Prăznuirea hramului istoric la Catedrala Patriarhală

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, duminică, 21 mai, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric.

 

Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, din care au făcut parte: IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târ­go­viștei și Exarh patriarhal; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La Sfânta Liturghie a cântat Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, iar cântările Utreniei au fost interpretate de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.

Așa cum este tradiția de câțiva ani, la Liturghia de hramul istoric al Catedralei Patriarhale au participat și tineri îmbrăcați în costume populare și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre, care s-au evidențiat în cadrul a două concursuri organizate de Patriarhia Română.

De dimineață, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena și pe cea cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, spre noul baldachin de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de credincioșii care au participat la sărbătoare.

După citirea pericopei evanghelice, de la Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în cuvântul de învățătură referitor la aceasta, a spus că orbirea sufletească și împietrirea inimii față de aproapele sunt mai rele decât orbirea sau lipsa vederii trupești.

Despre Sfinții Împărați Constantin și Elena, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că ei sunt considerați de Biserică întocmai cu Sfinții Apostoli, pentru că au oferit libertate Bisericii de a se manifesta în Imperiul Roman și au sprijinit-o prin multe legi și înlesniri pentru a-și spori misiunea.

În memoria poporului nostru, amintirea Împăratului Constantin cel Mare a fost păstrată vie, mai ales pentru că el a desăvârșit încreștinarea daco-romanilor, a ridicat biserici multe la noi și a inspirat astfel, peste veacuri, pe mulți domnitori să devină ctitori de biserici și apărători ai creștinătății.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat la Altarul de vară pe copiii și îndrumătorii lor, veniți din eparhii ale Patriarhiei Române, care au câștigat Concursul național de creație „Icoana şi Şcoala mărturisirii”. Împreună cu însoțitorii, cei 29 de tineri,  care s-au evidențiat la acest concurs, îmbrăcați în costume populare, au primit de la Patriarhul României diplome și premii. De asemenea, credincioșii prezenți la slujbă au primit de la Preafericirea Sa, în semn de binecuvântare, iconițe cu chipurile Sfinților Împăraţi Constantin și
Elena.

În continuare, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei au avut loc premierea și vernisarea expoziției pictorilor bisericești care au participat la Concursul național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, ediția a VI-a, organizat de Patriarhia Română.

Cu prilejul prăznuirii hramului Catedralei Patriarhale, peste 500 de pelerini din județele Prahova și Galați au venit în Capitală, prin intermediul Agenției de Pelerinaje BASILICA Travel a Patriarhiei Române, pentru a participa la sărbătoare. Pelerinii s-au închinat cu această ocazie și la moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

 

Pârvu Mutu Zugravul, propus pentru canonizare

Ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-au întrunit sâmbătă, 20 mai 2017, în şedinţă de lucru, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei, Patriarhul României a anunţat că Sinodul mitropolitan va propune Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca pictorul Pârvu Mutu să fie canonizat cu numele Sfântul Pafnutie Zugravul, pentru viaţa sa aleasă, petrecută în tăcere isihastă şi rugăciune.

Întâistătătorul Bisericii noastre a prezentat în ordinea importanţei liturgice şi teologice subiectele de pe ordinea de zi. „Avem texte privind viitoarea canonizare a cuviosului Pafnutie Pârvu Zugravul, care este cunoscut îndeobşte sub numele de Pârvu Mutu, cel mai mare pictor bisericesc din epoca Brâncovenilor şi Cantacuzinilor şi primul care a înfiinţat o şcoală de pictură bisericească cu profil naţional. În Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti, ne-am gândit că este foarte important, împreună cu Înaltprea­sfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, să scoatem în evidenţă această personalitate, nu doar pentru faptul că era un mare pictor, ci că era şi un mare isihast. Numele de Mutu vine nu din faptul că ar fi fost mut, ci pentru că nu picta decât în stare de rugăciune şi tăcere. Dacă se întâmpla ca într-o zi să vorbească, se oprea din lucrare şi începea în ziua următoare. A devenit monah după moartea soţiei, la Mănăstirea Mărgineni din Dâmboviţa şi la Schitul Robaia din Argeş. Acolo se află şi osemintele sale, care vor deveni sfinte moaşte după canonizare”, a explicat Preafericirea Sa.

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că pe ordinea de zi se află şi aprobarea icoanei Sfântului Cuvios Porfirie Kavsokalivitul şi slujbele unor sfinţi deja canonizaţi, precum şi mai multe aspecte administrative (…).

„De asemenea, avem unele subiecte pe ordinea de zi care se referă la disciplina bisericească, hotărâri ale consistoriilor mitropolitane şi unele teme pur administrative, legate de perspectiva salarizării unitare în Biserică, ca urmare a viitoarei legi a salarizării unitare, şi aspecte legate de trecerea în rândul mănăstirilor a unor schituri. Iată o agendă foarte bogată, dar foarte actuală şi necesară pentru bunul mers al Mitropoliei în special şi al Bisericii Ortodoxe Române în general”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. ­

Congres internațional despre pictură bizantină la Palatul Patriarhiei

În perioada 22-23 mai, s-a desfășurat, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București, Congresul Internațional de Teologie „Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”. Evenimentul a reunit specialiști din domeniul iconografiei bizantine din țară și străinătate şi a fost organizat, în cadrul Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești, de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale, Sectorul cultură și patrimoniu religios – Comisia de pictură bisericească și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității din București, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte.

Lucrările congresului au fost structurate în următoarele patru subteme: ­
1. Istoria icoanei şi a picturii (frescei) bizantine: spaţiul geografic, etape cronologice şi şcoli de pictură bizantină; 2.Teologia icoanei şi a frescei bizantine: expresie liturgică şi artistică a credinţei ortodoxe eclesiale; 3. Norme şi manuale de pictură bizantină (evoluţia erminiilor); 4. Importanţa şi necesitatea criteriilor de recunoaştere şi evaluare a picturii bizantine pentru iconografia ortodoxă actuală: tensiunea între fidelitatea eclesială şi libertatea artistică individuală şi locală.

La congres au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat, preoți, profesori și specialiști în artă sacră din țară și din străinătate, precum și participanții de la Conferința națională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, organizată de Comisia de pictură bisericească.

Sesiunea festivă a lucrărilor congresului a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „Pictura bizantină – expresia liturgică vizuală a credinţei ortodoxe şi a vieţii sfinţilor”.

Conferenţiarii din străinătate au avut o întrevedere cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul a avut loc la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti. Pr. prof. dr. Nicolai Ozolin, de la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint Serge” din Paris, Franţa; pr. prof. dr. Michel Quenot, de la Parohia Ortodoxă din Fribourg, Elveţia, şi pr. prof. dr. Stéphane Bigham, de la Facultatea de Teologie, Etică şi Filosofie a Universităţii din Sherbrooke, Canada, au primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru clerici, iar prof. Alexander Soldatov, de la Academia Teologică din Moscova, Rusia; Dimitri Hatziapostolou, pictor bisericesc din Atena, Grecia, şi Lazar Predrag Markoviç, curator specializat în iconografie, Belgrad, Serbia, au primit din partea Prea­fericirii Sale Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru mireni.

„Întâlnirea cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost una extraordinară, neaşteptată, frumoasă şi în acelaşi timp profundă. Aparţinem de diferite Biserici şi Patriarhii, dar simţim unitatea Bisericii, iar această unitate este unitatea în dragoste”, ne-a declarat pr. prof. dr. Michel Quenot, de la Parohia Ortodoxă din Fribourg, Elveţia.

Pictura bizantină – expresia liturgică vizuală a credinței ortodoxe și a vieții sfinților

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat participanţilor la Congresul Internaţional de Teologie „Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”, 20-24 mai 2017, Palatul Patriarhiei din București

 

Congresul Internaţional de Teologie Criterii de recu­noaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă), organizat de Patriarhia Română prin Sectorul teologic-educa­țional, Sectorul cultură și patrimoniu religios – Comisia de pictură bisericească și Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din cadrul Univer­sității din București, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești.

Congresul este organizat în perioada 20-24 mai 2017 la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanți ai instituțiilor de stat, preoți, profesori, specialiști în artă sacră din România și din străinătate. Totodată, la acest eveniment academic sunt invitați pictori biseri­cești și restauratori, participanți la Conferința națională Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească.

Lucrările congresului sunt structurate în următoarele patru subteme:

1. Istoria icoanei şi a picturii (frescei) bizantine: spaţiul geografic, etape cronologice şi şcoli de pictură bizantină;

2. Teologia icoanei şi a frescei bizantine: expresie liturgică şi artistică a credinţei ortodoxe eclesiale;

3. Norme şi manuale de pictură bizantină (evoluţia erminiilor);

4. Importanţa şi necesitatea criteriilor de recunoaştere şi evaluare a picturii bizantine pentru iconografia ortodoxă actuală: tensiunea între fidelitatea eclesială şi libertatea artistică individuală şi locală.

Congresul își propune să aducă în centrul misiunii Bisericii actualitatea, importanța și necesitatea sfintelor icoane.

În acest context, amintim că în anul 2017 se împlinesc 1.230 de ani de la întrunirea Sinodului VII Ecumenic din anul 787, care a consfințit victoria Ortodoxiei împotriva celor care combăteau sfintele icoane pentru că nu înțelegeau temeiul lor dogmatic. Pornind de la realitatea Întrupării Fiului veşnic al lui Dumnezeu, Biserica a învățat că materia vizibilă este capabilă să exprime o realitate duhovnicească invizibilă. Asumân­du-și firea umană vizibilă, Fiul lui Dumnezeu Cel nevăzut a devenit văzut şi a deschis calea artei liturgice sau a iconografiei. Însă această iconografie nu este doar o artă decorativă, pedagogică și estetică, ci în primul rând o mărturisire vizuală a adevărului de credinţă privind Înomenirea sau Întruparea Cuvântului veşnic al lui Dumnezeu. În acelaşi timp, iconografia este şi o chemare la rugăciune sau la comuniune spirituală cu Hristos Dumnezeu-Omul şi cu persoanele sfinte reprezentate în icoane.

Iconografia ortodoxă este o artă liturgică, bisericească, profund teologică pentru că face vizibilă, prin imagini și culori, învățătura de credință a Bisericii Ortodoxe privind Persoana, viața şi lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, viaţa şi lucrarea Maicii Domnului, precum şi vieţile sfinților lui Dumnezeu din toate timpurile. După cum Sfânta Scriptură arată, prin cuvinte, lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu în istorie, tot aşa iconografia ortodoxă arată, prin ­imagini şi culori, aceeaşi lucrare mântuitoare a lui Dumnezeu în istorie, prin sfinţii Săi. În acest sens, numai pictura bizantină ortodoxă este normativă pentru Biserica Ortodoxă, deoarece această pictură este deplin compatibilă cu Sfânta Liturghie ortodoxă şi cu imnografia ortodoxă liturgică de factură bizantină. Cu alte cuvinte, în Biserica Ortodoxă scrierile sfinte şi sfintele icoane au același conţinut al credinţei în Hristos, întrucât Iisus Hristos este numit, în același timp, Cuvântul lui Dumnezeu (cf. Ioan 1, 14) şi Icoana sau chipul lui Dumnezeu (cf. Coloseni 1, 15).

Aşadar, iconografia ortodoxă este teologie în imagini și culori, iar adevărul acesta îl înțelegem îndeosebi dacă privim icoanele sărbătorilor liturgice şi cugetăm la înțelesurile profunde ale imaginilor înfăţişate în ele, adică oameni și evenimente în legătură de credinţă şi rugăciune cu lumina Împărăției Preasfintei Treimi. Din această perspectivă, arta icoanei şi a picturii murale ortodoxe nu este o artă naturalistă, care copiază natura, ci arta realităților transfigurate de lumina sau harul Împărăţiei cerurilor. Urmând principiile acestei arte sacre sau liturgice ortodoxe, iconarul sau pictorul bisericesc reprezintă personaje, locuri sfinte şi peisaje, pe care le recunoaștem că au trăit ori s-au manifestat în realitatea istorică, dar care sunt prezentate ca având anumite trăsături specifice relației harice a istoriei umane cu Împărăţia cerurilor. Ele sunt o realitate transfigurată sau transparentă, îndreptată spre un mod nou de existență, şi anume spre existenţa eternă pascală, spre existenţa sufletului şi a trupului în lumina Învierii lui Hristos, care umple „cerul şi pământul şi cele de sub pământ”, cum se spune în slujba Învierii din noaptea Sfintelor Paşti, această lumină fiind scopul ultim al creaţiei şi slava sfinţeniei.

Întrucât, pentru Ortodoxie, icoana şi pictura bisericească sunt o artă proprie şi specifică Bisericii, Biserica, prin lucrarea pictorilor bisericeşti consacraţi sau recunoscuţi de ea, se exprimă ca fiind ­Biserică mărturisitoare în fiecare icoană şi pictură bisericească dacă acestea reflectă cu fidelitate credinţa ortodoxă şi se înscriu în tradiţia vie a chipurilor sfinților rugători, a căror viaţă este descrisă în sinaxarele Bisericii şi în cărţile ei liturgice. Astfel se afirmă, în mod constant, vocaţia liturgică mărturisitoare, doxologică, didactică şi estetică a icoanelor şi a picturii bisericeşti.

Prin urmare, icoanele şi pictura bisericii sunt veşmântul vizual al spaţiului liturgic, sunt parte a vieții liturgice, iar acele icoane care se află în afara locașurilor de cult, în case, în școli sau alte instituții, prelungesc prezența harică a lui Hristos din Biserică în lume şi stabilesc o legătură tainică între „Casa Domnului” şi casa omului. Fiecare icoană, indiferent de subiectul ei, face vizibilă taina iubirii smerite şi preaslăvite a lui Hristos „Cel Unul Sfânt”, Cel răstignit, înviat și înălţat întru slavă. De aceea, zugravii de icoane şi de fresce trebuie să fie persoane capabile să transmită, prin lucrarea lor duhovnicească şi artistică, această taină a luminii, păcii şi bucuriei pascale ale lui Hristos. Pictorii bisericeşti nu sunt simpli artiști sau mește­șugari, cunoscători ai unor tehnici artistice, înzestrați cu mai mult sau mai puțin talent. Ei sunt mai mult decât simpli ilustratori ai unor istorii, evenimente ori vieți de sfinți, şi anume ei sunt vestitori ai luminii, păcii şi bucuriei sau ai slavei Împărăţiei cerurilor. Această slavă s-a arătat ucenicilor Petru, Iacob şi Ioan, pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Faţă a Domnului Iisus Hristos, slavă care este viitorul definitiv al omului îndumnezeit şi al universului înnoit (cf. Apocalipsa cap. 21). Din acest motiv, Biserica se îngrijeşte cu responsabilitate de formarea, promovarea și confirmarea iconarilor şi pictorilor bisericeşti, ca misionari ai dreptei credinţe şi ai frumuseţii netrecătoare.

În contextul actual, în care icoanele şi simbolurile religioase sunt contestate, încercându-se eliminarea lor din spațiul public, este necesară o explicare și o aprofundare a semnificației sfintelor icoane în viața și misiunea Bisericii. În acest sens, în cadrul Patriarhiei Române se acordă o importanță deosebită patrimoniului religios în general și picturii bisericești în special. Pictura multor biserici și mănăstiri a fost restaurată sau se află în proces de restaurare, fiind înființate și numeroase muzee de artă bisericească, în cadrul comunităților monahale.

În același timp, prin educația religioasă din școlile publice, din seminariile teologice (în cadrul cărora există și specializarea Patrimoniu Cultural) și din facul­tățile de teologie ortodoxă (care au și specializarea Artă Sacră), se acordă o cinstire deosebită sfintelor icoane și sunt formați viitorii pictori și restauratori de locașuri sfinte.

În anul 2017 se derulează numeroase proiecte dedicate Artei Sacre, dintre care menționăm: Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței (care a ajuns la a VI-a ediție) și Concursul național de creație Icoana și Școala mărturisirii, ai căror câștigători au fost premiați și apreciați cu ocazia hramului Catedralei Patriarhale, închinat Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena.

În Biserica Ortodoxă Română se formează mereu noi generații de iconari și pictori bisericești calificați. Aceştia sunt cei care ştiu să primească lumina duhovnicească şi artistică de la pictorii mari, care s-au validat în timp, să respecte erminia picturii bisericeşti, dar și să reia cu prospeţime nouă şi să aprofundeze vechile teme iconografice, deoarece Tradiţia vie a Bisericii nu este simplă repetiţie stereotipă, ci fidelitate mereu înnoită prin aprofundare teologică, duhovnicească şi artistică. Pentru a-i cunoaște pe aceşti pictori, Biserica le oferă acestora prilejul de a se manifesta în cadrul acestor concursuri, dar și în unele conferinţe naţionale, congrese internaţionale, simpozioane, întâlniri de lucru, ateliere și șantiere, deschise în toată țara.

Prin toate aceste programe și proiecte educaționale ne propunem să contribuim la cunoaște­rea și aprofundarea teologiei icoanei și la creșterea ca­lității artistice, prin identificarea so­luțiilor practice, autentice și viabile.

Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toți partici­panții, cu speranţa că acest congres va constitui un prilej de conștientizare a misiunii Bisericii Ortodoxe pentru formarea duhovnicească a tinerei generații, în lumina iubirii eterne a lui Hristos și în căutarea slavei și frumuseții netrecătoare din Împărăția cerească a Prea­sfintei Treimi. Astfel, se poate reafirma importanţa cinstirii sfintelor icoane, ca mijloace de mărturisire a credinţei ortodoxe în Întruparea Fiului lui Dumnezeu și de creștere spirituală prin rugăciune în comuniunea sfinților.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Simpozion despre icoana bizantină la București

Vineri, 12 mai, a avut loc, la Centrul național pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București, Simpozionul internațional „Chipul lui Hristos în icoana bizantină”, la care au participat profesori de iconografie și artă creștină, pictori iconari și studenți la Artă Sacră din Grecia, Italia și România. În perioada 13-15 mai, la Palatul Suțu din București a avut loc o expoziție cu lucrări iconografice realizate de iconarii participanți la acest proiect.

Simpozionul Interna­țional „Chipul lui Hristos în icoana bizantină”, organizat de Inspectoratul Școlar Ilfov și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești, face parte din cadrul unui proiect mai amplu dedicat iconografiei bizantine, a cărui primă etapă s-a desfășurat în Grecia, la Grevena și Kozani, iar după etapa din România, parti­ci­panții vor merge la Florența, în Italia. „Schimbul de experiență cu partenerii din Grecia și Italia se bazează pe comunicări, con­ferințe, ateliere de pictură, vizite tematice. Fiecare partener oferă celorlalți găzduire și îndrumare, pentru ca astfel de activități să se desfăşoare la un nivel foarte înalt. Ideea proiectului a apărut ca o propunere de la Hristina Matiakis, specialist în arheologie și artă creștină, profesor de iconografie din Kozani, Grecia, care a dorit să extindă aria de manifestare a proiectului incluzând și România și Italia”, ne-a spus prof. Vasile Bogus, inspector școlar pentru disciplina religie și arte din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Ilfov. Partenerii din cele trei țări europene încearcă să descopere specificul icoanei bizantine ca o punte de dialog între creștinii din Răsărit și cei din Apus.

La simpozion au participat profesori de teologie și studenți de la specializarea Artă Sacră a Fa­cul­tă­ții de Teologie Ortodoxă din Bucu­rești.

Ambasadorul SUA la Bucureşti în vizită la Patriarhul României

În ziua de 31 mai 2017, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit la Reședința Patriarhală pe Excelența Sa Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

 

Domnul Hans Klemm a mulţumit pentru primire şi a men­ționat faptul că în timpul şederii în România a vizitat mai multe mănăstiri şi biserici, precum Putna, Agafton, Curtea de Argeş, ceea ce l-a ajutat în cunoaşterea mai profundă a realităţilor româneşti.

De asemenea, domnul ambasador a mulţumit Patriarhului României pentru punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu sprijinul moral în continuarea luptei împotriva corupţiei în România şi a apreciat progresele realizate până în prezent.

Preafericitul Părinte Patri­arh Daniel a mulţumit pentru aprecierile făcute şi a subliniat că Biserica îşi împlineşte vocaţia de a fi un factor de echilibru şi de pace în societate, chemând permanent la dialog şi coresponsabilitate în păstrarea şi promovarea binelui comun în societate şi în relaţiile dintre diferitele culte, cu respectul reci­proc al identităţii etnice şi religioase.

În timpul întrevederii, Patri­arhul României a evidenţiat priorităţile Bisericii noastre, în următoarea perioadă, de pildă, edificarea Catedralei Naţionale, în perspectiva împlinirii unui secol de la Marea Unire (1918-2018), precum şi răspunsuri adecvate nevoilor pastorale ale credincioşilor săi, printr-o implicare activă în asistenţa spirituală acordată persoanelor aflate în spitale, penitenciare, centre pentru bătrâni, cămine pentru copii, dar şi prin sprijin acordat diferitelor categorii sociale aflate în dificultate sau în situaţii de risc şi de excluziune socială.

În acelaşi timp, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit şi despre activităţile multiple desfăşurate de Biserică în anul 2017, dedicat comemorării Patriarhului Justinian şi apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, şi despre grija deosebită acordată mai bunei organizări pastorale a diasporei ortodoxe române, inclusiv pe continentul american.

 

 

Ziua Independenţei României sărbătorită la Academia Română

Marţi, 9 mai, Academia Română a organizat o sesiune solemnă de referate dedicată împlinirii a 140 de ani de la proclamarea Independenţei României, în anul 1877. La sesiune a participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu un mesaj dedicat acestei aniversări, intitulat: „Biserica a susţinut prin cuvânt şi faptă dobândirea Independenţei României”. Sesiunea a fost moderată de către vicepreşedintele Academiei Române, domnul academician Victor Spinei.

După cuvântul de deschidere al moderatorului, a luat cuvântul Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, urmând apoi domnul academician Dan Berindei, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei, care a lecturat referatul intitulat „Independenţa în contextul istoriei României”, domnul academician Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, lecturând re­fe­ratul „Raporturile politice româno-otomane în trecut”, domnul academician Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei, cu referatul „Mo­ment fast în istoria spi­­ritua­lităţii româneşti”, şi domnul academician Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei, cu referatul intitulat „Neatâr­narea statală şi artele româ­­neşti”.

Biserica a susţinut prin cuvânt şi faptă dobândirea Independenţei României

Cuvânt rostit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul ­sesiunii solemne a Academiei Române, dedicată împlinirii a 140 de ani de la câștigarea Independenței României, 9 mai 2017

 

Astăzi, sub auspiciile Academiei Române, sărbătorim împlinirea a 140 de ani de la dobândi­rea Indepen­denței României (1877-1878). În desfă­șurarea evenimentelor legate de acest act măreț al istoriei noastre, alături de domnitorul Carol I, de oamenii politici ai timpului şi de armata țării, Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă prin slujitorii sfintelor altare, prin viețuitorii din mănăstiri şi prin credin­cioșii săi mireni.

Lucrarea Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut simţită încă din momentul pregătirilor pentru plecarea armatei pe fronturile de luptă de la sud de Dunăre. La sărbătoarea Sfin­ţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai 1877), hramul Catedralei Mitropolitane din Bucureşti, în cadrul Sfintei Liturghii, în prezenţa a mii de credincioşi, au fost citite rugă­ciuni de invocare a ajutorului divin şi de binecuvântare a Armatei Române.

În ziua de 21 august 1877, în faţa Universităţii din Bu­cureşti, Mitropolitul primat Calinic Miclescu a binecuvântat ambulanţele Crucii Roşii.  În cuvântul rostit după sfinţirea apei, implorând ajutorul divin, a spus: „Stropindu-se cu apa cea sfinţită aceste ambulanţe, rog pe Dumne­zeu ca rănile luptă­torilor care se vor transporta să vindece rănile seculare ale României”1.

La apelul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sute de călugări şi călugărițe s-au angajat voluntari în Armata Română, în calitate de infirmieri sau brancardieri.

Ierarhii Bisericii noastre au susținut financiar Crucea Roșie Română, aflată la început de drum. În toate eparhiile au fost formate comitete de preoţi care se ocupau cu strângerea de ajutoare (bani, îmbrăcăminte, alimente) pentru susţinerea armatei, a văduvelor şi orfanilor de război2..

Biserica Ortodoxă Română a avut un rol important în sus­ținerea soldaţilor români, cărora preoții militari le-au insuflat curajul şi bărbăția, întărindu-le încrederea în victorie şi în dreptatea cauzei pentru care luptau. Trupele române au fost însoțite pe câmpurile de luptă, la Plevna, Rahova, Smârdan sau Vidin, de preoți ortodocși încadrați în serviciul religios al armatei, iar o parte din ei şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă. Meritele deosebite ale clerului român în Războiul de Independenţă au fost recunoscute şi apreciate. Cei care au supravieţuit războiului au fost decoraţi cu medalii – „Virtutea militară”, „Serviciul credincios”  – sau au primit Ordinul „Steaua României” în diferite grade.

După încheierea războiului, pentru susţinerea orfanilor de război, Biserica Ortodoxă Română a organizat în mănăstiri orfelinate şi şcoli pentru copii, precum şi bolniţe pentru invalizi.

După încheierea Războiului de Independenţă, poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat şi susţinut ideea construirii unei catedrale naţionale, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenţei României, adică un edificiu bisericesc cu valoare de simbol naţional3.

Așadar, realizarea marilor idealuri ale unității şi demnității naționale a românilor, ca Unirea Principatelor Române în anul 1859, dobândirea Independenței de stat a României în anii 1877-1878, Marea Unire de la 1918, a fost posibilă şi prin contribuția deosebită a Bisericii Ortodoxe Române, care a fost mereu împreună cu poporul prin toate eforturile ei de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate şi independenţă națională.

Astfel, Biserica Ortodoxă Română, a cărei contribuție la împlinirea marilor idealuri naţionale este, din nefericire, insuficient cunoscută, a lucrat mai întâi pentru realizarea indepen­denței şi unității poporului român, iar apoi a lucrat pentru recunoașterea drepturilor şi demnității ei pe plan extern: dobândirea Autocefaliei în anul 1885 şi dobândirea rangului de Patriarhie în anul 1925. De fapt, Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române a fost obținută numai după proclamarea Regatului României în anul 1881, având ca rege pe Carol I, iar ridicarea ei la rang de Patriarhie s-a realizat numai după Marea Unire de la Alba Iulia (1918), în timpul domniei regelui Ferdinand şi a reginei Maria. În acest sens, legătura de cooperare între Biserică şi Regalitate a fost benefică pentru unitatea şi demnitatea poporului român.

Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul sfânt al independenţei naţionale ca fiind un act de dreptate şi un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi cu multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

1 Pr. prof. Mircea Chialda, „Contribuția Bisericii Ortodoxe Române la cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878)”, în Studii Teologice, nr. 5-8, anul 1977, p. 389.

2 Preot prof. dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 3, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 339.

3 Nicolae Şt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2011, p. 51.

Recepție oficială la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Europei

Președinția României a organizat joi, 11 mai, la Palatul Cotroceni, o recepție cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei, eveniment la care a participat și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu alte oficialități publice. Potrivit Agerpres, în cadrul recepției, Preșe­dintele României, Domnul Klaus ­Iohannis, a vorbit despre avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, arătând că România trebuie să își consolideze profilul de partener credibil în UE.

La recepţie a participat și preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Printre invitaţi s-au mai aflat comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, precum şi foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Traian Băsescu și alți invitați.

Un nou muzeu de artă religioasă la Alba-Iulia, în cadrul rețelei patrimoniale a Bisericii Ortodoxe Române

În purtarea sa de grijă și preocuparea de punere în valoare a zestrei sale patrimonial-culturale, Biserica Ortodoxă Română a organizat numeroase muzee și colecții bisericești muzeale. Acestea funcționează în cadrul unor centre și catedrale eparhiale, mănăstiri sau chiar biserici parohiale. Numărul lor total este de peste 300: 277 muzee și colecții muzeale și 42 de centre de ocrotire a patrimoniului bise­ricesc.

Menționăm doar câteva dintre acestea, organizate sau reorganizate în ultimele decenii: Muzeul Spiritualității Românești din municipiul Sfântu-Gheorghe; Muzeul bisericii din Borzești; muzeele mănăstirilor Putna, Sucevița, Moldovița sau Dragomirna; muzeele mănăstirilor Agapia și Văratec; Muzeul Eparhiei Hușilor; muzeele mănăstirilor Cernica și Căldărușani; Muzeul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei; Muzeul Istoriei, Culturii și Spiri­tualității Creștine de la Dunărea de Jos din Galați; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Timișoara; Muzeul Mănăstirii Sâmbăta; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Iași; Muzeul cărții vechi de la Mănăstirea Bistrița, judeţul Vâlcea; Muzeul Mănăstirii Stelea din Târgoviște, Muzeul Mănăstirii Antim și Muzeul ­ ­Palatului Patriarhiei din București.

Salutăm cu bucurie apariția recentă, la Alba-Iulia, a unui nou muzeu de artă religioasă, denumit „Museikon” și realizat în parteneriat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii din Alba-Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba-Iulia și Universitatea din Bergen-Norvegia, cu finanțare, în cea mai mare parte, din partea Guvernului Norvegiei. Este un obiectiv cultural important, care se adaugă în prezent rețelei naționale a muzeelor bisericești din Patriarhia Română.

Aprecierile jurnalistice eronate privind acest nou muzeu de la Alba-Iulia, ca fiind „primul şi singurul muzeu de artă religioasă din România”, nu diminuează importanţa muzeelor cultural-religioase enumerate mai sus, inclusiv noul muzeu, care împre­ună aduc o contribuție semnificativă la cunoașterea și promovarea valorilor patrimoniale ale Ortodoxiei românești.

Jurnaliști creștini sub ocrotirea Sfintei Treimi

Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române şi-a sărbătorit hramul la praznicul Sfintei Treimi, luni, 5 iunie. Sărbătoarea jurnaliştilor şi angajaţilor din cadrul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române a început cu Sfânta Liturghie, săvârşită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori din care au făcut parte: părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor LUMINA ale Patriarhiei Române și coordonatorul Centrului de Presă; părintele Nicolae-Cristian Câdă, redactor-șef la revista „Vestitorul Ortodoxiei”; părintele Bogdan Teleanu, de la Biroul de presă al Patriarhiei Române; părintele consilier patriarhal Teodor Gradinaciuc de la Radio TRINITAS; diaconul Ioan Mavrichi, consilier patriarhal la Biroul de presă al Patriarhiei Române; diaconul Dumitru Bogdan Bădiță de la Televiziunea TRINITAS; diaconul Gheorghe Anghel, consilier patriarhal la Agenția de ştiri BASILICA.

După citirea Evangheliei sărbătorii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul a rostit un cuvânt de învățătură. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, înconjurat de soborul de slujitori, a săvârşit slujba Te Deum-ului de mulţumire pentru toată facerea de bine și ajutorul primit de la Dumnezeu în cei 10 ani de funcționare a Centrului de Presă BASILICA. „Hramul acestui centru este sărbătoarea Sfintei Treimi, iar insti­tuția se numește «Basilica», adică biserică.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cel care a ales numele centrului, dar și hramul, a folosit aceste două cuvinte din limba latină, limba strămoșilor noștri, limba în care s-a răspândit Evanghelia Mântuitorului, limba în care episcopii tomitani au mărturisit Ortodoxia la sinoadele ecumenice, limba celor mai multe inscripții creștine care se păstrează pe teritoriul țării noastre. S-a folosit limba latină și pentru a arăta celor care intră în contact cu realitățile vieții bisericești din țara noastră că există și o Ortodoxie latină, sau de limbă latină, pe lângă cea slavă, greacă, arabă, georgiană”, a spus Preasfinția Sa în cuvântul său de la finalul Te Deum-ului. În continuare a fost săvârşit şi un Polihroniu, adică un imn liturgic de felicitare, în care au fost pomeniţi Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel, Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, jurnaliştii, ostenitorii, binefăcătorii, cititorii și ­ascultătorii componentelor din cadrul Centrului de Presă ­BASILICA. De sărbătoarea Sfintei Treimi, la Catedrala Patriarhală au cântat Grupul psaltic „Tronos” şi Corala „Nicolae Lungu” a
Patriarhiei Române.

Următorul moment festiv s-a desfăşurat în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei, unde, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a vernisat expoziția „Mărturii fotografice din vremea Patriarhului Justinian”, care cuprinde fotografii-document din cadrul Fototecii Ortodoxiei Românești. Expoziția, realizată de „Ziarul Lumina”, a fost prezentată de părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu. „Acest gest de rememorare este în spiritul emisiunilor și articolelor realizate de componentele Centrului BASILICA în acest an care este dedicat comemorării Patriarhului Justinian și apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, a spus părintele consilier patriarhal.

Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „Centrul de Presă BASILICA – 10 ani de misiune mediatică” și a dăruit în semn de binecuvântare ostenitorilor de la Centrul de Presă iconiţe cu Sfânta Treime la stejarul Mamvri. ­Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române a fost înființat la 27 octombrie 2007 și are în ­prezent cinci componente: Radio TRINITAS; TRINITAS TV; ­Pu­bli­cațiile LUMINA; Biroul de presă al Patriarhiei Române; Agenția de ştiri BASILICA.

Centrul de Presă BASILICA – 10 ani de misiune mediatică

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate a Centrului de Presă BASILICA, sărbătoarea Sfintei Treimi, 5 iunie 2017

 

Sărbătoarea Sfintei Treimi este bucurie a Bisericii Ortodoxe de pretutindeni, dar și a fiecărei persoane care s-a botezat în numele Sfintei Treimi şi mărturiseşte prin fapte concrete „credinţa lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6), în lumina comuniunii de iubire a Preasfintei Treimi.

Iubirea desăvârșită existentă între Persoanele Preasfintei Treimi se împărtăşeşte, prin lucrarea sfinţitoare a Bisericii, tuturor credincioşilor ei, dar mai ales celor care adună prin rugăciune şi arată prin fapte bune iubire smerită şi milostivă.

În contextul actual al societăţii secularizate, caracterizat de individualism și egoism, când se încearcă destabilizarea tradițiilor sănătoase și a valorilor perene, când se cer libertate fără responsabilitate şi drepturi fără obligaţii, este vital să reflectăm la modelul de viaţă şi comuniune al Persoanelor distincte, dar nedespărţite, ale Preasfintei Treimi. Persoanele Preasfintei Treimi Se dăruiesc reciproc şi lucrează împreună în armonie desăvârşită, iar slava Lor arată sfinţenia şi frumuseţea iubirii lor eterne.

Omul zilelor noastre, asaltat de avalanşe de informaţii diverse şi rapide, dar şi de mode şi experimente şocante, devine din ce în ce mai dispersat şi superficial, sceptic şi suspicios în sufletul său. Din aceste motive, el are dificultăţi în a recepta mesajul Bisericii privind adevăruri eterne şi valori perene, dar poate înţelege mai uşor mesajul exprimat prin acţiuni culturale şi sociale ale Bisericii.

În acest sens, un efort major al Bisericii noastre este acela de a oferi informaţii care reflectă activitatea ei liturgică, pastorală, culturală, social-filantropică și educativă prin mijloace moderne de comunicare. Un astfel de demers misionar s-a concretizat acum 10 ani (2007), odată cu înfiinţarea Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei ­Române, format din cinci componente – Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Publicațiile ­LUMINA, Agenția de ştiri ­BASILICA și Biroul de presă. Centrul de Presă BASILICA este asemenea unei mâini cu cinci degete prin care Biserica lucrează pentru o corectă informare a credin­cioșilor cu privire la viața şi activitatea ei astăzi. Prin mijloacele de comunicare radiofonic, audiovizual, tipărit și on-line, Biserica evidenţiază cu prioritate lumina din oameni, prezentând chipuri de iubire milostivă şi coresponsabilitate, prin care invită indirect pe membrii ei și pe oamenii din afara ei să devină la rândul lor chipuri de lumină și iubire milostivă, adică persoane profund umane.

Astfel, prin mijloacele moderne de comunicare, Biserica devine mesager în lume al faptelor bune luminate de harul divin, pentru ca oamenii văzând aceste fapte bune să slăvească pe Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt (cf. Matei 5, 16).

Cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate, dăm slavă Prea­sfintei Treimi pentru binecuvântările Sale revărsate asupra lucrării misionare a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Totodată, dorim să mulțumim tuturor eparhiilor şi persoanelor care au sprijinit și sprijină buna desfășurare a activităților mediatice ale Patriarhiei Române.

De asemenea, adresăm felicitări, mulțumiri și doriri de sănătate şi mântuire tuturor ostenitorilor din departamentele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române care arată devotament, responsabilitate, profesionalism și dragoste de Biserică și de semeni!

În încheiere, ne rugăm Prea­sfintei Treimi să binecuvânteze pe toţi cititorii Ziarului Lumina, ai Agenţiei de ştiri BASILICA şi ai textelor Biroului de presă, pe ascultătorii Radioului TRINITAS şi pe telespectatorii postului TRINITAS TV din România şi de peste hotarele ei, dăruindu-le pace şi bucurie, lumină şi mult ajutor în toată fapta bună!

Întru mulţi şi binecuvântaţi ani!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Colegiul decanilor facultăţilor de teologie ortodoxă, întrunit la Târgovişte

Decanii facultăţilor şi coordo­natorii departa­men­telor de teologie ortodoxă din cuprin­sul Patriarhiei Române s-au întrunit joi, 11 mai, la Univer­sitatea „Valahia” din Târ­go­vişte, pentru a analiza diverse aspecte actuale, privitoare la învățământul teologic ortodox universitar. Forul consultativ al Colegiului decanilor, întrunit în biblio­teca universităţii, a fost pre­zidat de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal. Delegatul Patriarhului României la acest eveniment a fost Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În deschidere, Înalt­prea­sfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a precizat faptul că astfel de întâlniri sunt esenţiale, iar Colegiul deca­nilor a devenit o instituţie deosebit de importantă pentru Bi­serica noastră. „Aşa cum adesea se spune, braţul înarmat al misi­unii Bisericii în contemporaneitate este şcoala teologică sau gândirea teologică. Există multe facultăţi de teologie în ţară, iar Colegiul decanilor reuşeşte să armonizeze, ducând la o oarecare solidaritate între instituţiile de învăţământ teologic. Noi nu pu­tem să trăim în societatea con­temporană fără să dăm o pers­pectivă (…). Trebuie să fim preo­cupaţi de educaţia pop­o­rului în spiritul valorilor Evangheliei lui Hristos”, a evidenţiat Înaltprea­sfinţia Sa.

În continuare, a luat cuvântul Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, care a transmis binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bise­ricii Ortodoxe Române, mulţu­mind totodată conducerii univer­sităţii pentru găzduirea evenimentului. „Sper că lucrările noastre se vor axa în jurul acestui con­cept al calităţii învăţămân­tului şi calităţii studenţilor pe care dumneavoastră îi pregătiţi”, a precizat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.

Pe ordinea de zi a întrunirii Colegiului decanilor s-au aflat mai multe teme, precum: Monitorizarea imple­men­tării hotărâ­rilor celui de-al VII-lea Congres al facultăților de teologie orto­doxă din cuprinsul Patriarhiei Române (10-11 oc­tom­brie 2016, Alba Iulia); Înfiin­ța­rea extensiei universitare a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Univer­sității din București, la Roma (Ita­lia); Ana­lizarea propunerilor grupului de lucru al Asociației Părinți pentru Ora de Religie (APOR) privind demersurile orientate către facultățile de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriar­hiei Ro­mâne, pentru introduce­rea unor module/crearea unei discipline opționale pentru stu­denți/intro­ducerea în modulele psihopedagogice a unor teme de formare în domeniul educației pentru familie; Aspecte legate de disciplinele de studiu (coduri spe­cifice, denumire specifică), numă­rul de activități didactice săptă­mânale, raportul dintre orele de curs și activitățile practice, noile standarde privind evaluarea do­meniilor și programelor de master postate pe site-ul Agenției Române de Asigurare a Calită­ții în Învățământul Superior (ARACIS) ş.a.

Întrunirea a fost moderată de pr. ­Florin Marica, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române.

Seminar pe tema Sinodului din Creta

Facultatea de Teologie Orto­doxă „Justinian Patriarhul”, a Universităţii din Bucureşti, a organizat joi, 15 iunie, în Amfiteatrul „I.G. Coman”, seminarul cu tema „Receptarea hotărârilor Sfân­tului şi Marelui Sinod al Bisericii ­Ortodoxe, Creta, 2016”. Evenimentul a fost prezidat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi a reunit preoţi profesori, teologi şi studenţi.

Seminarul cu tema „Receptarea ho­tă­rârilor Sfân­tului şi Marelui Sinod al Bi­sericii Ortodoxe, Creta, 2016” a fost deschis de moderatorul primei sesiuni de comunicări, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, care a subliniat impor­tan­ţa şi necesitatea dezbaterii unei asemenea teme. În des­chi­derea primei sesiuni, a fost citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Un pas important în practica sinodalităţii ortodoxe universale. Semnificaţia liturgică, pastorală şi misionară a Sinodului din Creta”. Mesajul a fost citit de pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal coordonator, de la Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bise­riceşti externe.

Despre pregătirea, desfăşu­rarea şi hotărârile Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a vorbit pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onori­fic, care a prezentat succint contextul şi procesul îndelungat în care s-au desfăşurat lucrările pregătitoare pentru întrunirea tuturor Bisericilor Ortodoxe. „Suntem în procesul de receptare a hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod, care au fost fie discutate, fie s-a luat act de ele şi de Sfintele Sinoade ale celor patru Biserici Ortodoxe care nu au fost prezente (n.r.: Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Rusă, Bise­rica Ortodoxă Bulgară şi Biserica Ortodoxă a Georgiei). Şi cele patru Biserici în mod diferit au găsit unele formulări care ar trebui corectate, îmbunătăţite, dar nici una dintre aceste patru Biserici nu a considerat că desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod, ca şi hotă­rârile luate, este motiv de dezbinare în Biserică. În mod concret, chiar Biserica Bulgară, şi fiecare dintre celelalte Biserici, a conti­nuat în mod firesc comuniunea cu Bisericile participante la Sinod. Mai mult, ca un amănunt, a avut loc în Italia, în a doua jumă­tate a anului trecut, o întrunire a Comi­siei de dialog dintre Bisericile Or­to­doxe şi Biserica Roma­no-Ca­tolică, iar Biserica Georgiei, care nu a fost la Sinod, a fost prezentă la întrunirea respectivă. Dacă pentru Bisericile Ortodoxe care nu au fost prezente Sfântul şi Marele Sinod şi hotărârile lui nu repre­zintă motiv de dezbinare, ci aceste texte urmează să fie discutate, cu atât mai mult Sinodul nu poate fi un motiv de sminteală şi de dez­binare pentru alţi ierarhi, clerici sau credincioşi din alte Biserici, pentru că Sinodul acesta nu a trădat cu nimic învăţătura Bi­se­ricii noastre. Dimpotrivă, a evi­den­­ţiat-o într-o formulare pastoral-misionară pentru necesită­ţile de astăzi ale Bisericii Ortodoxe”, a precizat pr. prof. dr. Viorel Ioniţă.

În continuare, conf. dr. Adrian Lemeni a explicat semnificaţiile Enciclicii Sfântului şi Marelui Si­nod al Bisericii Ortodoxe, un docu­ment care, alături de Mesajul Sfân­tului şi Marelui Sinod, se di­ferenţiază de documentele Sfântului şi Marelui Sinod, care se con­centrează pe câte o temă anu­me. Enciclica reprezintă o sinteză cuprinzătoare a temelor abordate în documentele Sinodului, dar şi anumite provocări specifice ale lumii contemporane care necesită un răspuns din partea Bisericii. În cadrul comunicării, conf. dr. Adrian Lemeni a subliniat mai multe aspecte care reies din trei din cele şapte capitole ale Enciclicii, şi anume „Educaţia în Hristos”, „Biserica în faţa provocărilor contemporane” şi „Biserica în faţa globalizării, a fenomenelor extreme de violenţă şi migraţie”. Astfel, Sinodul atrage atenţia asu­pra sistemului educaţional secularizat şi individualist, a secula­rizării, utilizării necontrolate a biotehnologiei, omogenizării nivelatoare şi impersonale promovate de globalizare, ideologiei drepturilor omului, chiar şi a fundamentalismului, ca „expresie a unei religiozităţi morbide”, care aten­tează la diluarea relaţiilor personale şi a trăirii comuniunii în plan intrapersonal şi interperso­nal.

Prima sesiune a continuat cu prezentarea şi explicarea diferi­telor aspecte ale documentelor Sfân­tului şi Marelui Sinod. Astfel, diac. lect. dr. Ionuţ Mavrichi a vor­bit despre „Misiunea Bisericii în lumea contemporană”, iar pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu despre „Diaspora ortodoxă”. Următoarele patru documente, aprobate de Sfân­tul şi Marele Sinod întrunit în perioada 16-26 iunie 2016 în Creta, au fost explicate în cadrul celei de-a doua sesiuni de lucru, moderată de pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu. Documentul „Autonomia şi modul ei de proclamare” a fost prezentat de diac. lect. dr. George Grigoriţă; „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimen­tele la aceasta” de pr. prof. dr. Daniel Benga; iar „Relaţiile Bise­ricii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine” de pr. prof. dr. Viorel Ioniţă. Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de dezbateri.

La finalul evenimentului, Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieş­teanul­ a evidenţiat necesitatea organi­­zării unor astfel de întâlniri în care sunt explicate diferite teme teologice.

„Sper ca astfel de evenimente să aducă un plus de lă­murire pentru cei care mai caută răspunsuri, însă toţi trebuie să fim conştienţi că, fără nici o excepţie, sinodalii s-au dus acolo cu povara aceasta a responsa­bilităţii pentru mântuirea păsto­riţilor încredinţaţi, că toate lu­­crările s-au desfăşurat sub această sfântă responsabilitate spirituală excepţională şi pentru că nici Si­nodul nu a căutat aşa ceva, nimeni nu a făcut nici un fel de concesie curentelor moderne. Sfântul şi Marele Sinod rămâne un Sinod pastoral pentru că a dat răspun­suri la aceste provocări, mai ales din lumea diasporei, problema postului şi a căsătoriei ­mixte”, a spus PS Părinte Varlaam Ploieş­teanul.

 

Conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară pentru clericii din Arhiepiscopia Bucureştilor

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc luni, 29 mai, Conferinţa pastoral-mi­sionară din primăvara acestui an, organizată sub titulatura „2017 – Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”. Sesiunea de la Bucureşti, desfăşurată sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a reunit clericii din protopopiatele din Capitală şi din judeţul Ilfov, inclusiv preoţii de caritate, din învăţământ, de cimitire şi din cadrul MAI şi MApN.

 

Conferinţa pastoral-misionară de primăvară a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârşită în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”- Nou, Paraclis patriarhal, de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. În continuare, ierarhul a oficiat slujba Te Deum-ului.

Evenimentul de la Palatul Patriarhiei a fost deschis de Patriarhul României, care a rostit cuvântul intitulat „2017 – Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”. În continuare, au conferenţiat: pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, care a prezentat prelegerea „Dimensiunea apofatică a icoanei ortodoxe”; lect. dr. Ştefan Berechet, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi membru în Comisia de pictură bisericească – Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române, care a vorbit despre „Teologia icoanei la Sfinţii Nichifor Mărturisitorul şi Teodor Studitul”; pr. dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal la Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române – Componenta Cultură, care a prezentat „Etape în evoluţia picturii ortodoxe româneşti”, şi pictor Alexandru Nicolau, membru în Comisia de pictură bisericească – Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române, care a expus tema „Icoana ortodoxă autentică şi imitaţiile ei” (prezentare în imagini).

Sesiunea conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară pentru clericii din Prahova a fost organizată marţi, 30 mai, cu aceiaşi conferenţiari ca şi la Bucureşti, în Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din municipiul Ploieşti. Întrunirea a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a dat citire cuvântului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”.

Ultima sesiune a conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară în Arhiepiscopia Bucureştilor s-a desfăşurat miercuri, 31 mai, sesiune la care au participat clericii din protoieriile Câmpina şi Vălenii de Munte.

2017 – Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, la deschiderea lucrărilor Conferinţei pastoral-misionare a clericilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, Bucureşti – 29 mai 2017, Ploieşti – 30 mai 2017, Câmpina – 31 mai 2017

 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în cuprinsul Patriarhiei Române.

În fața secularismului contemporan, Biserica Ortodoxă Română reiterează importanța și semnificația spirituală a cinstirii sfintelor icoane, ca mărturisire a dreptei credințe în Întruparea Fiului lui Dumnezeu cu scopul îndumnezeirii omului prin har. Icoanele ne arată pe Domnul Iisus Hristos, pe Maica Domnului, pe sfinţii lui Dumnezeu: îngeri, proroci, apostoli, martiri, cuvioși monahi şi credincioşi mireni ca trăind veșnic în Împărăția slavei netrecătoare sau a luminii necreate, care nu se vede cu ochii trupești, ci numai cu ochii credinței, atunci când Dumnezeu dăruiește celor smeriți darul de a vedea, încă din lumea aceasta pământească, lumina cea neînserată sau slava Împărăției cerurilor.

În confruntarea cu ereziile, Sfinţii Părinţi ai Bisericii, întruniți la Sinoadele Ecumenice, au definit adevărul credinţei privind dumnezeirea şi omenitatea Persoanei Mântuitorului Iisus Hristos, calitatea de Născătoare de Dumnezeu a Sfintei Fecioare Maria şi adevărul privind cinstirea sfinţilor, a sfintelor icoane şi a sfintelor moaşte.

În definiția dogmatică a Sinodului al VII-lea Ecumenic, întrunit la Niceea în anul 787, Sfinții Părinți au exprimat acest adevăr de credință în următoarele cuvinte:

„Păzim fără a inova toate predaniile orânduite nouă, fie în scris, fie în mod nescris. Între care una este și figurarea zugrăvirii în icoană, ca una ce este în acord cu relatarea propovăduirii Evangheliei și este folositoare spre încredințarea adevăratei, și nu după închipuire, Întrupări a lui Dumnezeu Cuvântul și spre câștigul nostru unanim; căci ca unele ce în chip neîndoielnic se arată una pe cealaltă, ele (cuvântul și icoana) au în mod evident și aceeași valabilitate”1.

Din punct de vedere istoric, sfintele icoane au fost sprijin pentru memorie pe calea mântuirii de la începutul Bisericii. Prefigurările lor există încă din vremea Vechiului Testament, așa cum mărturisește și ne învață Episcopul Leontie al Ciprului:

„Ai avut și tu multe și diferite icoane și semne spre aducerea-aminte a lui Dumnezeu, înainte de a fi lipsit de ele din pricina ignoranței tale, adică: toiagul lui Moise, tablele scrise de Dumnezeu, rugul plin de rouă, care nu ardea, piatra seacă îmbelșugată în apă, chivotul purtător de mană, jertfelnicul plin de foc dumnezeiesc, placa de metal cu numele lui Dumnezeu, efodul, care arăta pe Dumnezeu, cortul umbrit de Dumnezeu. Dar, dacă tu cinsteai toate acestea zi și noapte, spunând: «Slavă Ție, Care ești singurul Dumnezeu atotputernic, Care ai făcut minuni în Israel prin toate acestea» (2 Paralipomena 6, 4); dacă tu, prin toate aceste lucruri, poruncite de Lege, pe care le-ai avut altădată, te închinai lui Dumnezeu, căzând la pământ, înțelege că prin icoane se aduce închinăciune lui Dumnezeu”2.

Toiagul lui Moise, tablele legii, cortul mărturiei împodobit cu imaginile heruvimilor și chivotul, toate acestea constituiau prefigurări ale sfintelor icoane, de vreme ce poporul Israel se închina lor nu ca în fața unor idoli, ci aducea cinstire unor obiecte sfinte și de mare preț care îi aminteau neîncetat de faptele minunate săvârșite de Dumnezeu pentru ocrotirea sa.

În mod deosebit, sfintele icoane sunt parte integrantă din Tradiţia vie a Bisericii, deoarece prin ele se mărturiseşte adevărul că Fiul lui Dumnezeu Cel nevăzut S-a făcut văzut, adică Om, pentru a uni pe oameni cu Dumnezeu şi a le dărui viaţă veşnică.

Ele sunt mărturia zugrăvită în culori și imagini a lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu și a vieții sfinte a celor care I-au urmat pe calea duhovnicească a smereniei şi a iubirii jertfelnice. În acest sens, Sfântul Nichifor Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului, mărturisește:

„Acum să spunem că a zugrăvi sau a reda în icoană pe Hristos nu și-a luat începutul de la noi, nici n-a început în generația noastră, nici nu este născocire nouă. Pictura are autoritatea timpului, se distinge prin vechime, este de aceeași vârstă cu propovăduirea evanghelică. Și, ca să spun mai scurt și mai ferm, deoarece aceste sfinte imagini sunt simboluri ale credinței noastre neprihănite, s-au ivit de la început împreună cu credința, și cu ea au înflorit. Sunt o operă a Apostolilor, pecetluită de Părinți. Căci precum ei ne-au învățat cuvântul credinței în Dumnezeu, așa ne-au făcut clar și vădit și prin acestea, ca și prin Scriptura evanghelică, modul în care Mântuitorul a viețuit petrecând pe pământ. Ei au făcut același lucru pe care l-au făcut mulți de odinioară, care au descris faptele minunate înfățișându-le nu ­numai în cărți, ci și în ima­gini. […] Drept aceea, cel ce primește cele scrise va primi, în mod necesar, și reprezentarea. Căci dacă nu primește una, nu va primi, în mod necesar, nici pe cealaltă”3.

Icoanele sunt chemare permanentă la rugăciune și o formă liturgică de mărturisire a adevărului că Fiul lui Dumnezeu Cel Nevăzut S-a făcut văzut; Cel Veşnic S-a făcut om muritor pentru ca trecând prin moarte şi Înviere să ne dăruiască nouă viaţa veşnică.

Nu ne putem imagina o biserică ortodoxă fără icoane; nu putem sluji Sfânta Liturghie sau orice altă slujbă fără să avem în faţa noastră cel puţin icoana Mântuitorului Iisus Hristos şi icoana Maicii Domnului. Frumuseţea şi atmosfera de taină sau mistică ale unei biserici ortodoxe se datorează mai ales sfintelor icoane şi frescelor care o împodobesc. Aceasta se explică prin faptul că sfânta icoană nu este un simplu tablou de inspiraţie religioasă, ci o artă sacră şi o prezenţă harică a Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului şi a sfinţilor, prezenţă pe care o simt credincioşii când se roagă înaintea sfintelor icoane.

Harul dumnezeiesc se pogoară permanent asupra celor care vin cu credință, cu frică de Dumnezeu și cu multă evlavie în fața sfintelor icoane, rugându-se cu smerenie și fiind conștienți că nu se închină împodobirii picturale, nici frumuseții, nici materiei din care este alcătuită icoana, ci persoanei care este înfățișată pe icoană. Pentru a putea înfățișa în cuvinte potrivite această deosebire, părintele profesor Dumitru Stăniloae folosea imaginea unei mame care are un portret al fiului său cu care vorbește ca și cum ar vorbi cu fiul ei4. Dacă înlocuim aici portretul cu icoana, vedem de fapt cât de mare este eroarea celor care consideră închinarea la sfintele icoane drept o manifestare a idolatriei.

Fiecare credincios ortodox se închină cu credință sfintelor icoane, fiind conștient că această închinare a sa merge direct la sfântul al cărui chip este cinstit şi sărutat cu evlavie, cerând ajutorul lui. În acest sens, Sfântul Teodor Studitul ne povă­țuiește, zicând:

„Trebuie să ne apropiem de icoană și să ne închinăm ei cu frică și evlavie, întrucât închinarea ei urcă la Hristos, și să credem că prin ea ne vine un har dumnezeiesc și că împăr­tășește sfințire celor ce se apropie de ea cu credință. Pentru că și la tipul făcătoarei-de-viață Cruci și la icoana Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu și a tuturor sfin­ților toată închinarea sfinți­toare a icoanelor urcă prin intermediul prototipurilor lor la Dumnezeu”5.

Așa cum ne mărturisesc cântările liturgice, Biserica nu consideră icoanele ca fiind simple opere de artă sau podoabe, care pot fi oricând modificate sau înlocuite, asemenea unor picturi obișnuite, ci sfintele icoane sunt expresii liturgice ale credinţei ortodoxe şi lumini ale Împărăţiei cerurilor, după cum mărturisim în Duminica Ortodoxiei:

„Cu sfintele icoane se luminează acum, împodobindu-se ca o mireasă, Biserica lui Hristos, și pe toți îi cheamă să prăznuiască duhovnicește. Să ne adunăm dar cu un gând și cu o credință, cu bucurie slăvind pe Domnul”6.

De asemenea, trebuie eviden­țiat rolul catehetic sau didactic al sfintelor icoane, deoarece acestea au reprezentat, timp de secole întregi, „cărțile” celor care nu știau să citească, povățuindu-i la lucrarea faptelor bune, îndemnându-i la o viață de sfințenie, izvorându-le ocrotire, blândețe și bucurie prin ­imaginile zugrăvite pe ele.

Sfintele icoane ne călăuzesc sau ne orientează către Împărăţia lui Dumnezeu, care este scopul ultim al vieţii noastre. Icoanele ne arată slava Împărăţiei cerurilor ca fiind destinaţia noastră ultimă. Omul nu este făcut pentru mormânt, ci pentru viaţă veşnică cerească în Împărăţia lui Dumnezeu sau a Preasfintei Treimi. În icoane vedem Cerul deschis şi unit cu pământul, pentru ca să ridice pe pământeni la cer, prin har.

În viaţa Bisericii Ortodoxe, nu numai locaşul liturgic este împodobit cu sfinte icoane, ci şi casa familiei creştine, ­numită simbolic „biserica de acasă”, unde se recomandă să se adune zilnic la rugăciune toată familia: părinţii, împreună cu toţi copiii şi cu bunicii. Rugăciunea în faţa sfintelor icoane este mai intimă şi mai profundă, deoarece icoanele ne arată că sfinţii sunt aproape de noi, în faţa noastră. Săvârşită cu smerenie şi evlavie deplină, rugăciunea în fața sfintelor icoane ne aprinde inima de credință şi recunoştinţă faţă de Dumnezeu, de Maica Domnului, de sfinţii lui Dumnezeu și ne ajută să iubim pe toţi oamenii, întrucât toţi sunt creaţi după chipul lui Dumnezeu și chemați la asemănarea cu El prin harul ­Duhului Sfânt.

În fața sfintelor icoane, atitudinea corectă este cea de smerită pocăință pentru păcate și mulțumire pentru toate binefacerile primite de la Dumnezeu, pentru darul vieţii pământeşti şi al chemării la mântuire sau la viaţa cerească veşnică. Adeseori, nu suntem vrednici să sărutăm sfintele icoane, din cauză că ne-am întinat sufletul și trupul prin gânduri rele, vorbe rele și fapte rele, dar nădejdea noastră de vindecare și de curățire se amplifică prin rugăciunile şi ajutorul sfinților pe care îi cinstim. Când ne închinăm în fața icoanei Mântuitorului Iisus Hristos, ne rugăm cu multă căință, dar și cu nădejde de mântuire, zicând:

„Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greșealelor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să scapi din robia vrăjmașului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mul­țumire strigăm Ție: «Toate le-ai umplut de bucurie, Mân­tuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuiești lumea»”7.

În faţa marilor ispite ale ­lumii: „pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții”, după cum le numeşte Sfântul Evanghelist Ioan (1 Ioan 2, 16), trebuie să cultivăm gândirea smerită și iubirea jertfelnică, aşa cum ne povă­țuiește şi Sfântul Apostol Pavel:

„Vă îndemn, deci, fraților, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfățișați trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească, și să nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun și plăcut și desăvârșit” (Romani 12, 1-2).

Numai astfel vom reuși să ne câștigăm mântuirea sufletelor și să fim bineplăcuți Mântuitorului Iisus Hristos, Maicii Domnului și sfinților Săi, care privesc neîncetat asupra noastră și ne cheamă prin sfintele lor chipuri, înfățișate în cinstitele icoane să le urmăm dreapta credință și sfânta viețuire.

Sfintele icoane, ca lumini permanente ale credinţei creştine, reprezintă un tezaur spiritual şi cultural, mereu împodobit de-a lungul timpurilor.

Toate aceste lucrări de artă sacră sau liturgică, parte a patrimoniului universal, au fost realizate de iconari și pictori bisericești, care posteau înainte de a se apuca de lucru, rugându-se în timp ce pictau și mulțumind lui Dumnezeu atunci când încheiau lucrarea lor. Un astfel de pictor a fost și Pârvu Mutu, care este propus Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române spre canonizare în acest an omagial dedicat sfintelor icoane, iconarilor și pictorilor bise­ricești. Pictorii rugători şi smeriţi au pictat icoane care au devenit, mai târziu, făcătoare de minuni, atât prin credința celor care se rugau îna­intea lor, cât și prin sfințenia vieţii celor care le-au pictat. Cu alte cuvinte, sfinții pictaţi pe icoane oferă pricepere și har iconarului sau pictorului bisericesc care se roagă lor și dorește să urmeze pilda lor în ceea ce privește sfințenia vieții. Aceşti sfinţi oferă ajutor şi celor care se închină lor cinstind sfintele lor icoane.

Binecuvântăm deschiderea lucrărilor Conferinţei pastoral-misionare a clericilor din Arhiepiscopia Bucureştilor și ne rugăm Preasfintei Treimi să dăruiască lumină și pace, bucurie și mult ajutor tuturor slujitorilor Sfintelor Altare din Arhiepiscopia Bucureștilor, în lucrarea lor pastorală și misionară, arătând oamenilor frumuseţile veşnice ale Ortodoxiei.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

 

Note:

1 „Definiția credinței Sinodului VII Ecumenic de la Niceea”, în: SF. Teodor Studitul, Iisus Hristos, prototip al icoanei Sale, studiu ­introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr, Ed. Deisis, Alba-Iulia, 1994, p. 193.

2 Leontie al Ciprului, „Contra iudeilor, despre închinarea la Crucea lui Hristos, la icoanele sfinților, a unora către alții și despre moaștele sfinților”, la Sf. Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra icono­claștilor, trad., introd. și note de pr. Dumitru Fecioru, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2016, p. 106.

3 Sfântul Nichifor al Constantinopolului, „Antirrheticus III ­adversus Constantinum Copronymum”, P.G., vol. 100, col. 310 C, la preot Dumitru Stăniloae, O ­teologie a icoanei, ediție îngrijită de Ștefan-Ionescu Berechet, Ed. Fundației Anastasia, București, 2005, pp. 131-132.

4 Pr. prof. Dumitru Stăniloae, „Considerații în legătură cu sfintele icoane”, în: O teologie a icoanei, ediție îngrijită de Ștefan Ionescu-Berechet, Ed. Fundației Anastasia, București, 2005, p. 54.

5 Sf. Teodor Studitul, „Epistola către Platon, părintele său duhovnicesc despre închinarea la sfintele icoane”, în: Iisus Hristos, prototip al icoanei Sale, p. 190.

6 „Duminica întâia a Postului Mare”, Stihira întâi la Vecernia Mică, în: Triod, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2000, p. 204.

7 „Duminica întâia a Postului ­Mare”, Tropar, în: Triod, p. 207.

Proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor Putneni

Credincioşi bucovineni şi pelerini din întreaga ţară au participat, la mănăstirile Putna și Sihăstria Putnei, la slujbe religioase şi evenimente culturale prilejuite de momentul istoric al proclamării solemne a canonizării Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi a Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan.

Duminică, 14 mai, pe un podium amenajat în apropierea bisericii voievodale a Mănăstirii Putna fost săvârșită Sfânta Liturghie de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 18 ierarhi: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, IPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacãului, IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, PS Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Părinte Lucian, Episcopul Caran­sebeșului, PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei, PS Părinte Iustin, Episcopul ortodox român al Maramureşului şi Sătmarului, PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, PS Părinte Calinic Boto­șã­­neanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iași­lor, PS Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, PS Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, PS Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

La finalul Sfintei Liturghii a avut loc rânduiala proclamării solemne a canonizării Sfinților Putneni. Înainte de citirea tomosurilor de canonizare, Patriarhul României a explicat tutu­ror semnificaţia acestui moment: „Această proclamare este o lucrare de a aduce la cunoş­tinţa credincioşilor hotărârea Sfântului Sinod din 6-7 iunie 2016, când aceşti vrednici slujitori ai lui Dumnezeu şi ai Bi­sericii au fost canonizaţi. Ca­nonizarea înseam­nă că o per­soană cu viaţă sfântă, care a mărturisit dreapta cre­dinţă, este dată drept model de urmat. Canonizarea se face de Sfântul Sinod, iar proclamarea canoni­zării înseamnă aducerea acestui act la cunoştinţa publicului întreg”.

Astfel, a fost adusă la cunoştinţa credincioşilor trecerea acestora în ceata sfinţilor ierarhi, respectiv în ceata sfinţilor cuvioşi, precum şi înscrierea lor în sinaxar, în cărţile de cult și în calendar. De asemenea, au fost înfățișate în chip solemn credincioşilor icoanele şi cele două racle ale Sfinţilor Putneni proclamaţi, fiind cântate troparele şi condacele.

La acest moment istoric din viața Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit miilor de credincioși prezenți la Putna cuvântul intitulat „Sfinţii Putneni – rugători smeriți şi luptă­t­ori curajoși pentru credinţă şi neam”.

La final, în semn de mulţumire pentru prezenţa la sărbătoarea din ținuturile Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Părinte Arhiepiscop Pimen a dăruit Patriarhului României două icoane cu Sfinţii Putneni, având părticele din sfintele lor moaşte.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit obştii monahale o cruce de binecuvântare şi mai multe cărţi teologice şi istorice. La acest moment solemn, Preafericirea Sa a oferit arhimandritului Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, și arhimandritului Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei, Crucea patriarhală pentru clerici.

Credincioșii prezenţi s-au închinat, la final, la sfintele moaș­te ale Sfinților Putneni, care au fost așezate sub un baldachin, aflat lângă biserica voievodală. Ceremoniile dedicate proclamării canonizării Sfinţilor Putneni au continuat la Mănăstirea Putna cu un recital de poezie și muzică. De asemenea, în Muzeul Mănăstirii Putna a avut loc vernisajul expoziţiei „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul. Părintele, ctitorul, cărturarul”. Sunt expuse o parte din obiectele de cult, cărţi şi alte însemnări care se păstrează de la Sfinţii Putneni.

Sfinţii Putneni – rugători smeriți şi luptători curajoși pentru credinţă şi neam

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la Mănăstirea Putna, duminică, 14 mai 2017, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Iacob Putnea­nul, Mitropolitul Moldovei, şi a Sfinţilor Cuvioși Sila, Paisie şi Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei

 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 6-7 iunie 2016, a aprobat canonizarea ca sfânt a Mitropolitului Iacob Putneanul al Moldovei, ierarh cu viaţă curată şi sfântă, apărător al dreptei credinţe, evlavios şi înţelept, bun dascăl şi părinte duhovni­cesc, mare ctitor şi păstor neobosit al obștii creștine, foarte atent la problemele sociale şi economice din timpul său. În aceeași ședință de lucru a fost aprobată canonizarea ca sfinţi şi a trei dintre ucenicii Mitropolitului Iacob Putneanul al Moldovei, şi anume Cuvioşii Părinţi de la Mănăstirea Sihăstria Putnei: Sila, Paisie şi Natan, monahi nevoitori, statornici în dreapta cre­dință şi în viața sihăstrească, fiind pilde de rugăciune fierbinte, de smerenie, de înfrânare, de milostivire şi de înțeleaptă povă­țuire duhovnicească.

Mitropolitul Iacob Putneanul s-a născut la data de 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. A fost crescut în duhul adevăratei evla­vii, iar la vârsta de numai 12 ani a intrat în viaţa monahală. S-a format duhovniceşte în obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei, fiind ucenic al Mitropolitului Antonie al Moldovei (1730-1740). Pentru „înţelepciunea de bătrân” şi viaţa sa aleasă, a fost hirotonit preot la vârsta de 17 ani, apoi a fost ales egumen al Mănăstirii Putna la vârsta de 25 de ani. În anul 1745 a fost ales Episcop de Rădăuţi, unde a tipărit un Liturghier slavo-român și a înfiinţat o şcoală pentru învăţarea limbilor slavonă, greacă și română. După doar cinci ani, în 1750, a fost ales în scaunul de Mitropolit al Moldovei, la Iași. Între 1750 şi 1760 a desfă­șurat, ca mitropolit, o in­ten­să activitate pastorală şi socială, promovând tiparul românesc şi veghind la traducerea de cărți folositoare de suflet. A înfiinţat o tipografie, unde în 10 ani a tipărit 15 cărţi de slujbă şi învăţătură în limba română, de mare folos în bisericile şi mănăstirile din toate ținuturile locuite de români.

Pentru românii din Transilvania, amenințați să renunţe la credința lor strămoșească, Mitropolitul Moldovei a tipărit cărți spre apărarea dreptei credințe, a hirotonit preoți și a trimis antimise în parohiile din Maramu­reș și ținutul Clujului, unde nu era episcop.

Îndurerat pentru neştiinţa de carte a păstoriţilor săi, deoarece, după cum spunea, „din creşterea copiilor, ca dintr-o rădăcină bună sau rea, toată viaţa curge”, a înfiinţat şcoli și a tipărit cărţi de învăţătură și de slujbă, dând la lumină primul Abecedar românesc (Bucvar) din Moldova și a înfiinţat, pentru copiii satului Putna, prima şcoală elementară rurală din Moldova. A dispus traducerea Vieţilor sfinţilor, reuşind traduce­rea primelor 6 din cele 12 volume.

Pe lângă purtarea de grijă faţă de Mănăstirea Putna şi aşezămintele ei, Mitropolitul Iacob Putneanul a ajutat şi alte mănăstiri şi biserici: Mănăstirea Doljeşti, Biserica Sfântul Dumitru din Suceava, Catedrala Episcopală din Suceava şi Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Mănăstirea şi Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi, precum și alte locaşuri sfinte.

În vremea domniilor fanariote, a intervenit, împreună cu ceilalţi ierarhi ai ţării, pentru eliminarea unor forme de asuprire socială (desființarea veciniei în 1749) și a unor biruri împovărătoare (des­fiin­țarea vădrăritului în 1756), dar mai ales a văcăritului (în 1757), legând cu blestem pe domnii ţării să nu revină asupra acestora.

Ca un făcător de pace și ocrotitor al poporului, Mitropolitul Iacob Putneanul a cerut hanului tătarilor, în anul 1758, să înceteze prădarea Moldovei, iar în anul următor a potolit o răscoală a poporului, solicitând domnitorului să îndeplinească unele cerințe ale mulțimii, pentru pacificarea țării. A mustrat adesea pe unii conducători nedrepți ai vremii sale, din pricina cărora, în cele din urmă, a hotărât să renunţe la scaunul mitropolitan, în anul 1760, refuzând să accepte impunerea din nou a dărilor împovărătoare pentru popor.

Locuind ultima parte a vieţii la Mănăstirea Putna, Sfântul Iacob Putneanul a continuat actele de ctitorire începute în perioada cât a fost mitropolit în scaun, devenind astfel al doilea mare ctitor al Putnei, întărind-o duhovni­cește şi material. Astfel, mănăstirea a devenit unul dintre stâlpii Ortodoxiei românești în vremurile grele care aveau să vină odată cu ocuparea Bucovinei de către armatele Imperiului Habsburgic, în anul 1774, şi recunoașterea acestei stări de fapt de către Imperiul Otoman şi Imperiul Țarist în anul 1775.

Retragerea la Mănăstirea Putna i-a fost prilej Mitropolitului Iacob Putneanul de adâncire în rugăciunea curăţitoare şi luminătoare de suflet. În acest sens, el spunea că „dumnezeiasca rugăciune, aducând lumina lui Hristos în sufletele noastre şi risipind dintru dânsul negura ce-l vatămă pe el, îl face mai apoi cu mult mai luminat decât soarele, căci aievea ştiut este că cel ce vorbeşte cu Dumnezeu este mai sus de moarte şi de stricăciune”.

Simțindu-și sfârșitul aproape, după Sfintele Paşti din anul 1778, a mers la Schitul Sihăstria Putnei  şi a primit tunderea în marea schimă prin mâna duhovnicului său, Sfântul Cuvios Natan, luând numele de Eftimie. După patru zile, în 15 mai 1778, a trecut cu pace la Hristos Domnul. A fost înmormântat în pridvorul bisericii mari a Mănăstirii Putna, fiind nou ctitor al ei.

Purtându-şi cu hărnicie şi cu vrednicie crucea slujirii arhiereşti, iar cu blândeţe şi smerenie crucea de a fi prigonit pentru dreptate, jertfindu-se pe sine pentru poporul încredințat lui spre păstorire, Sfântul Iacob Putneanul şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului, prin școală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povă­țuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriți, care a dus o viaţă de sfânt”.

Cuvioșii Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în veacul al 18-lea în Schitul Sihăstria Putnei, loc de aspră nevoință sau asceză și de liniște în care se retrăgeau monahii iubitori de mai multă rugăciune și nevoință duhovnicească.

Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697, în ținutul Botoșa­nilor, din părinți ortodocși, Ion și Ioana. A intrat ca frate începător la Schitul Orășeni (com. Cristești, jud. Botoșani), fiind foarte tânăr, de unde, în anul 1714, la vârsta de 17 ani, a mers la Schitul Sihăstria Putnei, unde a fost primit și apoi călugărit de starețul Teodosie. După trecerea acestuia la cele veșnice, starețul Dosoftei, noul părinte duhovnicesc al schitului, a rânduit să fie hirotonit diacon și preot, iar la scurt timp să fie tuns în schima mare. Ca ucenic și ajutor al starețului Dosoftei, ieroschimonahul Sila a purtat grijă timp de peste 30 de ani de toate cele necesare obștii, ostenindu-se, în același timp, la slujbele bisericii și la împlinirea pravilei de chilie. În toamna anului 1753, după ce a trecut la Domnul starețul Dosoftei, Cuviosul Sila a fost numit stareț de către Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei. Ca părinte duhovnicesc al obștii, a înnoit viața duhovnicească a Schitului Sihăstria Putnei, iar ca bun chivernisitor, cu binecuvântarea Mitropolitului Iacob Putneanul, a zidit o biserică nouă de piatră, cu hramul Buna Vestire, pe care a împodobit-o cu toate cele necesare, precum și o nouă trapeză și chilii. Ajuns cunoscut duhovnic și povă­țuitor de suflete, Cuviosul Sila a fost prețuit atât de cre­dincioșii simpli, cât și de domnitorii Moldovei – Constantin Cehan Raco­viță și Grigorie Calimachi -, precum și de înalți dregători, arhierei şi egumeni, pe toți povățuindu-i cu înțelep­ciune pe calea mântuirii. Sub îndrumarea sfântului stareț Sila, monahii din Schitul Sihăstria Putnei se ocupau de caligrafierea manuscriselor ce cuprindeau sfinte slujbe și importante scrieri ale Sfinților Părinți. Cuviosul Sila și-a petrecut ultimii ani de viață în multe lipsuri și încercări, ca urmare a ocupării Bucovinei de către armatele Imperiului Habs­burgic, în anul 1774, și a restricţiilor impuse de noua stăpânire. Schitul Sihăstria Putnei  nu avea cele necesare hranei monahilor și era nevoit să împrumute bani și alimente. Cunoscându-și apropiatul sfârșit pământesc, Cuviosul Sila a pus stareţ al Schitului Sihăstriei Putnei pe Cuviosul Natan (în 1781), apoi și-a cerut iertare de la toți. La 23 aprilie 1783, după ce se nevoise aproape 70 de ani la Schitul Sihăstria Putnei, Cuviosul ieroschimonah Sila și-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, pe Care L-a iubit și slujit întreaga sa viață.

Cuviosul Paisie s-a născut în anul 1701 și a intrat de tânăr în viața monahală. Pentru vrednicia sa a fost hirotonit diacon, apoi preot, și a ajuns egumen la Mănăstirea Sfântul Ilie de lângă Suceava, de unde a trecut apoi la Mănăstirea Râșca. După o vreme a venit la Schitul Sihăstria Putnei, viețuind întru adâncă smerenie. El nu a fost niciodată stareț al Schitului Sihăstria Putnei, dar era un rugător fierbinte, sprijinind în credința ortodoxă pe mulţi, mai ales în vremea stăpânirii străine. De asemenea, el primise de la Dumnezeu darul înainte-vederii, care, adăugându-se altor virtuți ale sale, l-a făcut să fie cinstit de către toți ca un mare părinte duhovnicesc. Împreună cu stareții Sila și Natan, Cuviosul Paisie a fost martor al greutăților din anii de stăpânire străină, dar s-a dovedit un nevoitor plin de râvnă. A trecut cu pace la cele veșnice în data de 16 decembrie 1784.

Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, fiind originar din Paș­cani. A fost mai întâi vie­țuitor și eclesiarh la Mănăstirea Putna, unde a fost hirotonit diacon, apoi preot. Dornic de mai multă rugăciune și liniște, s-a retras la Schitul Sihăstria Putnei, unde a primit schima mare cu numele Natan. Cuviosul Natan a fost un duhovnic foarte înţelept, fiindu-i părinte duhovnicesc și marelui Mitropolit Iacob Putneanul. Toto­dată, viețui­torii din sihăstrie, împreună-nevoitori cu el, dar și credincioșii închinători îl cinsteau ca pe un adevărat părinte și păstrător al bunelor rânduieli ortodoxe.

De asemenea, el a lucrat mult la caligrafierea de manuscrise și la alcătuirea pomelnicelor ctito­ricești. În anul 1781 a fost rânduit stareț al Schitului Sihăstria Putnei  de către Cuviosul Sila, înainte cu aproape doi ani de trecerea acestuia la cele veșnice. Deși îna­intat în vârstă, ieroschimonahul Natan a continuat cu multă râvnă și jertfelnicie lucrarea duhovnicească a înaintașului său, Cuviosul Sila, călăuzind obștea încre­dințată lui spre păstorire timp de trei ani și jumătate, deși lipsurile și greutățile erau tot mai mari din pricina ocupației străine.

La capătul unei vieți închinate lui Dumnezeu, în sărăcie materială, dar curăție spirituală, după ce a purtat cu multă răbdare și necontenită rugăciune povara grea a bolilor, Cuviosul ieroschi­monah Natan s-a mutat la Domnul, a doua zi după sărbătoarea Naște­rii Mântuitorului Hristos, în data de 26 decembrie 1784.

La scurt timp după trecerea la cele veșnice a celor trei Sfinți Cuvioşi ieroschimonahi Sila, Paisie şi Natan, Schitul Sihăstria Putnei a rămas pustiu din pricina vitregiei vremurilor. După mai bine de 200 de ani, la începutul Postului Mare din anul 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului Schit Sihăstria Putnei, a văzut o lumină cerească dea­supra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat biserica, apoi s-a făcut nevăzută. La puțin timp după aceasta, în ziua de 24 aprilie 1990, când s-a început refacerea Schitului Sihăstria Putnei, în pronaosul vechii biserici au fost descoperite mormintele celor trei cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene precum ceara și răspândind bună mireasmă. În anii următori s-au săvârşit numeroase vindecări minunate la racla cu moaștele cuvioșilor.

Așadar, astăzi, cinstim în mod solemn pe Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, împreună cu ucenicii săi, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan. Pomenirea Sfântului Iacob Putneanul se va săvârşi în fiecare an, în ziua de 15 mai, data când a trecut la cele veșnice, iar pomenirea Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan, ucenicii săi, se săvârşeşte în ziua următoare, 16 mai, pentru a fi cinstiți îndată după părintele lor duhovnicesc.

Cei patru Sfinţi Putneni, a căror canonizare a fost proclamată solemn în această zi binecuvântată de Dumnezeu, 14 mai 2017, se adaugă celor peste 100 de sfinţi străromâni şi români din calendarul Bisericii Ortodoxe Române, astfel încât nu există nici o lună în calendarul Bisericii noastre în care să nu fie pomenit cel puțin un sfânt român. Prin numeroşii sfinţi români, canonizaţi în diferite etape (1950-1955, 1992, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011 şi 2016), poporul român înţelege şi se bucură că are mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în faţa Prea­sfintei Treimi, care-l ajută să-şi păstreze credinţa creştină ortodoxă, ca fiind temelia mântuirii sale, să o transmită generațiilor tinere, să cultive sfinţenia vieţii şi faptele iubirii milostive. De aceea, ca români, trebuie să mulțumim lui ­Dumnezeu totdeauna pentru darurile Duhului Sfânt revărsate în sfinții din poporul român, daruri pe care, însă, ei le-au cultivat prin credință, nevoință şi suferinţă, prin rugăciune și fapte ale iubirii smerite şi milostive.

Sfinţii rugători din ceruri, din toate timpurile şi locurile, dar mai ales sfinţii din neamul nostru, ne-au ajutat să trecem prin marea şi dureroasa încercare de fidelitate sau credincioşie faţă de Hristos, şi anume prigoana regimului comunist. Însă, după multe suferinţe şi umiliri, cu ajutorul Preasfintei Treimi, al Maicii Domnului şi al tuturor sfinţilor, majoritatea poporului român a rămas credincioasă lui Hristos. Când, în anul 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa, cu stăruinţa şi înțelepciunea vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, a canonizat mai mulţi sfinţi (proclamaţi solemn în 1955), atunci, de fapt, se pregătea tainic poporul român pentru o luptă duhovnicească dureroasă, lupta din anii grei ai persecuţiei comuniste împotriva credinţei în Dumnezeu. În acele vremuri ostile Bisericii şi religiei în general, foarte mulţi ortodocşi români au mărturisit credința lor în Hristos Cel răstignit şi înviat cu prețul pierderii libertății, sau chiar a vieţii lor. Din acest motiv, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2017 ca fiind și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului  în Patriarhia Română. În rândurile acestor mărturisitori şi apărători ai credinţei din timpul regimului comunist, alături de Patriarhul Justinian se aflau numeroși ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini, dar mai ales cei peste 1.800 de preoți ortodocși români care au fost arestați și anchetați, judecaţi formal şi aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre – Marea Neagră, unde mulţi dintre ei au pătimit mult şi au murit în condiţii de mare suferinţă.

Mulţimea mărturisitorilor şi a martirilor credinţei din timpul regimului comunist ne îndeamnă mereu să nu uităm cât de mare a fost suferinţa lor pentru a păstra dreapta credinţă vie şi demnitatea poporului român creştin, în vreme de teroare şi prigoană.

După anul 1990, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, ucenic al Patriarhului Justinian, s-a gândit că avem nevoie în continuare să pomenim pe cei care sunt cinstiţi de Dumnezeu cu darul sfințeniei mântuitoare şi luminătoare. Astfel, în anul 1992 au fost trecuți în calendarul Bisericii Ortodoxe Române mai mulţi sfinţi din toată ţara, dar mai ales de aici, din Moldova, ca de pildă: Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ – Hozevitul, Sfânta Teodora de la Sihla, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, duhovnicul marelui voievod Ştefan cel Mare.

Au urmat apoi alte canonizări de sfinţi români, încât, în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, avem ca sfinţi noi trecuţi în calendar, din anul 1992 până în prezent, 22 de sfinţi, dintre care 18 canonizaţi înainte de anul 2016, la care se adaugă acum cei patru Sfinţi Putneni canonizaţi în 6-7 iunie 2016 şi proclamaţi azi, 14 mai 2017, la sfânta Mănăstire Putna.

Însă această canonizare de noi sfinţi în aceste vremuri nu este întâmplătoare, deoarece există în timpul de faţă noi încercări privind păstrarea credin­ței ortodoxe şi a unității Bisericii. Mai precis, astăzi avem mare nevoie de rugăciunile sfinților, deoarece ne aflăm într-un război spiritual nevăzut care se nu­mește secularizare, adică organizarea vieţii omului şi a societăţii ca şi când Dumnezeu nu ar exista. Timpul acesta de secularizare ca sărăcire şi uscăciune sufletească sau lipsă de iubire smerită şi milostivă ne determină să cerem ajutorul mai multor sfinţi rugători pentru noi. De ce? Pentru că lupta cu duhurile rele care caută să-l îndepărteze pe om de Hristos nu se poate duce numai prin voinţă individuală sau printr-o încredere exclusivă a omului în propriile forţe, ci totdeauna biruința duhovnicească se dobândește în primul rând cu ajutorul Duhului Sfânt şi al sfinților lui Dumnezeu, învăță­tori şi rugători pentru noi.

Ca iubirea noastră să se încălzească şi să sporească, avem nevoie şi de rugăciunea altora pentru noi şi mai ales de rugăciunile sfinţilor. Uneori ne rugăm mai mult, alteori mai puţin, uneori ne rugăm mai atent, alteori ne rugăm mai superficial. De aceea, Sfântul Marcu Ascetul ne învaţă aşa: „Când îţi aduci aminte de Dumnezeu, înmulţeşte rugăciunea, ca, atunci când Îl vei uita, Domnul să-Şi aducă aminte de tine” (Despre legea duhovnicească, 25). Deci, iată de ce avem nevoie de mulţi rugători, mai ales în vreme de slăbire a credinţei!

Să-i rugăm pe Sfinţii Putneni, pe toţi sfinţii neamului românesc şi pe toţi sfinţii Bisericii Ortodoxe Universale, să lumineze, să încălzească şi să întărească sufletul nostru cu rugăciunile lor, pentru a merge pe calea mântuirii, care este unirea omului cu Dumnezeu, Izvorul vieţii şi al fericirii veşnice!

Mulţumim distinşilor ierarhi care au răspuns invitaţiei ­Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi ­Rădăuţilor de a fi prezenţi astăzi aici, la Mănăstirea Putna, la proclamarea ca sfânt a unui mare ierarh, Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei, şi a celor trei ucenici ai săi, Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan.

Mulţumim cuvioşilor părinţi şi cuvioaselor maici de la mănăstiri, care astăzi au venit aici ca să arate bucuria lor pentru canonizarea şi proclamarea celor patru Sfinţi Putneni.

Mulţumim preoţilor de la parohii prezenţi aici, dar şi celor care, în iubire faţă de Hristos şi în ascultare faţă de Biserică, păstoresc pe credincioşi pe calea mântuirii.

Mulţumim părintelui stareţ Melchisedec al Mănăstirii Putna, părintelui stareţ Nectarie al Mănăstirii Sihăstria Putnei şi tuturor părinţilor de la aceste două sfinte mănăstiri, dar şi tuturor sponsorilor şi donatorilor care au contribuit la organizarea acestui mare eveniment al proclamării canonizării celor patru Sfinţi Putneni. Mulţumim autorităţilor prezente şi dumneavoastră tuturor, iubiţi credincioşi şi credincioase, care v-aţi rugat astăzi împreună cu noi.

Cu mulţumire sfântă, să ne bucurăm pururea de binecuvântarea lui Dumnezeu şi de rugăciunile sfinţilor, spre slava Prea­sfintei Treimi şi binele Bisericii lui Hristos. Amin!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Simpozionul „Dumitru Stăniloae“ 2017

Cea de-a V-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Dumitru Stăniloae”, cu tema „Martiriu şi memorie din România comunistă”, organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Colegiul „Sfântul Nicolae”, a avut loc în perioada 3-7 mai 2017 în capitala Moldovei. Partenerii evenimentului din acest an au fost: Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC), Primăria Oraşului Iaşi şi Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

În cadrul ceremoniei de deschidere, care a avut loc pe 4 mai, au luat cuvântul Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, Mihaela Onofrei din partea Rectoratului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, domnul Octav Bjoza, din partea Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist, şi Radu Preda, preşedintele IICCMER. Discursurile acestora au fost urmate de un moment muzical oferit de Corul bărbătesc „Mitropolit Iosif Naniescu” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, care a interpretat piesa „Metanie”, scrisă de Radu Gyr, şi „Ziua Învierii”.

Comemorarea Episcopului Melchisedec Ştefănescu la Galaţi şi Bacău

Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea Episcopului Melchisedec Ştefănescu, Centrul eparhial Roman a organizat o serie de manifestări dedicate marelui ierarh. Acestea s-au desfăşurat în perioada 14-16 mai 2017, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioachim.

 

Duminică, 14 mai 2017, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman a fost întâmpinată racla ce adăposteşte un fragment din moaştele Sfântului Ioan Maximovici. Odorul de mare preţ a fost adus din San Francisco.

Luni, 15 mai 2017, după slujba Vecerniei, a avut loc susţinerea a două coferinţe duhovniceşti. Corul Mănăstirii Diaconeşti a susţinut concertul „Lacrimi din închisoare”. Tot luni, 15 mai 2017, în clădirea Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu” din Roman s-a desfăşurat a XVII-a ediţie a Simpozionului Naţional „Episcop Melchisedec Ştefănescu – Ierarh cărturar”. 

Marţi, 16 mai 2017, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. În cadrul slujbei, s-a făcut pomenirea celui cunoscut în istoria Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Părintele Autocefaliei”. Tot în acest cadru festiv, au fost premiaţi copiii participanţi la Concursul naţional de creaţie „Icoana şi Şcoala mărturisirii”, etapa eparhială.

După săvârşirea Sfintei Liturghii, toţi cei prezenţi, în sunetul clopotelor şi al cântărilor pascale, purtând în mâini odoare aparţinând patrimoniului spiritual al Centrului eparhial şi tabloul ilustrului ierarh Melchisedec Ştefănescu, au mers în tradiţionala procesiune organizată cu acest prilej. În ­curtea Fundaţiei „Episcop Melchisedec”, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim a săvârşit slujba de pomenire a familiei ctitorului complexului de clădiri de aici, iar la finalul slujbei de pomenire, a evocat personalitatea Episcopului Melchisedec.

În perioada 16-18 mai, în Arhiepiscopia Dunării de Jos au fost organizate mai multe evenimente cultural-educative menite să îl comemoreze pe marele ierarh al Bisericii Ortodoxe Române Melchisedec Ștefănescu, la 125 de ani de la trecerea la cele veșnice. Evenimentele au fost organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos în cooperare cu Universitatea „Dunărea de Jos” – prin Departamentul Teologic al Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie, şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi – prin Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei” şi corpul profesorilor de religie.

Evenimentele religioase şi cultural-educative au debutat marți, 16 mai, în Catedrala Arhiepiscopală, unde Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop a săvârşit o slujbă de pomenire pentru Episcopul Melchisedec Ştefănescu, la care au participat toţi elevii seminarişti, însoţiţi de profesorii lor, preoţi şi mireni, studenţii şi masteranzii Departamentului Teologic, însoţiţi de preoţii-profesori şi preoţi misionari din Protoieria Galaţi.

La finalul slujbei, Chiriarhul Dunării de Jos a ţinut un cuvânt în care a fost evidenţiată personalitatea marelui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, care în 1864 a înfiinţat Eparhia Dunării de Jos şi a păstorit-o timp de 14 ani.

În continuare, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, în aula „Episcop Melchisedec Ştefănescu” (sala AS011) din incinta Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie, au fost prezentate câteva repere privind slujirea jertfelnică, lucrarea de cercetare academică şi viaţa de sfinţenie a ierarhului evocat. La această întâlnire au participat elevii seminarişti din clasele a X-a şi a XI-a Pastorală, însoţiţi de profesori preoţi, studenţii şi masteranzii Departamentului Teologic, însoţiţi de preoţii-profesori, profesori de religie, preoţi cu activitate misionară bogată şi reprezentanţi ai centrelor sociale eparhiale şi parohiale din oraş.

Miercuri, 17 mai a.c., la Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei” au fost prezentate viaţa, opera, slujirea şi lucrările de excepţie ale ierarhului, în programul power-point elaborat de o echipă de elevi, sub îndrumarea profesorilor lor, la care au participat toţi elevii seminarişti, elevi invitaţi din alte licee şi cadrele didactice ale seminarului.

Evocarea marelui ierarh la Galaţi a continuat şi joi, 18 mai, în aula „Episcop Melchisedec Ştefănescu” (sala AS011) din incinta Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie printr-o sesiune de comunicări ştiinţifice, susţinută de studenţi şi masteranzi teologi ai departamentului de specialitate din Universitatea „Dunărea de Jos” – Galaţi.

Manifestări academice dedicate Anului omagial şi comemorativ 2017, la Sibiu

Simpozionul internațional intitulat „Credința mărturisitoare în diversitate de manifestare”

Facultatea de Teologie Orto­doxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu a găzduit în pe­ri­oa­da 16-18 mai un simpozion internațional intitulat „Cre­dința mărturi­si­toare în diversitate de manifestare: teologie, iconologie, muzică. Icoana – mărturie a credinței”. Invitatul special al manifestării a fost diac. prof. dr. Karl Christian Felmy.

Cadrele didactice și stu­denții Facultății de Teologie din Sibiu au avut posibilitatea să asculte în cadrul simpozionului o comunicare știin­ți­fică a invitatului din Germania, diac. prof. dr. Karl Christian Felmy. Prelegerea a avut loc în Aula „Mitropolit Ioan Mețianu” a facul­tății, în prezența Înaltprea­sfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a decanului instituției, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, a consilierului cultural din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, a cadrelor didactice și studenților teologi, precum și a unui grup de elevi de la Liceul „Ion Barbu” din București, sosit la Sibiu în cadrul programului „Școala altfel”, pentru a se întâlni cu diac. prof. univ. dr. Ioan Ică jr.

Prelegerea diaconului Karl Christian Felmy s-a intitulat „Icoana Mântuitorului înconjurat de puterile cerești, ca icoană liturgică” și a prezentat aspectele teologico-eshatologice din iconografia rusă și nu numai.

La finalul prezentării, IPS Părinte Mitropolit Laurențiu i-a oferit oaspetelui din Germania o plachetă comemorativă și lucrări dedicate celor 230 de ani de învățământ teologic la Sibiu și i-a mulțumit pentru prezentarea teologică deosebită.

În cadrul simpozionului au mai prezentat referate și cadre didactice de la mai multe facultăți de teologie din țară, amintind prezentarea pr. prof. dr. Nicolae Chifăr intitulată „Iconologia Sfântului Nichifor Mărturisitorul”, lucrarea pr. dr. Mircea Bidian, cu titlul „Iconologia Sfântului Teodor Studitul”, și referatul dr. Sebastian Nazâru de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, intitulată „Sinodul iconoclast de la Sfânta Sofia (815)”.

 

Simpozion Național de Muzicologie

Tot la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu a avut loc, în perioada 16-18 mai, Simpozionul Național de Muzicologie „Cântarea bisericească în timpul păstoririi PF Patriarh Justinian Marina (1948-1977)”.

Simpozionul a avut ca obiectiv evidențierea contri­buției pe care a avut-o Patriarhul Jus­tinian Marina la uniformizarea cântării bi­sericești în Biserica Ortodoxă Română. Referatele par­tici­panților au prezentat diferite aspecte ale reformei din domeniul muzicii bisericești, personalitățile implicate în acest proces și operele acestora.

„Simpozionul Național de Muzicologie a adunat profesori de la mai multe centre universitare din țară, cum sunt cele de la București, Iași, Craiova, Alba Iulia, Oradea și Sibiu. Tematica a fost largă și au fost abordate și teme diferite de cea anunțată în titlul simpozionului. În cadrul simpozionului s-a vorbit despre uniformizarea cântării bi­sericești în timpul păstoririi Patriarhului Justinian Marina, dar și despre reacțiile, rezultatele și evoluția cântării bisericești în acea perioadă și după acea perioadă.

Între referatele prezentate în cadrul simpozionului na­țional de la Sibiu amintim: „Originile repertoriului uniformizat al Liturghiei” (conf. dr. Costin Moisil de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucureşti) „Promovarea muzicii psaltice în sistem uniformizat în timpul Patriarhului Justinian Marina” (pr. lect. dr. Alexandrel Barnea de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași), „Viața muzicală bisericească în Eparhia Oradiei la începutul păstoririi Patriarhului Justinian” (pr. conf. dr. Mihai Brie de la Facultatea de Teologie din Oradea), „Podobiile pricesnelor în notațiile lui Trifon Lugojan și Atanasie Lipovan” (conf. dr. Mircea Buta de la Facultatea de Teologie din Arad), „Gypsies. History and music” (pr. prof. dr. Adam Domin de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia), „Polieleul în Țările Române” (pr. drd. Nicușor Lăzărică Daniel), „O lucrare muzicală dedicată Sfântului Ierarh Andrei Șaguna: «Pentru Lege» (1943), poem dramatic bisericesc pentru cor, soliști și orchestră de Pr. Gheorghe Șoima (1911-1985)”, referat susținut de pr. prof. dr. Vasile Grăjdian, „Podobiile din Transilvania între teorie și practică” (pr. lect. dr. Sorin Dobre de la Facultatea de Teologie din Sibiu) și „Învierea Domnului reflectată în două capodopere muzicale: «Oratoriul Mesia» de Haendel și «Oratoriul bizantin de Paști» de P. Constan­tinescu” (pr. lect. dr. Dan-Alexandru Streza de la facultatea-gazdă).

Evlavios slujitor al Altarului şi talentat profesor de teologie

Mesajul de condoleanțe transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României,
la slujba de înmormântare a preacucernicului părinte Adrian Gabor, profesor la Facultatea
de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București și preot coslujitor la
Parohia „Sfântul Nicolae” – Buzeşti, Protopopiatul Sector 1 Capitală, oficiată miercuri, 7 iunie 2017, ora 11:00, de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal,
la biserica Parohiei „Sfântul Nicolae” – Buzeşti din Bu­curești

 

Am primit cu întristare vestea morții fulgerătoare, în urma unui tragic accident domestic petrecut în seara zilei de 2 iunie 2017, a preacucernicului părinte preot Adrian Gabor, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București și preot coslujitor la Parohia Sfântul Nicolae-Buzeşti, Protopopiatul Sector 1 Capitală.

Părintele profesor Adrian Gabor s-a născut la 5 ianuarie 1960, în familia dreptcredincioșilor creștini Costache și Marioara Gabor, din satul Irești, comuna Vidra, județul Vrancea, fiind primul născut al acestei familii, care a fost binecuvântată de Dumnezeu cu alți doi copii, Dorina și Titi. Anii copilăriei i-a petrecut în Voloşcani, în casa bunicilor materni, Ioana și Radu Profiroiu, de care a fost foarte atașat și care i-au sădit în suflet credința și dragostea curată de Biserică.

Clasele primare, gimnaziale și primele clase de liceu le-a urmat în municipiul Focșani, după care s-a îndreptat către studierea teologiei, urmând cursurile Seminarului Teologic Ortodox Chesarie Episcopul din Buzău (1977-1982), pe care le-a absolvit, în anul 1982, ca șef de promoție. După efectuarea stagiului militar (1982-1983) s-a înscris la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar din București, devenind licențiat al acestuia în iunie 1987, fiind unul dintre cei mai merituoși studenți din promoția sa.

Între anii 1987 și 1990, a urmat cursuri de doctorat în Teologie, specializarea Bizantinologie, sub îndrumarea domnului profesor dr. Emilian Popescu; în mai 1991, a promovat examenul de admisibilitate, ce deschidea perspectiva redactării tezei de doctorat.

Ca bursier al statului francez, în perioada ianuarie-octombrie 1992, a făcut cursuri de specializare și perfecționare la Facultatea de Teologie Catolică a Universității de Științe Umaniste Marc Bloch din Strasbourg (Franța), încununate cu dizertația Creștinismul pe teritoriul românesc în secolul al IV-lea (Le christianisme en territoire roumain au IVe siècle), conferindu-i-se diploma de studii aprofundate (Diplôme dâétudes approfondies) la 8 octombrie 1992. În perioada octombrie 1992 – iulie 1996, a urmat cursurile de doctorat în cadrul aceleiași universități. Sub îndrumarea profesorului Roland Minnerath, teologul Adrian Gabor a elaborat teza Biserica și Statul în timpul lui Teodosie cel Mare (L’église et le pouvoir au temps de Théodose le Grand), lucrare apreciată cu cea mai meritorie mențiune din sistemul academic francez (Très honorable avec félicitations du jury), fiindu-i conferit titlul de doctor în teologie, la 3 iulie 1996.

În perioada studiilor doctorale, tânărul teolog Adrian Gabor a sprijinit activitatea misionară a Bisericii, activând în calitate de cântăreț bisericesc la Parohia Sfânta Treime din Offenburg – Germania și inițiind publicarea revistei parohiale Sfânta Treime, în care a semnat o serie de articole pastoral-misionare. În anul 1994, doctorandul Adrian Gabor a avut inițiativa înființării unei Asociații a studenților şi doctoranzilor români din Strasbourg (Amicale des Étudiants Roumains à Strasbourg).

Din veniturile sale de bursier al statului francez, la care s-au adăugat unele donații, tânărul teolog Adrian Gabor a ctitorit, între anii 1994 și 2000, Biserica Sfântul Ilie din satul bunicilor săi – Voloșcani (Vrancea), credincioșii din această localitate fiind lipsiți la acea dată de un locaș de cult.

Revenit în țară, el a activat, pentru o scurtă perioadă (septembrie 1990 – octombrie 1991), ca profesor de istorie bisericească universală la Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Apostol Andrei din Galaţi. La 1 octombrie 1991, teologul Adrian Gabor și-a început strălucita carieră didactică universitară, ocupând, prin concurs, postul de preparator în cadrul Catedrei de Teologie istorică a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucu­rești; la 2 octombrie 1995, a devenit asistent universitar; la 22 februarie 1999, lector universitar, iar din 1 octombrie 2003, a deținut gradul academic de conferențiar. Drept recunoaștere a meritelor sale științifice, la 1 octombrie 2005, teologul Adrian Gabor a devenit profesor universitar, iar din octombrie 2010, îndrumător de doctorat și membru al Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București.

La 3 februarie 2001, teologul Adrian Gabor s-a căsătorit cu domnișoara Liliana-Angela Suciu, distinsă profesoară de religie, Dumnezeu binecuvântând familia lor cu doi fii: Andrei, născut la 17 februarie 2002, şi Mihai, născut la 3 noiembrie 2004.

Răspunzând chemării dumne­zeiești de a sluji la Sfântul Altar, teologul Adrian Gabor a fost hirotonit diacon la 30 ianuarie 2003, de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, şi preot la data de 16 februarie 2003, de către Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, actualmente Episcop al Slatinei și Romanaților, pe seama Parohiei Sfântul Nicolae-Buzeşti din Capitală, unde a slujit neîntrerupt până la neaşteptata sa trecere la cele veșnice. Pentru aproape un deceniu şi jumătate, părintele Adrian Gabor a împlinit cu multă râvnă aceste două slujiri, preoţia şi profesoratul. A avut o activitate pastorală rodnică, fiind un bun duhovnic, iubit și apreciat de către credincioși. Vrednic slujitor și păstor de suflete, preotul profesor Adrian Gabor a primit rangurile bisericeşti de sachelar (14 noiembrie 2004) și iconom-stavrofor (16 iunie 2008).

Rod al unei consistente cercetări științifice, opera părintelui profesor Adrian Gabor este bogată și unanim apreciată, fiind caracterizată printr-o solidă documentare, prin profunzimea și rigoarea analizei. Ea cuprinde monografii și studii, cronici, articole, reportaje și recenzii. Printre temele predilecte de cercetare ale părintelui profesor Adrian Gabor amintim: creștinismul în Antichitatea târzie, rezistența Bisericii Ortodoxe Române în fața regimului comunist (1945-1964), istoricul Fa­cultății de Teologie Ortodoxă din București. De asemenea, părintele profesor Adrian Gabor a avut preocupări pentru cunoașterea şi cercetarea istoriei locurilor natale, mai multe studii ale preacucerniciei sale tratând despre istoricul unor biserici din zona Vrancei sau despre împotrivirea clerului vrâncean în fața comunizării României.

Ca profesor de teologie, a pregătit serii numeroase de studenți, a predat cursuri care s-au caracterizat printr-un remarcabil spirit analitic, prin claritate și printr-o deosebită vioiciune a exprimării. A propus adeseori interpretări originale, neconvenționale, sperând ca în acest fel să stârnească nu numai curiozitatea studenților pentru subiectele tratate, ci și să cultive spiritul critic și respectul pentru cercetare al studenților.

A fost apreciat de studenți, mulți dintre aceștia apelând la competenta sa îndrumare în vederea întocmirii lucrărilor de licență, masterat, doctorat sau a lucrărilor pentru obținerea gradelor didactice în învățământul preuniversitar.

Semn al recunoașterii calită­ților sale de cercetător exigent și perseverent, preotul profesor Adrian Gabor a fost recunoscut membru al Societății Române de Studii Bizantine (1987), al Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creștinismului (1991; iniţial, titulatura acestui colectiv ştiinţific era Comisia Națională de Istorie Bisericească Comparată). De asemenea, în perioadele 2004-2008 şi 2010 – februarie 2012, a fost secretar științific al Consiliului Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din București, iar începând cu anul 2007 a fost director al Centrului de studii interreligioase şi interdisciplinare din cadrul aceleiași facultăți. Fiind cunoscută preocuparea sa pentru creşterea calităţii învăţământului universitar, părintele profesor Adrian Gabor a fost numit membru în Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (2007), expert permanent în Comisia de Ştiinţe Umaniste şi Teologie a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (2008), auditor intern şi coordonator al Comisiei de calitate a învăţământului din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

A organizat şi a participat la numeroase manifestări știin­țifice, simpozioane, conferinţe, congrese de teologie şi sesiuni de comunicări, intervențiile sale tematice fiind foarte apreciate.

Toţi cei care l-au cunoscut l-au prețuit pentru personalitatea sa dinamică și pentru mărinimia sa sufletească.

În aceste momente de mare durere şi mult doliu, ne rugăm Domnului Iisus Hristos şi Preacuratei Sale Maici să aducă mângâiere şi întărire sufletească soției îndurerate – prezbitera Liliana-Angela, fiilor – Andrei și Mihai, părinților – Costache și Marioara, și celorlalți membri ai familiei părintelui profesor Adrian Gabor.

De asemenea, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morţii şi Domnul vieții veșnice, să ierte orice greşeală a slujitorului Său mutat de la noi, preotul şi profesorul Adrian Gabor, să așeze sufletul lui împreună cu drepții şi să-i dăruiască odihnă în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, iar pe cei îndoliați și îndurerați să îi întărească întru nădejdea Învierii de obște și a vieţii veșnice din Împărăţia cerurilor.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești binecuvântări și condoleanțe pentru familia îndoliată,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sinod mitropolitan la Timișoara

Conform Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a convocat Sinodul mitropolitan în ședință de lucru pe 22 iunie, la Reședința mitropolitană din Timișoara.

La ședința de lucru a Sinodului mitropolitan au participat: Înalt­preasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Ti­mi­șoarei și Mitropolitul Banatului, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Prea­sfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, și Preasfin­țitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Lucrările ședinței au debutat în capela Reședinței mitropolitane cu un moment de rugăciune.

Pe ordinea de zi a ședinței Sinodului mitropolitan s-au aflat următoarele puncte: avizarea propunerii Înaltprea­sfințitului Părinte Timotei de nominalizare a doi candidați pentru ocuparea demnității de Episcop-vicar la Arhiepiscopia Aradului. Analizând CV-urile celor propuși și constatând că întrunesc condițiile canonice și regulamentare, membrii Sinodului, conform art. 127, alin. 2, lit. b-h din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, au trecut la procedura de vot, în urma căreia doi conferențiari universitari, doctori în teologie, au fost propuși Sfântului Sinod în vederea alegerii de Episcop-vicar la Arhiepiscopia Aradului.

Sinodul mitropolitan a aprobat apoi slujba și Acatistul Sfinților Mucenici Montanus preotul și Maxima, soția sa, și a Sfinților Mucenici Donat, Romul, Silvan și ­Venust și a hotărât trimiterea lor la Cancelaria Sfântului Sinod.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan a propus înființarea Centrului so­cial-cultural și a unui schit pentru monahii pe lângă cona­cul de la Banloc, propunere aprobată, de asemenea, de către Sinodul mitropolitan.

Sinodului mitropolitan i-au fost supuse spre aprobare programa și bibliografia orientativă pentru obținerea gradului profesional I în preoție, alcătuite de profesori ai facultăților de teologie din Timișoara, Arad și Caran­sebeș. După ce au fost formulate sugestii, propuneri și observații, s-a hotărât înaintarea acestor documente către Cancelaria Sfântului Sinod.

În finalul întrunirii, s-a făcut mențiunea că centrele eparhiale de la Timișoara, Arad și Caransebeș au acordat, la finalul anului școlar, ajutoare și premii în bani elevilor cu rezultate bune la învățătură și olimpicilor. S-a hotărât totodată ca, în perioada de vară, să fie organizate colecte în eparhiile Mitropoliei Banatului pentru a fi cumpărate rechizite și obiecte de îmbrăcăminte elevilor care provin din familii cu posibilități materiale reduse, așa încât și Biserica să contribuie la evitarea abandonului școlar.

Întronizarea primului Episcop ortodox român al Canadei

Evenimentele dedicate întronizării pri­mului Episcop ortodox român al Canadei au debutat sâmbătă, 6 mai, când a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, împreună cu Înalt­prea­sfin­țitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgo­viștei și Exarh patriarhal – delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la evenimentele de pe continentul american, și de Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ales al nou-în­ființatei Episcopii Ortodoxe Române a Canadei, în­conjurați de un sobor de preoți și diaconi. În aceeași zi, după slujba euharistică, la care au participat preoții și delegații parohiilor și mănăstirilor din cadrul noii eparhii, a avut loc primul Congres al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei, lucrările fiind deschise de IPS Părinte Mitropolit Nicolae, care a vorbit despre misiunea Bisericii Ortodoxe Române în Canada.

În cadrul lucrărilor congresului a fost aleasă și validată componența Consiliului eparhial și a Consistoriului eparhial, a fost desemnat delegatul eparhiei în Consistoriul Mitropolitan și s-a luat hotărârea ca biserica Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Gheorghe” din Rive Sud, situată în localitatea Saint Hubert, să devină Catedrală Episcopală.

Duminică, 7 mai, în noua Catedrală Episcopală a fost săvârșită Sfânta Liturghie de un sobor de ierarhi ortodocși români și străini, după care a avut loc întronizarea Preasfin­țitului Părinte Ioan Casian ca Episcop ortodox român al Canadei. Ceremonia a fost oficiată de Înalt­preasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, care a dat citire Gramatei Mitropolitane de întronizare.

În deschidere, IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei și Exarh patriarhal – delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a dat citire Tomosului sinodal de proclamare a înfiin­țării noii eparhii și a vorbit despre importanța acestui eveniment. „Pe diadema de eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române se adaugă o nouă eparhie, aceea a Canadei, care va face parte din tezaurul de mare preț al Bisericii noastre străbune […]”, a arătat Înaltprea­sfinția Sa.

Apoi, IPS Părinte Mitropolit Nicolae i-a înmânat noului episcop însemnele demnității episcopale – mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja arhierească, îndemnându-l la luare aminte și responsabilitate. „Timp de 10 ani ați îndeplinit chemarea de Episcop-vicar al arhiepiscopiei noastre și ați împlinit această chemare mai ales în Canada, vizitând, îndrumând și participând la viața și misiunea parohiilor răspândite pe tot cuprinsul Canadei. Astăzi ați primit însemnele episcopale și cârja arhierească, ceremonie care reprezintă descoperirea chemării de întâi învățător al dreptei credințe, de slujitor al sfintelor taine, de arhipăstor al clerului și credincioșilor din eparhie”, a spus Mitropolitul ortodox român al celor două Americi.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, a mărturisit că este un moment de mare bucurie şi o încununare a unor eforturi îndelungate. De asemenea, ierarhul a vorbit despre importanța misiunii Bisericii în societate, făcând referire la coresponsabilitatea creș­tinilor în cadrul comu­nităților din care fac parte și la valoarea modelelor în Biserică: „De mai bine de 33 de ani lucrăm la acest proiect. Acest minunat moment consfințește efortul, gândurile și speranțele gene­ra­țiilor de români care au trăit în Canada de aproape 125 de ani. Înseamnă nu numai bucurie, ci și o manieră pastorală și administrativă mai concretă de a aborda realitățile româ­nești și chiar pe cele canadiene, din punct de vedere pastoral”.

Sfințirea Bisericii Ortodoxe Române din Apateu

Biserica parohiei din Apateu, aparținând Episcopiei Orto­doxe Române din Ungaria, a îmbrăcat haină de mare sărbătoare, fiind resfințită sâmbătă, 6 mai 2017, de cinci ierarhi ai Bisericii Orto­doxe Române, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi din Ungaria și România.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și la invitația Prea­sfin­țitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, la acest eveniment au luat parte Preasfin­țitul Părinte Lucian, Episcopul Caran­sebe­șului, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul orto­dox român al Oradiei, Preasfin­țitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, și Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Stre­haiei.

Resfințirea locașului de cult a fost prilejuită de încheierea unor ample lucrări de restaurare efectuate în ultimii ani de părintele paroh Origen Sabău, consilierul cultural al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și protopop de Dobrițîn, care a împlinit 20 de ani de vrednică slujire, misionar-pastorală și culturală în Parohia Apateu. Cu acest prilej a fost sărbătorită împlinirea a 210 ani de la terminarea bisericii din zid de la Apateu.

Odată cu resfințirea loca­șului închinat Sfântului Ie­rarh Ni­­colae, acesta a primit și cel de-al doilea hram, „Naște­rea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. Totodată, au fost sfințite o troiță de lemn, în stil maramureșean, așezată la intrarea în curtea bisericii, și lucrările efectuate în interiorul locașului de cult. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul ­psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.

La eveniment au luat parte oficialități din Ungaria și România, aproximativ 300 de credincioși din Apateu, dar și din alte localități românești din cele două țări.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, care a subliniat importanța deosebită a acestei sărbători ce a adunat numeroși ierarhi, clerici și cre­dincioși din Ungaria și România, pentru a cinsti cum se cuvine istoria acestui locaş de cult, precum şi activitatea pastoral-misionară a preotului paroh.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Siluan a oferit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în semn de prețuire și binecuvântare, Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici părintelui Origen Sabău și același ordin, pentru mireni, domnului Tiberiu Săcădat, epitropul bisericii și vicepreșe­dintele Autoguvernării Româ­nești Locale din Apateu.

De asemenea, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin al Mara­mureșului şi Sătmarului i-a oferit preotului paroh Crucea voievodală maramu­re­șeană, cea mai înaltă dis­tincție a Episcopiei Maramu­re­șului și Sătmarului, în semn de apreciere pentru toate realizările din cei 20 de ani de slujire preoțească la Apateu.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Timotei la Termoli, Italia

Românii din Termoli (Campobasso), Italia, au trăit miercuri, 10 mai, momente de aleasă bucurie duhovnicească, în mijlocul lor aflându-se trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care au săvârşit Sfânta Liturghie și i-au binecuvântat. Evenimentul a fost prilejuit de sărbătorirea a 2.000 de ani de la nașterea Sfântului Apostol Timotei, ale cărui sfinte moaște se află în vechea catedrală din Termoli, din anul 1239.

Sărbătoarea a reunit români din toate colțurile Romei, care au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, și Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. „Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu mijlocirea Sfântului Apostol Timotei, ale cărui moaște se află în orașul Termoli, de pe malul Mării Adriatice, am săvârşit Sfânta Liturghie, împreună cu doi ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care poartă numele Sfântului Timotei şi care ne-au făcut bucuria să răspundă invitației pe care le-am adresat-o cu ceva vreme în urmă. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au venit să se închine şi să slujească aici, unde s-au adunat numeroși credincioşi. Ne-am închinat la moaştele Sfântului Apostol Timotei, care, nu mult după a patra Cruciadă, au fost aduse aici. Acestea au fost regăsite în 1945, chiar în data de 11 mai”, a precizat Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a dăruit pentru biserica din Termoli o icoană cu chipul Sfântului Apostol Timotei.

După Sfânta Liturghie, cre­din­cioșii parohiei din Termoli au participat la o procesiune pe străzile orașului cu sfintele moaște ale Sfântului Apostol Timotei, de la a căror descoperire s-au împlinit anul acesta 72 de ani. „Ziua de 11 mai este una a bucuriei şi a pelerinajului cu moaştele Sfântului Apostol Timotei, în această veche cetate de pe malul Adriaticii. A fost bucuria slujirii aproape de Sfântul Apostol Timotei, care a fost ucenicul fidel şi ascultător până la capăt al Sfântului Apostol Pavel. Despre el, Apostolul Neamurilor spunea: «Tu nu te-ai ruşinat de lanţurile mele». A călătorit împreună cu el, a ajutat la aşezarea multor preoţi şi episcopi prin cetăţi, mai ales la Corint, Tesalonic, Troa, Filipi, Bereea şi în alte locuri şi l-a ajutat pe Sfântul Pavel să scrie epistole (…). Moaştele ascunse în vremuri tulburi de unul dintre episcopii locului au fost descoperite în cripta de sub bazilica din Termoli în anul 1945, atunci când au început ample lucrări de restaurare a bazilicii. Ele au fost transferate apoi în bazilică şi aşezate într-un loc special aproape de Sfântul Altar”, a spus Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

O biserică românească va fi construită în Viena

Miercuri, 14 iunie 2017, a avut loc la Viena semnarea contractului de cumpărare a terenului pe care va fi construită o nouă biserică pentru comunitatea ortodoxă română din capitala Austriei.

Ziua de 14 iunie 2017 va rămâne scrisă în istoria comunității românești din Viena, pentru că este o zi de bucurie şi de împlinire. „Ne bucurăm pentru că am putut semna în faţa avocaților și a notarului contractul de cumpărare a pământului pe care vom ridica o nouă biserică românească în Viena. Este cu adevărat o bucurie şi o împlinire, pentru că acest moment vine după 4 ani de întâlniri regulate cu autorităţile vieneze, de stăruinţe, de cereri, de justificări, după 4 ani de răbdare şi speranţă şi de aceea ne bucurăm astăzi împreună cu credincioşii comunităţii, care s-au rugat permanent mai ales prin citirea Psaltirii, ne-au încurajat şi au adus şi jertfa lor materială lună de lună în contul deschis pentru zidire”, a declarat părintele Emanuel Nuțu, parohul comunității ortodoxe române din Viena.

„În primăvara anului 2013, având binecuvântarea IPS Părinte Serafim, Arhiepiscopul Austriei, Germaniei și Luxemburgului și Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, înţelept sfătuitor şi de mare sprijin în tot acest timp, prezent la întâlnirile oficiale ori de câte ori situația a cerut-o şi alături de un bun prieten al comunităţii, un austriac convertit la Ortodoxie, Josef Klein, fost director în Compania Căilor Ferate Austriece, şi cei doi arhitecți, Georg Baldas şi soţia dumnealui, arhitecta ­Mihaela Ionescu, am început acest demers şi am găsit foarte multă deschidere din partea celor care conduc oraşul Viena. Primarul sectorului 2 de atunci, Karlheinz Hora, a fost foarte deschis acestui proiect, încântat fiind de arhitectura și pictura viitoarei biserici, la fel și înalții funcționari din cadrul Primăriei Generale, care și-au dat acordul și au aprobat toate cerințele speciale necesare construirii unei biserici, astfel încât astăzi ne găsim în momentul semnării contractului de cumpărare a 884 metri pătrați în apropierea bine-cunoscutului parc Prater, pentru o sumă modică, având în vedere că în această zonă centrală, un metru pătrat de teren costă mii de euro. Suntem recunoscători auto­rităților orașului Viena și tuturor românilor care au ajutat și ajută mai departe, punând lună de lună în contul deschis pentru zidire jertfa lor, dar și rugăciunea, pentru că, de aproape 4 ani, Psaltirea este citită zilnic în vederea împlinirii acestui gând”, a mai adăugat părintele Nuțu.

În primăvara anului viitor, 2018, vor începe lucrările de zidire efectivă a bisericii, an care aminteşte de Marea Unire. Biserica va fi pictată și în exterior, asemenea mănăstirilor ștefa­niene, tocmai pentru a fi o chemare permanentă prin pictură la redescoperirea sensului divin al vieții, la căutarea iubirii dum­nezeiești și, nu în ultimul rând, un memento mori, pentru că va fi așezată scena Judecății de Apoi într-un loc foarte vizibil.

Preotul profesor Viorel Ioniță, omagiat la Erlangen

În ziua de 21 aprilie 2017, pr. dr. Viorel Ioniță, fost profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București și fost secretar general interimar al Conferinței Bisericilor Europene, a fost omagiat de Biserica Evanghelică din Germania pentru întreaga sa activitate depusă în slujba dialogului și cooperării între Bisericile creștine de pe continentul european.

Ceremonia s-a des­fășu­rat în orașul universitar Erlangen, fiind organizată de Institutul pentru Istoria și Teologia Răsăritului Creștin al Departamentului de Teologie din Facultatea de Filosofie a Uni­versității Erlangen-Nürn­berg și de Biserica Evanghelică din Germania, în cadrul Simpozionului `Erm­i­neutică și Ermineuți. 100 de ani de la nașterea lui Fairy von ­Lilienfeld”.

Cuvântul de cinstire și apreciere pentru părintele profesor Viorel Ioniță a fost susținut de prof. dr. Martin Ilert, care a dat citire mai întâi unei scrisori oficiale din partea Bisericii Evanghelice din Germania. În această scrisoare este apreciată activitatea didactică de profesor universitar a celui omagiat, dar și cea desfășurată pentru Conferința Bisericilor Europene și în cadrul dialogului teologic bilateral dintre Biserica Ortodoxă Română și Bise­rica Evanghelică din Germania. Au fost evidențiate, între altele, expertiza teologică excep­țională a părintelui profesor și spiritul deschis al acestuia pentru dialogul cu alte culturi teologice, dar și rolul însemnat jucat pentru pregătirea documentelor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe din insula Creta din ­anul 2016. Prof. dr. Martin Ilert a evidențiat în laudatio modul excepțional în care părintele profesor reu­șește să mijlocească noțiunile și termenii teologiei ortodoxe în dialogul cu alți creștini, dar și în mai multe limbi străine, arătând o cunoaștere excelentă a acestora. Oratorul a evidențiat faptul că părintele profesor Viorel Ioniță nu a făcut niciodată rabat cu nimic de la tradiția ortodoxă, pe care o reprezintă cu curaj și demnitate pretutindeni în lume.

La ceremonie au participat IPS Părinte Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, repre­zentanți ai altor Bise­rici Ortodoxe surori și profesori universitari specialiști în dialogul cu Ortodoxia din multe univer­sități germane. Au fost pre­zenți, de asemenea, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Sibiu, precum și pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu și subsemnatul, reprezentând Facultatea de Teologie Ortodoxă a Univer­sității din Bucu­rești, ucenici direcți ai părintelui Viorel Ioniță.

În finalul ceremoniei de cinstire, părintele profesor Viorel Ioniță a prezentat o prelegere în care a realizat o evaluare teologică a dialogului dintre Biserica Orto­doxă Română și Biserica Evan­ghelică din Germania, ară­tând acordurile teologice obținute, dar și aspectele teologice rămase ­deschise pentru urmă­toarele runde de dialog.

În ultimii ani, părintele profesor a fost implicat foarte mult în dialogul panortodox, fiind membru al delegației Bisericii Ortodoxe Române (începând din vara anului 2009 și până în prezent) la toate întrunirile de pregătire a Sfântului și Marelui Sinod al Bise­ricii Ortodoxe, care a avut loc în iunie 2016 la Academia Teologică din Creta.

Pentru contribuția adusă la redactarea documentelor pregă­titoare, la Sfântul și Marele Sinod Ortodox din Creta a fost delegat de Sfântul Sinod al Bi­sericii Ortodoxe Române în cali­tate de consultant al delegației ­oficiale a Bisericii noastre. După revenirea din Creta, părintele profesor a mediatizat documentele, deciziile, dar și atmosfera deo­sebită în care s-au desfășurat lucrările sinodului. Astăzi, pă­rintele profesor Viorel Ioniță trăiește la Geneva împreună cu familia. Cu toate acestea, a rămas foarte legat de România și de locurile natale.

Hramul Așezământului Românesc de la Ierusalim

Biserica Reprezentanţei Patriarhiei Române din Ierusalim şi-a sărbătorit hramul în ziua de 7 mai 2017. Cu prilejul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (după calendarul iulian), Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ieru­salimului, împreună cu Înalt­prea­­sfințitul Părinte Aristarh, Arhiepiscop de Constantiani și secretar patriarhal, și Înaltprea­sfințitul Părinte Ioachim, Mitropolit de Elenopolis.

Din sobor au făcut parte arhim. Ma­theos, teletarhul Patriarhiei Ierusalimului, arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, și alți slujitori.

De asemenea, la slujbă au participat și reprezentantul Misiunii Patriarhiei Rusiei în Ierusalim, protos. Dometian, și consulul României la Tel Aviv, Traian Pleşcan.

La final, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al III-lea o candelă și o icoană, iar la rândul său, Patriarhul Ieru­salimului a oferit Așe­zământului Românesc o icoană cu Sfântul Gheorghe și alte daruri.

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Marți, 2 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A primit la Reședința Patriarhală pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

 

Joi, 4 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

 

Duminică, 7 mai

A rostit cuvânt de învățătură în biserica Parohiei „Buna Vestire”-Belu, Protopopiatul Sector 4 Capitală, cu ocazia slujbei de târnosire a locașului de cult. Slujba de târnosire și Sfânta Liturghie au fost săvârșite de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat semnificațiile duhovnicești ale Evangheliei Duminicii a 4-a după Paști, în care este prezentată Vindecarea slăbănogului de la Vitezda (Ioan 1, 1-15), apoi a apreciat lucrările de înfrumusețare a locașului de cult și i-a felicitat pe preoții slujitori și pe toți cei care au susținut amplele lucrări de restaurare a bisericii Parohiei „Buna Vestire”-Belu.

Cu această ocazie, Patriarhul României l-a hirotesit iconom-stavrofor pe preotul Daniel-Alexandru Bărîcă, parohul bisericii, pentru lucrările realizate la biserică. De asemenea, Preafericirea Sa i-a hirotesit iconomi pe preoții Cezar Dumitrescu și Nicolae Pușcaș, coslujitori la Parohia „Buna Vestire”-Belu. Persoanelor care au contribui în mod deosebit la realizarea lucrărilor de la acest sfânt locaș Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a oferit distincții și diplome de cinstire. Pentru biserica parohiei, Preafericirea Sa a oferit o cruce de binecuvântare și mai multe cărți liturgice sau duhovnicești apărute la Editurile Patriarhiei Române.

 

Luni, 8 mai

A primit la Reședința Patriarhală vizita doamnei Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională.

 

Marți, 9 mai

A participat la Sesiunea solemnă a Academiei Române, dedicată împlinirii a 140 de ani de la câștigarea Independenței României. Cu acest prilej, Patriarhul României a rostit un cuvânt intitulat: „Biserica a susținut prin cuvânt și faptă dobândirea Independenței României”.

 

Miercuri, 10 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Joi, 11 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A participat la Recepția organizată în Grădina Palatului Cotroceni de Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis, Președintele României, și Doamna Carmen Iohannis, cu prilejul Zilei Europei – „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană”.

 

Sâmbătă, 13 mai

În zilele de sâmbătă, 13 mai, și duminică, 14 mai 2017, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a efectuat o vizită canonică în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu prilejul proclamării solemne a canonizării Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și a Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei.

Patriarhul României a fost întâmpinat la Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor, monahi, monahii, preoți de la mănăstiri și parohii din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și credincioși îmbrăcați în costume tradiționale bucovinene.

Momentul solemn de întâmpinare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a avut loc la Mănăstirea Putna, unde a fost primit de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, părintele stareț arhimandrit Melchisedec Velnic, obștea mănăstirii și numeroși credincioși de toate vârstele îmbrăcați în costume populare.

După slujba de Polihroniu, săvârșită în biserica Mănăstirii Putna, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a mulțumit Preafericirii Sale pentru prezența la acest eveniment important din viața Bisericii noastre.

În cuvântul său, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit pentru frumoasa primire și a evidențiat importanța Mănăstirii Putna în istoria spiritualității românești, numind-o „școală a evlaviei și culturii noastre ortodoxe”. De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit despre Bucovina ca fiind „cea mai frumoasă zonă a țării, în care se păstrează tradițiile românești și în care frumusețile naturii sunt concurate de frumusețile culturii, iar cultura este profund creștină, profund religioasă”.

În seara zilei de sâmbătă, 13 mai 2017, Patriarhul României, însoțit de mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, a vizitat Mănăstirea Sihăstria Putnei. Aici, a fost întâmpinat de părintele arhimandrit Nectarie Clinci, starețul mănăstirii, împreună cu obștea monahală și credincioși.

După slujba de întâmpinare, oficiată în biserica cea nouă a mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen a prezentat istoria așezământului monahal de la Sihăstria Putnei.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în cuvântul rostit, a apreciat frumusețea bisericii nou construite, în special pictura ei, vorbind despre semnificațiile teologice ale picturii bizantine. În încheiere, Părintele Patriarh a adresat un cuvânt de încurajare părintelui stareț și obștii Mănăstirii Sihăstria Putnei, oferind pentru sfântul locaș o cruce de binecuvântare cu emailuri, volumele I și II din lucrarea Monahismul Ortodox Românesc. Istorie, contribuții, repertorizare, precum și alte cărți de folos duhovnicesc.

La final, Preafericirea Sa, împreună cu soborul de ierarhi, a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul monahului Sebastian Șcheuleac, întâiul egumen al reînființatului Schit Sihăstria Putnei.

 

Duminică, 14 mai 

În ziua de duminică, 14 mai 2017, Patriarhul României a săvârșit Sfânta Liturghie pe podiumul din incinta Mănăstirii Putna, împreună cu un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoți și diaconi.

În încheierea Sfintei Liturghii a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și a Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei.

Cu acest prilej Patriarhul României a adresat un cuvânt de învățătură intitulat: „Sfinții Putneni – rugători smeriți și luptători curajoși pentru credință și neam”.

La final, în semn de mulțumire, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a dăruit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană reprezentând pe Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul, cu un fragment din sfintele sale moaște, și o icoană cu Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, de asemenea având părticele din sfintele lor moaște.

În semn de prețuire și binecuvântare pentru lucrarea deosebită în slujba Bisericii, Preafericirea Sa a oferit „Crucea patriarhală” pentru clerici părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, și părintelui arhimandrit Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei. De asemenea, a oferit pentru Mănăstirea Putna o cruce de binecuvântare cu emailuri, volumele I și II din lucrarea Monahismul Ortodox Românesc. Istorie, contribuții, repertorizare și alte cărți apărute la Editurile Patriarhiei Române.

Înainte de a-și lua rămas-bun de la obștea Mănăstirii Putna, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a participat la vernisajul Expoziției „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul. Părintele, Ctitorul, Cărturarul”, în Muzeul Mănăstirii Putna.

Vizita canonică a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților s-a încheiat cu slujba de binecuvântare a Centrului medical stomatologic „Sfântul Ierarh Nectarie” al Așezământului de copii „Sfântul Ierarh Leontie” – Rădăuți, județul Suceava.

Cei peste 120 de copii de la Așezământul „Sfântul Ierarh Leontie” l-au întâmpinat cu multă bucurie și entuziasm pe Părintele Patriarh, care îi mai vizitase cu aproape doi ani în urmă, când a sfințit clădirile Așezământului și biserica Mănăstirii „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Rădăuți, în zilele de 6-7 noiembrie 2015.

După slujba de binecuvântare a Centrului stomatologic, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru clerici părintelui arhimandrit Iustin Dragomir, starețul Mănăstirii Bogdana din Rădăuți și ctitorul Așezământului de copii „Sfântul Ierarh Leontie”, și Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru mireni familiei Prințul Ștefan și Irina Sturdza, care a contribuit la construirea și dotarea cu aparatură a Centrului medical stomatologic.

În cuvântul său, Patriarhul României a vorbit celor prezenți despre importanța educației copiilor și formarea lor pentru viitor, iar la final a oferit copiilor de la Așezământul „Sfântul Ierarh Leontie” mai multe daruri, între care și cartea „Jurnal de Călătorie la Sfânta Liturghie”, în care este explicată Sfânta Liturghie pe înțelesul copiilor.

 

Marți, 16 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A hirotesit iconomi stavrofori doi noi protopopi ai Arhiepiscopiei Bucureștilor: preotul Ioan Bondar, protopop al Protopopiatului Ilfov Sud, și preotul Mihail Peneș, protopop al Protopopiatului Vălenii de Munte. Slujba de hirotesie a avut loc în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reședința Patriarhală, în prezența membrilor Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Miercuri, 17 mai

A primit în audiență pe părintele Ionuț Radu, preot paroh al Parohiei „Sfântul Sava de la Buzău” – Perugia, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei.

 

Joi, 18 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A primit în audiență pe pr. dr. Eugen Pentiuc, profesor de Vechiul Testament și Limbi Semitice la Facultatea Ortodoxă „Sfântul Vladimir” din New York, Statele Unite ale Americii, și profesor de Vechiul Testament și prodecan al Hellenic College Holly Cross Greek Orthodox School of Theology din Boston.

 

Sâmbătă, 20 mai

A prezidat, la Reședința Patriarhală, ședința de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.

 

Duminică, 21 mai 

În ziua serbării hramului istoric al Catedralei Patriarhale, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoți și diaconi,.

După citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învățătură.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a premiat pe câștigătorii Concursului Național de Creație „Icoana și Școala mărturisirii”, organizat de Patriarhia Română.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a premiat, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, pe câștigătorii Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, ediția a 6-a, organizat, de asemenea, de Patriarhia Română.

Apoi, a avut loc vernisarea Expoziției „Icoana ortodoxă – lumina credinței” în care au fost prezentate lucrările câștigătorilor concursului cu același nume. Cu această ocazie a fost lansat și catalogul expoziției.

 

Luni, 22 mai

A prezidat sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor Congresului Internațional de Teologie „Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

Cuvântul de deschidere al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel s-a intitulat: „Pictura bizantină – expresia liturgică vizuală a credinței ortodoxe și a vieții sfinților”.

 

Marți, 23 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A primit, la Reședința Patriarhală, pe invitații din străinătate la Congresul Internațional de Teologie „Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”, organizat de Patriarhia Română, în perioada 20-24 mai 2017, la Palatul Patriarhiei din București .

În semn de prețuire și binecuvântare, Patriarhul României a acordat Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru clerici: pr. prof. dr. Nicolai Ozolin, de la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint Serge” din Paris, Franța; pr. prof. dr. Michel Quenot, de la Parohia Ortodoxă din Fribourg, Elveția; și pr. prof. dr. Stéphane Bigham, de la Facultatea de Teologie, Etică și Filosofie a Universității din Sherbrooke, Canada; și Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru mireni: dlui prof. Alexander Soldatov, de la Academia Teologică din Moscova, Rusia; dlui Dimitri Hatziapostolou, pictor bisericesc din Atena, Grecia, și dlui Lazar Predrag Markoviç, curator specializat în iconografie, Belgrad, Serbia.Miercuri, 24 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

 

Joi, 25 mai 

În ziua praznicului Înălțarea Domnului, zi dedicată și pomenirii Eroilor români, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în biserica Parohiei „Așezămintele Brâncovenești – Domnița Bălașa” – Paraclis Patriarhal din București, care și-a sărbătorit hramul istoric.

Înaintea Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a sfințit catapeteasma nou restaurată a bisericii.

După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a oficiat slujba Parastasului pentru pomenirea Eroilor neamului românesc.

La final, a oferit distincții persoanelor care au contribuit în mod deosebit la restaurarea catapetesmei și a altor piese de mobilier bisericesc din locașul de cult. Pentru Biserica Domnița Bălașa, Preafericirea Sa a dăruit o icoană reprezentând pe Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, cu un fragment din sfintele sale moaște, precum și mai multe cărți apărute la Editurile Patriarhiei Române.

 

Duminică, 28 mai 

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe al Reședinței Patriarhale.

 

Luni, 29 mai

A prezidat Conferința pastoral-misionară semestrială de primăvară, cu tema: „2017 – Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești”, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei. La conferință au participat clericii din Capitală și din județul Ilfov, precum și stareții și starețele mănăstirilor din Capitală și județul Ilfov.

În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat celor prezenți un cuvânt cu titlul: „2017 – Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești”.

 

Marți, 30 mai

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A hirotesit iconomi stavrofori, în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe al Reședinței Patriarhale, pe părintele  Mihai Dima și pe părintele Benone Dincă, preoți slujitori la Biserica „Așezămintele Brâncovenești – Domnița Bălașa” – Paraclis Patriarhal, din București.

 

Miercuri, 31 mai

A primit la Reședința Patriarhală pe Excelența Sa Domnul François Saint-Paul, Ambasadorul Franței la București, la încheierea misiunii sale diplomatice în România.

A primit la Reședința Patriarhală pe Excelența Sa Domnul Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București.

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

 

 

Joi, 1 iunie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, 100 de elevi de la școli din județele Prahova și Cluj. Acești elevi, împreună cu profesorii lor, de la Școala cu clasele I-VIII „Lizeta-Paul Greceanu” din Cioceni, comuna Albești Paleologu, județul Prahova, și de la Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, au vizitat Patriarhia Română cu prilejul programului național „Școala altfel”, asemenea multor alte grupuri de elevi și profesori de la școli din țară.

Patriarhul României le-a adresat elevilor câteva cuvinte de binecuvântare și încurajare, apoi le-a oferit daruri.

 

Duminică, 4 iunie

În Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală și a rostit cuvânt de învățătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

În timpul Sfintei Liturghii, au fost înălțate rugăciuni pentru odihna sufletului preotului profesor Adrian Gabor, de la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul din București, trecut la cele veșnice în data de 2 iunie 2017.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa, împreună cu cei doi ierarhi, a oficiat slujba Vecerniei Rusaliilor.

La finalul slujbei, Părintele Patriarh Daniel a felicitat familiile creștine și a adresat cuvinte de încurajare și de susținere a lor, cu prilejul Duminicii Părinților și Copiilor, sărbătorită, în fiecare an, în prima duminică după Ziua Internațională a Copilului.

De asemenea, cu prilejul Duminicii Părinților și Copiilor, ­Patriarhul României a adresat tuturor părinților și copiilor din cuprinsul Patriarhiei Române mesajul de binecuvântare intitulat: „Iubirea reciprocă dintre copii și părinți – binecuvântare și bucurie pentru familie”.

 

Luni, 5 iunie

A participat, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, la momentul aniversar organizat cu ocazia serbării hramului Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, care anul acesta a împlinit 10 ani de la înființare.

După ce în Catedrala Patriarhală au fost săvârșite Sfânta ­Liturghie și slujba de Te Deum de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a fost vernisată expoziția „Mărturii fotografice din vremea Patriarhului Justinian”, organizată de Ziarul Lumina.

Cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii noastre a adresat un cuvânt de binecuvântare, intitulat: „Centrul de Presă ­BASILICA – zece ani de misiune mediatică”.

 

Marți, 6 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A săvârșit, în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reședința Patriarhală, slujba de sfințire a raclei cu un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou pentru Mănăstirea Radu Vodă din București.

 

Miercuri, 7 iunie

A primit la Reședința Patriarhală pe Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Evlavios slujitor al altarului și talentat profesor de teologie”, la slujba de înmormântare a preacucernicului părinte Adrian Gabor, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București și preot coslujitor la Parohia „Sfântul Nicolae” – Buzești, Protopopiatul Sector 1 Capitală.

 

Joi, 8 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A primit la Reședința Patriarhală pe domnul Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

 

Duminică, 11 iunie 

A săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Antim din București, cu ocazia hramului, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În timpul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a hirotonit ieromonah pe părintele ierodiacon Antipa Burghelea, viețuitor al Mănăstirii Antim.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, a săvârșit slujba de sfințire a Troiței ridicate în memoria mărturisitorilor Ortodoxiei în timpul regimului comunist, membri ai mișcării isihaste Rugul Aprins, și a Muzeului „Rugul Aprins” din clopotnița Mănăstirii Antim.

 

Luni, 12 iunie

A primit în audiență, la Reședința Patriarhală, pe părintele profesor dr. Chad Hatfield, președintele Seminarului Teologic Sfântul Vladimir din New York, SUA.

 

Marți, 13 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Miercuri, 14 iunie

A primit, la Reședința Patriarhală, în vizită de rămas-bun, pe Excelența Sa Domnul Ilia Giorgadze, Ambasadorul Georgiei în România.

La încheierea întrevederii, ca semn de prețuire și recunoștință pentru activitatea fructuoasă desfășurată în țara noastră, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a conferit Excelenței Sale Domnului Ambasador Ilia Giorgadze Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” pentru mireni.

 

Joi, 15 iunie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita Domnului George Maior, Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii.

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Un pas important în practica sinodalității ortodoxe universale. Semnificația liturgică, pastorală și misionară a Sinodului din Creta”, cu ocazia organizării la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a Seminarului de dialog cu tema „Receptarea hotărârilor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Creta, 2016”.

 

Vineri, 16 iunie

A primit în audiență pe diac. prof. Alberto Quattrucci, de la Comunitatea Sant Egidio, Italia.

A adresat un mesaj de condoleanțe la trecerea la cele veșnice a părintelui arhimandrit dr. Chesarie Gheorghescu (1929 – 2017), duhovnic al Mănăstirii Dintr-un Lemn din Arhiepiscopia Râmnicului, fost Exarh al mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor în perioada 1977-1988 și slujitor al ­Catedralei Patriarhale din București.

 

Duminică, 18 iunie

În Duminica a doua după Rusalii, numită și Duminica Sfinților Români, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie în Salonul Sfinților Români din Reședința Patriarhală și a rostit cuvânt de învățătură.

Înainte de Sfânta Liturghie, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, Preafericirea Sa a sfințit Antimisele pentru paraclisele și capelele din unitățile militare, din unitățile de învățământ, medicale și sociale, precum și din cimitire, ale Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A adresat un mesaj de condoleanțe la slujba de înmormântare a domnului Mircea Bujor, tatăl părintelui protosinghel Lucian Bujor, inspector eparhial în cadrul Administrației Patriarhale.

 

Marți, 20 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A primit în audiență pe părintele ieromonah Galaction Suharu, egumenul Schitului Băiceni, județul Iași, pendinte de Mănăstirea Neamț.

 

Miercuri, 21 iunie

A primit la Reședința Patriarhală pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal.

 

Joi, 22 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A hirotesit întru duhovnici unsprezece preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic ­Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură despre semnificația și responsabilitatea slujirii de duhovnic.

 

Sâmbătă, 24 iunie

În ziua sărbătorii Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în tradiția populară românească și ca „Sânzienele” sau „Drăgaica”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la Altarul de vară din incinta Reședinței Patriarhale, care și-a serbat hramul în această zi. După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură.

 

Duminică, 25 iunie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reședința Patriarhală.

 

Luni, 26 iunie

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat „Făcători de pace, într-o lume afectată de conflicte”, participanților la cea de a 23-a ediție a Congresului Internațional „Pavleia”, organizat de Mitropolia din Veria, Grecia, în perioada 26-29 iunie 2017. Tema aleasă spre a fi dezbătută în acest an a fost „Război și pace în viziunea Sfântului Apostol Pavel”. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la eveniment a fost Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

 

Marți, 27 iunie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A săvârșit, în biserica Parohiei Iancu Nou – Bălăneanu, Protopopiatul Sector 2 Capitală, slujba de Trisaghion întru pomenirea preacucernicului preot Constantin Pârvu, fost vicar-administrativ patriarhal și paroh al Parohiei Iancu Nou – Bălăneanu.

 

Miercuri, 28 iunie

A primit la Reședința Patriarhală pe Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

 

Joi, 29 iunie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reședința Patriarhală.

A participat, în Sala de plen a Camerei Deputaților din Palatul Parlamentului, la Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru acordarea votului de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei Guvernului.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Un slujitor statornic și harnic”, la slujba de înmormântare a părintelui Constantin Pârvu (1928 – 2017), fost vicar administrativ patriarhal în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod și fost preot paroh al Parohiei Iancu Nou-Bălăneanu din Protoieria Sector 2 Capitală.

 

Vineri, 30 iunie

A primit, la Reședința Patriarhală, un grup de pelerini creștini ortodocși din Cipru, Egipt, Liban, Iordania și Palestina, condus de Preasfințitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum, Biserica Ortodoxă a Antiohiei. Grupul de creștini ortodocși din Orient a efectuat un pelerinaj la mai multe mănăstiri din România.

A adresat un mesaj, intitulat: „Europa are nevoie în prezent de reafirmarea valorilor creștine și de o cultură a conviețuirii pașnice”, participanților la Întâlnirea anuală a Secretarilor generali ai Conferințelor Episcopale din Europa, organizată de Consiliul Conferințelor Episcopale Europene (CCEE) la Mănăstirea Carmelitană de la Ciofliceni – Snagov.

 

A consemnat:

Arhimandrit Andrei Anghel,

Secretar, Cabinetul Patriarhal