theokritoff (Marea Britanie), Risto Aikonen (Finlanda), Bruce Beck (SUA), Anna Briskina (Germania), John Chryssavgis (Grecia), George Demacopoulos (Grecia), Nicholas Denysenko (Ucraina), Ivan Dimitrov (Bulgaria), Bohdan Djakovic (Serbia), Carrie Frost (SUA), Paul Gavrilyuk (SUA), Michael Hjalm (Suedia), Cyril Hovorun (Ucraina), Radu Bordeianu (SUA), Edith Humphrey (Patriarhia de Antiohia), Pantelis Kalaitzidis (Grecia), Assaad Elias Kattan (Liban), Chris Knight (Marea Britanie), Vassa Larin (Austria), Lucian Leuştean (Marea Britanie), Alexander Lingas (Grecia), John Manoussakis (Grecia), Ivan Moody (Portugalia), Irina Paert (Estonia), Marcus Plested (Marea Britanie), Elizabeth Prodromou (Marea Britanie), Vera Shevzov (Rusia), James Skedros (SUA), Michel Stavrou (Franţa), Richard Swinburne (Marea Britanie), Alexander Treiger (SUA), Lucian Turcescu (Canada), Petros Vassiliadis (Grecia), Tony Vrame (SUA), Gayle Woloschak (SUA), Igor Zaitsev (Rusia).

Lucrările academice ale Con­ferinței teologice interna­ționale „Unitatea panortodoxă şi sinodalitatea” de la Iași s-au încheiat sâmbătă, 12 ianuarie.

 

Unitatea Bisericii este dar al lui Dumnezeu şi coresponsabilitate a clerului şi credincioşilor laici

Cuvântul transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la Confe­rința teologică internațională „Unitatea
panortodoxă şi sinodalitatea”, Iaşi, 9-12 ianuarie 2019

 

În societatea contemporană, caracterizată prin secularizare accentuată, adică prin relativizarea valorilor religioase şi morale, este tot mai necesară o reînnoire a teologiei ortodoxe actuale, printr-o prezentare a legăturii profunde dintre adevărurile de credinţă, viața liturgică şi experienţa mistico-ascetică a Bisericii. Această prezentare relaţională dinamică trebuie realizată prin aprofundarea marilor teme ale credinţei şi vieţii Bisericii, în dialog cu nevoile pastorale şi misionare prezente.
Unitatea este un atribut sau o notă fundamentală a Bisericii Ortodoxe mărturisită în Crez: „Cred întru Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică”. Înţelegerea unităţii Bisericii, realizarea şi manifestarea ei la nivelul vieţii concrete a Bisericii trebuie să constituie o permanentă preocupare atât în plan teologic şi spiritual, cât şi în plan pastoral-misionar.
În acest sens, sinodalitatea este o regulă canonică şi o practică a vieții Bisericilor locale ortodoxe, cu scopul de-a exprima unitatea credinței ortodoxe, a vieții sacramentale și a disciplinei canonice, potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiții apostolice şi patristice.
Dacă sinodalitatea este o normă canonică permanentă la nivel local, ea trebuie să fie astăzi o practică permanentă și la nivel panortodox sau universal, nu doar în situaţii excepţionale sau de criză, ci pentru menținerea şi afirmarea permanentă a comuniunii eclesiale şi a coresponsabilităţii pastorale şi misionare ale Ortodoxiei în lumea de azi.
Teologia ortodoxă prezentă este chemată să aprofundeze adevărul privind unitatea eclesială, dogmatică, euharistică şi canonică, pornind de la învăţătura fundamentală că Sfânta Treime constituie sursa, modelul şi scopul unității panortodoxe şi a sinodalităţii în Biserică, după cum ne arată rugăciunea Domnului Iisus Hristos pentru unitatea Bisericii Sale: „Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Şi slava pe care Tu mi-ai dat-o le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem” (Ioan 17, 21-22).
Înțelegerea teologiei dogmatice ortodoxe ca știință a mântuirii şi slujire a unităţii Bisericii a fost preocuparea principală a marelui teolog român Dumitru Stăniloae, care în opera sa a reorientat și înnoit teologia academică ortodoxă, adesea influențată de scolastica occidentală, eliberând-o de această influenţă prin intensificarea legăturii teologiei contemporane cu teologia Sfinților Părinţi, cu spiritualitatea liturgică şi mistico-ascetică (filocalică) a Bisericii.
Vorbind despre importanţa teologiei dogmatice, ca sinteză şi sistematizare a teologiei întregi, cu un scop unitar, precis, părintele Stăniloae constata în anul 1930: „Lipsa dogmaticii din formarea teologului face din disciplinele teologice studii disparate cu probleme care au pierdut din vedere subordo­narea lor unui scop unitar. Atenţia teologului este deviată de la Dumnezeu şi acţiunea Lui, la filologie, la istorie, la probleme so­ciologice etc., privite pentru ele însele. Problema central-religioasă, legătura sufletului cu Dumnezeu, în care se rezolvă toate celelalte probleme este, dacă nu uitată, împinsă pe un plan se­cundar”1.
Arătând vocaţia teologiei ortodoxe ca ştiinţă a mântuirii sau a îndumnezeirii omului şi a unităţii sau comuniunii eclesiale în viața şi misiunea Bisericii, părintele Stăniloae face distincţia necesară între teologia făcută într-un timp dat şi învăţătura perma­nentă a Bisericii, precizând că: „nu toată teologia devine învăţătură bisericească, ci numai aceea pe care o absoarbe Biserica prin con­sensul ei unanim în timp şi spaţiu […]. Aşadar, în Biserică, se face teologie şi Biserica menţine din ea ca învăţătură permanentă ceea ce explicitează autentic planul de îndumnezeire a omului” […]. „Teologii trebuie să-şi încadreze slujirea lor în această operă de mântuire a credincioşilor Bisericii (s.n.) din fiecare timp. De aceea, reflecţia teologică personală trebuie să fie animată nu de dorinţa de originalitate cu orice preţ, ci de explicarea a ceea ce e moştenire comună şi slujeşte mântuirii credincioşilor Bise­ricii (s.n.) din acel timp; ea trebuie să stea în strânsă intimitate cu viaţa de rugăciune şi de slujire a Bisericii, pentru a adânci şi înviora această slujire. Fără aceasta, Biserica poate deveni forma­listă în slujirea ei, iar teologia rece şi individualistă”2.
Aşadar, astăzi, reflecţia teologică privind unitatea eclesială panortodoxă trebuie aprofundată şi în relaţie cu viaţa concretă a comu­nităților eclesiale prezente. În acest sens, catedra academică şi Altarul Bisericii trebuie să fie în permanentă conlucrare, profesorul de teologie şi păstorul de suflete sunt coresponsabili pentru apărarea, păstrarea şi cultivarea unităţii eclesiale locale şi panortodoxe. În această privinţă, dorim să reamintim faptul că dogmele şi canoanele Bisericii Ortodoxe au fost formulate şi aprobate în Sinoade ecumenice de către episcopi, păstori în eparhiile lor, fiind ajutaţi de teologi erudiţi, toţi având o conştiinţă profundă a responsabilităţii lor de a menţine unitatea Bisericii ca fiind o necesitate pentru mântuirea clerului şi credincioşilor Bisericii, adică unirea lor cu Sfânta Treime. De asemenea, pe baza credinței ortodoxe, Liturghiile euharistice au fost elaborate în comunităţi eclesiale vii, unind rugăciunea cu reflecţia teologică, dogma cu doxologia, unitatea internă a Bisericii cu misiunea ei dinamică în societate. Pe lângă sublinierea adevărului că Sfânta Treime este sursa, modelul şi scopul unităţii Bisericii, teologia ortodoxă de astăzi trebuie să sublinieze că unitatea Bisericii este dar oferit de Dumnezeu, dar şi responsabilitate a episcopilor, preo­ților, diaconilor şi credincio­șilor laici, pentru menținerea unităţii Bisericii, pentru ca „lumea să creadă” (cf. Ioan 17, 21-22).
Totodată, Ortodoxia are nevoie de o reflecție teologică aprofundată privind relaţia dintre libertatea individuală şi comuniunea eclesială, dintre teologia academică şi viaţa parohiilor şi mănăstirilor, între primat (întâietate) şi sinodalitate, la nivel local şi panortodox, între autocefalie locală şi coresponsabilitate panortodoxă, deoarece autocefalia nu trebuie confundată cu izolarea şi nici unitatea cu constrângerea. Dialogul, consultarea reciprocă şi cooperarea concretă dintre Bisericile noastre autocefale trebuie să devină o practică permanentă, bine organizată, şi nu doar evenimente izolate sau de conjunctură.
Trebuie să veghem permanent ca egoismul individual sau colectiv să nu submineze sfinţenia comuniunii eclesiale.

***

Ne rugăm Preasfintei Treimi să dăruiască lumină, pace şi bucurie tuturor participanţilor la Conferinţa teologică internaţională de la Iaşi (9-12 ianuarie 2019), cu tema „Unitatea panortodoxă şi sinodalitatea”.

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:
1 „Prefață” la traducerea manualului lui Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, Sibiu, 1930, p. V, citat de diac. asist. Ioan Ică jr în volu­mul omagial: Persoană şi Comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academi­cian Dumitru Stăniloae 1903-1993, Sibiu, 1993, p. XXV, nota 3.
2 Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Tom 1, ediţia a V-a, în colecția Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Opere Complete, Ed. BASILICA, Bucureşti, 2018, pp. 100-101.

Simpozion internațional despre implicaţiile eclesiale şi sociale ale dogmei trinitare la Cluj-Napoca

Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul Universitar „Sophia” din Loppiano – Italia, a organizat, în perioada 11-13 februarie, Simpozionul internațional de teologie „Treime, Biserică, Societate: Implicațiile dogmei trinitare în structura și dinamica societății contemporane”.

 

Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc marți, 12 februarie, în Sala „Vasile Petrașcu” a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, fiind precedată de o slujbă de Te Deum, săvârșită în capela facultății.

Simpozionul a fost inaugurat prin cuvântul părintelui prof. dr. Vasile Stanciu, decanul instituției de învățământ teologic clujene. În continuare, Înaltprea­sfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, referindu-se la tema simpozionului, a amintit despre interesul părintelui Dumitru Stăniloae cu privire la dogma Sfintei Treimi, care are o lucrare intitulată „Sfânta Treime, structura supremei iubiri”: „Se vede că iubirea aceea supremă lipseşte acum dacă nu avem identitate de vederi în ceea ce priveşte teologia despre Treime, teologia în general. Să ne ajute Dumnezeu să ajungem la unitatea pe care a dorit-o Domnul şi pe care o vedem subliniată în Evanghelia după Ioan, capitolul 17, versetul 21”.

Părintele prof. dr. Ioan Chirilă, președintele Senatului Univer­sității „Babeș-Bolyai”, a spus cu privire la tema abordată în cadrul simpozionului că „nu ne rămâne decât să ne statornicim şi noi în credinţă, să semănăm credinţa în lumea aceasta pentru ca să îmbrăcăm conştiinţa modernităţii sau postmodernităţii cu veşmântul conştiinţei creştine care va face ca ritmul iubirii treimice să se simtă şi în această societate, care este atât de frământată”.

De asemenea, preotul catolic prof. dr. Piero Coda, rectorul Institutului Universitar „Sophia” din Loppiano, a remarcat că „este o mare binecuvântare de la Dumnezeu pentru că teologii ortodocşi şi catolici se regăsesc împreună pentru a putea dezbate şi pentru a putea contempla un adevăr deosebit al doctrinei creştine, Sfânta Treime. Vrem să contemplăm acest adevăr pentru ca să se reverse în inimile noastre dragostea lui Dumnezeu. Suntem conştienţi de faptul că doar contemplarea acestui adevăr rezolvă problemele din societatea de astăzi”.

La rândul său, preotul prof. dr. Roberto Tommasi, decanul Facultății de Teologie Catolică din Padova – Italia, prezent pentru prima dată în Cluj-Napoca, a menţionat că a venit la invitaţia părintelui prof. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă clujene, cu intenţia de a lega o colaborare între cele două instituţii, din Padova şi din Cluj-Napoca.

În cadrul simpozionului au susținut comunicări profesori și doctori în teologie din țară și din străinătate. Printre temele prezentate, se numără: „Treime și antropologie – perspectiva teologiei occidentale” (pr. prof. dr. Piero Coda), „Fundamentele biblice ale învățăturii trinitare. Expresii prefigurative vechitestamentare și ioaneice” (pr. prof. dr. Ioan Chirilă), „Viața socială a poporului Israel în lumina primului Legământ” (prof. dr. Giovana Porrino), „Patriarhul Atenagoras și Chiara Lubich, o întâlnire profetică” (drd. Sandra Ferreira), „Treime și eclesiologie: teologia catolică contemporană” (prof. dr. Alessandro Clemenzia), „Principiile și valorile societății contemporane în lumina dogmei Sfintei Treimi” (pr. conf. dr. Grigore Dinu Moș), „Sfânta Treime și misiunea creștină. Relevanța paradigmei Misio Dei pentru lumea contemporană” (pr. conf. dr. Cristian Sonea) sau „Iubirea lui Dumnezeu-Treime și iubirea omului” (arhim. lect. dr. Benedict Vesa).

 

 

O nouă parohie românească în Austria

Credincioșii români din orașul balnear Zell am See, Austria, și împrejurimi și-au înființat la finalul anului trecut o parohie, informează mitropolia-ro.de. Noua parohie din Zell am See se află sub ocrotirea Maicii Domnului „Prodromița” și a Sfinților Mărturisitori Ardeleni care au pătimit în închisoarea imperială din Kufstein, oraș situat în vecinătatea noii parohii.

Astfel, în ziua de 30 decembrie 2018, Duminica după praznicul Nașterii Domnului, credincioșii români au primit vizita Înaltpreasfințitului Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, pentru a instala preotul paroh și a binecuvânta lucrarea pastoral-misionară. În cadrul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Serafim l-a instalat pe părintele Liviu-Paul Ghioc în funcția de paroh al tinerei comunități ortodoxe românești, fiindu-i înmânate simbolic Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și cheia bisericii, care reprezintă „propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, purtarea greutăților tuturor credincioșilor și misiunea de a deschide inimile românilor ortodocși către viața întru Hristos”, se arată pe site-ul mitropoliei.

Locașul de cult al noii parohii ortodoxe românești din orașul austriac Zell am See a fost pus la dispoziția credin­cioșilor români prin bunăvoința parohiei romano-catolice din oraș. La finalul slujbei, a fost întâmpinat preotul mag. Rudolf Webersdorfer, de la parohia romano-catolică din oraș, fiindu-i adresate mulțumiri pentru găzduirea credin­cioșilor români în unul dintre locașurile de cult ale parohiei.

 

 

Hramul mănăstirii românești din Budapesta

Așezământul monahal românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” din Budapesta și-a sărbătorit ocrotitorul spiritual în Duminica după Botezul Domnului, la 13 ianuarie 2019. Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Mănăstirea românească din capitala Ungariei a fost înființată în 15 ianuarie 2009.

 

Preasfințitul Părinte Siluan s-a aflat duminică în mijlocul obștii monahale, alcătuită din trei maici și aflată sub purtarea de grijă a protos. David Pop, superiorul Așeză­mântului monahal românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” și al Centrului misionar-pastoral și cultural „Sfântul Vasile cel Mare” din Budapesta. Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârșită în Capela românească din capitala Ungariei, care funcționează atât ca locaș de rugăciune al comunității parohiale românești din acest oraș (de la începutul anilor 1900), cât și al Așezământului monahal românesc înființat în 15 ianuarie 2009, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Din soborul slujitor au făcut parte arhim. Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului; protos. Calinic Stupinean și ierod. Gavriil Boga, viețuitori ai așezământului monahal clujean; protos. David Pop; pr. Marius Maghiaru, protoiereu de Budapesta; arhid. Ema­nuel Văduva. Răspunsurile liturgice au fost oferite de viețui­toarele mănăstirii românești din Budapesta. La slujba de hram au participat numeroși credincioși ortodocși români și repre­zentanți ai oficialităților, în frunte cu Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta. În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a subliniat importanța credinței în viața poporului român și a creștinilor 
dreptmăritori de pretutindeni.

La final, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a adus mulțumire lui Dumnezeu pentru această realizare importantă din viața comu­nității românești budapestane, care începând din 2009 are un locaș de rugăciune mănăstiresc în care obștea înalță zilnic rugăciuni de mulțumire și de cerere către Bunul Dumnezeu pentru binele și folosul duhovnicesc al credin­cioșilor. Mulțumire a fost adusă și delegației de la Mănăstirea Nicula, participantă la sărbătoarea de hram cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Mara­mureșului și Sălajului, pentru bucuria duhovnicească a protosinghelului David Pop, care a fost tuns în monahism în acest așezământ monahal. Părintele David a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru tot ajutorul acordat în acești ani, ierarhului locului pentru binecuvântarea înființării acestui așezământ monahal la Budapesta, starețului și călugărilor de la Nicula, care au onorat cu prezența și slujirea lor, protoiereului Marius Maghiaru și tuturor credincioșilor români din Budapesta, pe care îi are în grijă părintească. Toți cei prezenți la slujbă au fost invitați la o agapă frățească, în atmosferă de comuniune ortodoxă și românească.  

 

Un nou locaș de cult pentru românii din Franța

Românii ortodocşi din Trappes, Franţa, au propriul locaş de rugăciune. Slujba de sfinţire a bisericii a fost săvârşită sâmbătă, 23 februarie 2019, de Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, împreună cu un sobor de preoţi români şi francezi. Trappes este o localitate cu aproximativ 30.000 de locuitori, situată în apropierea Parisului. Românii stabiliţi aici şi în împrejurimi deţin de curând o biserică proprie, unde pot participa la slujbe în limba română. Locaşul de rugăciune ortodox din Trappes îi are ca ocrotitori pe Sfântul Ioan Casian şi pe Sfânta Genoveva şi a fost achiziţionat anul trecut de la Episcopia Catolică de Versailles. În prezent, comunitatea ortodoxă din Trappes este păstorită de pr. Yves Dulac şi de pr. Cătălin Adrian Cordoş.

După slujba de târnosire a locaşului de cult, Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif a oficiat Sfânta Liturghie, în cadrul căreia le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre importanţa momentului sfinţirii unei biserici. Ierarhul a afirmat că odată sfinţită, biserica devine casa lui Dumnezeu.

 

 

 

Patriarhul Ecumenic, la o întâlnire dedicată sclaviei moderne

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a participat la lucrările Forumului despre sclavia modernă, care s-a desfășurat la Istanbul, Turcia, în perioada 5-8 ianuarie 2019, informează basilica.ro. Așa cum arată și titlul întâlnirii, „Conștientizare, acțiune și impact”, evenimentul a fost un îndemn pentru cunoașterea și eradicarea diferitelor forme ale sclaviei moderne. Sanctitatea Sa Bartolomeu a rostit un cuvânt luni, 7 ianuarie, după cum se arată pe site-ul Patriarhiei Ecumenice, patriarchate.org, evidențiind că vocația Bisericii a fost să lupte și cu răul și nedreptățile care atentează la integritatea persoanei umane în această lume. „Mesajul Evangheliei este dragostea și, așadar, în centrul slujirii creștine este un angajament de a-i sluji pe cei care sunt în suferință și nevoie. Biserica primară a înțeles acest lucru foarte bine. Și, din vremea lui Hristos, urma de neșters a învățăturii creștine a fost scrisă în cărțile de istorie a variatelor mișcări sociale care au binecuvântat acest pământ de-a lungul secolelor. Părinții Bisericii au dezvoltat adevăruri fundamentale despre cauzele și felul de a rezolva problemele sociale, nedreptatea, abuzul, averea și puterea, dar și despre angajarea acestora pentru binele umani­tății. Nu au subliniat numai aspectele existențiale individuale ale păcatului, ci și implicațiile lui în societate. Până la urmă, toate problemele sociale afectează miezul existenței umane. Persoanele se hrănesc din pâine, chiar dacă nu trăiesc numai din aceasta (Mt. 4, 4)”, a spus Sanctitatea Sa.

Biserica Ortodoxă Bulgară se exprimă pe teme bioetice

În prima parte a lunii decembrie a anului trecut, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare și-a exprimat poziția față de problema transplantului și a donării de organe. Aceste probleme bioetice sunt considerate de Biserica Ortodoxă Bulgară o expresie a iubirii și a grijii pentru aproapele, informează www.dobrotoliubie.com.

 

„Este necesar ca Biserica să protejeze instituția donatorului, practica ei și pe afiliații acesteia de orice distrugere, diagnostic abuziv sau încălcare a criteriilor privind declararea morții, comercializarea sau tranzacția de orice fel legată de donarea de organe, de selecția beneficiarilor pe criterii rasiale, precum și de nerespectarea listei de așteptare pentru un donator potrivit. Biserica Ortodoxă Bulgară dă binecuvântare pentru efectuarea de transplanturi sub următoarele condiții: o strictă și regulată respectare a fundamentalelor principii bioetice; stabilirea morții cerebrale conform unor criterii clinice definite strict, prin intermediul unor analize/ angiografii cu înalt instrumentar specializat, RMN și alte metode, cu ajutorul unei comisii exterioare/ independente. În prezent, legea și reglementările din Bulgaria permit diagnosticarea morții cerebrale și fără a efectua teste doveditoare cu ajutorul aparaturii medicale, lucru pe care Biserica nu-l poate accepta; acordul scris, liber consimțit și informat al donatorului cu menționarea organelor, celulelor și țesuturilor sale care urmează să fie donate în caz de moarte cerebrală, și nu o prezumție de consimțământ general asupra donației; întregul proces de transplantare clinică trebuie să fie realizat de bine cunoscute centre naționale de transplant care se bucură de încrederea societății și asigură pe cât posibil implementarea procedurii legate de moartea cerebrală și de drepturile generale ale donatorului și să asigure cele mai mari șanse de succes ale procedurii transplantului în interesul beneficiarului; Biserica Ortodoxă Bulgară își rezervă dreptul de a-și schimba poziția în cazul unei eventuale modificări a legislației și a legii privind transplantul” (Informațiile provin din decla­rația Sfântului Sinod, publicată pe site-ul oficial al Bisericii Bulgare, menționează www.dobrotoliubie.com).

 

 

Conferință despre dialogul interreligios în Iran

În orașul Mashhad din Iran a avut loc, în perioada 30-31 ianuarie 2019, o conferință dedicată dialogului interreligios, care a reunit peste 200 de participanți din Asia, Africa și Europa (Vatican, Malta, Grecia, Germania, România etc.) reprezentând Biserici, culte, instituții religioase, centre de dialog interreligios, mass-media, precum și diplomați sau oficiali acreditați în Iran din diferite țări. Evenimentul a fost organizat de fundația Astana Quds Razavi şi alte universităţi şi institute academice din Iran.

Evenimentul, fără precedent până acum, a pus în valoare tradiția dialogală milenară a acestui oraș, inițiată de Ima­mul Reza (766-819), al optulea imam șiit, care a purtat discuții și dezbateri cu repre­zentanții tuturor religiilor existente în provincia Khorassan, în secolele VIII-IX. De altfel, mausoleul lui se află aici, fiind vizitat și cinstit anual de peste 27 milioane de pelerini din întreaga lume islamică. În deschiderea conferinței, prezidată de ayatollahul Ebrahim Raisi, custodele şi preşedintele cunoscutului aşezământ religios, a fost subliniată importanța deschiderii spre dialog a religiilor în contextul lumii de astăzi și necesitatea cooperării tuturor celor responsabili în vederea apărării și cultivării vocației religioase a umanității în fața materialismului și a secularizării agresive. Cu acest prilej, au fost lansate mai multe cărți, precum și o emisiune filatelică care celebrează prima conferință interreligioasă din Mashhad.

Ulterior, programul a continuat prin împărţirea participanţilor în patru secţiuni intitulate: „Rațio­nalitatea în religie”, „Teocentrismul ca punct comun al religiilor”, „Rolul dialogului religios în menţinerea bunei înţelegeri a adepţilor religiilor”, „Iubirea și dreptatea în cadrul religiilor”, în cadrul cărora au fost susținute referate, urmate de dezbateri. Au fost expuse numeroase puncte de vedere din partea reprezentanţilor tuturor religiilor (islam, creştinism, iudaism, zoroastrism, sabeanism etc.), concluzia comună fiind că dimensiunea practică a dialogului interreligios poate contribui esenţial la concordia şi colaborarea dintre religii, având, totodată, potenţialul să inspire societatea contemporană şi să influenţeze pozitiv relaţiile dintre diferite ţări şi în alte domenii. De asemenea, a fost accentuată responsabilitatea tuturor religiilor din zilele noastre de a oferi mărturii ale eforturilor de apropiere şi comunicare, care vor constitui pentru generaţiile următoare tot atâtea repere şi modele de afirmare a identităţii religioase autentice în faţa ameninţărilor extremismului şi radicalismului sau sincretismului şi relativismului. Programul conferinţei a inclus vizitarea ­curţilor interioare ale mausoleului, întins pe o suprafaţă de 14 ha, a bibliotecii şi muzeelor existente aici, precum şi prezentarea sistemului de caritate, medical şi aprovizionare, realizate cu ajutorul unui serviciu de voluntariat performant ce include mii de membri din întreaga ţară. Conferinţa va fi continuată în viitor, la intervale periodice, şi va aborda diferite teme de interes contemporan al căror scop constă în apropierea, comunicarea şi promovarea armoniei interreligioase.

 

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit slujba Aghesmei celei Mari, duminică, 6 ianuarie

 

 

Marţi, 1 ianuarie

În ziua de 1 ianuarie 2019, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură, cu ocazia celor două sărbători bisericeşti: prăznuirea „Tăierii împrejur cea după Trup a Domnului” şi pomenirea „Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei” şi a Anului Nou 2019. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

După Sfânta Liturghie, a asistat la slujba de Te Deum pentru începutul Anului Nou 2019, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a proclamat în mod solemn anul 2019 ca fiind „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărți bisericeşti” în Patriarhia Română.

 

Sâmbătă, 5 ianuarie

A primit soborul Catedralei Patriarhale cu Ajunul Bobotezei la Reşedinţa Patriarhală.

 

Duminică, 6 ianuarie

La praznicul Botezului Domnului sau Boboteaza, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali.

Apoi, Întâistătătorul Bisericii noastre, împreună cu cei doi ierarhi, înconjuraţi de soborul Catedralei Patriarhale, a săvârşit slujba Aghesmei celei Mari în faţa Reşedinţei Patriarhale şi a rostit cuvânt de învăţătură.

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul: „Un om credincios şi înţelept – salvator de biserici, inginerul dr. Eugeniu Iordăchescu”, la slujba de înmormântare a distinsului inginer Eugeniu Iordăchescu, „renumit specialist în domeniul translării construcțiilor, cu merite deosebite în păstrarea şi conservarea unor obiective importante ale patrimoniului naţional. Domnul inginer dr. Eugeniu Iordăchescu a rămas în conștiința Bisericii Ortodoxe Române ca salvator al unor biserici condamnate de regimul comunist la demolare”.

 

Luni, 7 ianuarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

 

Marţi, 8 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

A primit în audienţă pe PC. pr. prof univ. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

 

Miercuri, 9 ianuarie

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: Unitatea Bisericii este dar al lui Dumnezeu şi coresponsabilitate a clerului şi credincioşilor laici”, cu prilejul Conferinței Teologice Internaţionale „Unitatea panortodoxă şi sinodalitatea”, organizată la Iaşi de Asociația Teologică Ortodoxă Internațională (IOTA).

A primit în audienţă pe domnul Mihail Comănoiu, bursier al Patriarhiei Române la Institutul Teologic Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambesy, Elveţia.

A primit în audienţă pe domnii Alin-George Stoica şi Costin-Ciprian Apintilesei, bursieri ai Patriarhiei Române la Institutul Teologic Ortodox de Studii Postuniversitare „Sfinţii Chiril şi Metodiu” din Moscova.

 

Joi, 10 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

A participat la Concertul extraordinar susţinut de Orchestra Uniunii Europene şi Corul FilarmoniciiGeorge Enescu”, cu prilejul ceremoniei oficiale de inaugurare a Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene, care s-a desfăşurat la Ateneul Român.

 

Sâmbătă, 12 ianuarie

A primit în audienţă pe domnul Marian Grosu şi soţia Paula, de la Iaşi.

 

Duminică, 13 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 14 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe doamna Christine Chaillot, profesor de teologie din Elveţia, autoare a mai multor cărţi şi articole despre viaţa şi spiritualitatea Bisericilor Ortodoxe.

 

Marţi, 15 ianuarie

A participat şi a rostit un cuvânt de binecuvântare, intitulat:Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român”, la manifestările organizate la Ateneul Român cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.

 

Miercuri, 16 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei naţionale.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe pcuv. maică stavroforă Teofana Scântei, stareţa Mănăstirii Vorona, judeţul Botoşani.

 

Joi, 17 ianuarie

A participat la slujba de înmormântare a domnului învăţător Ioan-Octavian Vişan Ciobotea, la Mănăstirea Cernica.

 

Duminică, 20 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 21 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 23 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional 
Bisericesc.

A acordat domnului arhitect Gheorghe Leahu Diploma omagială cu medalie a anului 2018. Evenimentul a avut loc în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, cu ocazia vernisării Expoziției „Comori ale arhitecturii Ortodoxiei româneşti”.

În cadrul expoziţiei au fost prezentate 32 de acuarele care ilustrează catedrale, mănăstiri şi biserici din România. Aceste acuarele au fost donate Patriarhiei Române de autorul lor, domnul arhitect şi pictor Gheorghe Leahu.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat
domnului arhitect Gheorghe Leahu Diploma omagială cu medalie a anului 2018, miercuri, 23 ianuarie

 

Joi, 24 ianuarie

La împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit slujba de Te Deum în Catedrala Patriarhală.

După oficierea slujbei de Te Deum, Preafericirea Sa a participat la ceremonia depunerii de coroane la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de lângă Catedrala Patriarhală. La aceste evenimente solemne a participat şi Excelenţa Sa domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, precum şi alte oficialităţi ale statului român, academicieni, clerici, profesori, studenţi teologi, elevi şi credincioși.

Evenimentele dedicate Unirii de la 1859 au continuat apoi în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, unde a avut loc sesiunea de comunicări ştiințifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului român modern”, organizată de Patriarhia Română şi Academia Română.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul cu titlul: Unirea Principatelor Române – bază a Statului român modern”.

În cadrul sesiunii au susţinut alocuţiuni Excelenţa Sa domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, domnul acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, domnii academicieni Dan Berindei, Răzvan Theodorescu şi Victor Spinei.

Sesiunea de comunicări s-a încheiat cu prezentarea unor volume apărute la Editura BASILICA a Patriarhiei Române: „Unirea Principatelor Române”, ediția a 2-a; Ioan Lupaș, „Istoria unirii românilor”; pr. prof. Vasile Oltean, „Pași spre Marea Unire. Mărturii din Șcheii Brașovului”, în două volume; „Satul românesc – factor de coeziune și unitate românească. Incursiune literară”. Acestea au fost prezentate de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

La final, Patriarhul României a adresat mulțumiri pentru participare studenților teologi, elevilor şi elevelor de la seminariile teologice din Arhiepiscopia Bucureştilor, cărora le-a oferit câte un exemplar din Noul Testament cu Psalmii – ediția jubiliară a Anului Centenar şi volumul „100 de lumini din timpul edificării Catedralei Naționale”. De asemenea, Preafericirea Sa a mulţumit organizatorilor şi tuturor participanţilor la aniversarea Unirii Principatelor Române la Patriarhia Română.

 

Duminică, 27 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 28 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit, la Reședința Patriarhală, delegațiile Comitetului Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU), Comisiei Conferințelor Episcopale Romano-Catolice din Uniunea Europeană (COMECE) și Conferinței Bisericilor Europene (CEC), prezente la București în contextul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene (UE) de către România, la 1 ianuarie 2019.

 

Miercuri, 30 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.

 

Joi, 31 ianuarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

 

Sâmbătă, 2 februarie

În ziua praznicului Întâmpinarea Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

 

La finalul slujbei săvârșite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Catedrala Patriarhală, sâmbătă, 2 februarie

 

Duminică, 3 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 4 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 5 februarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, în vizită de prezentare pe Excelența Sa domnul Andrew James Noble, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord la București.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

 

Miercuri, 6 februarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, în vizită de prezentare pe Excelența Sa domnul Manuel Larrotcha, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Spaniei în România.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional 
Bisericesc.

 

Sâmbătă, 9 februarie

A prezidat şedinţa de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

În deschiderea şedinţei, Preafericirea Sa a prezentat raportul-sinteză, intitulat: „Unitate națională şi dinamică pastorală”, privitor la activitatea Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor în anul 2018.

 

Duminică, 10 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reşedinţa patriarhală.

A adresat un mesaj comemorativ, intitulat „Un mărturisitor al credinţei în vremuri de prigoană şi un luminător de suflete în timp de libertate”, cu prilejul simpozionului organizat de Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ la împlinirea a 100 de ani de la nașterea părintelui arhimandrit Iustin Pârvu (1919 şi 2019).

 

Luni, 11 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 13 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit în audienţă pe părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.

 

Duminică, 17 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 18 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 19 februarie

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

În deschiderea şedinţei, Patriarhul României a prezentat raportul sinteză, intitulat Catedrală Naţională şi lucrare socială, în care a evidenţiat activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic, în anul 2018, proclamat în Patriarhia Română „Anul omagial al unității de credință și de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul
și Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul și cu membrii Consiliului Național Bisericesc, marți, 19 februarie

 

Miercuri, 20 februarie

A participat, în Catedrala Patriarhală, la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Adunării Naţionale Bisericești.

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericești, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

 

Joi, 21 februarie

A participat, în Paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală, la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de condoleanțe, cu titlul: „Un preot erudit și un dascăl iubit”, la slujba de înmormântare a părintelui profesor Mihai Plătică (1932-2019), preot pensionar din Bucureşti, fost profesor la Seminarul Teologic din Bucureşti între anii 1971-2003.

 

Duminică, 24 februarie

A săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali.

 

Luni, 25 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit în audienţă pe pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific.

 

Miercuri, 27 februarie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A participat la vernisajul expoziției fotografice „Chipul satului românesc”, organizată de Agenţia de ştiri BASILICA a Patriarhiei Române, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, şi a rostit cuvânt de binecuvântare.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu autorii lucrărilor expoziției
fotografice „Chipul satului românesc”, miercuri, 27 februarie

 

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel

Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal