Un nou episcop pentru românii din Basarabia

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, l-a hirotonit întru arhiereu sâmbătă, 26 mai, la Catedrala Patriarhală din București, pe părintele arhimandrit Veniamin Goreanu, care a devenit Episcop al Eparhiei Basarabiei de Sud din Republica Modova. La finalul Sfintei Liturghii, noul episcop a primit însemnele arhierești episcopale.

 

Înainte de Sfânta Liturghie, așa cum este rânduiala, arhimandritul Veniamin Goreanu a răspuns întrebărilor Întâistătătorului Bisericii noastre și ale celorlalți ierarhi prezenți, mărturisindu-și credința și răspunzând în mod liber chemării la arhierie. În continuare, în cadrul Sfintei Liturghii arhierești, arhimandritul Veniamin Goreanu a fost hirotonit arhiereu de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu IPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Antonie de Orhei, Episcop ales al Episcopiei de Bălți; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Noul ierarh a primit din partea Patriarhului României următoarele veșminte și însemne arhierești: sacosul, omoforul, engolpionul, crucea, mitra și cârja arhierească. La slujba de hirotonie a noului Episcop al Basarabiei de Sus au participat și reprezentanți ai instituțiilor statului român.

 

Responsabilitate 
pentru cler și credincioși

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, însemnele slujirii arhierești: mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja. Preafericirea Sa a evidențiat apoi activitatea pastoral-misionară, administrativă și didactică a Preasfințitului Părinte Veniamin. „Este cunoscut ca fiind un om harnic, evlavios, care a fost o vreme consilier eparhial administrativ al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor și, în anii din urmă, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, pentru relația cu Parlamentul României. De asemenea, este cunoscut faptul că a fost preot slujitor, apoi superior al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Spiridon»-Nou, Paraclis Patriarhal, unde a făcut împreună cu părintele Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, și părintele Remus Marian, consilier patriarhal, ample lucrări de consolidare, restaurare, înnoire și dotare a acestei mari și frumoase biserici. Iată că, acum, toată această expe­riență, de admi­nistrație bisericească, de pastorație într-un oraș mare cum este capitala României și de cadru didactic la ­Facultatea de Teologie Ortodoxă ­«Justinian Patriarhul» din București, îi va folosi în lucrarea viitoare de Episcop al eparhiei numită a «Basarabiei de Sud». Este o lucrare care necesită multă răbdare, multă dăruire de sine, multă jertfelnicie”, a subliniat ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a prezentat apoi simbolismul mantiei și al cârjei arhierești. „Mantia înseamnă capacitatea de a avea fii duhovnicești sau ucenici, iar cârja înseamnă responsabilitatea de a conduce pe calea mântuirii pe credincioșii încredințați. Cârja vrea să arate fermitatea credinței, dar și fermitate în apărarea clerului și credincioșilor încredințați spre păstorire unui arhiereu”, a spus Patriarhul României.

În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru a subliniat importanța alegerii celor doi ierarhi, Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei ca Episcop de Bălți și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, pentru eparhiile din Mitropolia Basarabiei. „Îi mulțumesc lui Dumnezeu, Sfântului Sinod și Preafericirii Voastre și sper că în acești doi ierarhi voi găsi și multă înțelep­ciune, ca să putem colabora. Pe ei îi așteaptă multe lucrări acolo. Nu le va fi ușor, așa cum nici mie nu mi-a fost, pentru că autoritățile din Republica Moldova niciodată nu au fost în favoarea Mitropoliei Basarabiei. De aceea, am găsit în această perioadă că era nevoie de acești doi ierarhi, care să mă ajute acolo, pentru a face lucruri frumoase, deoarece avem biserici în construcție și multe, multe alte activități. Este nevoie ca lumea de acolo, creștinii, să vadă și faptele noastre, pentru că atunci când ei văd faptele unui ierarh, este mai ușor să-i păstorești”, a evidențiat ­Înalt­preasfinția Sa.

La final, noul Episcop al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Veniamin, a rostit un cuvânt de mulțumire. „În această zi deosebită în care prin Taina Hirotoniei, prin punerea mâinilor Preafericirii Voastre și a celorlalți ierarhi, Duhul Sfânt S-a pogorât peste mine, mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care le-a revărsat asupra mea. De asemenea, doresc să mulțumesc în mod deosebit Preafericirii Voastre, care m-ați povățuit cu multă dragoste și cu multă atenție. Mulțumesc Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Petru, care m-a recomandat și m-a sfătuit în foarte multe probleme și și-a arătat toată dragostea și deschiderea pentru ca să fiu unul dintre slujitorii Mitropoliei Basarabiei”, a spus PS Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud. De asemenea, Preasfinția Sa a mulțumit tuturor ierarhilor care au făcut parte din sobor, părinților și profesorilor săi, precum și tuturor credincioșilor. Noul ierarh a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în demnitatea de Episcop al Basarabiei de Sud în ședința de lucru din 24 mai 2018.

 

Patriarhul României a vizitat șantierul Catedralei Naționale

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vizitat vineri, 4 mai 2018, șantierul Catedralei Mântuirii Neamului. 
Preafericirea Sa a fost însoțit de arhim. Nectarie Șofelea, exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, și de ing. Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române, informează basilica.ro.

Mai multe detalii despre această vizită ne-a oferit ing. Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal: „Vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pe șantierul Catedralei Naționale a avut loc vineri, 4 mai. Am prezentat stadiul lucrărilor care se desfășoară în acest moment în partea de vest a catedralei – extinderea din frontonul de vest, acolo unde executăm subsolurile care fac legătura între catedrală și spațiul liturgic exterior. La data sfințirii, în luna noiembrie a acestui an, trebuie să finalizăm lucrările din fața catedralei, unde se va crea acest spațiu liturgic exterior, pentru ca oamenii să asiste la slujbă. Totodată, i-am prezentat Preafericirii Sale și lucrările din interiorul catedralei, în zona Altarului – ­pregătirea catapetesmei pentru aplicarea icoanelor din ­mozaic, soleea, pereți interiori, zonele de acces în catedrală, precum și alte lucrări care trebuie finalizate înainte de slujba de sfințire. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a ­încurajat să continuăm lucrările, pentru a le încheia cu bine până la sfârșitul anului”.

În acest moment, corpul catedralei, la cota 45 de metri, este închis în proporție de 95%: „Sunt în curs de execuție bolta de peste pronaos și bolta de peste Altar. După finalizarea celor două zone, corpul principal va fi închis în totalitate. Mai avansate sunt zonele turlelor, în special drumul critic al proiectului din turla principală, având în vedere că această turlă se va termina ultima, la cota 106 metri – structura din beton armat, și la cota 120 de metri – structura metalică a acoperișului. În zona turlei principale, suntem la cota 65 de metri cu turnarea plăcii de beton, iar cu armăturile suntem între cotele 71 și 75 de metri. Pe zona turlei-clopotniță, suntem la cota 58 de metri, acolo unde în acest moment se armează planșeul pe care se vor susține cele 6 clopote ale Catedralei Naționale. Pe celelalte turle secundare, armătura până la cota 60 de metri este montată în totalitate, urmează ca în perioada imediat următoare să betonăm pereții. După finalizarea planșeului de la cota 60 de metri, vom monta structurile metalice aferente acoperișului”, a spus ing. Vasile Crăcăoanu.

 

 

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit luni, 21 mai 2018, în ziua Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La Sfânta Liturghie au fost prezenți și tineri din eparhii ale țării noastre, câștigători ai Concursului de creație „Unirea: libertate și unitate”.

 

Clerici, autorități ale statului, credincioși din Capitală, precum și pelerini veniți din mai multe zone ale României au adus cinstire și s-au rugat, pe Colina Bucuriei, Sfinților Împărați Constantin și Elena. De dimineață, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu moaștele Sfinților Constantin și Elena și racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor, spre baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de credincioșii care au participat la sărbătoare.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Patriarhul României împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, ­Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În cuvântul de învățătură, rostit după citirea pericopei evanghelice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat semnificațiile ce se desprind din troparul Sfinților Împărați Constantin și Elena. „Este un text în care se concentrează specificul chemării deosebite a Împăratului Constantin, pentru a dărui libertate creștinilor, pentru a construi o nouă cetate împărătească și pentru a face o lucrare apostolică, misionară. Sfântul Constantin este chemat în mod deosebit, la fel ca Sfântul Apostol Pavel, la o misiune, la o lucrare voită de Dumnezeu. De aceea, troparul spune: «Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus, pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni». Aici vedem că troparul face referire la chemarea Sfântului Apostol Pavel, care din prigonitor al Bisericii a devenit cel mai mare misionar al ei. Prin analogie, Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos, după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor, persecuții întreprinse de împărații romani păgâni. El este primul împărat roman creștin care devine protector, apărător, păzitor și ajutător al creștinismului. De aceea este cinstit ca un Apostol, pentru că a iubit pe Hristos și Biserica Sa, și pe Sfinții Apostoli”, a subliniat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit și despre însemnătatea actului de acordare a libertății creștinilor. „În anul 313, Împăratul Constantin emite Edictul de la Mediolanum, prin care dădea libertate de conștiință tuturor cetățenilor. Acest edict de toleranță, de libertate pentru toți locuitorii imperiului, a însemnat mult, a însemnat încetarea persecuțiilor împotriva creștinilor. Mai mult decât atât, Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul perse­cuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții trimiși acolo, a dăruit chiar unele clădiri publice, numite bazilici, deoarece multe biserici fuseseră demolate în timpul persecuțiilor din timpul împăratului Dioclețian. El a făcut și o lucrare reparatorie, a recompensat daunele suferite de creștini din partea împăraților de dinaintea lui. El a dăruit Bisericii mijloace materiale pentru a-i ajuta pe săraci, pe orfani, pe văduve și a promulgat o mulțime de legi cu caracter social, a întărit familia creștină, a interzis adulterul și uciderea pruncilor. De asemenea, a instituit ziua duminicii ca sărbătoare sau ca zi de odihnă în întreg imperiul, în anul 321”, a evidențiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Patriarhul României a vorbit despre Sinodul I Ecumenic din anul 325 de la Niceea, prezidat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare. „Sfântul Împărat Constantin a vorbit la sinod stând în picioare, din respect față de mulți episcopi care au fost persecutați. Unora le lipsea un ochi, altora le lipsea o mână sau un picior, pentru că au fost mutilați în timpul persecuțiilor anticreștine. Acest sinod a formulat primele șapte articole din Crezul sau Simbolul Credinței, apoi, în anul 381, Sinodul al II-lea Ecumenic a formulat ultimele cinci articole din Crez. Sfântul Constantin cel Mare dorea unitatea imperiului, și dacă Biserica era dezbinată, se dezbina și imperiul, de aceea, el a dorit să ajute Biserica și s-o ferească de dezbinare”, a spus Patriarhul României.

Preafericirea Sa a vorbit apoi despre lucrarea Sfintei Împărătese Elena de sprijinire a Bisericii creștine. „Sfânta Elena a fost trimisă în mod special de Sfântul Constantin să caute Crucea lui Hristos. De aceea, pe icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena se află Sfânta Cruce. Sfântul Constantin a văzut Crucea pe cer, în data de 28 octombrie 312, iar mama sa, Elena, a descoperit Crucea în pământ, în anul 326. Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul. Ea este scara pe care pământenii care cred în Hristos Cel răstignit și înviat urcă la ceruri (…). În mod deosebit, Sfânta Elena este model de mamă educatoare, care a educat discret, dar eficient pe fiul său. Și Edictul de la Mediolanum și toate lucrările pe care le-a făcut Sfântul Constantin cel Mare în favoarea Bisericii, toate au fost inspirate de mama sa, Elena Împărăteasa”, a reliefat Preafericirea Sa.

Sărbătoarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale a continuat, după săvârșirea Sfintei Liturghii, cu festivitatea de premiere a celor 42 de copii și îndrumătorii lor, care au câștigat etapa eparhială a Concursului național cultural-artistic „Unirea: libertate și unitate”. După oferirea darurilor pe podiumul Altarului de vară al Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe copiii participanți și pe preoții și profesorii de religie coordonatori, care au depus eforturi pentru formarea lor spirituală și intelectuală. De asemenea, a mulțumit și instituțiilor de stat și tuturor ostenitorilor care au contribuit la organizarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale.

 

Vernisajul expoziției 
„Icoana ortodoxă – lumina credinței”

Evenimentele festive de pe Colina Patriarhiei au continuat în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, unde a avut loc vernisajul expo­ziției „Icoana ortodoxă – lumina credinței” și premierea câștigătorilor celei de-a 7-a ediții a Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”. Tematica din acest an a concursului a fost „Iconografia Sfinților Români”.

După premiere, Patriarhul României i-a felicitat și apreciat pe pictorii câștigători, reliefând rolul iconografiei în păstrarea dreptei credințe. „Este foarte important ce mesaj transmitem prin iconografie. Așa cum învață Biserica, noi trebuie să transmitem credința creștină și, în același timp, să transmitem frumusețea, slava lui Dumnezeu, de care se bucură îngerii și sfinții în ceruri. Această frumusețe este una negrăită, inexprimabilă și de aceea este prezentată oarecum în iconografia bizantină întotdeauna pe un fond auriu, simbol al luminii celei necreate, slavei veșnice a lui Dumnezeu”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Ședință de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Sfântul Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, întrunit joi, 24 mai 2018, în ședință de ­lucru la Reședința Patriarhală din București, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a făcut alegeri de ierarhi pentru eparhii din țară și ­Republica Moldova.

Înainte de începerea lucrărilor Sfântului Sinod, ierarhii au participat la o slujbă de Te Deum, oficiată de PS Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.

După citirea apelului nominal de către PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, ­Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, Întâistătătorul Bisericii noastre a prezentat principalele subiecte de pe ordinea de zi pentru a fi dezbătute în cadrul ședinței Sfântului Sinod.

După aceste momente, PS Părinte ­Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a susținut meditația duhovnicească „Episcopul, propovăduitor, apărător și garant al păstrării dreptei credințe în eparhia sa, în lumina Sfintei Scripturi și învățăturilor Sfinților Părinți”. În continuare, au avut loc alegeri de episcopi pentru Episcopia de Bălți și ­Episcopia Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei și de arhiereu-vicar pentru Episcopia Maramureșului și ­Sătmarului. Votul secret a fost organizat în Sala ­Sinodală din Reședința Patriarhală după validarea candidaților de către Comisia canonică, juridică și pentru disciplină. Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chiși­năului, a fost ales, prin vot secret de către Sfântul Sinod, Episcop al Episcopiei de Bălți (fostă a Hotinului), cu 41 de voturi din 45 de voturi valid exprimate. Arhim. Veniamin Goreanu, consilier patriarhal, a fost ales de către Sfântul Sinod în ­demnitatea de Episcop al Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu 37 de voturi din 45 de voturi valid exprimate. Arhim. Timotei Bel, stareț al Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”-Scărișoara Nouă și exarh al mănăstirilor din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Române a Mara­mu­reșului și Sătmarului, a fost ales de către Sfântul Sinod Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Mara­mureșului și Sătmarului, cu titulatura „Sătmăreanul”, cu 43 de voturi din 45 de voturi valid ­exprimate.

Potrivit comunicatului Biroului de presă al Patriarhiei Române, au fost luate și alte hotărâri de către Sfântul Sinod, dintre care amintim:

  • A fost aprobată propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de înscriere în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 9 iulie a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului – „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț, începând cu anul 2019. De asemenea, au fost aprobate textele slujbei, sinaxarului, troparului, condacului și acatistului cinstirii acestei sfinte icoane.
  • A fost aprobat calendarul bisericesc pentru anul 2019. Sfintele Paști se vor sărbători în ziua de 28 aprilie.
  • A fost reiterată poziția Bisericii ­Ortodoxe Române privind legalizarea parteneriatelor civile, având în vedere faptul că aceasta va conduce la încurajarea și legalizarea concubinajului, precum și la deresponsabilizarea partenerilor de viață, în detrimentul interesului major al copiilor. Respingerea parteneriatelor civile este și poziția tuturor Bisericilor Ortodoxe, exprimată la Sfântul și Marele Sinod din Creta din anul 2016.

 

Congres național de teologie la Palatul Patriarhiei

Congresul Național de Teologie a fost organizat în perioada 20-24 mai 2018, la Palatul Patriarhiei din București. S-au prezentat referate în cadrul cărora s-au evidențiat importanța Bisericii Ortodoxe Române în realizarea Marii Uniri din 1918, rolul limbii române în păstrarea unității religioase și naționale, semnificația Imnului național „Deșteaptă-te, române!”, ca simbol al identității și unității  spirituale românești, aspecte privind manifestarea unității Bisericii în diaspora ortodoxă, precum și necesitatea mărturisirii unității credinței în contextul provocărilor ideologice actuale.

 

Sesiunea festivă a avut loc marți, 22 mai, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei și a fost deschisă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul intitulat „Unitatea națională – un dar sfânt și o responsabilitate comună”.

Congresul a reunit reprezentanți ai instituțiilor de stat, ai Academiei Române, preoți profesori din țară și din străinătate, oameni de cultură, studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă din București, precum și elevi ai Seminarului „Nifon ­Mitropolitul” din Capitală. Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor congresului a fost moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. După cuvântul de deschidere al Întâistătătorului Bisericii noastre a luat cuvântul acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. În continuare, Florin Lixandru, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, a transmis mesajul prof. dr. Valentin Popa, ministrul educației naționale.

La eveniment a fost prezent și Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, care a vorbit despre cooperarea dintre Biserică și Stat la înfăptuirea marilor idealuri naționale. „Într-o societate marcată de o adevărată criză a identității și conștiinței europene, o reflecție asupra rădăcinilor identității noastre, a resurselor umane, culturale și spirituale care au făcut posibilă afirmarea valorilor noastre comune, ca și edificarea proiectului politic comun european, este absolut necesară. Această reflecție presupune în mod obligatoriu o analiză a modului în care Biserica și Statul au acționat împreună de-a lungul secolelor pentru îndeplinirea marilor idealuri naționale și la edificarea binelui comun, dar și o înțelegere a modului în care această cooperare se construiește și se manifestă în prezent”, a spus Victor Opaschi. De asemenea, secretarul de stat pentru culte a vorbit și despre importanța construirii Catedralei Mântuirii Neamului. La final, a luat cuvântul prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, care a vorbit despre importanța cercetării în societatea modernă.

Congresul național de teologie a continuat cu sesiunea a II-a, cu titlul „Unitatea de credință – temelie a unității Bisericii”, ce a avut loc în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei și a fost moderată de conf. univ. dr. Adrian Lemeni. Au avut comunicări: Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei (prezentată de pr. Iulian Budescu, vicar administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud), Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniță, pr. prof. univ. dr. Ștefan ­Buchiu, decanul Facultății „Justinian ­Patriarhul” din București.

În partea a doua a zilei a avut loc sesiunea a III-a de comunicări științifice, moderată de pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, cu tema „Unitatea Bisericii în fața persecuțiilor”. Au susținut referate pr. conf. dr. David Pestroiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, prof. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad.

Miercuri, 23 mai, ședințele de lucru ale Congresului național de teologie au continuat cu sesiunile a IV-a și a V-a. Tema sesiunii a IV-a a fost „Unitatea Bisericii în fața ereziilor, curentelor filosofice și ideologiilor politice”. Referatele au fost susținute de pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu, conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, pr. dr. Dorin Demostene
Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române.

Ultima sesiune a congresului a avut titlul „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern”. Au prezentat lucrări pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul”, lect. dr. Ioan-Augustin Guriță, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pr. prof. dr. 
Mihail-Simion Săsăujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Partea a doua a sesiunii a V-a a continuat cu prezentarea referatelor Preasfin­țitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, prof. dr. Adina Berciu-Drăghicescu și prof. dr. Marian Crăciun, prof. dr. Vasile Vasile, de la Universitatea Națională de Muzică din București. Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de discuții.

Referenții și moderatorii care au participat la congres au primit Diploma omagială cu medalie, dedicate Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, din partea Preafericitului Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Momentul festiv a avut loc în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei.

 

 

Unitatea națională – un dar sfânt și o responsabilitate comună

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la Congresul Național de Teologie Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice, 22 mai 2018, Palatul Patriarhiei din București

 

Hristos S-a înălțat!

 

Congresul Național de Teologie Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educațional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 20-24 mai 2018, la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanți ai instituțiilor de stat, ierarhi, preoți, profesori și specialiști din țară.

Lucrările congresului sunt structurate în următoarele secțiuni: 1. Unitatea de credință – temelie a unității Bisericii; 2. Unitatea Bisericii în fața persecuțiilor; 3. Unitatea Bisericii în fața ereziilor, curentelor filosofice și ideologiilor politice; 
4. Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern.

Congresul din acest an constituie un factor de cultivare a conștiinței unității și continuității noastre naționale și de recunoștință față de cei care au contribuit la dăinuirea peste timp a comuniunii de cuget, credință, limbă și simțire românească.

Creștinat, adică unit cu Hristos prin Botez, de când se forma în istorie, poporul român poartă în sufletul său pecetea tainei Crucii și a Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie. Taina Crucii care se înalță în slava Învierii este înscrisă pe stema României, ca simbol al dăinuirii noastre și program spiritual al comuniunii întru Hristos. De aceea, vulturul de pe stema României poartă Crucea în plisc, arătând că ne-am apărat patria, am dăinuit ca neam și am păstrat unitatea și demnitatea noastră ca Stat național, prin credință și iubire jertfelnică.

Românii au cultivat permanent conștiința unității de credință și de neam. Credința creștin-ortodoxă a constituit, alături de latinitate sau romanitate, un element fundamental, care i-a unit pe români, chiar și atunci când împrejurările le-au fost potrivnice, ei trăind în state politice separate. 
În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae afirma că poporul român are simțul misterului din tradiția creștină ortodoxă răsăriteană și luciditatea latină: „Spiritul de sinteză complexă al neamului nostru nu se explică numai din persistența lui din veacuri imemorabile în spațiul de mijloc între Occident și Orient, ci și în îmbinarea în el a caracterului latin și a creștinismului ortodox”1.

Biserica Ortodoxă, care a însoțit și a slujit poporul român de la nașterea sa în istorie, a cultivat permanent în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași obârșie, limbă romanică (neo­latină) și credință creștină. Adevărul originii daco-romane și al latinității limbii sau adevărul „romanității românilor” a fost conștientizat în Biserică și transmis de ierarhi, preoți și diaconi prin predică, dar și prin tipărirea cărților bisericești, răspândite apoi în toate provinciile locuite de români, întrucât ele au fost adresate întregii „seminții ro­mânești”.

Suntem singurul popor neolatin care-și afirmă originea romană prin numele său, de popor român. Numele de „români” apare prima dată într-o scriere bisericească, mai precis în prefața Paliei de la Orăștie (1582)2, o traducere parțială în limba română a Vechiului Testament. Conștiința că românii, deși trăiau separați în mai multe state, vorbeau aceeași limbă și aveau aceeași origine și credință, este confirmată și mărturisită și de Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei, în Predoslovia Răspunsului împotriva catehismului calvinesc (1645)3.

Biserica Ortodoxă Română a iubit și a slujit întotdeauna poporul român, a binecuvântat aspirațiile lui de libertate și unitate și a participat la momentele semnificative ale istoriei naționale, precum Unirea Principatelor din 1859, obținerea Independenței de stat a României (1877-1878) și Marea Unire din 1918.

Centenarul Marii Uniri este o sărbătoare a unității de neam și de credință, întărită prin jertfă și biruință. În urmă cu un secol s-a înfăptuit România Mare, cu prețul unor mari sacrificii, prin unirea Basarabiei cu Regatul României, hotărâtă de Sfatul Ţării de la Chișinău la 27 martie/9 aprilie 1918, a Bucovinei, decisă de Congresul General al Bucovinei la 15/28 noiembrie 1918, și a Transilvaniei, hotărâtă de Marea Adunare Națională din 18 noiembrie/1 decembrie 1918, convocată la Alba Iulia.

Statul întemeiat în anul 1918, prin unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Regatul României, a primit recunoaștere internațională prin tratatele care au constituit sistemul de la Versailles (1919-1920). Deși nedreptățile istoriei au făcut ca unele dintre teritoriile românești unite în 1918 să fie mai târziu desprinse din trupul țării (nordul Bucovinei și Basarabia, în 26 iunie 1940; Ardealul de Nord, în 30 august 1940 – Dictatul de la Viena; Cadrilaterul – Dobrogea de Sud, în 7 septembrie 1940), totuși frații nu pot fi separați de granițe, iar sentimentele de dragoste și frățietate nu pot fi înăbu­șite.

Comemorăm în acest an pe făuritorii Marii Uniri din 1918, îndeosebi pe basarabenii Ion Inculeț, Pantelimon Erhan, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan și Ioan Pelivan, pe bucovinenii Iancu Flondor, Ion Nistor, Sextil Pușca­riu, Dionisie Bejan și Doru Popovici, pe transilvănenii Vasile Gol­diș, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Iuliu Maniu, Octavian Goga, Ion Flueraș și Vasile Lucaciu. Totodată, evidențiem contribuția multor clerici români la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, în frunte cu Episcopul Miron Cristea al Caransebeșului, viitorul Patriarh al României.

Biserica Ortodoxă Română a susținut mai întâi Unirea Principatelor Române (1859), realizarea Independenței de Stat a României (1877-1878) și a Marii Uniri din 1918, iar apoi a militat pentru recunoaș­terea drepturilor și demnității ei pe plan extern, și anume: dobândirea ­Autocefaliei, în anul 1885, și ridicarea la rang de Patriarhie, în anul 1925.

Un simbol al înfăptuirii întregirii României, realizată prin jertfa ostașilor noștri și prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, este construirea Catedralei Naționale. După încheierea Războiului de Independență din 1877-1878, poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au susținut ideea construirii unei catedrale naționale, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu4. Apoi, după Marea Unire din 1918, Patriarhul Miron Cristea a susținut și a promovat importanța construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Încă din anul 1920, la o ședință solemnă a Sfântului Sinod, denumirea de Catedrală a Mântuirii Neamului a fost adoptată cu entuziasm. Ea face referire la izbăvirea sau eliberarea poporului român de orice dominație străină și la realizarea unității într-un singur stat național. Așadar, Catedrala Mântuirii Neamului sau ­Catedrala Națională, cu hramul principal Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a unui popor creștin, jertfelnic și darnic, cu recunoștința pe care o datorăm permanent Eroilor Nea­mului.

Comemorarea făuritorilor Marii Uniri și a contribuției istorice majore a acestora la realizarea idealului național de unitate constituie o ofrandă de recunoștință, dar și prilej pentru generația actuală de a cunoaște mai bine virtuțile lor, de a le prețui și a le pune în valoare, fiind chipuri de lumină și întărire spirituală pentru viața și lucrarea Bisericii în contextul actual.

Felicităm pe organizatori și binecuvântăm pe toți participanții la Congresul Național de Teologie Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice, cu speranța că acest eveniment academic va contribui la păstrarea și cultivarea darului unității naționale, ca simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe și eforturi spirituale și materiale, spre slava Preasfintei Treimi, binele țării noastre și bucuria românilor de pretutindeni.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

1 Pr. Dumitru Stăniloae, Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992, p. 14.

2 Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche: 1508-1830, tom. I. 1508-1716, București, Stabilimentul grafic J.V. Socec, 1903, p. 95.

3 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche: 1508-1830, tom. IV. Adăogiri și îndreptări, București, Atelierele Grafice Socec & Co, Societate Anonimă Română, 1944, p. 191.

4 Nicolae Șt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2011, p. 51.

 

Pomenirea eroilor români de sărbătoarea Înălțării Domnului

De sărbătoarea Înălțării Domnului și Ziua Eroilor, joi, 17 mai, după Sfânta Liturghie, au fost oficiate slujbe de pomenire pentru eroii neamului românesc în catedrale, biserici, mănăstiri, la cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și străinătate. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie și slujba de pomenire au fost săvârșite de Preasfințitul Părinte ­Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori.

Manifestări deosebite au fost organizate de Ministerul Apărării Naționale în Parcul Carol, la Monumentul Ostașului Necunoscut. La acestea a participat și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române.

Evenimentele din Parcul Carol au debutat cu o slujbă religioasă și un ceremonial militar, fiind prilejuite și de împlinirea a 95 de ani de la amenajarea Mormântului Ostașului Necunoscut. Ziua Eroilor de anul acesta a coincis cu data la care au fost aduse la București osemintele Ostașului Necunoscut al României și înhumate în Parcul Carol I – 17 mai 1923.

Potrivit basilica.ro, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a rostit un cuvânt în deschiderea ceremoniei, după care a citit lista cu numele eroilor căzuți în Primul Război Mondial care sunt înhumați în Botoșani, județul din care provine Preasfinția Sa. Ierarhul a vorbit despre modul în care Biserica a cinstit mereu memoria celor care și-au jertfit viața pentru apărarea țării, a credinței și a neamului nostru. Aceștia sunt pomeniți de Biserică neîncetat, la fiecare slujbă fiind rostite rugăciuni pentru sufletele lor. „Nu există Liturghie în care să nu fie pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile care s-au jertfit pe câmpurile de bătălie pentru apărarea țării, a credinței noastre ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, lucru realizat la 1918 și pe care îl comemorăm în anul acesta, și pentru libertatea, demnitatea și unitatea poporului român”, a arătat Preasfinția Sa.

Celor prezenți s-a adresat, de asemenea, col. (r) Ion Giurcă, care a subliniat că cere­monia a fost dedicată eroilor din Primul Război Mondial, dar trebuie amintiți toți cei care au trecut la cele veșnice făcându-şi datoria față de patrie. În continuare, mai mulți militari, dar și civili au rostit numele eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial.

Potrivit Agerpres, în 1919, la finalul Marelui Război, Armata Română a înregistrat peste 334.000 de militari morți în luptă sau în prizonierat, înhumați pe teritoriul României și al altor 20 de state europene, în peste 900 de cimitire ale eroilor, gropi comune, osuare și mausolee. De asemenea, pe teritoriul României au fost înhumați în perioada 1914-1919 peste 32.000 de militari, aliați și inamici, aparținând de 15 state europene.

În anul 1920, printr-un decret-lege, autoritățile române au declarat Ziua Eroilor drept sărbătoare națională, celebrată de Ziua Înălțării Domnului. Decizia a fost preluată în 1995 de Parlamentul României și, ulterior, în 2003, prin legea privind regimul monumentelor și operelor comemorative de război, a fost proclamată drept sărbătoare națională a poporului român.

Conferință națională despre patrimoniul bisericesc

Palatul Patriarhiei din București a găzduit, în perioada 28-31 mai, cea de-a 6-a ediție a Conferinței naționale „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, cu tema: „Patrimoniul național bisericesc: Mărturie vie a unității de credință și de neam”. Marți, 29 mai, în sesiunea de deschidere din Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, Preafericitul 
Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii 
Ortodoxe Române, a adresat cuvântul intitulat „Arta bisericească, un tezaur cultural național care trebuie conservat, îmbogățit și evidențiat”.

Evenimentul a fost organizat de Sectorul cultură și patrimoniu religios al Administrației Patriarhale, prin componenta Patrimoniu religios și Comisia de pictură bisericească, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, și a prezentat spre dezbatere teme de conservare-restaurare, arhitectură bisericească, istoria artei eclesiale românești și pictură bisericească. Au participat ierarhi, preoți, membri ai Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române, arhitecți, pictori, restauratori și istorici de artă.

Dl Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, prezent la eveniment, a adresat felicitări Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru suita de evenimente organizate de Patriarhia Română în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, „care permit clerului, teologilor și tuturor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române să-și însușească și să aprofundeze teme importante de credință, de istorie și de cultură creștină românească din perspectiva unității”.

 

Arta bisericească, un tezaur cultural național care trebuie conservat, îmbogățit și evidențiat

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Patriarh la Conferința națională Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, ediția a 6-a, marți, 29 mai 2018, Palatul Patriarhiei din București

 

În anul 2018, se împlinește un secol de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, când peste o sută de mii de români participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au proclamat solemn unirea Transilvaniei cu România, înscriind un nou moment de seamă în istoria poporului nostru, care s-a adăugat revenirii la Patria-mamă, în 27 martie 1918, a Basarabiei și, în 28 noiembrie, același an, a Bucovinei, unire înfăptuită după lupte și sacrificii umane și materiale ale poporului român în Primul Război Mondial, pentru realizarea idealului unității naționale.

Ne întrunim astăzi în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei pentru lucrările Conferinței naționale Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, ediția a 6-a, organizată de către Comisia de pictură bisericească a Patriarhiei Române, ediție dedicată Patrimoniului cultural bisericesc, ca tezaur spiritual al identității neamului românesc, ca expresie vizuală și palpabilă a culturii românești creatoare.

Patrimoniul cultural al României este unul dintre cele mai valoroase bogății pe care încă le avem. El creează punți între generații trecute, prezente și viitoare, este sursă de inspirație religioasă și artistică, o atracție pentru pelerini și turiști, contribuind, în timp, și la o dezvoltare economică. Însă multe dintre aceste opere de artă și creativitate umană care au transmis frumosul de-a lungul secolelor sunt din ce în ce mai fragile. Supraviețuirea acestor opere de artă bisericească depinde de grija și de investiția pe termen lung în conservarea, restaurarea și întreținerea lor.

Patrimoniul nostru cultural românesc este, în mare măsură, un patrimoniu cultural religios. Biserica Ortodoxă Română deține un însemnat patrimoniu cultural mobil și imobil. Peste 60% din monumentele istorice din România (categoriile A și B) sunt monumente bisericești: catedrale, biserici de mănăstire, biserici parohiale, biserici de lemn ale comunităților rurale, capele de cimitir, paraclise și biserici bolniță, aparținând unor vechi ansambluri monastice. Unele dintre acestea sunt înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO, mai precis: bisericile din Moldova cu pictură exterioară: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Voroneț, Sucevița, Probota, Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Mănăstirea Hurezi și unele biserici de lemn din Maramureș.

Muzeele, colecțiile bisericești, precum și centrele de ocrotire, depozitele care aparțin mănăstirilor, parohiilor sau centrelor eparhiale adăpostesc o bogată zestre de patrimoniu cultural mobil: icoane, obiecte și broderii de cult, carte veche, piese de mobilier, documente istorice, material arheologic.

Ediția a 6-a a Conferinței naționale a pictorilor bisericești adună laolaltă experți sau specialiști din domenii diferite, fiecare cu specificul respectiv, dar care au același numitor comun – preocuparea pentru conservarea și evidențierea acestui patrimoniu. De aceea, lucrările acestei conferințe sunt organizate pe secțiuni, fiecare având ca obiect un anumit domeniu de activitate: Restaurare, Arhitectură, Istoria artei și Pictură. În acest fel, este pus în evidență specificul fiecărui domeniu, pe de o parte, iar pe de alta, mai ales în ceea ce privește calitatea de patrimoniu religios, este subliniată conlucrarea tuturor acestor specialiști într-un ansamblu arhitectural coerent, menit să asigure o gestionare riguroasă a activităților de creație – în pictură și arhitectură –, respectiv de conservare și valorificare a clădirilor și obiectelor de patrimoniu existente în unitățile de cult, locașuri sfinte sau muzee.

Această exigență organizatorică decurge firesc din funcționalitatea specifică artei bisericești în general, artă care are în primul rând scopul de-a comunica un conținut spiritual (biblic și dogmatic-teologic) și de-a edifica, prin viață liturgică, sufletele credincioșilor în comuniunea lor cu Dumnezeu.

Arta bisericească sau arta sacră reprezintă limbajul credinței Bisericii, exprimat prin culoare, piatră, marmură, lemn sau prin alte imagini materiale ale evlaviei poporului nostru din generație în generație, ca mulțumire și preamărire aduse lui Dumnezeu, izvorul vieții și al bucuriei veșnice.

Această artă impune o atitudine sau o responsabilitate deosebită din partea artistului chemat să-și însușească conținuturile spirituale pe care trebuie să le exprime vizual în relație cu persoana sfântă pe care o pictează în icoană sau căreia îi înalță un locaș de cult ca spațiu de întâlnire a oamenilor cu Dumnezeu și cu sfinții Lui. De aceea, este cu atât mai necesară cunoașterea reciprocă a celor care creează, conservă și restaurează valori artistice patrimoniale. În acest sens, conlucrarea dintre preot, arhitect și pictor, de exemplu, în realizarea unui ansamblu monumental valoros este o necesitate și un act de responsabilitate.

Această sinergie constituie, de altfel, și scopul evenimentului dedicat artei bisericești și patrimoniului cultural național, mai ales în acest An omagial al unității de credință și de neam sau Centenarul Marii Uniri din 1918.

Felicităm pe organizatori și binecuvântăm pe toți participanții, cu speranța că această conferință națională a artiștilor bisericești va constitui un prilej de intensificare a misiunii Bisericii Ortodoxe Române privind conservarea și punerea în valoare a patrimoniului său cultural, ca fiind un tezaur nestemat moștenit de la înaintași, dar care trebuie conservat, îmbogățit și evidențiat permanent.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sărbătoarea jurnaliștilor Patriarhiei Române

În ziua praznicului Sfintei Treimi, luni, 28 mai, Centrul de Presă BASILICA al ­Patriarhiei Române și-a sărbătorit hramul. Ostenitorii celor cinci componente de presă au participat la Sfânta Liturghie și la slujba de Te Deum săvârșite în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a binecuvântat pe jurnaliștii creștini și a rostit cuvântul intitulat „Centrul de Presă BASILICA – misiune pentru cultivarea unității de credință și de neam a românilor”.

 

 

Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul în Catedrala Patriarhală au făcut parte părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor 
LUMINA ale Patriarhiei Române și coordonatorul Centrului de Presă BASILICA; părintele consilier patriarhal Teodor Gradinaciuc (Radio TRINITAS); pr. Ciprian Florin Apetrei (Ziarul Lumina); arhid. consilier patriarhal Ioan Mavrichi (Biroul de presă al Patriarhiei Române); arhid. Ștefan Sfarghie (Ziarul Lumina); diac. Dumitru Bogdan Bădiță 
(Televiziunea TRINITAS); diac. consilier patriarhal Gheorghe Anghel (Agenția de știri BASILICA). ­Cuvântul de învățătură la Sfânta Liturghie a fost rostit de părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu. În cadrul slujbelor au fost înălțate rugăciuni către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ctitorul Centrului de Presă 
BASILICA, asupra coordonatorilor, ostenitorilor, binefăcătorilor și beneficiarilor activității mediatice a Patriarhiei Române. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei ­Patriarhale și Corala „Nicolae ­Lungu” a Patriarhiei Române.

După momentul festiv din Sala „Europa Christiana”, jurnaliștii creștini au fost invitați de Patriarhul României să viziteze parcul Palatului Patriarhiei.

 

 

 

Centrul de Presă BASILICA – Misiune pentru cultivarea unității de credință și de neam a românilor

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la sărbătoarea Preasfintei Treimi, hramul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, luni, 28 mai 2018

 

Sărbătoarea Preasfintei Treimi este prima sărbătoare ocrotitoare sau patronală a Centrului de Presă 
BASILICA al Patriarhiei Române, deoarece, cronologic, prima componentă a acestuia a fost Radio TRINITAS, înființat în anul 1998, urmat de Ziarul Lumina în anul 2005. A doua sărbătoare patronală a Centrului de Presă BASILICA este praznicul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou (deoarece acesta a fost înființat în 27 octombrie 2007).

Deși momentul înființării celor cinci componente ale Centrului de Presă BASILICA diferă, iar misiunea fiecăreia are mijloace specifice, totuși ele oglindesc, prin eforturi comune, viața și activitatea unitară a Bisericii Ortodoxe Române în societate.

Pentru că Biserica binevestește în lume unitatea și iubirea milostivă a Preasfintei Treimi pentru umanitate, și Centrul de Presă al Bisericii noastre (Radioul și Televiziunea TRINITAS, Ziarul Lumina, Agenția de Știri BASILICA și Biroul de presă) promovează în spațiul mediatic românesc același mesaj spiritual al Bisericii, într-o varietate de moduri.

Prin promovarea cultului ortodox și a culturii române, prin evidențierea tradițiilor populare, prin campanii media dedicate românilor din jurul granițelor și din diasporă, prin reportaje sociale și prin știri zilnice, prin mărturii și evocări, prin file din istoria neamului, prin documentare și transmisiuni în direct despre evenimente majore, prin cuvinte edificatoare, evidențiate de lumina tiparului sau publicate online, Centrul de Presă 
BASILICA al Patriarhiei Române contribuie la cultivarea și întărirea unității de credință și de neam a poporului român.

În anul 2018, în care celebrăm Centenarul Marii Uniri din 1918, sărbătoarea Preasfintei Treimi are o semnificație deosebită nu doar pentru faptul că programul Anului omagial al unității de credință și de neam a devenit programul mediatic principal al Centrului de Presă BASILICA, ci și prin faptul că se împlinesc 20 de ani de emisie neîntreruptă a postului de Radio 
TRINITAS (1998-2018) și 10 ani de activitate online a Agenției de știri BASILICA (2008-2018).

În două decenii de activitate neîntreruptă, postul de radio TRINITAS a devenit pentru foarte mulți români ceea ce și-a propus să fie încă de la început: „un radio pentru suflet”. Prin programele sale, el face cunoscută iubirea mântuitoare și sfințitoare a lui Dumnezeu în casele oamenilor, pentru ca oamenii să caute Casa iubirii veșnice a lui Dumnezeu, al cărei pridvor este Sfânta Biserică.

De 10 ani, Agenția de știri BASILICA a Patriarhiei Române este pagina de internet în care activitatea pastorală, misionară și social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române se face cunoscută prin știri și articole, documentare sau interviuri. Agenția de știri BASILICA descoperă astfel, prin cuvinte și imagini, „binele de știut” din toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Române.

Cu prilejul sărbătorii de astăzi, înălțăm rugăciuni de mulțumire și cântări de preamărire înaintea Preasfintei Treimi pentru binecuvântarea pe care o revarsă asupra tuturor celor care lucrează în cele cinci componente ale Centrului de Presă BASILICA, desfășurând o activitate misionară utilă și tot mai apreciată de membrii Bisericii noastre.

Totodată, aducem mulțumiri tuturor eparhiilor, instituțiilor și persoanelor care au sprijinit și sprijină buna desfășurare a activităților mediatice ale Patriarhiei Române.

De asemenea, îi felicităm pe toți ostenitorii și colaboratorii din departamentele Centrului de Presă BASILICA și le mulțumim pentru fidelitatea și dăruirea pe care o arată față de Biserică și de misiunea ei în societate.

În mod deosebit, ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să trimită harul și binecuvântarea Sa peste toți ascultătorii, cititorii și telespectatorii care primesc cu bucurie, apreciază și susțin lucrarea culturală, socială și misionară a Centrului de Presă 
BASILICA al Patriarhiei Române!

Tuturor le adresăm urarea: Întru mulți și binecuvântați ani!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Colegiul Decanilor – responsabilitate academică în comuniune

La Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia s-a organizat, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, întrunirea de primăvară a Colegiului Decanilor de la facultățile și departamentele de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române.

 

Evenimentul academic s-a desfășurat în zilele de 14-15 mai 2018 și a fost prezidat de către pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Univer­sității din București și președintele Colegiului Decanilor, care l-a prezentat, cu această ocazie, pe noul coordonator al Sectorului teologic-educațional din cadrul Administrației Patriarhale, pr. conf. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal, și care a adresat mulțumiri organizatorilor pentru cadrul oferit în vederea desfășurării acestei întâlniri.

Pe ordinea de zi s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc învățământul teologic ortodox universitar și postuniversitar. În acest sens, s-au stabilit aspectele organizatorice ale celui de-al VIII-lea Congres Național al Facultăților de Teologie Ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române, intitulat Contribuția Bisericii și a teologiei ortodoxe pentru unitatea de credință și de neam, care se va organiza în perioada 8-10 octombrie 2018 la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop dr. Vasile Coman” a Uni­versității din Oradea.

În continuare, a fost analizat stadiul elaborării manualelor pentru facul­tățile de teologie ortodoxă. Până în prezent, în cadrul Colecției Cursuri, Manuale și Tratate de Teologie Ortodoxă, apărută la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, au fost tipărite următoarele manuale: Apologetica ortodoxă (vol. I și II) – coordonator conf. dr. Adrian Lemeni; Istoria și Filosofia Religiilor. Religii ale lumii antice – coordonator pr. prof. dr. Nicolae Achimescu; Omiletica – coordonator pr. prof. dr. Vasile Gordon; Teologie Dogmatică Ortodoxă – coordonator pr. prof. dr. Ștefan Buchiu și Introducere în Studiul Vechiului Testament – coordonator pr. prof. dr. Ioan Chirilă (în curs de tipărire).

În cadrul discuțiilor purtate s-a propus ca studenții teologi români care doresc să studieze în străinătate să fie recomandați de către profesorii de specialitate, cu responsabilitate, seriozitate și asumare, întrucât reprezintă Biserica Ortodoxă Română în raport cu celelalte Biserici, confesiuni creștine și alte religii.

Totodată, s-a reafirmat necesitatea aplicării unitare a hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu privire la învățământul teologic ortodox universitar și postuniversitar, în general, și a respectării condițiilor de înscriere la concursul de admitere la doctorat (media minimă de 8,51), în special.

Următoarea întrunire a decanilor, precum și întâlnirea directorilor școlilor doctorale de la facultățile de teologie ortodoxă din țară vor avea loc la Oradea, în toamna acestui an.

Propunerile formulate în cadrul întrunirilor Colegiului Decanilor evidențiază importanța respectării exigențelor academice și contribuie la creșterea permanentă a calității învățământului teologic din cuprinsul Patriarhiei Române.

Întâlnirea preoților militari din cadrul forțelor terestre

La Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a avut loc în perioada 9-11 mai convocarea anuală a preoților militari din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre din România. Întâlnirea preoților militari cu Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, a avut loc joi, 10 mai, în aula academiei sibiene și a debutat cu un Te Deum oficiat de ierarh, prin care s-au înălțat rugăciuni de mulțumire pentru activitatea de până acum a preoților militari.

 

În cuvântul său, IPS Părinte ­Mitropolit Laurențiu i-a îndemnat pe slujitori să fie mereu prezenți în viața militarilor și să îi ajute pe aceștia să depășească provocările carierei militare prin apropierea de Dumnezeu și de Biserică. „Biserica nu așteaptă de la preoții militari ca aceștia să se laicizeze și să vină cu aceste tendințe în viața Bisericii. Așteptăm ca viața spirituală a Bisericii, experiența de două mii de ani, să se alipească de experiența și știința militară, dar mai ales de viața militară a persoanelor care acum sunt militari profesioniști. Trebuie să fiți pregătiți și să intuiți, să adăugați pe lângă teologie și alte științe și discipline ajutătoare, care stau alături de știința teologiei”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

La convocarea anuală a preoților militari din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre din România au fost discutate aspecte ale statutului preotului militar, ale colaborării dintre preoții militari și ceilalți slujitori ai sfintelor altare, legate de regulamentele care stau la baza activității preoților militari și de ierarhizarea preoților militari. S-a luat în discuție posibilitatea ca o comisie a preoților militari să propună Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române alcătuirea unei cărți de cult în care să fie cuprinse toate slujbele religioase din cadrul ceremoniilor militare, actualizate pentru a răspunde nevoilor misionare. Nu în ultimul rând s-a discutat despre rolul preotului militar în unitățile în care slujește și despre intensificarea misiunii sale în rândul militarilor.

Un mesaj de bun venit a transmis prorectorul și locțiitorul comandantului pentru formare continuă și relații cu studenții din cadrul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, colonelul Constantin Grigoraș, iar la discuții a fost prezent și consilierul patriarhal pr. Ciprian Ion Ioniță de la Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române.

 

Reglementări juridice privind disidențele apărute în cadrul cultelor religioase oficial recunoscute

Adeseori, aceia care doresc să promoveze învățături străine de cele ale Bisericii încearcă să folosească pârghiile statale fie pentru a-și impune opinia, fie pentru a împiedica luarea unor măsuri de către organismele statutare ale comunității. Este cunoscut că, după Sfântul și Marele Sinod din Creta, în România, un mic grup contestă vocal hotărârile adoptate. Între contestatari sunt și câțiva clerici care au încetat pomenirea chiriarhului lor, intrând în stare de schismă.

După multe încercări de readucere a acestora la unitate și după aplicarea unor prime sancțiuni mai blânde (dojană arhierească), acei clerici care nu s-au îndreptat au fost caterisiți. Aceștia, probabil din dorința de a face cât mai mult zgomot posibil și a-și populariza pozițiile schismatice, au contestat la instanțele Statului Român pedeapsa caterisirii, încercând să obțină menținerea în parohii cu sprijinul autorității statale. Ei nu cunoșteau sau nu erau interesați să cunoască poziția constantă a instanțelor române, dar și a Curții Europene a Drepturilor Omului, privitoare la disidențele apărute în cadrul cultelor religioase oficial recunoscute.

Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale a ­României, instanțele de judecată naționale nu sunt competente să exercite funcția de înfăptuire a justiției în cadrul cultelor religioase pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii acelor culte. De altfel, este echitabil să se stabilească răspunderea disciplinară a personalului clerical de către organe de judecată ale cultelor, deoarece numai acestea pot aprecia dacă actele de indisciplină săvârșite sunt sau nu compatibile cu rolul spiritual al cultului (Decizia CCR nr. 640 din 10 iunie 2008, Decizia CCR nr. 448 din 7 aprilie 2011, Decizia CCR nr. 403/2016).

Mai mult, Curtea Constituțională a constatat că principiile autonomiei și unității cultului nu ar mai fi respectate dacă instanțele de drept comun ar exercita controlul asupra hotărârilor luate de instanțele disciplinare și de judecată bisericească în probleme doctrinare, morale, canonice și disciplinare (Decizia nr. 448 din 7 aprilie 2011).

Pentru a statua în sensul celor arătate în precedent, prin Decizia nr. 403/2016, instanța de contencios constituțional a reținut și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, prin Hotărârea din 23 septembrie 2008, pronunțată în Cauza Ahtinen împotriva Finlandei, a decis că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este încălcat de vreme ce nu își găsește aplicarea în cauză.

Dreptul pretins de reclamant nu constituia un „drept civil”, care să poată fi valorificat în fața instanțelor de drept comun, în sensul art. 6 din Convenție.

Totodată, CEDO s-a pronunțat în același sens, al inaplicabilității art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și prin Decizia de admisibilitate din 30 ianuarie 2001, pronunțată în Cauza Eva Dudova și Zdenek Duda împotriva Republicii Cehe, reținând că procedura urmată de reclamanți nu se referea la un drept cu privire la care să existe cale de atac în fața instanțelor de judecată cehe (dreptul de a fi preot).

Prin hotărârea Marii Camere a Curții Europene a ­Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Sindicatul „Păstorul cel Bun” împotriva României, publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 15 din 10 ianuarie 2014, după reanalizarea fondului, Marea Cameră a concluzionat că refuzul instanței naționale de a înregistra sindicatul reclamant este justificat, constituind o aplicație a principiului autonomiei cultelor religioase, potrivit căruia comunitățile religioase au dreptul de a se organiza în mod liber, potrivit propriului statut.

Prin Decizia nr. 403/2016, Curtea Constituțională a constatat că este neîntemeiată critica referitoare la încălcarea art. 21 din Constituție, privind accesul la justiție. Astfel, potrivit Curții Constituționale, instanțele de judecată nu sunt competente să exercite funcția de înfăptuire a justiției în cadrul cultelor religioase pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii acelor culte.

Pe aceeași linie a jurisprudenței s-a pronunțat și Instanța Supremă încă din anul 2000, prin Decizia nr. 3070 din 3 octombrie 2000 a Curții Supreme de Justiție – Secția Civilă. Curtea Supremă a apreciat că instanțele inferioare, soluționând contestația (privind revocarea unui preot din funcția de protopop) și considerând că se află în fața unui litigiu de muncă, au depășit atribuțiile puterii judecătorești, deoarece în ceea ce privește alegerea, numirea, confirmarea și reconfirmarea protopopilor competența aparține organelor bisericești, astfel cum este reglementată prin norme de drept canonic, soluționarea problemelor ce țin de viața canonică nefiind supusă controlului instanțelor judecătorești de drept comun. „Există, deci, un sistem jurisdicțional canonic, prin care se derogă de la sistemul jurisdicțional de drept comun. Această limitare parțială a liberului acces la justiție a fost acceptată de petent în momentul în care a optat pentru statutul de preot.”

În fapt, clericii aflați pe poziție de schismă au părăsit Biserica Ortodoxă Română cu mult înainte de caterisirea lor, contestând autoritatea ierarhului și a Sfântului Sinod (art. 11 din Statutul Bisericii Ortodoxe Române: Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate). Aceștia contestă hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dar pretind să fie impuși, de către Stat, prin intermediul justiției, ca slujitori ai unei Biserici a cărei poziție pe probleme bisericești o contestă.

CEDO a parafrazat în multe cauze afirmația fostei Comisii europene a drepturilor omului din Cauza Bror Spetz și alții contra Suediei din 8 septembrie 1988, respectiv că prin Convenție nu se creează un drept la disidență în interiorul comunităților religioase, fiind suficient ca disidenții să poată părăsi comunitatea. Unul dintre sensurile principale ale autonomiei comunităților religioase cuprinde dreptul acestora de a asigura uniformitatea în chestiunile religioase. Libertatea de gândire, conștiință și religie a slujitorilor care nu se (mai) regăsesc în doctrina comunității religioase este asigurată prin dreptul acestora de a părăsi comunitatea respectivă.

Clericii schismatici, deși se poziționează drept contestatari ai hotărârilor organismelor statutare ale Bisericii Ortodoxe Române, vor să folosească în continuare locașurile de cult și alte bunuri ale Bisericii Ortodoxe Române și să fie salarizați de către aceasta. Ei nu vor să părăsească comunitatea religioasă, ci să o forțeze să își schimbe, cu sprijinul Statului, poziția asupra unor aspecte bisericești care nu țin de competența Statului.

Or, implicarea Statului în acest conflict privind aspecte de învățătură de credință între o comunitate religioasă și un slujitor al său ar însemna o încălcare gravă a autonomiei comunității religioase și a obligației de neutralitate religioasă a Statului, garantate de articolul 9 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 29 din Constituția României, precum și Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Dreptul de a fi preot în cadrul unui cult recunoscut nu este un drept reglementat și garantat de către Stat, ci de prevederile canonice ale cultelor, a căror interpretare nu o poate face instanța judecătorească statală.

În anul 2007, în Cauza Sviato-Mykhaïlivska Parafiya contra Ucrainei, a fost enunțat de către CEDO faptul că dreptul comunității religioase la autonomie interzice Statului să o oblige să admită în sânul ei noi membri sau să excludă pe alții. O ingerință de acest tip ar încălca libertatea asociației religioase să-și reglementeze propriul comportament și să-și administreze problemele liber.

CEDO consideră că neutralitatea (interdicția pentru Stat de a determina dacă mijloacele utilizate pentru a exprima credințele religioase sunt legitime) protejează structura internă a organizațiilor religioase și reglementările care guvernează calitatea de membru, ce se constituie în mijloace prin care astfel de organizații sunt capabile să-și exprime credințele și să-și mențină tradițiile religioase.

În aceeași cauză, Curtea afirmă că respectul autonomiei comunităților religioase recunoscute de Stat implică acceptarea de către acesta a dreptului acestor comunități de a acționa conform propriilor reguli și interese față de eventualele mișcări de disidență care ar apărea în sânul lor și care ar putea prezenta un pericol pentru coeziunea lor, pentru imaginea sau unitatea lor. Autoritățile naționale nu au deci dreptul să se erijeze în arbitri între organizațiile religioase și diferitele entități disidente care există sau ar putea să se creeze în sfera lor.

O afirmație deosebit de importantă pentru autonomia comunităților religioase este făcută de CEDO în Cauza Sindicatul „Păstorul cel Bun” contra României: „decurge din articolul 9 al Convenției dreptul comunităților religioase de a avea propriile opinii asupra activităților colective ale membrilor lor care ar putea amenința autonomia lor” și că aceste opinii trebuie să fie respectate de către autoritățile naționale.

În concluzie, disidențele apărute în cadrul cultelor oficial recunoscute de către Stat nu beneficiază de sprijinul Statului pentru a contesta autoritatea cultului și dreptul acestuia de a asigura uniformitatea în cadrul comunității religioase.

 

Noua Adunare eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor

În Sala Sinodală din Reședința Patriarhală s-a desfășurat marți, 29 mai 2018, ședința constitutivă a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Evenimentul a fost precedat de Sfânta Liturghie și de slujba Te Deum-ului săvârșite în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La slujba de Te Deum au participat membrii aleși ai Adunării eparhiale, precum și membrii Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În continuare, în Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale, lucrările ședinței au fost deschise de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „Este o mare bucurie pentru noi ca din patru în patru ani să avem o Adunare eparhială nouă. Această Adunare eparhială este foarte importantă deoarece joacă un rol deosebit în definirea prio­rităților unei eparhii pentru o perioadă de patru ani. Aceste priorități sunt de ordin edilitar, misionar, social-filantropic, cultural și de aceea arată nu doar grija clerului pentru Biserică, ci și a credin­cioșilor mireni”, a evidențiat ­Preafericirea Sa. Întâistătătorul Bisericii noastre a ­explicat apoi înțelesurile cuvântului ­„mirean”. „Termenul «mirean» provine din limba slavă. «Mir» în limba slavă înseamnă lume. De asemenea, mir mai ­înseamnă și pace. Deci, mirean este un credincios care nu viețuiește în mănăstire și nici tot timpul în Altar, ci el este un om care mărturisește pe Hristos, mărturisește credința sa în lume, în societate”, a precizat Patriarhul României.

 

 

Conferință preoțească la Palatul Patriarhiei

Clericii din cele șase protopopiate ale Capitalei și din județul Ilfov, preoții de caritate, din instituțiile de învățământ, de la cimitire și din cadrul MAI și MApN au participat luni, 14 mai, la Conferința pastoral-misionară de primăvară cu tema „2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam”. Întâlnirea desfășurată în Aula „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Conferința pastoral-misionară a fost precedată de Sfânta Liturghie și de slujba de Te Deum oficiate în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Sesiunea conferinței a fost deschisă prin intonarea troparului „Hristos a înviat”, după care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat începerea lucrărilor propriu-zise ale conferinței, a prezentat programul întâlnirii și a rostit cuvântul de deschidre intitulat „2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam”. În continuare a avut loc prezentarea celor trei referate, sub formă de rezumat.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, a prezentat referatul „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern”. Preasfinția Sa a subliniat faptul că anul 1918 reprezintă încununarea victorioasă a unui lung șir de așteptări și de lupte, de sacrificii și de osteneli pentru împlinirea unui crez, a unui ideal – desăvârșirea statului național unitar. Această necontenită lucrare a început odată cu procesul etnogenezei noastre sau al formării ca popor nou în istorie acum două milenii și a fost împlinită de Biserica Ortodoxă, Biserica neamului nostru. De asemenea, Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul a evidențiat că „credința creștină primită din predica Sfinților Apostoli Andrei și Filip a devenit factorul identitar și fortăreața nebiruită a acestei noi rea­lități: poporul străromân și român”. În continuarea prelegerii, Preasfinția Sa a subliniat că „matricea spiritului românesc a dăinuit, în pofida încercărilor la care românii au fost supuși. Oamenii și mărfurile, cărțile și ideile au circulat în tot spațiul românesc, unitar prin geneza și structura lui”.

În finalul cuvântului, PS Varlaam Ploieșteanul a întărit ideea că „printre fruntașii luptei pentru Marea Unire s-au aflat ierarhi, preoți, profesori de teologie, călugări, fii de preoți, personalități cu studii teologice, atât în Basarabia, cât și în ­Bucovina, în Transilvania și Banat, care vor fi evocați pe parcursul întregului an și în anii următori dedicați Centenarului”.

Părintele lector dr. Petre Sperlea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a vorbit celor prezenți despre „cele mai emblematice biserici din Arhiepiscopia Bucureștilor zidite în perioada 1918-2018”. Părintele profesor dr. Mihail-Simion Săsăujan, consilier eparhial la Sectorul cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a prezentat „cele mai semnificative instituții educa­ționale din Arhiepiscopia Bucureștilor edificate în perioada 1918-2018”.

La finalul prezentărilor a avut loc vizionarea filmului documentar dedicat Centenarului Marii Uniri, intitulat „Unitatea de neam și de credință a românilor”, realizat de TRINITAS TV.

Cu acest prilej, fiecare cleric a primit, în Sala „Europa Christiana”, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, volumele: „Uniți în cuget și în simțiri. Unitatea de credință și de neam. Studii și articole”, Editura BASILICA, 2018; „Florilegiu patristic despre unitatea de credință”, Editura Cuvântul Vieții, 2018; „Sfântul Ioan Gură de Aur, despre patimi și virtuți”, Editura Cuvântul Vieții, București, 2017.

Marți, 15 mai, a avut loc sesiunea Conferinței pastoral-misionare de primăvară a protopopiatelor Ploiești Nord, Ploiești Sud și Urlați, în biserica Parohiei „Acoperământul Maicii Domnului” din Ploiești, iar miercuri, 16 mai, a avut loc sesiunea Conferinței protopopiatelor Câmpina și Vălenii de Munte în biserica Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Câmpina. Lucrările am­belor sesiuni au fost prezidate de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

 

2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la deschiderea lucrărilor Conferinței pastoral-misionare a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, București – luni, 14 mai 2018

 

Celebrarea Anului omagial al unității de credință și de neam reprezintă, pentru Biserica Ortodoxă Română, expresia comuniunii și mărturisirii sale de credință rămase neschimbate în decursul istoriei.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca, în cadrul Conferinței pastoral-misionare semestriale a preoților din primăvara anului 2018, să fie analizată unitatea de credință și de neam prin reliefarea următoarelor teme: Unitatea de credință – temelie a unității ­Bisericii; unitatea Bisericii în fața persecuțiilor; unitatea Bisericii în fața ereziilor; unitatea Bisericii în fața curentelor filosofice și ideologiilor politice; și contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern.

În primele secole creștine, în special în perioada articulării învățăturii de credință de până la perioada ­Sinoadelor Ecumenice, Biserica a fost confruntată cu două pericole majore care amenințau unitatea ei.

Din exterior au acționat, împotriva armoniei ecleziale, persecuțiile îndreptate oficial împotriva creștinismului de către autoritatea romană și populația păgână, care considerau „noua” credință drept o manifestare îndreptată împotriva politeismului și structurii statale existente la vremea respectivă.

Din interior, s-au ridicat împotriva unității Bisericii „bărbați, grăind învățături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei” (cf. Fapte 20, 30), așa cum prevăzuse înainte Sfântul Apostol Pavel, iar aceștia au creat diferite schisme și erezii, toate având nevoie de decizii clare și ferme îndreptate împotriva lor din partea ierarhiei bisericești.

În fața politeismului păgân, creștinismul a propus, încă de la început, o credință unitară, o mărturisire comună și o slujire liturgică respectând aceleași reguli și principii pentru toate comunitățile care alcătuiau Biserica. Sinoadele Ecumenice au cristalizat, ulterior, învățătura de credință, în fața pericolului reprezentat de ereziile și schismele apărute pe parcurs, iar această stare de fapt s-a păstrat în decursul istoriei creștine până în prezent și va rămâne astfel până la sfârșitul veacurilor.

În prezent, dificultățile care amenință unitatea ­Bisericii s-au modificat simțitor față de cele din primele veacuri. Dacă în secolul XX s-a produs fenomenul „secularizării”, cu efecte negative asupra lucrării Bisericii în societate, în secolul XXI ne confruntăm cu o reală „decreștinare” progresivă la toate nivelurile: social, politic, cultural. Situațiile în care simbolurile religioase sunt, efectiv, excluse din spațiul public devin tot mai dese, iar la nivel cultural, moștenirea creștină europeană este fie trecută cu vederea, fie îi este atribuit un rol redus, minimal ca importanță. Această nouă stare de fapt, în special în Occident, este rezultatul final al accentului masiv pus pe capacitatea omului de a se încrede exclusiv în forțele proprii și de a realiza toate aspectele privitoare la viața sa prin intermediul propriei rațiuni. Tendința raționalistă conduce însă, în cele din urmă, la clivaje politice, la o stare de tensiune persistentă în toate straturile societății, la slăbirea unității naționale, precum și la diminuarea demnității naționale.

În anul în care statul român își sărbătorește Centenarul, trebuie să subliniem în mod deosebit că România Mare este și o împlinire a Bisericii Ortodoxe Române care, în toată istoria ei, a apărat unitatea de credință a românilor și, implicit, a cultivat conștiința unității de neam. „Românii – scria marele istoric Nicolae Iorga – au trăit într-o comunitate religioasă care a avut drept consecință o comunitate culturală de cel puțin 300 de ani, și aceasta a produs în ceea ce privește sentimentul general de unitate românească cel mai mare efect”1. Biserica, prin predică și tipar, a cultivat cu stăruință în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași origine, ca neam, aceeași limbă neolatină și aceeași credință creștină. Cu alte cuvinte, în cazul neamului nostru, conștiința unității de credință s-a împletit întotdeauna cu cea a unității de neam sau, mai exact, unitatea de credință a întreținut, a cultivat și consolidat conștiința unității de neam. Unitatea de credință și unitatea de neam erau atât de strâns unite, încât credința sau „legea”, în limbaj medieval, era numită „românească”2.

Prin predică și prin tipărirea cărților bisericești și difuzarea lor în toate provinciile locuite de români, mai cu seamă în Transilvania, unde se manifesta prozelitismul altor culte, Biserica Ortodoxă a vestit adevărul unității de neam și de credință, astfel încât românii de pe ambele părți ale Carpaților au fost convinși că „sunt de o limbă și de o lege”, „de un neam și de o credință”. Tipăriturile bisericești se adresau tuturor românilor („rodului nostru românesc”, „neamului nostru românesc”), întărind conștiința unității de neam a fraților despărțiți de granițe nefirești, ajutându-i, totodată, pe cei care se aflau sub stăpâniri străine să își păstreze credința creștină ortodoxă. În prefața Cazaniei Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei (1632-1653), tipărită în anul 1643, intitulată Carte românească de învățătură, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei (1634-1653) exprima convingerea că se adresa „la toată semenția românească, pretutindeni ce să află pravoslavnici într-această limbă”3.

În prefața Bibliei din 1688 adresată domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), semnată de ­Patriarhul Dositei al II-lea Notaras al Ierusalimului (1669-1707), Sfântul Voievod era considerat un luminător al întregului popor român: „vrednic de mii de laude ești Măriia ta, care la un norod întreg dai cuvântul lui Dumnezeu, ca oarece lumină fiind până acum supt acoperemânt și o pui în sfeșnic, ca să lumineze celor den casă ai Besericii noroade: rumânilor, moldovenilor și ungrovlahilor”4.

În predosloviile sau prefețele tipăriturilor importante găsim adeseori exprimată ideea unității de credință și de neam. În 1645, Sfântul Mitropolit Varlaam al ­Moldovei se adresa în predoslovia Răspunsului împotriva catehismului calvinesc (1645) „iubiților săi fii” din Ardeal, pe care îi considera: „credincioși pravoslavnici și adevărați fii ai svintei noastre Beseareci apostolești, iubiți creștini și cu noi de un neam români, pretutinderea tuturor ce să află în părțile Ardealului ce sunteți cu noi într-o credință”5.

Unitatea de neam și de credință a românilor era evidentă chiar și celor de alt neam. În 1629, Patriarhul Ecumenic Chiril Lucaris era convins că încercările de atragere a românilor transilvăneni la protestantism sunt zădărnicite de „legătura de sânge și de simțiri care trăiește, deși în mod tainic, dar cu atât mai puternic, între românii din țara Transilvaniei și între locuitorii Ţării Românești și Moldovei. Principii acestor țări vecine nu se vor învoi în nici un caz [pentru atragerea românilor la protestantism – n.ns.], ci mai mult ca sigur se vor opune, dacă nu cu armele, cel puțin prin îndemnuri tainice”6.

Pentru că românii trăiau în formațiuni politice diferite, Biserica a manifestat o preocupare constantă pentru mărturisirea credinței într-un grai înțeles de toți. În Predoslovia către cititori a Noului Testament de la Alba Iulia, din anul 1648, Sfântul Simion Ștefan, Mitropolitul Transilvaniei între 1643 și 1656, deplângea faptul că „rumânii” sunt „răsfirați printr-alte țări, de și-au «a»mestecat cuvintele cu alte limbi, de nu gră«i»escu toți într-un chip”, fapt pentru care a folosit în traducerea sa acele cuvinte pe care spera că le vor înțelege toți7.

Liturghia săvârșită în limba română în toate provinciile locuite de români a devenit un factor esențial de unificare spirituală etnică, de dezvoltare a identității și conștiinței naționale, dar și a culturii românești. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae spune: „Forța principală, prin care Biserica poporului român s-a manifestat ca una și a contribuit în cea mai mare măsură la unitatea acestui popor, a fost identitatea slujbelor bisericești, având ca centru Liturghia. Aceeași Liturghie, aceleași slujbe, săvârșite în toate satele românești – și în Ardeal numai în satele românești –, au păstrat aceste sate într-o unitate spirituală între ele și cu românii de peste Carpați. Liturghia și slujbele răsăritene au rămas trăsătura bisericească de unire între toți românii, chiar când între românii ardeleni s-a produs o separație din punct de vedere administrativ-bisericesc. Se poate vorbi de o permanentă și neîntreruptă unitate religioasă liturgică a poporului român. Întreg poporul român a rămas înlăuntrul aceleiași vieți liturgice răsăritene”8.

Această limbă liturgică a dobândit statutul de limbă de cultură și civilizație creștină când Sfânta Liturghie și Sfânta Scriptură au fost traduse în limba vie a poporului. Așadar, Biserica, prin intelectualii săi, a avut o contribuție determinantă la „creșterea limbii românești”, componentă fundamentală a ființei și identității poporului român.

Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului, a numit Biserica Ortodoxă Română maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”9.

Biserica Ortodoxă a slujit întotdeauna neamul românesc și a sprijinit aspirațiile lui. În acest sens, marele istoric Nicolae Iorga scria: „Mitropoliții, episcopii, egumenii și așa de adesea ori și smeriții călugări ori umilii preoți de mir au dat poporului, ei singuri aproape, toată învățătura, au înzestrat neamul cu o limbă literară, cu o literatură sfântă, cu o artă în legătură cu gustul și nevoile lui, au sprijinit Statul fără să se lase a fi înghițiți de dânsul, au călăuzit neamul pe drumul pământului fără a-și desface ochii de la cer […], dând istoriei noastre cărturari, caligrafi, sculptori în lemn, argintari, oameni de Stat, ostași, mucenici și sfinți”10.

Cultivând conștiința unității de credință și neam, ­Biserica Ortodoxă Română a pregătit condițiile pentru înfăptuirea marilor evenimente din istoria românilor – Unirea Principatelor din 1859, obținerea Independenței de stat a României (1877-1878) și Marea Unire din 1918.

Totodată, Biserica Ortodoxă a participat la toate aceste momente definitorii din istoria neamului nostru prin clerul care a militat pentru unirea românilor într-un singur stat, dar și prin preoții săi eroi, care i-au însoțit pe soldații români și i-au întărit duhovnicește, împărtășind cu ei toate nenorocirile războiului și jertfindu-și uneori viața. Preoții care nu au fost mobilizați i-au consolat și întărit pe cei rămași acasă și le-au insuflat speranță.

La 10 aprilie 1918, generalul de Corp de Armată adjutant Constantin Prezan, fost Șef al Statului Major General, însărcinat cu comanda Armatei Române, aflat în vizită la Serviciul Religios al Armatei Române, menționa că: „Preoții și-au făcut mai mult decât datoria și este o cinste pentru cler, care alături de ostași a făcut mai mult decât i-am cerut noi pentru țară și neam. […] Rugați-vă lui Dumnezeu ca să ne dea cât mai mulți patrioți de care țara are mare nevoie. Transmiteți tuturor preoților de armată mulțumirile calde pentru inimosul lor concurs ce mi-ați dat pentru apărarea țării”11.

Suntem chemați, mai ales în acest an Centenar, să evidențiem și să comemorăm „pe toți acei români care, prin cuvânt și faptă, au fructificat Marea Unire de la 1918 și până în prezent: ctitori de biserici și mănăstiri, promotori ai educației creștine românești și ai culturii române din țară și străinătate, susținători ai operei social-filantropice a Bisericii, apărători ai spiritualității românești”. Realitatea unității de credință și de neam a conferit poporului român o identitate particulară în istorie și ea trebuie cunoscută și valorificată de contemporani.

Binecuvântăm deschiderea lucrărilor Conferinței pastoral-misionare a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor și ne rugăm Preabunului Dumnezeu, Cel slăvit și închinat în Treime, să reverse darurile Sale cele bogate asupra tuturor slujitorilor sfintelor altare.

 

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

 

Note:

1 Nicolae Iorga, Dezvoltarea ideii unității politice a românilor, București, Ed. Casei Școalelor, 1915, p. 26.

2 Nicolae Stoicescu, Unitatea românilor în Evul Mediu, București, Ed. Academiei, 1983, p. 122, n. 34.

3 Ion Bianu, Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche, tomul I, 1508-1830, București, Edițiunea Academiei Române, 1903, p. 139.

4 I. Bianu, N. Hodoș, Bibliografia românească veche, tomul I, p. 289.

5 I. Bianu, N. Hodoș, Bibliografia românească veche, tomul I, pp. 150-151.

6 Ioan Lupaș, Documente istorice transilvane, vol. I (1599-1699), Cluj, Tipografia Cartea Românească, 1940, p. 178.

7 I. Bianu, N. Hodoș, Bibliografia românească veche, tomul I, p. 170.

8 Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, în colecția „Opere complete”, vol. IX, Ed. BASILICA, București, 2018, p. 325.

9 Timpul, 14 august 1882, în: Mihai Eminescu, Opere, vol. 13, București, Ed. Academiei, 1989, pp. 168-169.

10 Nicolae Iorga, Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, vol. I, ediție revăzută și adăugită, București, Ed. Ministeriului de Culte, 1928, p. 4.

11 Gh. Nicolescu, Gh. Dobrescu și A. Nicolescu, Preoți în lupta pentru făurirea României Mari, 1916-1919, București, Ed. Europa Nova, 2000, p. 198.

 

 

Patriarhul României a resfințit biserica Mănăstirii Dealu

Mii de credincioși au participat duminică, 10 iunie, la sărbătoarea Mănăstirii Dealu din județul Dâmbovița. După ample lucrări de consolidare și restaurare a bisericii și a întregului complex arhitectonic, începute în anul 2010, pelerini din întreaga țară au dorit să participe la slujba de sfințire a locașului în care a fost așezat, în anul 1603, capul voievodului Mihai Viteazul, adus de pe Câmpia Turzii.

 

Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a săvâr­șit Sfânta Liturghie pe un Altar de vară amenajat în apropierea Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” a Mănăstirii Dealu, împreună cu Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Mara­mu­reșului și Sălajului; Înalt­preas­fin­țitul Petru, Mitropolitul Basarabiei; Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; Înalt­prea­sfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și ­Bacăului, și Înaltpreasfințitul ­Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Între pelerinii prezenți la slujbă s-au numărat repre­zentanți ai autorităților de stat locale și centrale, președintele Senatului, prim-ministrul României, membri ai Parlamentului și ai Guvernului României. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Catedralei Arhiepiscopale din Târgoviște.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre semnificațiile duhovnicești ale Duminicii a 2-a după Rusalii, închinată Sfinților Români de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. „Astăzi pomenim comuniunea sfinților români, martiri sau mucenici, cuvioși, ierarhi, preoți, diaconi, domnitori, apărători ai patriei și ai credinței, precum și mulțimea sfinților cre­dincioși mireni, cunoscuți și necu­noscuți pe nume, care au postit mult și s-au rugat mult, au mărturisit credința în vremuri grele, au construit biserici și mănăstiri, au născut, crescut și educat copii în iubirea lui Hristos și în iubirea de neam și de Biserică. Îi pomenim pe sfinții români din toate timpurile, cunoscuți și canonizați de Biserică, trecuți în calendar, sau necunoscuți și încă necanonizați, dar pe care îi cunoaște Dumnezeu. Pe unii îi va descoperi treptat în istorie, iar pe alții îi va descoperi la sfârșitul veacurilor”, a spus Preafericirea Sa. Prin sfinții români, poporul român are în cer mai mulți mijlocitori sau rugători pentru el în fața Preasfintei Treimi, ca să-și păstreze credința apostolică moștenită de la Sfântul Apostol Andrei: „Acest popor care a fost creștinat lent, dar profund, a dat o mulțime de sfinți cunoscuți și necunoscuți, care s-au jertfit de-a lungul timpului și care, în pofida popoarelor migratoare, au păstrat credința apostolică și ne-au transmis acest tezaur al credinței ca pe o lumină a Crucii și Învierii. De aceea, poporul nostru este purtător de cruce și de înviere, cum arată stema României, singura stemă care are un vultur purtător de cruce, stavrofor”.

În încheiere, Preafericirea Sa a oferit Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nifon un engolpion cu chipul Maicii Domnului și a dăruit pentru biserica așezământului monahal o cruce de binecuvântare lucrată în Atelierele Patriarhiei Române, tămâie naturală din Oman și mai multe cărți de cult, iar pentru biblioteca mănăstirii tipărituri recente de la Editurile Patriarhiei. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgo­viștei, a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Maicii Domnului și un buchet de flori.

La final, părintele Ionuț ­Ghibanu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Târgoviștei, a citit solemn Actul de sfințire, în care sunt prezentate istoricul Mănăstirii Dealu și amplele lucrări de consolidare și restaurare desfășu­rate în perioada 2010-2018.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de ierarhi, a săvârșit slujba de sfințire a bisericii Mănăstirii Dealu, prin stropire cu apă sfințită și ungere cu Sfântul și Marele Mir a exteriorului locașului de cult. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a oferit necropolei domnești cel de-al doilea hram: Duminica Sfinților Români. A urmat oficierea slujbei Parastasului pentru voievodul Mihai Viteazul, în fața mormântului său din pronaosul bisericii.

După săvârșirea slujbelor, au avut loc luări de cuvânt pe o scenă amplasată în partea de vest a ansamblului mănăstiresc. Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Nifon a vorbit despre importanța Mănăstirii Dealu pentru istoria și spiritualitatea poporului român: „Mănăstirea Dealu este unul dintre cele mai vechi locașuri de spiritualitate românească, prima citadelă a tiparului de pe teritoriul românesc, precum și cea mai importantă necropolă voievodală munteană, unde își află odihna întru așteptarea învierii glorioși voievozi munteni precum Radu cel Mare și unde se află cinstitul cap al voievodului Mihai Viteazul, primul nostru mare întregitor de țară (…). Figura impresionantă a lui Mihai Viteazul strălucește și străjuiește nea­mul românesc de aici, de la Mănăstirea Dealu. La un secol de la Marea Unire din 1918, Biserica noastră strămo­șească oferă ca dar această mănăstire-simbol al nea­mului românesc, restaurată și înfru­musețată, ca o pregustare a marelui dar – Catedrala Națională din Bucu­rești, simbolul spiritual cel mai important al unității și reconcilierii naționale ce va fi sfințită în toamna acestui an prin strădania și determinarea demnă de admirat și urmat ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel”. Înalt­preasfinția Sa a prezentat apoi cele mai noi apariții editoriale ale Arhiepiscopiei Târgoviștei.

În continuare, au rostit alocu­țiuni Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, și Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. Evenimentele de la Mănăstirea Dealu s-au încheiat cu parada militară și prezentarea onorului de către Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”, care a înconjurat necropola voievodală.

 

 

 

Hirotonia Arhiereului-vicar Timotei Sătmăreanul

Mii de credincioși din Episcopia Maramureșului și Sătmarului au participat duminică, 24 iunie, la Sfânta Liturghie arhierească săvârșită la Mănăstirea Scărișoara Nouă, județul Satu Mare, de un impresionant sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul slujbei, arhimandritul Timotei Bel a fost hirotonit întru arhiereu, devenind Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramu­reșului și Sătmarului, cu titulatura de „Sătmăreanul”.

 

Sâmbătă seara, a avut loc în biserica mare a Mănăstirii Scărișoara Nouă slujba ipopsifierii sau chemării la treapta arhieriei a părintelui arhimandrit Timotei Bel, ales de Sfântul Sinod, în data de 24 mai 2018, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramu­reșului și Sătmarului. Duminică, înaintea Sfintei Liturghii, arhimandritul Timotei Bel a mărturisit credința ortodoxă înaintea ierarhilor prezenți și a răspuns afirmativ, în mod liber și conștient, chemării și responsabilității slujirii ca arhiereu.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară al Mănăstirii Scărișoara Nouă de IPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu: PS Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei; PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei; PS Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; PS Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei; PS Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului. În cadrul Sfintei Liturghii, arhimandritul Timotei Bel a fost hirotonit întru arhiereu, devenind Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramu­reșului și Sătmarului, cu titulatura de „Sătmăreanul”. Pe soleea Altarului de vară, noul ierarh a primit din partea IPS Părinte Mitropolit Andrei însemnele și veșmintele arhierești, iar poporul a răspuns de fiecare dată: „Vrednic este!” După citirea pericopei evanghelice duminicale, IPS Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, spunând că sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul este un îndemn pentru familiile de astăzi de a naște și crește prunci, care sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru lumea întreagă.

 

Moment festiv 
și cuvinte de mulțumire

La finalul Sfintei Liturghii a avut loc momentul solemn de întronizare a PS Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. PS Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a citit Actul patriarhal de confirmare a alegerii arhimandritului Timotei Bel drept Arhiereu-vicar al Episcopiei Mara­mureșului și Sătmarului, cu titulatura „Săt­măreanul”. În continuare, IPS Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură despre îndatoririle episcopului. PS Părinte Timotei Sătmăreanul a mul­țumit lui Dumnezeu și ierarhilor Sfântului Sinod pentru alegerea și hirotonia sa ca Arhiereu-vicar al Eparhiei Mara­mureșului și Sătmarului. „M-am străduit și voi continua să fiu un om care unește și nu dezbină. Voi sluji istoria acestor zone scrisă de moșii și strămoșii noștri prin jertfele și viața lor, pe care trebuie să le respectăm toți. Istoria este dată de adevărul credinței și al respectului față de pământul stră­moșesc”, a spus noul ierarh. De asemenea, noul Arhiereu-vicar a primit din partea Patriarhului României o cruce de binecuvântare. PS Părinte Episcop Iustin al Maramu­reșului și Sătmarului și-a exprimat bucuria și mulțumirea pentru acest moment deosebit din viața eparhiei pe care o păsto­rește. „Este o împlinire, când, după ce l-am pierdut pe Înalt­preasfinț­itul Părinte Arhiepiscop Justinian în urmă cu aproape 2 ani, Dumnezeu ne-a ajutat și ne-a împlinit rugăciunile ca să dăruiască poporului său din nord-estul României încă un ierarh, pentru că secerișul este mult și este nevoie de lucrători de-ai lui Dumnezeu fideli și adevărați”, a subliniat Preasfinția Sa.

La final, toți credincioșii prezenți la Mănăstirea Scări­șoara Nouă au primit daruri.

 

Sfântul Irodion, sărbătorit la Mănăstirea Lainici

Prăznuirea Sfântului Cuvios Irodion a adunat în duh de rugăciune la Mănăstirea Lainici din județul Gorj
mii de creștini din toată țara.

 

Au trecut șapte ani de la trecerea în rândul sfinților a Cuviosului Părinte Irodion, starețul Mănăstirii Lainici. Spre amintirea acestui binecuvântat moment istoric, dar și spre bucuria duhovnicească a prezenței și lucrării sfântului în lavra sa de metanie din Defileul Jiului, joi, 3 mai, în ziua de prăznuire a Sfântului Irodion, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu un impresionant sobor de arhierei.

 

 

Evenimentul a fost împodobit cu daruri duhovnicești alese. Cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Irineu, părticele din moaștele Sfântului Cuvios Irodion au fost dăruite arhiereilor care au participat la această sărbătoare: IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; PS Părinte Lucian, Episcopul Caran­sebeșului; PS Părinte Iustin, Episcopul Maramu­reșului și Sătmarului; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei; PS Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, și PS Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei. Sfintele moaște au fost așezate în racle din lemn de cireș, frumos alcătuite în vatra Mănăstirii Lainici. De acest binecuvântat dar se va bucura și Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, reprezentată la praznicul Sfântului Irodion de părintele protosinghel Ioanichie Popescu, starețul sfântului așezământ.

În cuvântul de binecuvântare, Mitropolitul Olteniei a vorbit despre viața și faptele minunate ale Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici. De asemenea, ierarhul a spus că moaștele sfântului au fost scoase cu ajutor de sus din „măruntaiele pământului” și așezate spre închinare și cinstire în mănăstirea pe care a slujit-o cu mare dragoste. Înaltpreasfinția Sa a arătat totodată că, prin darurile făcute ierarhilor împreună-slujitori, Sfântul Irodion „devine prezent în diferite zone și duhul său se face lucrător în toată lumea”. Mulțumiri pentru frumoasa zi de prăznuire a transmis și IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, care a ținut să rememoreze câteva momente din slujirea sa ca stareț la Mănăstirea Lainici. La final, arhimandritul Ioachim Pârvulescu, starețul Mănăstirii Lainici și Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei, a mulțumit ierarhilor prezenți pentru marea bucurie duhovnicească și l-a rugat pe Sfântul Irodion să-i păzească pe toți creștinii care-l cinstesc cu evlavie.

 

 

Nouă ierarhi au târnosit un nou locaș de cult în Oradea

Un sobor de nouă ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române a târnosit, în Duminica a doua după Rusalii, a Sfinților Români, 10 iunie, biserica cu hramurile „Sfântul Apostol Andrei” și „Duminica Sfinților Români” din Oradea. Slujba a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României la eveniment, Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Iustin, Episcopul Mara­mureșului și Sătmarului, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria și locțiitor de episcop al Episcopiei Daciei Felix, Preasfințitul Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, și Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Timi­șoarei, înconjurați de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în prezența a numeroşi   credincioși din Oradea și Bihor, de față fiind reprezentanți ai oficialităților centrale și locale, personalități din țară și străinătate.

După slujba de târnosire a sfântului locaș, IPS Mitropolit Laurențiu al Ardealului a rostit un cuvânt de învățătură, în care a explicat importanța și semni­ficația principalelor momente din slujba de târnosire a unei biserici, moment istoric, unic pentru o comunitate. Citirea pericopelor evanghelice a fost urmată de predica PS Ignatie, Episcopul Hușilor, care a reliefat învățăturile duhovnicești desprinse din cuvintele scripturistice.

PS Sofronie, Episcopul Oradiei, a rostit un cuvânt festiv în care a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României pentru binecuvântarea oferită evenimentului din Oradea, precum și ierarhilor prezenți. PS Episcop Sofronie a adresat felicitări parohului Vasile Bota, preoților care au slujit și slujesc la această biserică și credincioșilor care au sprijinit ridicarea și înfrumusețarea sfântului locaș. Mulțumiri au fost aduse și oficialităților centrale, județene și locale pentru sprijinul acordat acestui proiect bisericesc semnificativ pentru orașul Oradea și județul Bihor: „Sfințirea bisericii cu hramurile «Sfântul Apostol Andrei» și «Duminica Sfinților Români» este cea mai importantă sfințire de biserică nouă în cuprinsul Eparhiei Oradiei în acest an special, 2018, la aniversarea Centenarului Marii Uniri, «Anul omagial al unității de credință și de neam» și «Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918» în întreg întinsul Patriarhiei Române. Înainte de toate trebuie să Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că a rânduit ca să se refacă unitatea națională, după ce provincii românești înstrăinate în cursul veacurilor, aflate sub dominație străină, i-au avut pe români într-o stare nu foarte fericită. Așa se face că, în anul 1918, la Marea Unire, aici în Oradea, în mulțimea bisericilor care existau se aflau doar două biserici ortodoxe: străvechea catedrală din Velența Oradiei și biserica cu lună din Orașul Nou. Iar astăzi, la o sută de ani după Marea Unire, avem treizeci și șase de biserici parohiale ortodoxe în Oradea, la care se adaugă noua Catedrală Episcopală din Oradea și celelalte biserici și paraclise de la așezămintele monahale, dar și bisericile și capelele din diferite unități medicale și structuri militare, toate acestea fiind roade binecuvântate ale Marii Uniri”. Ierarhul a mai arătat că „tot ceea ce înaintașii noștri au ridicat, din 1918 și până în prezent, spre slava lui Dumnezeu a fost și spre folosul nostru, al celor care astăzi locuim în acest oraș, iar toate bisericile noi construite după schimbarea de regim din 1989, nu puține, între care și biserica unde ne aflăm, au fost ridicate pentru cei care vin după noi (…)”.

Cu prilejul târnosirii sfântului locaș, IPS Mitropolit Laurențiu al Ardealului a oferit bisericii parohiale o casetă în care se află așezată o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei, pentru ca biserica să fie ocrotită de acum înainte și de sfântul ierarh ardelean.

La final, parohul Vasile Bota a adus mulțumiri tuturor ctitorilor și binefăcătorilor sfântului locaș, ierarhilor, preoților și diaconilor prezenți, amintind etapele zidirii și înfrumusețării bisericii ocrotite de Sfântul Apostol Andrei.

 

„Zilele credinței și culturii” la Deva – ediția a V-a

În perioada 25-29 iunie s-a desfășurat seria de manifestări cultural-religioase sub egida „Zilele credinței și culturii” la Deva – ediția a V-a. Manifestările, prilejuite de prăznuirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii spirituali ai orașului Deva, au fost organizate de Episcopia Devei și Hunedoarei.

 

Luni, 25 iunie, în prezența Preasfințitului Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, a fost vernisată o expoziție de tablouri dedicată Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului. Au fost expuse mai multe tablouri ale Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, imagini ale marelui mitropolit și icoana folosită la proclamarea canonizării sale. Personalitatea Sfântului Andrei Șaguna a fost evocată de către părintele lect. univ. dr. Emanuel Pavel Tăvală, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sibiului.

Ziua următoare, în Sala Șemineului de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, a avut loc dezbaterea cu tema „Identitatea – între tradiție și modernitate”. În dialog s-au aflat părintele Radu Trifon, consilier eparhial pentru probleme de învățământ și activități cu tineretul al Eparhiei Devei și Hunedoarei, și jurnalista Sanda Nicola, autoarea volumului „Carte de identitate”. Dialogul a fost completat de tinerii Ana Anuțoiu (finalistă a cunoscutului spectacol-concurs „Vedeta populară”) și Ioan Lazăr Trifon, care au interpretat câteva piese muzicale contemporane referitoare la tematica identității, acompaniați la pian de părintele Radu Trifon.

Manifestările culturale au continuat, miercuri, 27 iunie, la sala Teatrului de Artă din Deva cu spectacolul de teatru cu piesa „Ziditori ai Marii Uniri”, susținut de compania de teatru Civic Art CVM din București, și joi, 28 iunie, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, unde s-a desfășurat concertul extraordinar „Un secol de dor”, susținut de rapsodul Grigore Leșe și invitații săi, grupul coral bărbătesc din Libotin, comuna Cupșeni, județul Maramureș.

La praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, vineri, 29 iunie, Catedrala Episcopală din Deva și-a sărbătorit cel de-al doilea hram. Cu acest prilej, Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de către un sobor de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului. Din soborul de ierarhi au făcut parte Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfin­țitul Episcop Daniil și Preasfințitul Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Sfântul Ierarh Nicolae” a Catedralei Episcopale, dirijată de arhidiaconul Daniel Balea.
Vineri seara, la finalul unei săptămâni cu evenimente cultural-bisericești, președintele Academiei Române, acad. Aurel Pop, a conferențiat în sala mare a Centrului Cultural „Drăgan Munteanu”. În conferința intitulată „Credința și Biserica românilor din Transilvania – repere ale identității românești”, istoricul a vorbit despre credința și Biserica românilor, care au avut un rol decisiv pentru Marea Unire din anul 1918, și despre sătenii și preoții care au ținut vie credința în Dumnezeu și neam. În partea a doua a întâlnirii, publicul a adresat întrebări la care invitatul a oferit răspunsuri.

Un nou arhiereu-vicar pentru românii din Italia

Ierarhi, preoți, diaconi și credincioși ortodocși români din eparhii din țară și diasporă au participat la Roma, Italia, marți, 1 mai, la slujba de hirotonie întru arhiereu a părintelui arhimandrit Atanasie Rusnac, ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, cu titulatura „de Bogdania”.

 

Acest eveniment important pentru viața Ortodoxiei românești din peninsula Italiei a început luni, 30 aprilie, după slujba Vecerniei, la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” din cadrul Centrului eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, de lângă ­Roma, cu slujba de ipopsifiere a părintelui arhimandrit Atanasie Rusnac. Slujba a fost oficiată de IPS Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, delegatul Patriarhului României, înconjurat de un sobor de arhierei ortodocși.

Evenimentul liturgic a continuat marți, 1 mai. În cadrul Sfintei Liturghii, să­vârșită de Înaltpreasfințitul Părinte ­Mitropolit Iosif, înconjurat de un sobor de ierarhi, a avut loc hirotonia întru arhiereu a părintelui arhimandrit Atanasie Rusnac, care a devenit Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Din sobor au făcut parte IPS Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord; PS Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; PS Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului; PS Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale; PS Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei. La slujbă au fost prezenți repre­zentanți ai Patriarhiei Ecumenice, Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient, Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhiei ­Bulgariei. Cuvântul de învățătură din cadrul Sfintei Liturghii a fost rostit de PS Părinte Episcop Ignatie, care a reliefat semnificația hirotoniei unui episcop pentru viața liturgică și duhovnicească a ­Bisericii.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Iosif, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a citit Actul patriarhal de confirmare a alegerii părintelui arhimandrit Atanasie Rusnac ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, semnat de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Din partea Patriarhului României, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania a primit o cruce de binecuvântare. „Te felicităm pentru că intri într-o altă etapă a vieții. Noi, când te-am hirotonit, ți-am dat sacosul, care este ca o cruce pe care ai primit-o pe umerii tăi; omoforul, care este grija Domnului Hristos față de cei botezați, dar și față de cei nebotezați; crucea, ca să nu uiți că iubirea jertfelnică a lui Hristos trebuie să fie modelul vieții tale. Apoi, ți-am dat engolpionul, care este ca o inimă, dar și rug aprins, pentru ca inima ta să ardă pururea pentru Hristos; mitra cu Mântuitorul Iisus Hristos înconjurat de cei patru evangheliști, pentru ca, precum în inima ta este neîncetată dragostea pentru Hristos, în mintea ta să ai întotdeauna buna vestire a lui Hristos. De asemenea, îl felicităm pe PS Părinte Episcop Siluan pentru intensificarea slujirii pastorale în Italia. Noi suntem într-o țară catolică, care a primit mulțimea credin­cioșilor ortodocși români, ajutându-i cu biserici și cu cele trebuincioase, adică răspunzând nevoilor noastre. De aceea responsabilitatea prezenței noastre aici este mare”, a spus IPS Părinte Mitropolit Iosif.

În continuare, PS Părinte Atanasie de Bogdania a mulțumit lui Dumnezeu pentru darul primit, ierarhilor, familiei, clericilor și credincioșilor și tuturor colaboratorilor pentru prezență și pentru sprijinirea lucrării pastoral-misionare, începută de acum 10 ani. Noul ierarh român a îndeplinit în cadrul Centrului eparhial de la Roma slujirile de secretar eparhial, consilier administrativ-bisericesc, exarh al mănăstirilor, vicar eparhial, precum și coordonator al păstoririi ortodocșilor proveniți din Republica Moldova și ­Bucovina de Nord.

Mesaje de felicitare au fost adresate de ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Liviu Petru Zăpârțan; ambasadorul Republicii Moldova în Italia, Stela Stângaci; ambasadorul României în Italia, George Gabriel Bologan.

La final, PS Părinte Episcop Siluan a mulțumit reprezentanților instituțiilor de stat din Italia și România și tuturor celor care s-au implicat pentru buna desfășurare a evenimentului. La final, IPS Părinte Mitropolit Iosif a citit mesajul Patriarhului României, intitulat „Un ­ierarh dinamic și misionar”, transmis cu prilejul împlinirii a 10 ani de la întronizarea PS Părinte Siluan ca Episcop al Eparhiei Ortodoxe Române a Italiei. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei cuprinde o diasporă foarte numeroasă, astfel au fost înființate până în prezent peste 390 de parohii și filii.

 

 

Binecuvântări și felicitări pentru trei rodnice aniversări

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Paris, 10-13 mai 2018

 

Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre,
Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Cuvioși monahi și monahii,
Iubiți credincioși și credincioase,
participanți la Congres,

Hristos a înviat!

 

Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, care se desfășoară în acest an la Paris, marchează împlinirea a 20 de ani de la hirotonia și întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Iosif ca Arhiepiscop ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale (15 martie 1998). Misiunea desfășurată, cu timp și fără timp, de Înaltpreasfinția Sa în primul deceniu de păstorire a dus la înființarea altor două eparhii, una pentru Italia (San Marino și Malta, în iunie 2007) și alta pentru Spania și Portugalia (în octombrie 2008), eparhii care sărbătoresc 10 ani de la întronizarea primului lor episcop: Preasfințitul Părinte Episcop Siluan în Italia (8 mai 2008) și, respectiv, Preasfințitul Părinte Episcop Timotei în Spania (25 mai 2008), ambele primind, în acest an aniversar, prin purtarea de grijă a Sfântului Sinod, câte un arhiereu-vicar: Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, pentru Episcopia Italiei, și Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, pentru Episcopia Spaniei și Portugaliei.

Contextul schimbărilor majore, intervenite odată cu evenimentele din 1989, a determinat emigrarea unui număr foarte mare de fii ai Bisericii noastre către țările din Europa Occidentală și Meridională, acest fenomen determinând modificări considerabile în structura Arhiepiscopiei și, respectiv (din octombrie 2001), a Mitropoliei Ortodoxe Române care cuprinde în jurisdicția sa țările din această parte a vechiului continent. Astfel, dacă la alegerea Înaltpreasfințitului Părinte Iosif Arhiepiscopia Europei Occidentale și Meridionale cuprindea 30 de parohii și o mănăstire, după 20 de ani, Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale are 518 parohii și paraclise, 182 de filii și misiuni, 21 de mănăstiri și schituri, numărul românilor ortodocși fiind estimat la peste 3 milioane.

Numărul unităților de cult ale celor trei eparhii din mitropolie s-a multiplicat de peste 20 de ori în ultimii 20 de ani, deși este încă insuficient pentru numărul tot mai mare al credincioșilor. Păstorii acestor unități de cult se străduiesc, cu multă jertfelnicie, să răspundă nevoilor pastoral-misionare ale celor pe care îi păstoresc, căutând, totodată, să le educe copiii și tinerii în credință, să le cultive identitatea și tradițiile, prin tabere, programe și festivaluri, să-i cerceteze pe cei bolnavi, să-i recupereze pe cei rătăciți, să-i ajute pe cei săraci și să propună soluții autentice și eficiente pentru rezolvarea problemelor pe care le întâmpină omul în viața de zi cu zi. La acestea se adaugă programele de formare continuă a clericilor și a soțiilor acestora, precum și formarea mirenilor misionari.

Trebuie subliniat și răspunsul plin de generozitate al credincioșilor Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale la eforturile pe care ierarhii și clericii acesteia le fac pentru achiziționarea sau construirea de biserici, pentru așezămintele și proiectele sociale, care vin în sprijinul celor aflați în dificultate.

Programul de conferințe și grupurile de discuție prevăzute pentru Congresul Mitropoliei din acest an întregesc multitudinea de preocupări pastoral-misionare ale ierarhilor, clericilor și credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale. Organizarea Congresului Nepsis, al tinerilor din cuprinsul Mitropoliei, în continuarea Congresului dedicat clerului și credincioșilor, pune în evidență atenția deosebită pe care ierarhii Mitropoliei o acordă educării și formării tinerei generații în spiritul Evangheliei și al învățăturii Bisericii, spre cunoașterea și prețuirea tezaurului pe care îl reprezintă tradițiile spirituale transmise de către înaintașii lor, spre a fi cultivate, îmbogățite și oferite generațiilor viitoare.

Dorim tuturor participanților la Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, ierarhi și clerici, monahi și mireni, precum și tuturor tinerilor care li se vor adăuga, la Congresul Nepsis, bucurie sfântă, folos duhovnicesc și inspirație creatoare, pentru a putea deveni, împreună, mărturisitori ai Învierii lui Hristos în lume.

Felicităm pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif pentru bogata activitate pastoral-liturgică și social-misionară pe care a desfășurat-o în cei 20 de ani de la primirea arhieriei, precum și pe Preasfințiții Părinți Siluan al Italiei și Timotei al Spaniei și Portugaliei cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de misiune în eparhiile pe care le păstoresc, rugându-ne Domnului Iisus Hristos să le dăruiască în continuare aceeași dragoste și aceeași râvnă sfântă pentru slujirea Bisericii, cu sănătate și fericire, pace și bucurie!

Cu aleasă prețuire și părintești binecuvântări,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Simpozion academic organizat la Oslo, în Norvegia

Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a organizat, la împlinirea a 10 ani de la înființare, un simpozion dedicat Centenarului Marii Uniri. Evenimentul a avut loc la Oslo, în Norvegia, și a fost precedat de Sfânta Liturghie arhierească săvârșită de Preasfințitul Părinte Episcop Macarie, marți, 1 mai, în biserica parohială românească.

La evenimentele liturgice și academice organizate la Oslo pentru a marca un deceniu de episcopat ortodox românesc în țările nordice au participat Episcopul ortodox român al Europei de Nord, președinele Academiei Române, profesori de teologie, istorici și cercetători români și străini. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de Grupul „Credo” format din tinerii români de la Stockholm și Oslo, condus de psaltul Florin Lache. A urmat Adunarea eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, prilej cu care a fost citit mesajul transmis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Misiune binecuvântată pentru unitatea de credință și de neam”. Preasfințitul Părinte Episcop Macarie a rostit un cuvânt duhovnicesc pe tema Centenarului Marii Uniri, informează episcopiascandinavia.se.

Simpozionul cu tema „Centenarul Marii Uniri. Locul românilor în Europa” a fost găzduit timp de două zile în sala de recepție a bisericii parohiei românești din Oslo. Marți, 1 mai, au susținut prelegeri Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române; Preasfințitul Părinte Macarie; Adrian Gabriel Davidoiu, ambasadorul României în Regatul Norvegiei; pr. lect. dr. Alin Albu (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia). Miercuri, 2 mai, participanții au ascultat referatele susținute de pr. prof. univ. dr. Mihail Săsăujan (Facultatea de Teologie Ortodoxă din București); pr. prof. univ. dr. Ioan Vicovan (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași); pr. prof. dr. Daniel Dascălu (directorul Seminarului Teologic din Botoșani); dr. George Cristea (cercetător, Stockholm) și dr. Jon A. P. Gissel (istoric, Copenhaga). Ambele sesiuni de comunicări s-au încheiat cu întrebări și răspunsuri. „De la manifestarea de la Oslo dedicată Marii Uniri învățăm că trebuie să fim solidari, oriunde ne-am afla, să întețim dragostea dintre noi, să ne aducem aminte de înaintașii noștri care s-au jertfit pentru libertatea și demnitatea poporului român și să cinstim această jertfă a celor care au urmat exemplul Mântuitorului, Care a spus ucenicilor Săi că mai mare dragoste nimeni nu are decât să-și dea viața pentru prietenii săi”, a spus Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord.

Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a vorbit despre mesajul de unitate pe care îl transmite Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord printre românii aflați departe de țară: „Simpozionul închinat Centenarului Marii noastre Uniri, organizat la Oslo, a reunit reprezentanți ai tuturor provinciilor românești și a adus un mesaj frumos de unitate și de încredere pentru acești oameni care se află atât de departe de țară. Au fost prezentate în detalii Unirea Basarabiei, Unirea Bucovinei, contribuția Regatului României de atunci la realizarea Unirii, s-a vorbit despre reflectarea Unirii în presa suedeză sau în presa norvegiană de atunci, ceea ce reprezintă pentru noi toți nu numai un câștig științific, ci și o încununare a unei nevoi de cunoaștere a trecutului nostru așa cum a fost. De aceea, efortul Episcopiei noastre a Europei de Nord, care a împlinit în aceste zile 10 ani, este unul lăudabil, care aduce vestea cea bună printre nordici și printre românii care trăiesc aici”, a spus acad. Ioan Aurel Pop.

Evenimentul academic s-a înscris în demersurile Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, ale Institutului Cultural Român din Stockholm și ale Ambasadei României în Regatul Suediei de marcare a Centenarului Marii Uniri.

Miercuri, 2 mai 2018, în sala de conferințe de la sediul ICR din Stockholm, acad. Ioan-Aurel Pop a susținut în limba engleză, pentru publicul scandinav, conferința cu tema: „The Making of Romania (1859-1918)”.

 

Sfinte moaște oferite Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit în ziua de miercuri, 2 mai 2018, Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei, un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Românești, și un fragment din moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, precum și un veșmânt care a acoperit moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Acestea au fost primite de Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei.

 

Fragmentele din moaștele Sfinților Grigorie Dascălul și Constantin Brâncoveanu, precum și veșmântul care a acoperit moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost oferite de Întâistătătorul Bisericii noastre Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei, în semn de binecuvântare și spre folos duhovnicesc și sporire în credință a tuturor celor care se vor ruga cu evlavie acestor sfinți ocrotitori ai neamului românesc. Evenimentul a avut loc în Salonul Sfinților Români din Reședința Patriarhală. „Este un moment de mare bucurie, pentru că acesta creează o legătură mai adâncă între comunitățile noastre ortodoxe românești și mănăstirile din Canada cu Patria-mamă și în special cu Biserica-mamă. Noi încercăm în cadrul unui program pe care l-am început anul acesta să așezăm câte un ocrotitor român dintre sfinții mai noi peste fiecare dintre parohiile și mănăstirile noastre. De asemenea, acest eveniment este de o adâncă semnificație spirituală pentru comunitățile ortodoxe românești din Canada. Este adevărat că sunt comunități mai vechi, însă Episcopia Canadei este nouă. Eu personal sunt legat de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, pentru că îmi amintesc de momentul petrecut acum 25 de ani, când am plecat la Ierusalim chiar de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie. Cred că el mi-a purtat de grijă în toți acești ani. Moaștele oferite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel vor fi păstrate în Canada în Catedrala Episcopală din Saint-Hubert, Quebec, iar veșmântul Sfântului Dimitrie va merge într-una din misiunile noastre din Montreal. În continuare, vom încerca să ducem moaștele acestor sfinți și în alte parohii ortodoxe, deoarece așa se creează o comuniune a sfinților”, ne-a declarat Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei.

 

 

Hramul Așezământului Românesc de la Ierusalim

Biserica Așezământului Românesc de la Ierusalim, al Reprezentanței Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, și-a serbat duminică, 6 mai, ocrotitorul. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost sărbătorit conform calendarului ierusalimitean, iar Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Mitropolit de Elenopolis, înconjurat de un ales sobor de slujitori.

În Duminica a 5-a după Sfintele Paști, a Samarinencei, în calendarul de la Ierusalim a fost pome­nit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Această sărbătoare este hramul principal al bisericii Reprezentanței Patriarhiei Române din Ierusalim. Mai multe detalii despre sărbătoarea de hram a oferit pentru TRINITAS TV arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte: „Cu acest prilej, a fost delegat de Patriarhul Ierusalimului să celebreze Sfânta Liturghie Mitropolitul Ioachim de Elenopolis, care, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a slujit în biserica românească din Ierusalim. Au fost prezenți și numeroși pelerini din România. Din partea Ambasadei României în statul Israel a fost prezent la această sărbătoare Excelența Sa, domnul consul Traian Pleșcan. Am avut, de asemenea, bucuria de a asculta răspunsurile liturgice oferite de membri ai Grupului psaltic «Tronos» al Catedralei Patriarhale din București, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă, care, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au sosit în Ţara Sfântă pentru a înfrumuseța sărbătoarea hramului bisericii Reprezentanței Patriarhiei Române de la Ierusalim”.

La finalul Sfintei Liturghii, a avut loc un schimb de daruri între reprezentanții celor două Biserici Ortodoxe surori. „Mitropolitul Ioachim a transmis mesajul de felicitare din partea Patriarhului Teofil al Ierusalimului și a binecuvântat credincioșii prezenți. De asemenea, a oferit bisericii noastre o icoană cu chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Din partea bisericii noastre, i-am oferit Înaltpreasfinției Sale o icoană cu chipul Maicii Domnului, pictată în România, mulțumind în numele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru toată dragostea cu care pelerinii români sunt primiți la Locurile Sfinte”, a spus arhim. Teofil Anăstăsoaie.

 

 

Târnosirea bisericii românești din Sân-Ianăș, Serbia

Biserica de zid din Sân-Ianăș (Barițe), Serbia, a fost târnosită duminică, 6 mai, de Preasfin­țitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria și locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, înconjurat de preoți și diaconi din Serbia, România și Ungaria. La slujbă au fost prezenți: Goran Donevski, locțiitor al președintelui comunei Plandiște, Endre Szábó, președintele Adunării Comunale Plandiște, comună de care aparține și satul Sân-Ianăș, sat în întregime românesc, în care trăiesc astăzi aproximativ 340 de enoriași ortodocși români. Răspunsurile la strană au fost date de un grup de tineri studenți teologi din Timișoara, condus de Marian Bigaz. În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a vorbit despre importanța deosebită a momentului liturgic de târnosire a unei biserici. De asemenea, ierarhul l-a felicitat pe părintele paroh Traian Ghilezan de la Sân-Ianăș pentru grija deosebită arătată față de sfânta biserică și pentru nevoile comunității în care slujește din 1981, fiind și fiu al satului. La rândul său, preotul paroh a mulțu­mit ierarhului pentru această zi de sărbătoare prilejuită de târnosirea bisericii, precum și tuturor credincioșilor care l-au sprijinit în realizarea lucrărilor de restaurare săvârșite de-a lungul anilor la locașul de cult, dar și pentru participarea în număr mare la acest eveniment.

La sfintele slujbe au luat parte circa 250 de persoane, iar după aceea, cu toții, potrivit tradiției, au trecut prin Sfântul Altar și s-au închinat la Sfânta Masă, iar apoi au participat și la agapa frățească oferită din partea parohiei. Alături de enoriașii din Sân-Ianăș, au mai participat credincioși din Sân-Mihai, Vârșeț, Mărghita, Straja, dar și din alte localități din Serbia.

Biserica de zid din Sân-Ianăș a fost construită între anii 1830 și 1832, în locul unei biserici mai vechi, din bârne, datând din anul 1521, de la întemeierea acestei localități.

 

 

Reuniune a Conferinței Bisericilor Europene

Cea de-a 15-a Adunare Generală a Conferinței Bisericilor Europene (CEC) a avut loc în perioada 31 mai – 6 iunie 2018, la Novi Sad, în Serbia. Delegația Bisericii Ortodoxe Române la acest eveniment a fost alcătuită din Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, pr. conf. univ. dr. Sorin Șelaru, pr. conf. univ. dr. Constantin Jinga și Gabriela Pipirig.

Deschiderea oficială a Adunării Generale a Conferinței Bisericilor Europene (CEC) a avut loc joi, 31 mai, la Centrul de conferințe „Master Centar” din Novi Sad. Un cuvânt de bun venit a fost adresat celor peste 500 de participanți de către Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, după cum ne-a declarat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif: „În deschiderea Adunării Generale a Conferinței Bisericilor Europene de la Novi Sad, Patriarhul Irineu a adresat celor prezenți un cuvânt de bun venit în Serbia, în numele Bisericii Ortodoxe Sârbe. El a amintit, de asemenea, de drama creștinilor din Kosovo, care astăzi sunt uciși dacă încearcă să se întoarcă la casele din care au plecat în timpul războiului. Biserica își apără credincioșii și denunță violența care încă mai este folosită pentru intimidarea celor care își vor casele și pământul înapoi. Biserica protestează mereu față de injustițiile sociale făcute în numele ideologiilor, a mai spus Patriarhul Serbiei. Apoi, Episcopul Irineu de Backa i-a salutat pe cei prezenți în calitate de chiriarh al eparhiei ce găzduiește evenimentul, afirmând că Novi Sad este o «mică Europă» în care conviețuiesc 25 de naționalități diferite, o majoritate ortodoxă sârbă, confesiuni catolice sau protestante, iar alături de locașurile de cult creștine în capitala provinciei Voivodina se află o sinagogă și o moschee”.

În cele șase zile de dezbateri, delegații au stabilit parcursul instituției pentru următoarea perioadă, având ca principală preocupare viitorul Europei în lumina crizelor economice, politice și sociale și felul cum Bisericile vor oferi mărturia dreptății și a ospitalității în acest context.

Clericii delegați de Bisericile Ortodoxe la Adunarea Generală au participat duminică, 3 iunie, la Sfânta Liturghie săvârșită în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Novi Sad de Înaltpreasfințitul Părinte Stefanos, Mitropolitul Tallinnului și a toată Estonia, conform basilica.ro. Din soborul ierarhilor slujitori a făcut parte și IPS Părinte Mitropolit Iosif. Adunarea Generală este cel mai înalt organism de conducere al Conferinței Bisericilor Europene, care ia decizii importante și stabilește direcțiile viitoare pentru activitatea forului. Conferința Bisericilor Europene este alcătuită din 115 Biserici Ortodoxe, Protestante, Anglicane și Vechi-Catolice din întreaga Europă, la care se adaugă peste 40 de consilii naționale bisericești și organizații partenere. Fondată în 1959, instituția are sedii în Bruxelles și Strasbourg. Biserica Ortodoxă Română este membră a Conferinței Bisericilor Europene din 1964, când a avut loc cea de-a 4-a Adunare Generală (Marea Baltică, pe vasul „M. V. Bornholm”). Tema celei de-a 15-a Adunări Generale a fost pusă sub cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos, adresate Apostolilor și amintite de Sfântul Evanghelist Luca: „Îmi veți fi Mie martori” (Faptele Apostolilor 1, 8).

 

Întâlnire a dogmatiștilor ortodocși la Balamand, Liban

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Ioan Damaschinul” din cadrul Universității din Balamand, Liban, în colaborare cu Asociația Internațională a Dogmatiștilor Ortodocși (IAODT), a găzduit, în ­perioada 7-9 iunie, Simpozionul „The Eschatological Vision of Orthodox Theology” (Eshatologia în viziunea ­teologiei ortodoxe). Evenimentul de la Balamand a fost cea de-a 6-a manifestare științifică organizată de Asociația Internațională a Dogmatiștilor Ortodocși.

La simpozion s-au înscris 21 de cercetători și profesori care au prezentat referate științifice, grupate în șase sesiuni de lucru. La acestea s-a adăugat și o sesiune specială a Adunării generale a asociației, în care au fost luate mai multe decizii administrative. Din România a participat o delegație formată din 13 cadre didactice și teologi de la facultățile de teologie ortodoxă din București, Iași, Sibiu, Craiova, Cluj și Arad. „Joi, 7 iunie, a avut loc deschiderea evenimentului prin vizitarea Mănăstirii Balamand și oficierea slujbei Te Deum-lui. În cadrul sesiunii inaugurale au fost transmise mesaje de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea și a conducerii universității gazdă, de față fiind și reprezentanți ai ambasadelor României, Ciprului și Ucrainei. Din partea organizatorilor au luat cuvântul profesorul Michel Stavrou, președintele asociației, și preotul profesor Georgi Porphirios, decanul Facultății de Teologie din Balamand. În cuvintele lor, aceștia au adresat muțumiri participanților pentru că au dat curs invitației de a fi prezenți la această întâlnire, prima desfășurată în afara spațiului european, nădăjduind că lucrările, cât și timpul petrecut în aceste locuri speciale, impregnate de mărturiile Antichității creștine, vor constitui momente de bucurie și împlinire duhovnicească pentru toți cei prezenți”,a declarat pr. lect. univ. Filip Albu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, prezent la eveniment.

Facultatea de Teologie Ortodoxă ­„Justinian Patriarhul” din București a fost reprezentată la acest eveniment de părintele decan prof. dr. Ștefan Buchiu. „Tema acestei întruniri de la Balamand, «Eshatologia în viziunea teologiei ortodoxe», a fost stabilită la reuniunea precedentă desfășurată la Mănăstirea «Înălțarea Sfintei Cruci» – Caraiman, ­România. Este o temă de actualitate deoarece pentru omul de astăzi teologia trebuie să formuleze și să adâncească învățătura de credință a Bisericii potrivit căreia, deși viața omului se desfășoară în istorie, finalitatea ei este în eshaton, adică în Împărăția lui Dumnezeu. Istoria nu este închisă în sine și autonomă față de providența lui Dumnezeu care lucrează în ea, iar prezența Mântuitorului Iisus Hristos în Biserică și în Sfintele Taine este o garanție că omul se poate pregăti prin Sfintele Taine pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu. Astfel, creștinii nu neagă istoria, ci o valorizează și își îndeplinesc responsabilitatea de creștini în ea. La acest simpozion, delegația a participat la dialogul cu ceilalți profesori și a contribuit la adâncirea unor teme teologice”, a spus părintele decan Ștefan Buchiu.

Asociația Internațională a Dogma­tiștilor Ortodocși a luat ființă în anul 2007, reunind teologi din Bulgaria, Franța, Grecia, Serbia, Liban, Statele Unite ale Americii, Rusia și România. Precedentele întâlniri au avut loc la Arad, în anul 2009, la Tesalonic, în anul 2011, la Sofia, în anul 2013, și în urmă cu doi ani la Mănăstirea Caraiman – Bușteni.

 

Congresul Internațioanal de Teologie „Pavlia”

 

A 24-a ediție a Congresului Inter­na­țional de Teologie „Pavlia”, organizat anual de Mitropolia de Veria, Nausa și Kampania, a început marți, 26 iunie 2018, la Veria, în Grecia. Delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la acest eveniment este Preasfin­țitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, care a transmis mesajul Preafericirii Sale: „Sfântul Apostol Pavel – model actual de misiune creștină”.

Tema de anul acesta a Congresului „Pavlia” a fost „Binevestirea Sfintei Evanghelii (Evanghelizare) și misiune, după Sfântul Apostol Pavel”. La această manifestare inițiată de Înalt­preasfin­țitul Părinte Pantelimon, Mitropolitul de Veria, Nausa și Kampania, în urmă cu 24 de ani, în semn de cinstire pentru Sfântul Apostol Pavel, întemeietorul Bisericii din Veria, participă repre­zentanți din Bisericile Ortodoxe ­Autocefale surori. În deschiderea congresului, marți, 26 iunie, un grup psaltic a interpretat câteva cântări bise­ricești în cinstea Sfântului Apostol ­Pavel, ocrotitorul Veriei, după care au adresat cuvinte de salut diferite oficia­lități locale și profesori universitari. IPS Părinte Mitropolit Pantelimon a rostit un cuvânt de bun-venit partici­panților la Congresul „Pavlia” și a declarat deschise lucrările evenimentului. „Biserica Veriei a avut binecuvântarea specială din partea lui Dumnezeu să primească mesajul Sfintei Evanghelii prin Sfântul Pavel, Apostolul Neamurilor, care a cinstit și orașul Veria, cel de-al treilea oraș din Europa pe care l-a cercetat în călătoriile sale misionare. Astfel, și nouă ne-a fost oferit prilejul ca în toți cei 24 de ani să înfăptuim aceste congrese de teologie în cinstea Sfântului Apostol Pavel, alegând întotdeauna câte o temă inspirată din învă­țăturile sale. Anul acesta, tema este «Binevestirea Sfintei Evanghelii (Evanghelizare) și misiune, după Sfântul Apostol Pavel», o temă care ne interesează pe toți. Misiunea nu înseamnă doar ceea ce se face în Africa, sau în alte părți care au fost lipsite de mesajul Sfintei Evanghelii, ci este necesară o vestire din nou a Sfintei Evanghelii și la propriii noștri credincioși, în orașele și parohiile noastre”, a spus IPS Părinte Mitropolit Pantelimon.

În continuare, s-au rostit mesaje din partea Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori. Sesiunile de lucru au cuprins prezentarea unor referate legate de tema congresului. În cadrul congresului, Mitropolitul de Veria, Nausa și Kampania a premiat elevi merituoși din cadrul eparhiei care au obținut rezultate bune la învățătură la diferite obiecte, discipline școlare și sporturi.

Punctul principal al manifestărilor omagiale dedicate Sfântului Apostol Pavel l-au constituit slujirile liturgice care au urmat după acest congres și care au avut loc sub protia Preafericitului Părinte Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei și al Întregii Africi: Vecernia și Sfânta Liturghie, săvârșite în cinstea sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, la Catedrala Mitropolitană din Veria, în 28 iunie seara și în 29 iunie 2018; și procesiunea prin oraș, până la Altarul Sfântului Apostol Pavel, unde ierarhii prezenți au săvârșit și Vecernia pentru sărbătoarea Soborului Sfinților Apostoli, în seara zilei de 29 iunie 2018.

 

Sfântul Apostol Pavel – model actual de misiune creștină

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat partici­panților la Congresul cu tema „Binevestirea Sfintei Evanghelii (Evanghelizare) și misiune, după Sfântul Apostol Pavel”, Veria, Grecia, 26-29 iunie 2018

 

Cu multă bucurie, am primit invitația de a participa la cea de-a 24-a ediție a Congresului Internațional de Teologie „Pavlia” și la manifestările liturgice care sunt organizate anual de Mitropolia de Veria, Nausa și Kampania, întru cinstirea Sfântului Pavel, Apostolul Neamurilor, întemeietorul Bisericii din Veria.

Salutăm în mod deosebit alegerea unei teme atât de actuale: „Binevestirea Sfintei Evanghelii (Evanghelizare) și misiune, după Sfântul Apostol Pavel”, care, înainte de întâlnirea sa personală cu Hristos Domnul pe drumul Damascului și de convertirea sa, a fost un apărător zelos al Legii Vechiului Testament și al tradițiilor poporului său. Deși a fost, mai întâi, un prigonitor aprig al creștinilor, totuși Saul din Tars, prin convertire, și-a schimbat viața în mod radical, devenind un mărturisitor fervent al lui Hristos Cel răstignit și înviat, un Apostol și un propovăduitor al Evangheliei lui Hristos până la marginile Imperiului Roman. Predica sa avea ca teme centrale Crucea lui Hristos și Învierea lui Hristos, prin care se vede iubirea lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor oamenilor.

Cu toate că au trecut două milenii de la începuturile creștinismului și ale lucrării misionare a Sfântului Apostol Pavel și a celorlalți Sfinți Apostoli ai Domnului Iisus Hristos, credința creștină are și astăzi adversarii ei, dar și mărturisitorii ei. La fel ca și în epoca apostolică, în unele părți ale lumii, mărturisirea credinței creștine întâmpină și astăzi împotriviri, persecuții și chiar pierderea vieții.

Așadar, lucrarea misionară a Sfântului Apostol Pavel, descrisă în cartea Faptele Apostolilor și în epistolele pauline, rămâne mereu actuală, el fiind cel mai mare misionar al Bisericii lui Hristos. Valoarea permanentă a lucrării misionare pauline este evidențiată, an de an, prin organizarea Congresului Internațional de Teologie „Pavlia” de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon, încât participanții la acest congres pot înțelege mai bine actualitatea modelului misionar paulin pentru viața Bisericilor Ortodoxe surori de astăzi.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze pe toți participanții la acest Congres teologic internațional organizat în Mitropolia de Veria, Nausa și Kampania, pe locurile unde odinioară a pășit Sfântul Apostol Pavel în lucrarea sa misionară. Avem speranța că lucrările congresului vor aduce rod bogat în sufletele fiilor și fiicelor duhovnicești ale acestei mitropolii și ale tuturor participanților la congres.

Cu părintească dragoste în Hristos Domnul și binecuvântare,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Marţi, 1 mai

A adresat un mesaj de felicitare, intitulat: „Un ierarh dinamic şi misionar”, Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la întronizare.

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul: „Misiune binecuvântată pentru unitatea de credință și de neam”, la lucrările simpozionului cu tema: „Centenarul Marii Uniri şi locul românilor în Europa”, organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, la Oslo, Norvegia.

 

Miercuri, 2 mai

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Preasfinţitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei.
Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei câte un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, şi ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, precum şi un veşmânt care a acoperit moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Vineri, 4 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A vizitat şantierele de la: Mănăstirea Cernica (noul muzeu şi Biserica Sfântul Nicolae), Centrul cultural-misionar ­„Familia” al Patriarhiei Române şi Centrul pentru tineretSfântul Ilie Tesviteanul” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, din oraşul Pantelimon, şi Catedrala Mântuirii Neamului.

 

Duminică, 6 mai

A săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Catedrala Patriarhală.

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul Model de viață dăruită permanent lui Dumnezeu și semenilor, la slujba de înmormântare a părintelui Ştefan Stănculescu (1944-2018), preot pensionar, îmbisericit la Parohia Apostol, Protoieria Sector 3 Capitală.Luni, 7 mai

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 8 mai

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

 

Miercuri, 9 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A participat la recepţia organizată în Grădina Palatului Cotro­ceni de Excelenţa Sa domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, şi doamna Carmen Iohannis, cu prilejul Zilei Europei.

 

Joi, 10 mai

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Excelenţa Sa domnul Guillermo Ordoria, Ambasadorul statului Mexic în România, în vizită de prezentare.

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului George Vladimir Ivaşcu, ministrul culturii şi identităţii naţionale.

A adresat un mesaj de felicitare Principesei Margareta, ­Custodele Coroanei Regale a României, cu ocazia Zilei Naţionale a Regalităţii.

A adresat un mesaj, intitulat „Binecuvântări şi felicitări pentru trei rodnice aniversări”, cu ocazia Congresului Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, organizat la Paris, în perioada 10-13 mai 2018, congres care a marcat „împlinirea a 20 de ani de la hirotonia și întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Iosif ca Arhiepiscop Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale (15 martie 1998). Misiunea desfășurată, cu timp și fără timp, de Înaltpreasfinția Sa în primul deceniu de păstorire a dus la înființarea altor două eparhii, una pentru Italia (San Marino și Malta, în iunie 2007) și alta pentru Spania și Portugalia (în octombrie 2008), eparhii care sărbătoresc 10 ani de la întronizarea primului lor episcop: Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, în Italia (8 mai 2008) și, respectiv, Preasfințitul Părinte Episcop Timotei, în Spania (25 mai 2008), ambele primind, în acest an aniversar, prin purtarea de grijă a Sfântului Sinod, câte un arhiereu vicar: Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, pentru Episcopia Italiei, și Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, pentru Episcopia Spaniei și Portugaliei”.

 

Sâmbătă, 12 mai

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat „Tinerii sunt binecuvântare pentru Familie, Biserică şi Societate”, cu prilejul Congresului Studenţilor din România, ediţia a 11-a.

 

Duminică, 13 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, din Bucureşti.

A adresat un mesaj de binecuvântare, având titlul: „O nouă poartă a cerului la Mănăstirea Dumbrava, ocrotită de Maica Domnului”, la slujba de târnosire a bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a Mănăstirii Dumbrava, Arhiepiscopia Alba Iuliei.

 

Luni, 14 mai

A prezidat Conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară, cu tema: „2018 – Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam”, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului ­Patriarhiei. La conferinţă au participat clericii din toate protopopiatele Capitalei şi judeţul Ilfov, preoţii de caritate şi cei din structurile MApN şi MAI.
În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat celor prezenţi un cuvânt cu titlul: „2018 – Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam”.

 

Marţi, 15 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Excelenţa Sa domnul Valery Kuzmin, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti.

 

Miercuri, 16 mai

A participat la ceremonia de deschidere oficială a celei de-a V-a ediţii a proiectului „Podurile toleranţei”, cu tema „Contri­buţia minorităţilor naţionale din România la diversitatea şi vitalitatea culturii europene”, la Muzeul Naţional Cotroceni.
Cu prilejul acestui eveniment, Preafericirea Sa a adresat un mesaj intitulat: România – punte între Orient şi 
Occident”.

A efectuat o vizită de şantier la sediul Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Părintele Paul Munteanu – mărturisitor al Ortodoxiei în timpul regimului comunist”, la slujba de înmormântare a părintelui Paul Munteanu, preot pensionar, îmbisericit la Parohia 
„Sfântul Ioan”Piață, Protoieria Sector 3 Capitală.

 

Joi, 17 mai

În ziua praznicului Înălţarea Domnului, hramul principal al Catedralei Naţionale, zi dedicată şi pomenirii Eroilor români, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul de vară al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului şi a rostit cuvânt de învăţătură.

După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a oficiat slujba Parastasului pentru pomenirea eroilor neamului românesc.

Apoi a vizitat şantierul Catedralei Naţionale.

 

Vineri, 18 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit la Reşedinţa Patriarhală o delegaţie a Bisericii ­Ortodoxe Ruse, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Ilarion, Mitropolit de Volokolamsk.

 

Duminică, 20 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în biserica Parohiei „Sfânta Vineri” – Drumul Taberei, Protopopiatul Sector 6 Capitală.

 

Luni, 21 mai

În ziua serbării hramului istoric al Catedralei Patriarhale, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoţi şi diaconi.
După citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a premiat ­câştigătorii Concursului naţional cultural-artistic „Unirea: Libertate și Unitate”, organizat de Patriarhia Română.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a premiat, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, câştigătorii Concursului naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei”, ediţia a 7-a, organizat, de asemenea, de Patriarhia Română.

Apoi, a avut loc vernisarea ExpozițieiIcoana ortodoxă – lumina credinţei” în care au fost prezentate lucrările câștigătorilor concursului cu acelaşi nume. Cu această ocazie a fost lansat și catalogul expoziției.

 

 

A participat la concertul „Regal pentru Centenar”, organizat de Patriarhia Română şi Primăria Capitalei prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic (AMPT), la Ateneul Român.
Cu acest prilej, Patriarhul României a adresat celor prezenţi cuvântul intitulat „Marea Frescă a Ateneului Român – celebrare iconică a istoriei neamului ­românesc”.

 

Marţi, 22 mai

A prezidat sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor ­Congresului naţional de teologie „Unitate eclesială şi unitate naţională. Aspecte istorice şi teologice”, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.
Cuvântul de deschidere al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel s-a intitulat: Unitate naţională – un dar sfânt şi o responsabilitate comună”.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de binecuvântare, avânt titlul: „Sfântul Iosif cel Milostiv – fiu al Basarabiei şi părinte duhovnicesc al Moldovei”, cu prilejul proclamării locale a canonizării şi oferirii unui fragment din moaştele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, parohiei din localitatea natală a sfântului, Răzălăi, raionul Sîngerei, ­Republica Moldova.

 

Miercuri, 23 mai

A oferit Diploma şi Medalia „2018 – Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” invitaţilor şi organizatorilor ­Congresului naţional de teologie „Unitate eclesială şi unitate naţională. Aspecte istorice şi teologice”. Evenimentul a avut loc în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe doamna Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni.

 

Joi, 24 mai

A participat, în Paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală, la slujba de Te Deum pentru ­deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa ­Patriarhală.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: Un erudit diplomat român – academicianul Mircea Maliţa (1927-2018)”, la slujba de înmormântare a domnului academician Mircea Maliţa, „matematician, eseist, diplomat, care, prin întreaga sa activitate, a adus o contribuție semnificativă deopotrivă în domeniul cercetării științifice, a educației şi pedagogiei, cât şi în domeniul diplomatic şi social, cu recunoaștere în plan naţional şi internaţional”.

 

Vineri, 25 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A adresat un mesaj de felicitare, intitulat „Un promotor al valorilor perene româneşti – academicianul Eugen Simion la 85 de ani de viaţă”, domnului academician Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române şi fost preşedinte al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 85 ani.

A adresat un mesaj de felicitare intitulat „Zece ani de păstorire rodnică a românilor ortodocşi din Peninsula Iberică la împlinirea a 10 ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Timotei în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.

 

Sâmbătă, 26 mai

A săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, ­împreună cu mai mulţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În timpul Sfintei Liturghii, împreună cu soborul de arhierei, a hirotonit întru arhiereu pe părintele arhimandrit ipopsifiu Veniamin Goreanu ca Episcop al Basarabiei de Sud.
După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a înmânat noului ierarh însemnele episcopale: mantia, crucea, engolpionul, camilafca şi cârja.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Patriarhul României a evidenţiat activitatea pastoral-misionară, administrativă şi didactică a Preasfinţitului Părinte Veniamin.

 

Duminică, 27 mai

În Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa, împreună cu cei doi ierarhi, a oficiat slujba Vecerniei Rusaliilor.

A rostit cuvânt de învăţătură, după slujba Pavecerniţei, ­în biserica Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, cu ocazia ­hramului istoric.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit apoi Altarul de vară, după care a binecuvântat statuia Patriarhului ­Justinian Marina din incinta mănăstirii.

La final, a binecuvântat lucrările de restaurare realizate la muzeul-lapidariu.

 

Luni, 28 mai

A participat, în Sala Europa Christiana a Palatului ­Patriarhiei, la momentul aniversar organizat cu ocazia serbării hramului Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române.

Au fost săvârşite Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum, în Catedrala Patriarhală, de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, apoi a urmat un ­moment aniversar la Palatul Patriarhiei, în cadrul căruia Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare, intitulat: Centrul de Presă Basilica – misiune pentru cultivarea unităţii de credinţă şi de neam a românilor”.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul şi ostenitorii Centrului de Presă Basilica, a vizitat parcul nou amenajat al Palatul Patriarhiei.

 

Marţi, 29 mai

A prezidat sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor ­Conferinţei naţionaleUnitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească”, ediţia a 6-a, cu tema „Patrimoniu naţional bisericesc, mărturie vie a unităţii de credinţă şi ­neam”, la Palatul Patriarhiei.
Cuvântul de deschidere al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel s-a intitulat: Arta bisericească – un tezaur ­cultural naţional care trebuie conservat, îmbogăţit şi evidenţiat.

A prezidat şedinţa de constituire a noii Adunări eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, în Sala Sfântului Sinod a ­Reşedinţei Patriarhale.

 

Miercuri, 30 mai

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Înaltpreasfinţitul ­Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi ­Meridionale.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de condoleanţe, cu titlul: „Un om erudit şi un vindecător de boli – profesorul Constantin Milică (1929-2018)”, la slujba de înmormântare a domnului profesor universitar Constantin I. Milică, „cunoscut fitoterapeut, dascăl de mare prestigiu al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară «Ion Ionescu de la Brad» din Iaşi, fiind totodată și cercetător român de prestigiu”.

 

Joi, 31 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.

 

Duminică, 3 iunie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în biserica Mănăstirii Samurcăşeşti din județul Ilfov.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Copiii – daruri ale lui Dumnezeu pentru familie, Biserică şi ­societate”, cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului (1 iunie 2018) şi al Duminicii Părinților și Copiilor (3 iunie 2018).

 

Luni, 4 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Miercuri, 6 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Național Bisericesc.

 

Joi, 7 iunie

A primit în audienţă, la Palatul Patriarhiei, o delegaţie a Comitetului Executiv al Comisiei de dialog între Vatican şi Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB).

 

Din delegaţie au făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte ­Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, comoderator al comitetului, Excelenţa Sa Martin Diarmuid, Arhiepiscopul romano-catolic de Dublin, Primat al Irlandei şi comoderator al comitetului, pr. Ioan Sauca, secretar general adjunct al CMB, Excelenţa Sa Episcopul Brian Farrel, secretar al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştină, Vatican, pr. dr. Andrzej Choromański, director la Consiliul Pontifical pentru Unitatea Creştină, prof. dr. Matheus Odair, directorul Comisiei pentru Credinţă şi Constituţie, şi dr. Martin Robra, director la CMB pentru relaţii cu Bisericile membre.

 

Vineri, 8 iunie

A primit în audienţă pe Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.

 

Sâmbătă, 9 iunie

A efectuat o vizită de şantier la Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, unde se desfăşoară ample lucrări de restaurare la biserica mănăstirii, finalizarea lucrărilor la un nou Altar de vară, precum şi alte lucrări de zidire sau renovare şi reînnoire.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Mărturisitor al credinţei în vreme de prigoană şi dascăl al rugăciunii – arhimandritul Mina Dobzeu (1921-2018)”, la slujba de înmormântare a părintelui Mina Dobzeu, „unul dintre ­duhovnicii cunoscuţi ai Bisericii noastre, monah cărturar, rugător şi mărturisitor al credinţei creştine în timpul regimului comunist”.

 

Duminică, 10 iunie

În Duminica a doua după Rusalii, închinată Sfinţilor Români, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Dealu din Arhiepiscopia Târgoviştei, împreună cu mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de ­învăţătură despre Sfinţii Români şi apoi cuvântul intitulat: Comemorarea primului domnitor al tuturor românilor – Mihai Viteazul, la Duminica Sfinților Români, în Anul Centenar al Marii Uniri din 1918”.

În continuare, Preafericirea Sa, împreună cu ierarhii prezenţi, a săvârşit slujba de resfinţire exterioară a bisericii Mănăstirii Dealu.

După slujba de resfinţire, a fost oficiată slujba Parastasului pentru domnitorul Mihai Viteazul, la mormântul unde este înhumat capul domnitorului.

Cu prilejul acestor evenimente, Patriarhul României a oferit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, un engolpion cu chipul Maicii Domnului şi a dăruit pentru biserica aşezământului monahal o cruce de binecuvântare lucrată în Atelierele Patriarhiei Române, tămâie naturală din Oman şi mai multe cărţi de cult, iar pentru biblioteca mănăstirii noi apariţii editoriale de la Editurile Patriarhiei. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Maicii Domnului şi un buchet de flori.

De asemenea, Preafericirea Sa a oferit OrdinulSfinţii ­Împăraţi Constantin şi Elena” maicii stavrofore Emanuela Preda, stareţa mănăstirii.

 

Luni, 11 iunie

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Theodosios, Arhiepiscop de Sevastia, Patriarhia ­Ierusalimului.

Cu prilejul examenelor din acest an şcolar, Preafericitul Părinte Daniel a adresat tinerilor elevi un mesaj de ­„Binecuvântare şi încurajare”.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

 

Miercuri, 13 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit în audienţă pe pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, ­decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

 

Vineri, 15 iunie

A primit în audienţă pe pr. Mihai Pavel, inspector la Sectorul teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale.

 

Duminică, 17 iunie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, ­împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură.

A primit la Reşedinţa Patriarhală un grup de pelerini din Parohia Corneşti, Protopopiatul Huedin, judeţul Cluj, ­coordonat de preotul paroh Dănuţ-Gheorghe Pintea.

 

Luni, 18 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 20 iunie

A primit în audienţă pe pcuv. arhim. Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria din judeţul Neamţ.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A hirotesit întru duhovnici cinci preoţi din Arhiepiscopia ­Bucureştilor, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură despre semnificaţia şi responsabilitatea slujirii de duhovnic.

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Veniamin, ­Episcopul Basarabiei de Sud.

 

Joi, 21 iunie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

 

Vineri, 22 iunie

A săvârşit slujba de punere a pietrei de temelie pentru noua biserică ce va fi construită în incinta Ministerului Apărării Naţionale. Noua biserică va avea hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre valoarea şi importanţa construirii unei biserici în mijlocul comunității.

A adresat un mesaj de condoleanţe familiei regretatului Ilie Dumitru Haralambie Mitea, membru al Adunării Naţionale Bisericeşti, ca reprezentant al Arhiepiscopiei Sibiului.

 

Duminică, 24 iunie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul de vară din incinta Reşedinţei Patriarhale, cu ocazia hramului – Naşterea ­Sfântului Ioan Botezătorul. După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură.

A adresat un mesaj, intitulat: „Martirajul ca mărturisire supremă a lui Hristos”, la Congresul Interortodox de ­Teologie, cu tema Sfântul Ieromartir, Patriarh al Alexandriei şi al Constantinopolului, Chiril Lucaris, organizat la ­Alexandria, Egipt, în perioada 24-27 iunie 2018.

 

Luni, 25 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 26 iunie

A participat, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei, la festivitatea de Depunere a Jurământului pentru absolvenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, promoţia 2018.
Cu acest prilej, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de felicitare şi binecuvântare, intitulat: „Teologia – ştiinţă a mântuirii şi bucuriei veşnice”.

A primit în audienţă pe tânărul teolog Nicholas Bishara, ­absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti (promoţia 2018), bursier ortodox palestinian, împreună cu părinţii săi.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat „Sfântul Apostol Pavel – model actual de misiune creştină”, participanţilor la cea de a 24-a ediţie a Congresului internaţional „Pavleia”, organizat de Mitropolia din Veria, Grecia, în perioada 26-29 iunie 2018. Tema aleasă spre a fi dezbătută în acest an a fost „Binevestirea Sfintei Evanghelii (Evanghelizare) și misiune, după Sfântul Apostol Pavel”. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la eveniment a fost Preasfinţitul ­Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria.

 

Miercuri, 27 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

La finalul Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, a oferit Diploma şi Medalia „2018 – Anul omagial al unităţii de ­credinţă şi de neam” persoanelor care au contribuit în mod deosebit la realizarea filmului documentar „Marea Frescă a Ateneului Român” şi la evenimentul de lansare a acestuia, în data de 21 mai 2018.
Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel rostit cu această ocazie a fost intitulat: „Recunoştinţă pentru ­lansarea filmului documentar «Marea Frescă a ­Ateneului Român»”.

 

 

Vineri, 29 iunie

În ziua sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a ­săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa a slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

A primit la Reşedinţa Patriarhală o delegaţie a Patriarhiei Ecumenice, din care au făcut parte parte: Înaltpreasfinţitul Părinte Emanuel, Mitropolitul Franţei; Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Mitropolit de Pergam; şi Înaltpreasfinţitul ­Părinte Bartolomeu, Mitropolit de Smirna şi secretar general al Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice.

 

 

 

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel,

Secretar, Cabinetul Patriarhal