Prăznuirea hramului istoric la Catedrala Patriarhală

Nr. 527-528// în / de

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, duminică, 21 mai, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric.

 

Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, din care au făcut parte: IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târ­go­viștei și Exarh patriarhal; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La Sfânta Liturghie a cântat Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, iar cântările Utreniei au fost interpretate de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.

Așa cum este tradiția de câțiva ani, la Liturghia de hramul istoric al Catedralei Patriarhale au participat și tineri îmbrăcați în costume populare și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre, care s-au evidențiat în cadrul a două concursuri organizate de Patriarhia Română.

De dimineață, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena și pe cea cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, spre noul baldachin de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de credincioșii care au participat la sărbătoare.

După citirea pericopei evanghelice, de la Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în cuvântul de învățătură referitor la aceasta, a spus că orbirea sufletească și împietrirea inimii față de aproapele sunt mai rele decât orbirea sau lipsa vederii trupești.

Despre Sfinții Împărați Constantin și Elena, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că ei sunt considerați de Biserică întocmai cu Sfinții Apostoli, pentru că au oferit libertate Bisericii de a se manifesta în Imperiul Roman și au sprijinit-o prin multe legi și înlesniri pentru a-și spori misiunea.

În memoria poporului nostru, amintirea Împăratului Constantin cel Mare a fost păstrată vie, mai ales pentru că el a desăvârșit încreștinarea daco-romanilor, a ridicat biserici multe la noi și a inspirat astfel, peste veacuri, pe mulți domnitori să devină ctitori de biserici și apărători ai creștinătății.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat la Altarul de vară pe copiii și îndrumătorii lor, veniți din eparhii ale Patriarhiei Române, care au câștigat Concursul național de creație „Icoana şi Şcoala mărturisirii”. Împreună cu însoțitorii, cei 29 de tineri,  care s-au evidențiat la acest concurs, îmbrăcați în costume populare, au primit de la Patriarhul României diplome și premii. De asemenea, credincioșii prezenți la slujbă au primit de la Preafericirea Sa, în semn de binecuvântare, iconițe cu chipurile Sfinților Împăraţi Constantin și
Elena.

În continuare, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei au avut loc premierea și vernisarea expoziției pictorilor bisericești care au participat la Concursul național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, ediția a VI-a, organizat de Patriarhia Română.

Cu prilejul prăznuirii hramului Catedralei Patriarhale, peste 500 de pelerini din județele Prahova și Galați au venit în Capitală, prin intermediul Agenției de Pelerinaje BASILICA Travel a Patriarhiei Române, pentru a participa la sărbătoare. Pelerinii s-au închinat cu această ocazie și la moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

 

Pârvu Mutu Zugravul, propus pentru canonizare

Nr. 527-528// în / de

Ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-au întrunit sâmbătă, 20 mai 2017, în şedinţă de lucru, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei, Patriarhul României a anunţat că Sinodul mitropolitan va propune Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca pictorul Pârvu Mutu să fie canonizat cu numele Sfântul Pafnutie Zugravul, pentru viaţa sa aleasă, petrecută în tăcere isihastă şi rugăciune.

Întâistătătorul Bisericii noastre a prezentat în ordinea importanţei liturgice şi teologice subiectele de pe ordinea de zi. „Avem texte privind viitoarea canonizare a cuviosului Pafnutie Pârvu Zugravul, care este cunoscut îndeobşte sub numele de Pârvu Mutu, cel mai mare pictor bisericesc din epoca Brâncovenilor şi Cantacuzinilor şi primul care a înfiinţat o şcoală de pictură bisericească cu profil naţional. În Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti, ne-am gândit că este foarte important, împreună cu Înaltprea­sfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, să scoatem în evidenţă această personalitate, nu doar pentru faptul că era un mare pictor, ci că era şi un mare isihast. Numele de Mutu vine nu din faptul că ar fi fost mut, ci pentru că nu picta decât în stare de rugăciune şi tăcere. Dacă se întâmpla ca într-o zi să vorbească, se oprea din lucrare şi începea în ziua următoare. A devenit monah după moartea soţiei, la Mănăstirea Mărgineni din Dâmboviţa şi la Schitul Robaia din Argeş. Acolo se află şi osemintele sale, care vor deveni sfinte moaşte după canonizare”, a explicat Preafericirea Sa.

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că pe ordinea de zi se află şi aprobarea icoanei Sfântului Cuvios Porfirie Kavsokalivitul şi slujbele unor sfinţi deja canonizaţi, precum şi mai multe aspecte administrative (…).

„De asemenea, avem unele subiecte pe ordinea de zi care se referă la disciplina bisericească, hotărâri ale consistoriilor mitropolitane şi unele teme pur administrative, legate de perspectiva salarizării unitare în Biserică, ca urmare a viitoarei legi a salarizării unitare, şi aspecte legate de trecerea în rândul mănăstirilor a unor schituri. Iată o agendă foarte bogată, dar foarte actuală şi necesară pentru bunul mers al Mitropoliei în special şi al Bisericii Ortodoxe Române în general”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. ­

Congres internațional despre pictură bizantină la Palatul Patriarhiei

Nr. 527-528// în / de

În perioada 22-23 mai, s-a desfășurat, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București, Congresul Internațional de Teologie „Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”. Evenimentul a reunit specialiști din domeniul iconografiei bizantine din țară și străinătate şi a fost organizat, în cadrul Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești, de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale, Sectorul cultură și patrimoniu religios – Comisia de pictură bisericească și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității din București, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte.

Lucrările congresului au fost structurate în următoarele patru subteme: ­
1. Istoria icoanei şi a picturii (frescei) bizantine: spaţiul geografic, etape cronologice şi şcoli de pictură bizantină; 2.Teologia icoanei şi a frescei bizantine: expresie liturgică şi artistică a credinţei ortodoxe eclesiale; 3. Norme şi manuale de pictură bizantină (evoluţia erminiilor); 4. Importanţa şi necesitatea criteriilor de recunoaştere şi evaluare a picturii bizantine pentru iconografia ortodoxă actuală: tensiunea între fidelitatea eclesială şi libertatea artistică individuală şi locală.

La congres au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat, preoți, profesori și specialiști în artă sacră din țară și din străinătate, precum și participanții de la Conferința națională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, organizată de Comisia de pictură bisericească.

Sesiunea festivă a lucrărilor congresului a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „Pictura bizantină – expresia liturgică vizuală a credinţei ortodoxe şi a vieţii sfinţilor”.

Conferenţiarii din străinătate au avut o întrevedere cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul a avut loc la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti. Pr. prof. dr. Nicolai Ozolin, de la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint Serge” din Paris, Franţa; pr. prof. dr. Michel Quenot, de la Parohia Ortodoxă din Fribourg, Elveţia, şi pr. prof. dr. Stéphane Bigham, de la Facultatea de Teologie, Etică şi Filosofie a Universităţii din Sherbrooke, Canada, au primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru clerici, iar prof. Alexander Soldatov, de la Academia Teologică din Moscova, Rusia; Dimitri Hatziapostolou, pictor bisericesc din Atena, Grecia, şi Lazar Predrag Markoviç, curator specializat în iconografie, Belgrad, Serbia, au primit din partea Prea­fericirii Sale Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru mireni.

„Întâlnirea cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost una extraordinară, neaşteptată, frumoasă şi în acelaşi timp profundă. Aparţinem de diferite Biserici şi Patriarhii, dar simţim unitatea Bisericii, iar această unitate este unitatea în dragoste”, ne-a declarat pr. prof. dr. Michel Quenot, de la Parohia Ortodoxă din Fribourg, Elveţia.

Pictura bizantină – expresia liturgică vizuală a credinței ortodoxe și a vieții sfinților

Nr. 527-528// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat participanţilor la Congresul Internaţional de Teologie „Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”, 20-24 mai 2017, Palatul Patriarhiei din București

 

Congresul Internaţional de Teologie Criterii de recu­noaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă), organizat de Patriarhia Română prin Sectorul teologic-educa­țional, Sectorul cultură și patrimoniu religios – Comisia de pictură bisericească și Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din cadrul Univer­sității din București, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești.

Congresul este organizat în perioada 20-24 mai 2017 la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanți ai instituțiilor de stat, preoți, profesori, specialiști în artă sacră din România și din străinătate. Totodată, la acest eveniment academic sunt invitați pictori biseri­cești și restauratori, participanți la Conferința națională Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească.

Lucrările congresului sunt structurate în următoarele patru subteme:

1. Istoria icoanei şi a picturii (frescei) bizantine: spaţiul geografic, etape cronologice şi şcoli de pictură bizantină;

2. Teologia icoanei şi a frescei bizantine: expresie liturgică şi artistică a credinţei ortodoxe eclesiale;

3. Norme şi manuale de pictură bizantină (evoluţia erminiilor);

4. Importanţa şi necesitatea criteriilor de recunoaştere şi evaluare a picturii bizantine pentru iconografia ortodoxă actuală: tensiunea între fidelitatea eclesială şi libertatea artistică individuală şi locală.

Congresul își propune să aducă în centrul misiunii Bisericii actualitatea, importanța și necesitatea sfintelor icoane.

În acest context, amintim că în anul 2017 se împlinesc 1.230 de ani de la întrunirea Sinodului VII Ecumenic din anul 787, care a consfințit victoria Ortodoxiei împotriva celor care combăteau sfintele icoane pentru că nu înțelegeau temeiul lor dogmatic. Pornind de la realitatea Întrupării Fiului veşnic al lui Dumnezeu, Biserica a învățat că materia vizibilă este capabilă să exprime o realitate duhovnicească invizibilă. Asumân­du-și firea umană vizibilă, Fiul lui Dumnezeu Cel nevăzut a devenit văzut şi a deschis calea artei liturgice sau a iconografiei. Însă această iconografie nu este doar o artă decorativă, pedagogică și estetică, ci în primul rând o mărturisire vizuală a adevărului de credinţă privind Înomenirea sau Întruparea Cuvântului veşnic al lui Dumnezeu. În acelaşi timp, iconografia este şi o chemare la rugăciune sau la comuniune spirituală cu Hristos Dumnezeu-Omul şi cu persoanele sfinte reprezentate în icoane.

Iconografia ortodoxă este o artă liturgică, bisericească, profund teologică pentru că face vizibilă, prin imagini și culori, învățătura de credință a Bisericii Ortodoxe privind Persoana, viața şi lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, viaţa şi lucrarea Maicii Domnului, precum şi vieţile sfinților lui Dumnezeu din toate timpurile. După cum Sfânta Scriptură arată, prin cuvinte, lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu în istorie, tot aşa iconografia ortodoxă arată, prin ­imagini şi culori, aceeaşi lucrare mântuitoare a lui Dumnezeu în istorie, prin sfinţii Săi. În acest sens, numai pictura bizantină ortodoxă este normativă pentru Biserica Ortodoxă, deoarece această pictură este deplin compatibilă cu Sfânta Liturghie ortodoxă şi cu imnografia ortodoxă liturgică de factură bizantină. Cu alte cuvinte, în Biserica Ortodoxă scrierile sfinte şi sfintele icoane au același conţinut al credinţei în Hristos, întrucât Iisus Hristos este numit, în același timp, Cuvântul lui Dumnezeu (cf. Ioan 1, 14) şi Icoana sau chipul lui Dumnezeu (cf. Coloseni 1, 15).

Aşadar, iconografia ortodoxă este teologie în imagini și culori, iar adevărul acesta îl înțelegem îndeosebi dacă privim icoanele sărbătorilor liturgice şi cugetăm la înțelesurile profunde ale imaginilor înfăţişate în ele, adică oameni și evenimente în legătură de credinţă şi rugăciune cu lumina Împărăției Preasfintei Treimi. Din această perspectivă, arta icoanei şi a picturii murale ortodoxe nu este o artă naturalistă, care copiază natura, ci arta realităților transfigurate de lumina sau harul Împărăţiei cerurilor. Urmând principiile acestei arte sacre sau liturgice ortodoxe, iconarul sau pictorul bisericesc reprezintă personaje, locuri sfinte şi peisaje, pe care le recunoaștem că au trăit ori s-au manifestat în realitatea istorică, dar care sunt prezentate ca având anumite trăsături specifice relației harice a istoriei umane cu Împărăţia cerurilor. Ele sunt o realitate transfigurată sau transparentă, îndreptată spre un mod nou de existență, şi anume spre existenţa eternă pascală, spre existenţa sufletului şi a trupului în lumina Învierii lui Hristos, care umple „cerul şi pământul şi cele de sub pământ”, cum se spune în slujba Învierii din noaptea Sfintelor Paşti, această lumină fiind scopul ultim al creaţiei şi slava sfinţeniei.

Întrucât, pentru Ortodoxie, icoana şi pictura bisericească sunt o artă proprie şi specifică Bisericii, Biserica, prin lucrarea pictorilor bisericeşti consacraţi sau recunoscuţi de ea, se exprimă ca fiind ­Biserică mărturisitoare în fiecare icoană şi pictură bisericească dacă acestea reflectă cu fidelitate credinţa ortodoxă şi se înscriu în tradiţia vie a chipurilor sfinților rugători, a căror viaţă este descrisă în sinaxarele Bisericii şi în cărţile ei liturgice. Astfel se afirmă, în mod constant, vocaţia liturgică mărturisitoare, doxologică, didactică şi estetică a icoanelor şi a picturii bisericeşti.

Prin urmare, icoanele şi pictura bisericii sunt veşmântul vizual al spaţiului liturgic, sunt parte a vieții liturgice, iar acele icoane care se află în afara locașurilor de cult, în case, în școli sau alte instituții, prelungesc prezența harică a lui Hristos din Biserică în lume şi stabilesc o legătură tainică între „Casa Domnului” şi casa omului. Fiecare icoană, indiferent de subiectul ei, face vizibilă taina iubirii smerite şi preaslăvite a lui Hristos „Cel Unul Sfânt”, Cel răstignit, înviat și înălţat întru slavă. De aceea, zugravii de icoane şi de fresce trebuie să fie persoane capabile să transmită, prin lucrarea lor duhovnicească şi artistică, această taină a luminii, păcii şi bucuriei pascale ale lui Hristos. Pictorii bisericeşti nu sunt simpli artiști sau mește­șugari, cunoscători ai unor tehnici artistice, înzestrați cu mai mult sau mai puțin talent. Ei sunt mai mult decât simpli ilustratori ai unor istorii, evenimente ori vieți de sfinți, şi anume ei sunt vestitori ai luminii, păcii şi bucuriei sau ai slavei Împărăţiei cerurilor. Această slavă s-a arătat ucenicilor Petru, Iacob şi Ioan, pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Faţă a Domnului Iisus Hristos, slavă care este viitorul definitiv al omului îndumnezeit şi al universului înnoit (cf. Apocalipsa cap. 21). Din acest motiv, Biserica se îngrijeşte cu responsabilitate de formarea, promovarea și confirmarea iconarilor şi pictorilor bisericeşti, ca misionari ai dreptei credinţe şi ai frumuseţii netrecătoare.

În contextul actual, în care icoanele şi simbolurile religioase sunt contestate, încercându-se eliminarea lor din spațiul public, este necesară o explicare și o aprofundare a semnificației sfintelor icoane în viața și misiunea Bisericii. În acest sens, în cadrul Patriarhiei Române se acordă o importanță deosebită patrimoniului religios în general și picturii bisericești în special. Pictura multor biserici și mănăstiri a fost restaurată sau se află în proces de restaurare, fiind înființate și numeroase muzee de artă bisericească, în cadrul comunităților monahale.

În același timp, prin educația religioasă din școlile publice, din seminariile teologice (în cadrul cărora există și specializarea Patrimoniu Cultural) și din facul­tățile de teologie ortodoxă (care au și specializarea Artă Sacră), se acordă o cinstire deosebită sfintelor icoane și sunt formați viitorii pictori și restauratori de locașuri sfinte.

În anul 2017 se derulează numeroase proiecte dedicate Artei Sacre, dintre care menționăm: Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței (care a ajuns la a VI-a ediție) și Concursul național de creație Icoana și Școala mărturisirii, ai căror câștigători au fost premiați și apreciați cu ocazia hramului Catedralei Patriarhale, închinat Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena.

În Biserica Ortodoxă Română se formează mereu noi generații de iconari și pictori bisericești calificați. Aceştia sunt cei care ştiu să primească lumina duhovnicească şi artistică de la pictorii mari, care s-au validat în timp, să respecte erminia picturii bisericeşti, dar și să reia cu prospeţime nouă şi să aprofundeze vechile teme iconografice, deoarece Tradiţia vie a Bisericii nu este simplă repetiţie stereotipă, ci fidelitate mereu înnoită prin aprofundare teologică, duhovnicească şi artistică. Pentru a-i cunoaște pe aceşti pictori, Biserica le oferă acestora prilejul de a se manifesta în cadrul acestor concursuri, dar și în unele conferinţe naţionale, congrese internaţionale, simpozioane, întâlniri de lucru, ateliere și șantiere, deschise în toată țara.

Prin toate aceste programe și proiecte educaționale ne propunem să contribuim la cunoaște­rea și aprofundarea teologiei icoanei și la creșterea ca­lității artistice, prin identificarea so­luțiilor practice, autentice și viabile.

Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toți partici­panții, cu speranţa că acest congres va constitui un prilej de conștientizare a misiunii Bisericii Ortodoxe pentru formarea duhovnicească a tinerei generații, în lumina iubirii eterne a lui Hristos și în căutarea slavei și frumuseții netrecătoare din Împărăția cerească a Prea­sfintei Treimi. Astfel, se poate reafirma importanţa cinstirii sfintelor icoane, ca mijloace de mărturisire a credinţei ortodoxe în Întruparea Fiului lui Dumnezeu și de creștere spirituală prin rugăciune în comuniunea sfinților.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Simpozion despre icoana bizantină la București

Nr. 527-528// în / de

Vineri, 12 mai, a avut loc, la Centrul național pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București, Simpozionul internațional „Chipul lui Hristos în icoana bizantină”, la care au participat profesori de iconografie și artă creștină, pictori iconari și studenți la Artă Sacră din Grecia, Italia și România. În perioada 13-15 mai, la Palatul Suțu din București a avut loc o expoziție cu lucrări iconografice realizate de iconarii participanți la acest proiect.

Simpozionul Interna­țional „Chipul lui Hristos în icoana bizantină”, organizat de Inspectoratul Școlar Ilfov și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești, face parte din cadrul unui proiect mai amplu dedicat iconografiei bizantine, a cărui primă etapă s-a desfășurat în Grecia, la Grevena și Kozani, iar după etapa din România, parti­ci­panții vor merge la Florența, în Italia. „Schimbul de experiență cu partenerii din Grecia și Italia se bazează pe comunicări, con­ferințe, ateliere de pictură, vizite tematice. Fiecare partener oferă celorlalți găzduire și îndrumare, pentru ca astfel de activități să se desfăşoare la un nivel foarte înalt. Ideea proiectului a apărut ca o propunere de la Hristina Matiakis, specialist în arheologie și artă creștină, profesor de iconografie din Kozani, Grecia, care a dorit să extindă aria de manifestare a proiectului incluzând și România și Italia”, ne-a spus prof. Vasile Bogus, inspector școlar pentru disciplina religie și arte din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Ilfov. Partenerii din cele trei țări europene încearcă să descopere specificul icoanei bizantine ca o punte de dialog între creștinii din Răsărit și cei din Apus.

La simpozion au participat profesori de teologie și studenți de la specializarea Artă Sacră a Fa­cul­tă­ții de Teologie Ortodoxă din Bucu­rești.

Ambasadorul SUA la Bucureşti în vizită la Patriarhul României

Nr. 527-528// în / de

În ziua de 31 mai 2017, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit la Reședința Patriarhală pe Excelența Sa Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

 

Domnul Hans Klemm a mulţumit pentru primire şi a men­ționat faptul că în timpul şederii în România a vizitat mai multe mănăstiri şi biserici, precum Putna, Agafton, Curtea de Argeş, ceea ce l-a ajutat în cunoaşterea mai profundă a realităţilor româneşti.

De asemenea, domnul ambasador a mulţumit Patriarhului României pentru punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu sprijinul moral în continuarea luptei împotriva corupţiei în România şi a apreciat progresele realizate până în prezent.

Preafericitul Părinte Patri­arh Daniel a mulţumit pentru aprecierile făcute şi a subliniat că Biserica îşi împlineşte vocaţia de a fi un factor de echilibru şi de pace în societate, chemând permanent la dialog şi coresponsabilitate în păstrarea şi promovarea binelui comun în societate şi în relaţiile dintre diferitele culte, cu respectul reci­proc al identităţii etnice şi religioase.

În timpul întrevederii, Patri­arhul României a evidenţiat priorităţile Bisericii noastre, în următoarea perioadă, de pildă, edificarea Catedralei Naţionale, în perspectiva împlinirii unui secol de la Marea Unire (1918-2018), precum şi răspunsuri adecvate nevoilor pastorale ale credincioşilor săi, printr-o implicare activă în asistenţa spirituală acordată persoanelor aflate în spitale, penitenciare, centre pentru bătrâni, cămine pentru copii, dar şi prin sprijin acordat diferitelor categorii sociale aflate în dificultate sau în situaţii de risc şi de excluziune socială.

În acelaşi timp, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit şi despre activităţile multiple desfăşurate de Biserică în anul 2017, dedicat comemorării Patriarhului Justinian şi apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, şi despre grija deosebită acordată mai bunei organizări pastorale a diasporei ortodoxe române, inclusiv pe continentul american.

 

 

Ziua Independenţei României sărbătorită la Academia Română

Nr. 527-528// în / de

Marţi, 9 mai, Academia Română a organizat o sesiune solemnă de referate dedicată împlinirii a 140 de ani de la proclamarea Independenţei României, în anul 1877. La sesiune a participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu un mesaj dedicat acestei aniversări, intitulat: „Biserica a susţinut prin cuvânt şi faptă dobândirea Independenţei României”. Sesiunea a fost moderată de către vicepreşedintele Academiei Române, domnul academician Victor Spinei.

După cuvântul de deschidere al moderatorului, a luat cuvântul Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, urmând apoi domnul academician Dan Berindei, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei, care a lecturat referatul intitulat „Independenţa în contextul istoriei României”, domnul academician Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, lecturând re­fe­ratul „Raporturile politice româno-otomane în trecut”, domnul academician Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei, cu referatul „Mo­ment fast în istoria spi­­ritua­lităţii româneşti”, şi domnul academician Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei, cu referatul intitulat „Neatâr­narea statală şi artele româ­­neşti”.

Biserica a susţinut prin cuvânt şi faptă dobândirea Independenţei României

Nr. 527-528// în / de

Cuvânt rostit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul ­sesiunii solemne a Academiei Române, dedicată împlinirii a 140 de ani de la câștigarea Independenței României, 9 mai 2017

 

Astăzi, sub auspiciile Academiei Române, sărbătorim împlinirea a 140 de ani de la dobândi­rea Indepen­denței României (1877-1878). În desfă­șurarea evenimentelor legate de acest act măreț al istoriei noastre, alături de domnitorul Carol I, de oamenii politici ai timpului şi de armata țării, Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă prin slujitorii sfintelor altare, prin viețuitorii din mănăstiri şi prin credin­cioșii săi mireni.

Lucrarea Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut simţită încă din momentul pregătirilor pentru plecarea armatei pe fronturile de luptă de la sud de Dunăre. La sărbătoarea Sfin­ţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai 1877), hramul Catedralei Mitropolitane din Bucureşti, în cadrul Sfintei Liturghii, în prezenţa a mii de credincioşi, au fost citite rugă­ciuni de invocare a ajutorului divin şi de binecuvântare a Armatei Române.

În ziua de 21 august 1877, în faţa Universităţii din Bu­cureşti, Mitropolitul primat Calinic Miclescu a binecuvântat ambulanţele Crucii Roşii.  În cuvântul rostit după sfinţirea apei, implorând ajutorul divin, a spus: „Stropindu-se cu apa cea sfinţită aceste ambulanţe, rog pe Dumne­zeu ca rănile luptă­torilor care se vor transporta să vindece rănile seculare ale României”1.

La apelul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sute de călugări şi călugărițe s-au angajat voluntari în Armata Română, în calitate de infirmieri sau brancardieri.

Ierarhii Bisericii noastre au susținut financiar Crucea Roșie Română, aflată la început de drum. În toate eparhiile au fost formate comitete de preoţi care se ocupau cu strângerea de ajutoare (bani, îmbrăcăminte, alimente) pentru susţinerea armatei, a văduvelor şi orfanilor de război2..

Biserica Ortodoxă Română a avut un rol important în sus­ținerea soldaţilor români, cărora preoții militari le-au insuflat curajul şi bărbăția, întărindu-le încrederea în victorie şi în dreptatea cauzei pentru care luptau. Trupele române au fost însoțite pe câmpurile de luptă, la Plevna, Rahova, Smârdan sau Vidin, de preoți ortodocși încadrați în serviciul religios al armatei, iar o parte din ei şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă. Meritele deosebite ale clerului român în Războiul de Independenţă au fost recunoscute şi apreciate. Cei care au supravieţuit războiului au fost decoraţi cu medalii – „Virtutea militară”, „Serviciul credincios”  – sau au primit Ordinul „Steaua României” în diferite grade.

După încheierea războiului, pentru susţinerea orfanilor de război, Biserica Ortodoxă Română a organizat în mănăstiri orfelinate şi şcoli pentru copii, precum şi bolniţe pentru invalizi.

După încheierea Războiului de Independenţă, poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat şi susţinut ideea construirii unei catedrale naţionale, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenţei României, adică un edificiu bisericesc cu valoare de simbol naţional3.

Așadar, realizarea marilor idealuri ale unității şi demnității naționale a românilor, ca Unirea Principatelor Române în anul 1859, dobândirea Independenței de stat a României în anii 1877-1878, Marea Unire de la 1918, a fost posibilă şi prin contribuția deosebită a Bisericii Ortodoxe Române, care a fost mereu împreună cu poporul prin toate eforturile ei de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate şi independenţă națională.

Astfel, Biserica Ortodoxă Română, a cărei contribuție la împlinirea marilor idealuri naţionale este, din nefericire, insuficient cunoscută, a lucrat mai întâi pentru realizarea indepen­denței şi unității poporului român, iar apoi a lucrat pentru recunoașterea drepturilor şi demnității ei pe plan extern: dobândirea Autocefaliei în anul 1885 şi dobândirea rangului de Patriarhie în anul 1925. De fapt, Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române a fost obținută numai după proclamarea Regatului României în anul 1881, având ca rege pe Carol I, iar ridicarea ei la rang de Patriarhie s-a realizat numai după Marea Unire de la Alba Iulia (1918), în timpul domniei regelui Ferdinand şi a reginei Maria. În acest sens, legătura de cooperare între Biserică şi Regalitate a fost benefică pentru unitatea şi demnitatea poporului român.

Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul sfânt al independenţei naţionale ca fiind un act de dreptate şi un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi cu multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

1 Pr. prof. Mircea Chialda, „Contribuția Bisericii Ortodoxe Române la cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878)”, în Studii Teologice, nr. 5-8, anul 1977, p. 389.

2 Preot prof. dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 3, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 339.

3 Nicolae Şt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2011, p. 51.

Recepție oficială la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Europei

Nr. 527-528// în / de

Președinția României a organizat joi, 11 mai, la Palatul Cotroceni, o recepție cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei, eveniment la care a participat și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu alte oficialități publice. Potrivit Agerpres, în cadrul recepției, Preșe­dintele României, Domnul Klaus ­Iohannis, a vorbit despre avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, arătând că România trebuie să își consolideze profilul de partener credibil în UE.

La recepţie a participat și preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Printre invitaţi s-au mai aflat comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, precum şi foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Traian Băsescu și alți invitați.

Un nou muzeu de artă religioasă la Alba-Iulia, în cadrul rețelei patrimoniale a Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 527-528// în / de

În purtarea sa de grijă și preocuparea de punere în valoare a zestrei sale patrimonial-culturale, Biserica Ortodoxă Română a organizat numeroase muzee și colecții bisericești muzeale. Acestea funcționează în cadrul unor centre și catedrale eparhiale, mănăstiri sau chiar biserici parohiale. Numărul lor total este de peste 300: 277 muzee și colecții muzeale și 42 de centre de ocrotire a patrimoniului bise­ricesc.

Menționăm doar câteva dintre acestea, organizate sau reorganizate în ultimele decenii: Muzeul Spiritualității Românești din municipiul Sfântu-Gheorghe; Muzeul bisericii din Borzești; muzeele mănăstirilor Putna, Sucevița, Moldovița sau Dragomirna; muzeele mănăstirilor Agapia și Văratec; Muzeul Eparhiei Hușilor; muzeele mănăstirilor Cernica și Căldărușani; Muzeul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei; Muzeul Istoriei, Culturii și Spiri­tualității Creștine de la Dunărea de Jos din Galați; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Timișoara; Muzeul Mănăstirii Sâmbăta; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Iași; Muzeul cărții vechi de la Mănăstirea Bistrița, judeţul Vâlcea; Muzeul Mănăstirii Stelea din Târgoviște, Muzeul Mănăstirii Antim și Muzeul ­ ­Palatului Patriarhiei din București.

Salutăm cu bucurie apariția recentă, la Alba-Iulia, a unui nou muzeu de artă religioasă, denumit „Museikon” și realizat în parteneriat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii din Alba-Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba-Iulia și Universitatea din Bergen-Norvegia, cu finanțare, în cea mai mare parte, din partea Guvernului Norvegiei. Este un obiectiv cultural important, care se adaugă în prezent rețelei naționale a muzeelor bisericești din Patriarhia Română.

Aprecierile jurnalistice eronate privind acest nou muzeu de la Alba-Iulia, ca fiind „primul şi singurul muzeu de artă religioasă din România”, nu diminuează importanţa muzeelor cultural-religioase enumerate mai sus, inclusiv noul muzeu, care împre­ună aduc o contribuție semnificativă la cunoașterea și promovarea valorilor patrimoniale ale Ortodoxiei românești.