Vizita Alteței Sale Regale Charles, Prinț de Wales, la Patriarhia Română

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit joi, 30 martie 2017, la Palatul Patriarhiei, pe Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, aflat într-o vizită oficială în România.

 

Preafericirea Sa a exprimat bucuria pentru includerea în program a unei vizite la Patriarhia Română și a subliniat interesul deosebit pe care Alteța Sa Regală îl manifestă pentru frumusețile spirituale, culturale și naturale ale României, devenind astfel un prieten al țării și poporului român.

Patriarhul României a menționat că în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord locuiesc mulți credincioși ortodocși români, ca studenți sau angajați în diferite domenii de activitate ale societății britanice. Astfel, în prezent, există peste 45 de parohii ortodoxe românești, păstorite de un episcop-vicar și de 42 de clerici, parohii care se bucură de sprijinul Bisericii Angliei, inclusiv prin oferirea unor locașuri de cult.

În contextul în care Alteța Sa Regală a vorbit despre vizitele efectuate la unele organizații umanitare din România în care sunt implicate instituții britanice, Patriarhul României a prezentat programe sociale ale Patriarhiei Române, precum Alege școala!, destinat ajutorării copiilor expuși riscului abandonului școlar, Donează sânge! Salvează o viață! și Sănătate pentru sate, pentru sprijinirea persoanelor în vârstă și sărace din mediul rural.

Alteța Sa Regală Prințul de Wales a subliniat importanța moștenirii culturale românești și a apreciat receptivitatea României pentru conservarea acesteia. În acest context, a fost abordată posibilitatea unei cooperări între Patriarhia Română, Fundația Prințul de Wales și Fundația Pro Patrimonio, în vederea conservării și punerii în valoare a patrimoniului cultural și religios românesc.

Patriarhul României a primit cu bucurie această propunere, deoarece Biserica Ortodoxă Română are o preocupare permanentă în ceea ce privește conservarea patrimoniului național bisericesc.

La încheierea vizitei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Alteței Sale Regale o icoană lucrată în tehnica mozaic, reprezentând pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Apoi, i-a mulțumit Alteței Sale Regale pentru vizită și a transmis Majestății Sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, urări de sănătate și binecuvântare.

Sărbătoarea Sfintelor Paști la Catedrala Patriarhală

„Suntem în fața lui Dumnezeu Cel veșnic lumânări sau făclii de Înviere. Și după cum o făclie de Înviere arde încetul cu încetul, tot așa și viața noastră trece. Important este nu faptul că trecem prin lume, ci câtă lumină am adunat în sufletul nostru ca să devenim făclie de Înviere”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învățătură rostit duminică, 16 aprilie, cu prilejul Învierii Domnului, cel mai mare praznic al creștinătății.

 

Sfânta Lumină de la Ierusalim a fost adusă în România

Sfânta Lumină de la Ierusalim a fost adusă și anul acesta în țara noastră, conform tradiției de Sfintele Paști, în seara zilei de 15 aprilie, de o delegație a Patriarhiei Române, con­dusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepis­copiei Bucureștilor. Lumina Sfântă de la Biserica Sfân­tului Mormânt din Ierusalim a fost întâmpinată la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Împreună cu Patriarhul României, la Catedrala Patriarhală au întâmpi­nat Sfânta Lumină Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Epis­cop-vicar patriarhal, preoți slujitori ai catedralei, precum și credincioși. Din delegația Patriarhiei Române, condusă de Preasfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul, au mai făcut parte: pr. Ionuț Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal; protosinghel Joachim Bejenariu, consilier eparhial și director al Serviciului colportaj; protosinghel Lucian Bujor, inspector eparhial la Reședința Patriarhală, și arhid. Maxim Ţifui, directorul fabricii de lumânări „Făclia Sfinților Români”.

În salonul oficial al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” din București s-au aflat sâmbătă seara delegați ai protopopiatelor din Arhiepiscopia Bucureștilor, dar și reprezentanți ai eparhiilor Patriarhiei Române, care au primit Lumina Sfântă spre a o duce preoților și cre­dincioșilor din toate zonele Româ­niei.

La Catedrala Patriarhală, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat în cuvântul de învăță­tură că Sfânta Lumină este un dar care aduce bucurie oamenilor care cred în Iisus Hristos. „Lumina pe care am primit-o din Mormântul Domnului, Lumina lumii, Cel care Se îmbracă cu lumina ca și cu o haină din veșnicie, este dovada adevăratei credințe a Ortodoxiei și, în același timp, mai presus de toate, este darul lui Dumnezeu pentru cei care cred în Hristos și Îl iubesc pe El și mărturisesc iubirea Lui sfântă, jertfelnică și mântuitoare. Aceas­tă Lumină care este trimisă în dar de Însuși Hristos Cel înviat din morți este o mângâiere, o bucurie și este un izvor de pace și de binecuvântare”, a evidențiat Preafericirea Sa. Părintele Patriarh Daniel a mai explicat că Sfân­ta Lumină este un dar al harului dumnezeiesc care ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos este Lumina cea neapusă. „Biserica însăși este lumină din lumina lui Hristos și merge spre lumină, spre lumina cea neînserată a Împărăției cerurilor. Această lumină nu este una produsă de soare, nu este produsă de ceva chimic, nu este produsă de o substanță, ci este un dar al harului dumnezeiesc, care ne arată că Hristos este Lumina cea neapusă și toți cei care s-au botezat în numele Sfintei Treimi s-au luminat cu lumina lui Hristos și au des­coperit calea spre împărăția luminii Sfintei Treimi”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Patriarhul României a oferit Lumina Sfântă la slujba de Înviere clericilor și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală.

 

Slujba Învierii Domnului pe Colina Bucuriei

Sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paști a adunat la Catedrala Patriarhală, în comuniune de rugăciune și bucurie duhovnicească, numeroși credincioși, care au primit și anul acesta din partea Patriarhului României Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. În cuvântul de învățătură, Întâistătătorul Bisericii noastre le-a vorbit celor prezenți despre semnificațiile celei mai mari sărbători a creștinătății, precum și despre importanța gesturilor liturgice făcute de cler și credincioși în timpul sfintelor slujbe. „De ce slujba de Înviere nu se săvârșește în interiorul bisericii? Nu doar pentru că nu ar fi spațiu pentru toată lumea. Proclamarea Învierii lui Iisus Hristos, ca și vestirea morții Sale, după Denia din Sfânta și Marea Vineri, ne arată că atât moartea pe Cruce a lui Hristos, cât și Învierea Sa nu s-au făcut pentru Sine, ci pentru viața și pentru mântuirea întregii lumi. De aceea, înconjurăm biserica la sfârșitul Deniei Prohodului Domnului și ieșim în afara bisericii în noaptea de Paști. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul învierii tuturor oamenilor și privește pe toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile. Și pe cei care cred în El, și pe cei care nu cred în El. Învierea lui Hristos este începutul învierii de obște sau începutul învierii universale. Învierea lui Hristos este pentru noi începutul viitorului ultim al nostru, pentru că omul nu a fost făcut pentru mormânt, ci pentru viață cerească veșnică. Învierea universală sau de obște, la sfârșitul veacurilor, va fi darul exclusiv al lui Dumnezeu pentru umanitate. Deci, învierea este un dar pentru toți oamenii. Fericirea sau nefericirea veșnică depinde de credința, pocăința și faptele noastre, bune sau rele”, a evidențiat ­Părintele Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a precizat că în noaptea de Paști, deodată cu proclamarea Învierii Domnului, prevestim și învierea de obște, și Judecata de Apoi.

În continuare, Patriarhul României a explicat troparul Sfintelor Paști: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le. „Această cântare este concentrarea întregii învățături a Bisericii privind Învierea lui Hristos și învierea noastră la sfârșitul veacurilor. Acest tropar pe care-l vom cânta până la Înălțarea Domnului cuprinde trei părți: este o mărturisire de credință, «Hristos a înviat din morți», o tâlcuire, «cu moartea pe moarte călcând», și o profeție, «și celor din morminte viață dăruindu-le». Când cântăm Hristos a înviat din morți, mărturisim adevărul central al credinței noastre. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune: «Dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră». Fără Înviere, totul este absurd. Fără Înviere, creștinismul rămâne o simplă doctrină morală sau socială. Numai pentru că Hristos a înviat există un viitor ultim fericit pentru omenire și pentru întreg universul. Tâlcuirea «cu moartea pe moarte călcând» ne arată că Învierea lui Hristos nu este reanimarea unui cadavru. Hristos Cel înviat nu revine la viața pământească, amestecată cu suferința și moartea. Învierea lui Hristos se deosebește de învierea lui Lazăr, pentru că Hristos nu mai moare niciodată. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui”, a spus Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh Daniel a mai explicat că Mântuitorul Hristos a biruit moartea nu fugind de ea, ci asumând-o, „a biruit-o din interiorul ei, a transformat-o în Paște, în trecere spre viața veșnică. De aceea, în noaptea de Paști, noi cântăm: «Să se veselească cele cerești și să se bucure cele pământești că a făcut biruință cu brațul Său Domnul». Cu alte cuvinte, ­Hristos, din interiorul morții, biruiește moartea, adică o desfiin­țează și arată că este posibil ca omul, suflet și trup, să trăiască veșnic. Hristos, cu moartea pe moarte călcând, ne dăruiește o altă viață, viața veșnică. De aceea, în noaptea de Paști cântăm în Canonul Învierii: prăznuim omorârea morții și începutul unei alte vieți, viața veșnică”, a evidențiat Patriarhul Bisericii noastre. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat apoi că ultima parte a troparului Învierii Domnului, și celor din morminte viață dăruindu-le, este profeția că toți vom învia în Hristos Iisus.

Preafericirea Sa a mai precizat că prin purtarea în mâini a lumânărilor și candelelor, cre­dincioșii reprezintă pe creștinii din toate locurile și din toate timpurile care au crezut în Hristos și care au cântat „Hristos a înviat din morți” de-a lungul secolelor. „Lumânarea sau candela din mână este însăși viața noastră. Noi suntem făclii de Înviere, începând cu Botezul nostru, care s-a numit și luminare, sfințire (…). Suntem chemați în aceste zile sfinte să răspândim lumină, pace și bucurie în familie, în societate, în jurul nostru, ca să ne bucurăm împreună cu sfinții proroci, apostoli, martiri, ierarhi, cu sfinții din toate timpurile și din toate locurile”, a spus Patriarhul României.

În încheierea cuvântului său, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a îndemnat pe credincioși să nu-i uite în aceste zile de sărbătoare pe cei săraci, bolnavi, suferinzi, îndoliați și întristați.

A urmat apoi Sfânta Liturghie, care a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de slujitori. La final, credincioșii au primit „Sfintele Paști”, Pastorala Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Învierea Domnului, precum și produse tradiționale de Paști.

„Taina Crucii, interiorizată în slava Învierii”

În prima zi de Paști, duminică, 16 aprilie, în toate bisericile din Patriarhia Română a fost săvârșită, începând cu ora 12:00, slujba Vecerniei speciale, numită și „A doua Înviere”. La Catedrala Patriarhală, aceasta a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de ­Erzurum, Preasfințitul Părinte ­Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar ­patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Conform tradiției, în cadrul slujbei a fost citită în 12 limbi pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul al 20-lea, versetele de la 19 la 25. Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat în cuvântul de învățătură că Mântuitorul ­Iisus Hristos le-a dăruit Apostolilor Săi, după Învierea Sa din morți, darul păcii și al bucuriei. „Bucuria și pacea sunt cele dintâi roade, semne ale prezenței lui Hristos Cel înviat în viața oamenilor. Pacea pe care El o dă Sfinților Săi Ucenici este pace cerească, nu este pacea care rezultă din înțelegeri, din contracte, din tratate, din acorduri sau din convenții. Este pace din Izvorul păcii. Pentru că Hristos fiind plinătatea vieții, plinătatea iubirii, numai El poate dărui pace, ca plinătate de viață, de bucurie și de lumină pentru oameni”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat de ce Domnul Iisus Hristos păstrează pentru eternitate semnele lăsate de cuie și suliță pe trupul Său înviat și înălțat apoi întru slavă. „El, care a vindecat orbi din naștere, totuși nu a dorit să facă să dispară rănile lăsate în corpul Lui de răstignire. Nici semnul coastei străpunse, nici semnul cuielor din mâini și din picioare nu au dispărut după Înviere din trupul lui Iisus. Sfânta Cruce sau taina Crucii este nedespărțită de Înviere. În Cruce s-a arătat iubirea Sa jertfelnică, smerită și ascultătoare de Dumnezeu până la moarte, iubire smerită și milostivă, care a vindecat păcatul neascultării proto­pă­rinților Adam și Eva (…). Deci avem taina Crucii interiorizată în slava Învierii lui Hristos. În iconografia ortodoxă și coborârea Mântuitorului la iad este însoțită de o cruce de lumină în fundal, care înseamnă că iubirea Lui jertfelnică, smerită și milostivă de pe cruce a ajuns și în iad, acolo unde este singurătate, izolare, tristețe și neputință de a iubi. Numai iubirea smerită creează comuniune. Numai iubirea jertfelnică dă­ruiește oamenilor bucuria comuniunii, a dialogului și a vieții celei adevărate. Hristos Domnul, după Învierea Sa din morți, poartă în trupul Său stigmatele, sau semnele crucii, arătându-ne prin aceasta că niciodată nu trebuie să despărțim Crucea de Înviere și Învierea de Cruce. Puterea Învierii este ascunsă în Cruce”, a precizat Părintele ­Patriarh Daniel.

Patriarhul României a explicat apoi semnificația citirii pericopei de la Ioan în 12 limbi. Totodată, Preafericirea Sa a arătat că Apostolii au primit acum un mare dar. „Toate popoarele de orice limbă, de orice etnie, sunt chemate să asculte Evanghelia, vestea cea bună a biruinței lui Hristos asupra morții, a iertării păcatelor și a luminii învierii celei de obște, care a fost inaugurată prin Învierea Sa din morți. Avem aici o icoană a propovăduirii Apostolilor la toate ­neamurile, pentru că sunt trimiși către toate popoarele, nu numai către poporul lui Israel. Mântuitorul Iisus Hristos le mai dăruiește ucenicilor Săi un mare dar, și anume, nu numai bucuria Învierii Sale, arătând Trupul Său cel răstignit care a înviat, ci și darul iertării păcatelor”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

După slujba Vecerniei Învierii, Patriarhul României i-a primit la Reședința Patriarhală pe membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, pe care i-a felicitat pentru întreaga activitate și le-a oferit daruri.

Sfânta icoană a Maicii Domnului Iordănița în România

Icoana Maicii Domnului Iordănița a fost prezentă în România în perioada 1-10 martie, cu prilejul evenimentelor închinate sărbătorii Duminica Ortodoxiei, organizate de Parohia Icoanei din Capitală. Totodată, sfânta icoană a fost dusă în pelerinaj la alte două biserici din Capitală, și anume „Acoperământul Maicii Domnului” din cartierul Titan, în ziua de marți, 7 martie, și „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din cartierul Drumul Taberei, miercuri, 8 martie.

 

Icoana Maicii Domnului Iordănița a fost adusă joi, 9 martie, la Catedrala Patriarhală, unde numeroși credincioși i-au adus cinstire. „Este o lucrare a Maicii Domnului și o lucrare a Sfântului Ioan Iacob prin care ei ne cheamă să revenim la biserica românească de pe Valea Iordanului, să o scoatem din părăsire, din uitare și din rănile pe care războiul le-a produs în corpul acestei frumoase clădiri”, a spus Patriarhul României în Reședința Patriarhală, cu prilejul încheierii pelerinajului cu icoana Maicii Domnului Iordănița în Capitală.

Icoana Maicii Domnului Iordănița, după pelerinajele la trei biserici din Capitală, a fost așezată spre cinstire la Catedrala Patriarhală, iar apoi la Reședința Patriarhală. După așezarea sfintei icoane în Salonul „Sfinții Români” din Reședința Patriarhală și intonarea troparului „Apărătoare Doamnă”, arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Sfintele Locuri și Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan, a mulțumit Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române pentru binecuvântarea de a aduce în România icoana Maicii Domnului Iordănița la evenimentele dedicate sărbătorii Duminica Ortodoxiei și organizate de Biserica Icoanei din Capitală. Apoi, Superiorul Așeză­mintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan a prezentat succint istoria icoanei Maicii Domnului Iordănița, de la Schitul Românesc de la Iordan; bombardamentele din timpul Războiului de șase zile din anul 1967, care au afectat grav biserica; salvarea icoanei Maicii Domnului Iordănița de călugării români și adăpostirea ei în biserica Așezământului Românesc de la Ierusalim; închiderea și minarea terenului încă din anul 1970 a zonei de la Iordan, cât și vestea bună privind aprobarea proiectului de deminare a terenului și posibilitatea restaurării Așezământului Românesc de la Iordan.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că sprijinirea lucrărilor de deminare a terenului și restaurarea bisericii românești de la Iordan reprezintă o datorie a credincioșilor români, iar Maica Domnului îndeamnă, prin prezența sfintei sale icoane în România, ca sfânta sa icoană să revină în biserica de la Iordan, în care a slujit Sfântul Ioan Iacob Românul între anii 1947 și 1952. „Este o lucrare a Maicii Domnului și o lucrare a Sfântului Ioan Iacob prin care ei ne cheamă să revenim la biserica românească de pe Valea Iordanului, să o scoatem din părăsire, din uitare și din rănile pe care războiul le-a produs în corpul acestei frumoase clădiri. Este o datorie a noastră de a ne îngriji, împreună cu celelalte șapte Biserici, ca terenul să fie eliberat de orice pericol de ordin militar, dar și de a reface ceea ce a fost distrus, cu atât mai mult cu cât este o minune a Maicii Domnului că icoana s-a păstrat și iată a ajuns și în România, unde a fost confecționată. Noi vă mulțumim și apreciem foarte mult că ați demarat această acțiune. Să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți sfinții să putem să cinstim și memoria celor care în condiții grele au cumpărat acolo terenul de ­1 hectar, au construit Reprezentanța de la Ierusalim și biserica de la Iordan și, în mod deosebit, să cinstim pe Sfântul Ioan Iacob, care s-a rugat acolo și care a fost adesea în primejdii, păzind acest așezământ al Patriarhiei Române pe teritoriul Ţării Sfinte”, a spus Patriarhul României.

Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a precizat că o copie a icoanei Maicii Domnului Iordănița va fi făcută la Atelierele Patriarhiei Române, ­întrucât icoana a fost realizată tocmai de profesorul care le-a învățat pe maicile de la Mănăstirea Pasărea tehnica cizelurii. În semn de recunoștință, arhim. Teofil Anăstăsoaie a dăruit Părintelui Patriarh Daniel o copie mai mică a icoanei Maicii Domnului Iordănița. La acest eveniment din Reședința Patriarhală au participat și membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

 

Suma necesară deminării zonei care aparține Bisericii Ortodoxe Române la Iordan este 500.000 de dolari, iar cei care doresc să susțină operațiunile de deminare a terenului și de reparare a bisericii de la Iordan pot trimite donațiile lor în conturile special deschise de Patriarhia Română, prin Administrația Patriarhală, la Banca Comercială Română, și anume USD (RO11RNCB008 2004­895030030 USD), RON (RO65­ RNCB008 2004895030028 RON) și EUR (RO38RNCB008 2004 8950 30029 EUR). Alte detalii suplimentare pot fi oferite de Reprezentanța Patriarhiei Române în Ţara Sfântă (e-mail reprezentant_jerusalem@patriarhia.ro).

Comemorarea a 40 de ani de la trecerea la cele veșnice a Patriarhului Justinian

Evocare la Mănăstirea Radu-Vodă

Patriarhul Justinian Marina al României a fost evocat vineri, 24 martie, la Mănăstirea ­Radu-Vodă din Capitală. În cadrul unui simpozion organizat cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la mutarea la cele veșnice a celui de-al III-lea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, au prezentat comunicări ierarhi, profesori de teologie, monahi și monahii, preoți și personalități care l-au cunoscut pe vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina.

Simpozionul a fost deschis de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, care a spus că Patriarhul Justinian Marina a avut un interes special pentru Mănăstirea Radu-Vodă și Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Capitală, pe care le-a redobândit cu multe eforturi de la autoritățile comuniste. „La 26 martie se împlinesc 40 de ani de când Patriarhul Justinian Marina s-a mutat la cele veșnice. Dintre numeroasele biserici pe care le-a cunoscut, pe care le-a rectitorit, înzestrat, vizitat și apreciat, el și-a ales, cu doar patru ani înainte de a trece pragul acestei lumi, ca loc de îngropare și odihnă tocmai biserica Mănăstirii Radu-Vodă. Au fost situații delicate prin care el și Biserica au trecut în acele vremuri tulburi. În 1951, Patriarhul Justinian era nevoit să ofere în schimbul bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, pe care o recăpătase, mănăstirea bucureșteană în care ne aflăm. Din 1951 până în 1969, Mănăstirea Radu-Vodă nu a mai fost a Bisericii, pentru că aici a funcționat o școală de partid, iar biserica centrală a fost transformată în magazie. După redobândire, Patriarhul Justinian poate fi considerat un nou ctitor al Mănăstirii Radu-Vodă și, dacă nu-și așeza aici mormântul, poate că biserica și mănăstirea nu ar mai fi fost astăzi”, a spus Preasfinția Sa.

În continuare, Înaltprea­sfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a vorbit despre Patriarhul Justinian ca autentic patriot român. „Ceea ce uimește este faptul că timpul lucrează în favoarea distinsului ierarh al Bisericii străbune. Mircea Eliade spunea despre orice operă care se macină în timp că doar după 30 de ani se vede ce mai rămâne din ea. Gândindu-ne la opera celebrului Patriarh Justinian, putem spune azi că, după patru decenii, lucrarea inimii sale – grija pentru Biserica lui Hristos – a fost una de excepție și ea a crescut în dinamică diamantină. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a pus și pune mare grijă în a se izvodi pentru toată lumea adevărata personalitate a patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, cei care au avut chemare de la Dumnezeu de a împlini binecuvântatele rosturi duhovnicești și administrative ale Bisericii lui Hristos din România pentru românii din lume. Desigur, anul acesta, specialiști, ierarhi și cei care au avut fericirea de a-l cunoaște personal pe Patriarhul Justinian au dragoste să evoce episoade emo­ționante, laturi ale personalității genialului pălmaș din via Domnului nostru Iisus Hristos”, a ­explicat Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.

În continuare, despre viața monahală din Arhiepiscopia Bucureștilor în vremea slujirii Patriarhului Justinian Marina a vorbit Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Părintele profesor dr. Mihail Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București a prezentat aspecte ale relațiilor interortodoxe și interbisericești pe care Biserica Ortodoxă Română le-a dezvoltat în timpul Patriarhului Justinian Marina. „Din documente și mărturii se poate înțelege greutatea acelor vremi, tensiunea inimaginabilă a timpurilor în care Patriarhul Justinian a căutat să găsească o soluție pentru Biserica sa, pentru preoții și credincioșii săi. Cam la fel a acționat și în domeniul relațiilor bise­ricești interortodoxe și al relațiilor interreligioase. S-a mers pe două principii fundamentale: nici o abdicare de la adevărul de credință al teologiei Bisericii Ortodoxe, iar pe de altă parte, ori de câte ori Biserica Ortodoxă Română mergea la o întâlnire ecumenică, trebuia să aibă un punct de vedere deja conturat și în acord cu celelalte Biserici Ortodoxe care participau la astfel de întâlniri”, a arătat părintele profesor Mihail Săsăujan.

Părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu-Vodă, a prezentat eforturile Patriarhului Justinian pe lângă autoritățile comuniste pentru redobândirea Mănăstirii Radu-Vodă, precum și lucrările de consolidare și restaurare a bisericii principale și a clădirilor din incinta așezământului.

În cadrul simpozionului de vineri, 24 martie, au mai vorbit: părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal la Sectorul cultură și patrimoniu religios al Patriarhiei Române; preotul Ilie Geor­gescu; monahia Atanasia Văetiși; medicul ­George Stan, precum și alți invitați.

 

Slujba de pomenire

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, au săvârșit o slujbă de pomenire pentru vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina, la Mănăstirea Radu-Vodă din Capitală, sâmbătă, 25 martie. La slujba Parastasului, săvârșită în biserica acestei mănăstiri, unde se află și mormântul Patriarhului Justinian Marina, au participat și părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal; părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă; părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor și starețul Mănăstirii Radu-Vodă, precum și alți stareți, protoierei și preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor. După slujba de pomenire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Justinian Patriarhul Apărător al Bisericii în timpul perioadei comuniste” și a dăruit tuturor credincioșilor prezenți, în semn de binecuvântare și prețuire, iconițe cu chipul sărbătorii Bunei Vestiri. Sâmbătă, 25 martie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Mănăstirea Radu-Vodă din Capitală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Potirul” al Mănăstirii Radu-Vodă.

 

Apărător al Bisericii în timpul perioadei comuniste

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la slujba de pomenire a Patriarhului Justinian Marina, oficiată la Mănăstirea Radu-Vodă, cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, 25 martie 2017

 

Anul acesta, 2017, a fost proclamat în Biserica Ortodoxă Română drept Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

De aceea, astăzi, când comemorăm împlinirea a 40 de ani de la trecerea din această viață a fericitului întru adormire Patri­arhul Justinian Marina († 26 martie 1977), am săvârșit slujba Parastasului la mormântul său, aflat în biserica Mănăstirii Radu-Vodă din București. Astfel aducem prinos de recunoștință memoriei acestui vrednic Arhipăstor al ­Ortodoxiei românești, care a iubit Biserica lui Hristos din poporul român cu dragoste nețărmurită și a reușit, cu înțelepciune și ­dăruire jertfelnică, să apere, să păstreze și să transmită valorile eterne ale credinței noastre strămoșești.

Lucrarea sa pastorală, misionară, duhovnicească, culturală și socială pentru binele Bisericii Ortodoxe Române reprezintă pentru noi, cei de astăzi, ierarhi, cler și credincioși, un model luminos și inspirator de fidelitate și slujire a Mântuitorului Iisus Hristos și a Bisericii Sale.

Patriarhul Justinian Marina a fost Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române timp de aproape trei decenii (24 mai 1948 – † 26 martie 1977), în perioada celei mai aprige prigoniri a Bisericii de către regimul comunist ateu, instalat la putere în România după luna martie 1945. Cu mult curaj și echilibru, diplomație și tenacitate, el a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistențe camuflate uneori sub un discurs „favorabil” pentru liderii comuniști. S-a opus din răsputeri abuzurilor și ingerințelor partidului-stat în viața Bisericii și încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituție neputincioasă, tolerată și discreditată, în același timp, cu un rol nesemnificativ în societate.

 

Eforturi pentru educația religioasă

Cunoscând tragedia altor Biserici Ortodoxe care s-au opus fățiș comunismului, Patriarhul Justinian a depus mari eforturi pentru a asigura continuitatea vieții liturgice și a Bisericii ca instituție, pentru ca aceasta din urmă să slujească și să lumineze în continuare un popor oprimat de regimul politic. Este semnificativă în acest sens încercarea sa de a contracara propaganda ateistă lansată imediat după impunerea regimului comunist prin interzicerea educației religioase în școală și naționalizarea școlilor confesionale (Decretul nr. 177/4 august 1948), dar și agresiuni ale regimului politic ateu asupra credinței creștine ortodoxe însoțite de îndepărtarea ostentativă din școli a icoanelor și a oricărui simbol religios. Pentru ca iubirea lui Hristos să fie în continuare împărtășită copiilor, la inițiativa Patriarhului Justinian, Sfântul Sinod, profitând de echivocul legii cultelor, care nu conținea vreo prevedere despre cursurile de catehizare, și de refuzul Ministerului Cultelor de a se pronunța, a aprobat desfășurarea acestora (oct. 1950).

În condițiile restrictive impuse de noul regim politic, când noua legislație permitea amestecul abuziv al Statului comunist în viața cultelor religioase, Biserica a fost nevoită să-și organizeze singură un sistem propriu de învățământ teologic.

Astfel, Patriarhul Justinian a reușit să înființeze trei tipuri de școli teologice: Școli de cântăreți bisericești, Seminarii Teologice și Institute Teologice de Grad Universitar. Prin urmare, Biserica noastră a organizat șase Seminarii Teologice, cu cinci ani de studii, la București, Buzău, Mănăstirea Neamț, Cluj-Napoca, Craiova și Caran­se­beș. De asemenea, a organizat, sub directa în­drumare a Bisericii, două Institute Teolo­gice de Grad Universitar, la București și Sibiu1. În toate aceste școli, Biserica a reușit să mențină un standard ridicat al învățământului teologic, pe care l-a pus sub directa oblăduire a Sfântului Sinod, și a căutat să păstreze și să promoveze pe marii profesori de teologie din perioada interbelică: Dumitru Stăniloae, Teodor M. Popescu, Petre Vintilescu, Benedict Ghiuș, precum și alți intelectuali mireni, consi­derați „indezirabili” pentru regimul comunist.

Deși autoritățile înăspriseră cenzura, totuși Patriarhul Justinian a impulsionat publicarea unui număr impresionant de cărți religioase. La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă au fost imprimate două ediții sinodale ale Sfintei Scripturi (1968, 1975), cu tiraje foarte mari, ediții multiple ale majorității cărților de cult, dar și scrieri teologice și duhovnicești, cărți de rugăciune și de învățătură creștină. Periodicele centrale bisericești, ca Biserica Ortodoxă Română și Studii Teologice, la care s-a adăugat apariția a cinci reviste mitropolitane și a uneia centrale, Ortodoxia, au găzduit în paginile lor și studii sau articole ale unor intelectuali interziși în publicațiile academice de stat. Calitatea publicațiilor teologice românești era apreciată în întreg spațiul ortodox.

 

Apărător al clerului

Patriarhul Justinian a încercat să limiteze efectele epurărilor clerului și a intervenit în favoarea multor clerici arestați, de cele mai multe ori considerați ca fiind potrivnici ai noului regim și „vinovați” doar pentru a fi împărtășit alte valori decât cele impuse de ateismul materialist. Sunt foarte numeroase mărturiile despre inter­vențiile sale în favoarea eliberării preoților tri­miși în lagăre de muncă forțată, in­ter­venții care au provocat iritarea organelor Se­curității. Când, între anii 1958 și 1959, s-a produs un nou val de represiune asupra clericilor, Patriarhul Justinian nu a mai reușit să împiedice arestarea unor colabo­ratori apropiați, a unor duhovnici apreciați și a unor străluciți profesori de teologie, ceea ce arată limitele demersurilor sale de a reduce amploarea persecuțiilor. Însă, după eliberarea din închisoare, mulți dintre supraviețuitorii lagărelor comuniste, lipsiți complet de mijloace de subzistență, au fost reintegrați în preoție sau încadrați în structurile administrative și în insti­tu­țiile de învățământ ale Bisericii (de pildă, cazul părintelui profesor Dumitru Stăniloae și al profesorului Teodor M. Popescu).

 

Apărător al monahismului românesc

Un alt aspect important care a marcat activitatea Patriarhului Justinian a fost respectul său pentru monahismul ortodox, deși el fusese la început preot căsătorit și apoi văduv prin decesul soției. Contribuția monahismului ortodox românesc la cultivarea celor mai importante repere identitare ale poporului român: limba, credința și cultura, împreună cu aportul substanțial al mănăstirilor la opera social-filantropică a Bisericii, exprima rolul considerabil al monahismului în viața poporului român.

Patriarhul Justinian a apărat monahismul ortodox românesc și a încercat să tempereze agresiunile puterii totalitare la adresa mănăstirilor, acestea fiind bastioane ale luptei spirituale împotriva comunismului. După deposedarea mănăstirilor (în martie 1949) de o mare parte a bunurilor materiale (terenuri agricole și forestiere, edificii etc.), Patriarhul Justinian a fost preocupat să găsească surse de finanțare care să permită așeză­mintelor monahale să supraviețuiască în vremurile vitrege care se întrezăreau. Cu multă chibzuință, el a susținut înfiin­țarea în incinta mănăstirilor a unor ateliere meș­teșugărești care să execute comenzi ale unităților de stat, viețuitorii mănăstirilor asigu­rându-și astfel veniturile necesare vieții zilnice. Astfel, monahii și monahiile care au rămas în mănăstiri au salvat aceste mănăstiri, arătând utilitatea unirii rugăciunii cu munca.

Patriarhul Justinian s-a opus cu vehemență proiectului de așa-zisă „reformă” a mănăstirilor, obligând astfel regimul politic comunist să-și asume singur promulgarea Decretului 410 (28 octombrie 1959), care a fost o lovitură fără precedent a autorităților de stat comuniste și ateiste față de monahismul românesc. Urmare Decretului 410 din anul 1959, au fost scoși forțat din mănăstiri aproximativ 5.000  de viețuitori, îndeosebi maici și frați tineri, fiind „obligați să aibă domiciliul forțat în satele natale, să intre cu totul în viața civilă, să primească serviciu (loc de muncă), să nu mai slujească cele sfinte și să fie permanent sub controlul poliției locale”2. În aceste condiții, un număr mare de mănăstiri și schituri au fost transformate forțat în biserici de parohie, altele au devenit muzee sau locuri turistice, iar unele chiar „au rămas în paragină sau au fost distruse și profanate”3. Deși nu a reușit să oprească aplicarea decretului nefast, Patriarhul Justinian a încercat totuși să-i atenueze efectele. Interpretând legea ostilă monahismului ca având un caracter temporar, el a încurajat călugării să nu plece din mănăstiri sau să revină în ele, ajutând astfel ca după trecerea acestei furtuni devastatoare abătute asupra Bisericii, începând cu anul 1964, monahismul românesc să cunoască o anumită revigorare, prin restaurări și consolidări de biserici și chilii monumente istorice, dar și prin misiunea duhovnicească desfă­șurată de unii duhovnici îmbunătățiți, așa cum a fost cazul părintelui arhimandrit Cleopa Ilie, care, la îndemnul Patriarhului Justinian, a reînviat viața monahală a unor mănăstiri din Moldova, Muntenia și Banat. În perioada zbuciumată a prigoanei împotriva Bisericii, părintele arhimandrit Cleopa Ilie a fost chemat la București, locuind câteva luni chiar în Reședința Patriarhală, unde s-au pus bazele unui amplu program misionar, pe care ulterior părintele Cleopa l-a desfășurat, ostenindu-se pentru îndrumarea vieții monahale românești pe calea Sfintei Tradiții a Bisericii noastre Ortodoxe și aducând încurajare și bucurie în obștile monahale pe care le-a povățuit părintește.

Datorită eforturilor Patriarhului Justinian, au fost restaurate numeroase biserici și mănăstiri. El a acordat o atenție deosebită așezămintelor monahale din Arhiepiscopia Bucureștilor, fiind astăzi cinstit între ctitorii mănăstirilor Radu Vodă din București, Ghighiu, Ciorogârla și Zamfira, dar și ctitor al schiturilor Techirghiol, Dragoslavele și Cricov – Jercălăi. De asemenea, i se datorează restaurarea Catedralei Patriarhale, a Paraclisului și Reședinței Patriarhale, a Palatului Cancelariei Sfântului Sinod, precum și înființarea Bibliotecii Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim. În multe mănăstiri au fost organizate muzee de artă religioasă, ateliere de pictură și ateliere de țesut covoare. La acestea se adaugă atelierele de veșminte bise­ricești de la Mănăstirea Pasărea sau Ghighiu, precum și atelierele de obiecte bisericești de la Schitul Maicilor și de la Mănăstirea Plumbuita din București.

El a elaborat nu numai un program local de salvare a bisericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, ci mai cu seamă el a fost ctitorul unui adevărat program național de salvare, în primul rând de restaurare a bisericilor-monumente istorice, a locașurilor de cult aflate în degradare, precum și a unui program de zidire de noi biserici în locul unor biserici mici sau ruinate. În acest sens, el a înființat, cu aprobarea Sfântului Sinod, Fondul Central Misionar, realizat din colecta generală pe țară, din care se acordau ajutoare financiare pentru repararea, restaurarea și chiar construcția de noi biserici4.

De asemenea, pe durata patriarhatului său, s-au înregistrat unele împliniri care au ridicat prestigiul Bisericii noastre. În acest sens, la 28 februarie 1950, în plin regim stalinist, din inițiativa Patriarhului Justinian, Sfântul Sinod a hotărât trecerea în rândul sfinților din calendar a mai multor ierarhi, cuvioși, martiri și mărturisitori români, precum și generalizarea cultului unor sfinți ale căror moaște se păstrează în țara noastră. Acest mare act de cinstire a sfinților din neamul românesc nu a fost realizat din orgoliu, ci pentru că spovedindu-se la cunoscutul duhovnic părintele Cleopa Ilie, acesta, între altele, l-a întrebat: În calitate de patriarh v-ați îngrijit ca sfinții din neamul românesc să capete cinstirea ce li se cuvine? Iar el cu sfială a răspuns: Nu m-am îngrijit. Atunci părintele Cleopa a adăugat: Să vă îngrijiți, că asta face parte din datoria unui ierarh5. Dragostea Patriarhului Justinian față de Biserica lui Hristos i-a dat curajul să înfrunte regimul politic în pofida tuturor ame­nințărilor și să fie un apărător înțelept al Ortodoxiei în timpul comunismului.Apărător al unor personalități de mare valoare intelectuală sau artistică

Sunt nenumărate mărturii despre intervențiile Patriarhului Justinian în favoarea unor personalități ale vieții bisericești sau sociale din acea perioadă, intervenții care de multe ori au trezit suspiciunea autorităților comuniste.

A încurajat cercetările teologilor români, atât ale celor pe care regimul comunist îi considera „reacționari”, cât și ale tinerilor din noua generație, oferindu-le posibilitatea de a publica în revistele bisericești studii și articole de o mare valoare academică, apreciate și în zilele noastre. A păstrat în cercul său profesori de valoare ca: Dumitru Stăniloae, Ioan G. Coman, Nicolae Chițescu, Ioan Rămureanu, Ene Braniște, Liviu Stan, Nicolae Lungu și mulți alții. De asemenea, el a „recuperat” oameni erudiți, dar obstruc­ționați de regimul comunist, cum a fost cazul marelui bizantinolog academicianul Alexandru Elian.

În același timp, pentru restaurarea sau consolidarea unor importante biserici sau mănăstiri, Patriarhul Justinian a cooperat cu unii dintre cei mai de seamă arhitecți ai vremii: Ioan Mincu, Ștefan Berechet, Ștefan Balș, ori cercetători ca Vasile Brătulescu și Vasile Drăguț, pictorul Costin Petrescu, sculptorul Grigorie Dumitrescu, scriitoarea și artista în pictură Olga Greceanu, specialista în artă plastică Ottilia Oteteleșanu, pe care Patriarhul Justinian a numit-o consilier artistic al Patriarhiei Române și care a realizat, între multe altele, icoanele împărătești din Catedrala Patriarhală, lucrate în tehnica email la atelierele Patriarhiei Române.

 

Promotor al relațiilor Bisericii Ortodoxe Române cu Biserici Ortodoxe surori și cu alte
confesiuni creștine

Paralel cu bogata sa activitate administrativă, edilitară și cultural-misionară, într-o vreme de dictatură comunistă plină de restricții și presiuni asupra vieții Bisericii, Patriarhul Justinian a reușit, cu răbdare constantă și înțelepciune practică, să dezvolte legături apropiate cu celelalte Biserici Ortodoxe surori și cu alte confesiuni creștine. A reprezentat, cu demnitate și înțelepciune, Biserica Ortodoxă Română pe plan internațional, la întruniri panortodoxe și interortodoxe sau la întruniri intercreștine.

Foarte semnificativă a fost vizita reprezentanților majorității țărilor ortodoxe la București, în 28 februarie 1955, la festivitatea solemnă de proclamare a cano­nizării unor sfinți români, programată de Patriarhul Justinian odată cu împlinirea a 70 de ani de la recunoașterea Autocefaliei Bisericii noastre și a 30 de ani de la ridicarea ei la rang de Patriarhie. Un motiv în plus de a arăta regimului comunist că Patriarhul, împreună cu Biserica sa, este susținut din exterior la cele mai importante evenimente ale Bisericii6.

Dumnezeu l-a inspirat pe Patriarhul Justinian ca, în ultimii ani ai vieții, să-și pregătească locul de veci aici, la Mănăstirea Radu-Vodă din București, pe care el a salvat-o de la un destin tragic, a consolidat-o și a restaurat-o între anii 1968 și 1973, redându-i măreția și frumusețea de altădată. Pe crucea mormântului său, încastrată în zid, a cerut meșterului să scrie: „M-am luptat lupta cea bună! Credința am păzit! Am ajuns la capătul drumului vieții. De acum încolo, mă așteaptă răsplata dreptății, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul Cel drept, în ziua aceea” (cf. 2 Timotei 4, 7-8). Cununa dreptății, ca preț al luptei celei bune în viața pământească, i-a pregătit-o Însuși Hristos Domnul, Arhiereul Cel veșnic, în Împărăția cerurilor!

Întrucât simțim astăzi că, prin lumina vieții și a faptelor sale pilduitoare, Părintele Patriarh Justinian este tainic prezent în Biserica noastră ca o lumină peste timp și ca o călăuză spirituală, ne rugăm Domnului Iisus Hristos să așeze sufletul lui în locașurile sfinților Săi slujitori, în ­bucuria îngerilor, în lumina și iubirea Preasfintei Treimi.

Veșnica lui pomenire, din neam în ­neam!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

1 Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, „Cultura Teologică Românească”, Editura BASILICA, București, 2011, p. 284.

2 Arhimandrit Cleopa Ilie, arhimandrit Ioanichie Bălan, Viața monahală ieri și azi, în „Autocefalie, Patriarhie, slujire sfântă”, București, 1995, p. 392.

3 Ibidem, p. 393.

4 Pr. Pârvu Constantin, „Patriarhul ­Justinian – mărturii, fapte și adevăr”, EIBMBOR, București, 2005, p. 228.

5 Cf. Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, „Amintiri despre Patriarhul Justinian”, în volumul „Biserica în misiune”, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, p. 548.

6 Pr. Constantin Tudosă, „Patriarhul Justinian Marina (1948-1977)”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016, p. 176.

 

Patriarhia Română și Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității au încheiat un acord de cooperare

În contextul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, Patriarhia Română și Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității au încheiat marți, 28 martie 2017, un acord de cooperare.

Obiectul acestui acord îl reprezintă studierea trecutului recent al Bisericii Ortodoxe Române și prezentarea acestuia în lucrări științifice și materiale audio-video.

Din partea Patriarhiei Române, acordul a fost semnat de către Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod, iar din partea CNSAS a semnat domnul Dragoș Petrescu, președintele colegiului.

Distincții bisericești oferite de Patriarhul României pentru cooperare în educație

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit joi, 6 aprilie, Diploma omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” cu medalie doamnei Luminița Matei, director general – Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene din cadrul Ministerului Educației Na­ționale, și prof. dr. Iordan Petrescu, președintele Agenției Române pentru Asigurarea Calității Învățământului Superior (ARACIS). Aceste persoane au ajutat în mod deosebit la înființarea unei extensii universitare a Facul­tății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, la Roma, Italia, pentru nivelul de licență, specializarea Teologie Pastorală, forma cu frecvență (în sistem modular).

Evenimentul a avut loc în Salonul Sfin­ților Români al Re­șe­dinței Patriar­hale, în prezența membrilor Per­manenței Consiliului Națio­nal Bisericesc. Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe cei implicați în acest proiect academic și le-a vorbit celor prezenți despre impor­tanța comuniunii frățești românești, care trebuie să se manifeste în comunitățile ortodoxe din diasporă. Preafericirea Sa a apreciat proiectul ca fiind unul remarcabil, mai ales în ceea ce privește formarea preoților ortodocși din Italia, care vor avea posibilitatea formării teologice și susținerii examenelor în țara în care își desfășoară activitatea pastoral-misionară. „Este un mare dar să pri­mești un sfat bun la timpul potrivit. De aceea, formarea preoților care păstoresc parohii ortodoxe româ­nești din străinătate este esențială. Până acum, mulți dintre ei veneau, parcurgând distanțe imense, să-și susțină examenele la diferite facultăți din țară. Acum vor merge profesorii spre ei, și acolo, în Italia, la Roma, vor avea ocazia să-și continue studiile, alții să înceapă studii mai aprofundate și astfel să definitiveze formarea lor teologică și social-misionară. Este semnificativ faptul că tocmai în Anul comemorativ Justinian Patriarhul s-a putut realiza această extensie, pentru că nu numai Facultatea de Teologie de la București îi poartă numele, ci și diaspora noastră, ca o diasporă organizată în parohii ortodoxe româ­nești, a început să fie una în grija Sinodului general, dar în special a Patriarhului ­Justinian, care în vremuri grele a reușit să trimită preoți pentru unele comunități ortodoxe românești, spre a-și păstra identitatea lor confesională și etnică”, a evidențiat Părintele Patriarh Daniel.

La eveniment a fost prezent și pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești. „În acest moment avem toate aprobările și de aceea vom începe pregătirea examenului de admitere, care va avea loc în luna septembrie. Ulterior, candidații vor fi înmatriculați la Universitatea din București și odată cu începerea anului universitar 2017-2018, la 1 octombrie, profesori de la facultatea noastră vor merge în mod modular și vor preda la Roma. S-au solicitat 50 de locuri pentru prima promoție și sperăm să fie interes și în continuare”, a spus pr. prof. dr. Ștefan Buchiu.

Prin înființarea acestei extensii universitare, Biserica Ortodoxă Română își propune să vină mai mult în sprijinul românilor aflați la muncă în străinătate.

Precizări privind prezența orelor de religie în școli

Referitor la critica relansată în spațiul media cu privire la prezența orelor de religie în școli, Patriarhia Română reafirmă următoarele:

Constituția României garantează libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult, Curtea Constituțională a României interpretând în mod constant că predarea religiei în școli are ca temei articolul 32 alineatul 7 din Constituție.

Religia predată confesional reprezintă regula în majoritatea statelor europene. Astfel, în argumentarea deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), din 29 iunie 2007, în cazul „Folgero contra Norvegiei”, se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învă­țământ sau educație informații sau cunoștințe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic (paragraful 84).

De asemenea, CEDO nu consideră o problemă caracterul confesional al orei de religie, constatând faptul că „în Europa, învățământul religios este profund legat de învăță­mântul secular”. Dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (în anul 2007) doar în trei state religia nu este predată în școlile publice (Franța, Albania și Macedonia); ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opțională (conform celor reținute de CEDO în 9 octombrie 2007, cu ocazia judecării cauzei „Hasanși Eylem Zengin contra Turciei”, paragraful 30); iar în majoritatea statelor predarea religiei are caracter confesional (paragraful 31).

Majoritatea elevilor europeni au în programa școlară o oră de religie pe săptămână, însă în țări precum Germania, Austria, Irlanda, Cipru, Grecia, Italia și Croația au câte două ore, iar în Belgia au trei ore pe săptămână. În Germania, spre exemplu, materia religie nu este doar parte din trunchiul comun, ci este chiar obligatorie, organizată de către culte și finanțată de către stat. Pre­darea este confesională. Situa­ția este similară în Austria, Belgia, Cipru, Spania și Grecia.

Pe de altă parte, nu trebuie așe­zate în opoziție orele de religie cu cele de istoria religiilor. Dimpotrivă, ele trebuie să rămână distincte, pentru că sunt deopotrivă im­portante. Cu­noaș­te­rea propriei culturi religioase este o etapă absolut necesară pentru înțe­le­ge­rea celorlalte religii. Pentru a cunoaște specificul altor culturi este nevoie întâi de educarea în propria cultură și tradiție, altfel învă­ță­mân­tul devine doar o sursă de relativism sincretist și confuzie. Este ca și cum în școlile ro­mâ­nești s-ar învăța literatură universală sau istorie universală, fără studiul prealabil al literaturii și istoriei României. Elevii în­scriși la ora de religie au posibilitatea de a se înscrie, în liceu, și la cursul opțional de istoria religiei.

Manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase, unul dintre obiectivele predării religiei, este contestată în câteva articole recente de presă prin care se respinge, de fapt, ideea de morală publică, noțiune considerată în teoria generală a dreptului a fi unul dintre fundamentele dreptului.

De asemenea, este incorectă și injustă jignirea generalizată a unei categorii didactice pro­fe­sio­na­le, și anume totalitatea profesoarelor și profesorilor de religie. Aceste persoane realizează educa­rea religioasă a copiilor în școli din încredin­ța­rea a peste 2.000.000 de părinți care și-au înscris copiii la ora de religie (peste 90% dintre copii).

Academia și Biserica la ceas aniversar

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu prilejul Adunării Generale solemne a Academiei Române, dedicată împlinirii a 150 de ani de la semnarea de către Domnitorul Carol I a decretului privind convocarea ședinței inaugurale a Societății Academice Române, devenită ulterior Academia Română, și 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române, luni, 3 aprilie 2017

 

Împlinirea a 150 de ani de la semnarea de către Domnitorul Carol I a decretului privind con­vocarea ședinței inaugurale a So­cietății Academice Române (1/13 august 1867) și a 150 de ani de la înfiin­țarea Bibliotecii Aca­demiei Române reprezintă pentru poporul român un strălucit jubileu, având în vedere contribuția majoră a acestei nobile instituții la cultivarea limbii, culturii, artei, științei și spiri­tua­lității ro­mâ­nești, precum și la afirmarea și promo­varea acestora în Europa și în lume.

Permanent alături de popor, așa cum au subliniat în operele lor marii istorici ai neamului, Biserica Ortodoxă Română a binecuvântat și susținut încă de la început acest proiect național, care, cu jumătate de secol înainte de realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a adunat în comuniune de cuget și simțire cele mai strălucite personalități din toate provinciile românești: din „România de peste Milcov” (trei membri), din „România de dincoace de Milcov” (patru mem­bri), din Transilvania (trei mem­bri), din Banat (doi membri), din Maramureș (doi membri), din Bucovina (doi membri), din Basarabia (trei membri) și din Macedonia (doi membri).

La numai un an de la începutul activității sale, Societatea Academică Română a primit în rândurile sale, la 15 septembrie 1868, pe Episcopul cărturar Dionisie Romano al Buzăului, în anul următor, la 15 septembrie 1869, a fost ales în înaltul for aca­demic preotul și profesorul Sava Popovici-Barcianu, revolu­țio­narul de la 1848, iar la 7 septembrie 1871 – după patru ani de la ședința inaugurală a Societății Academice Române, Mitropolitul Andrei Șaguna, „Mesia” sau „Apostolul Ardealului”, a fost cinstit cu titlul de membru de onoare al Societății Academice Române, devenită apoi, la 29 martie/10 aprilie 1879, „Academia Română”.

Acestor personalități, deopotrivă slujitori ai Bisericii și ai Academiei, le-au urmat cu timpul numeroși alți ierarhi, preoți și teologi, care prin lucrarea lor pastorală, culturală, științifică sau patriotică au ridicat prestigiul ambelor instituții, contribuind la consolidarea cooperării dintre ele, spre binele și propă­șirea națiunii române.

Sărbătorind acum 150 de ani de la fondarea Bibliotecii Academiei Române, amintim contri­buția Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea acesteia și a Colec­țiilor Academiei. Mitropoliții Iosif Naniescu și Iosif Gheorghian, episcopii Melchisedec Ștefănescu și Dionisie Romano, împreună cu alți ierarhi, precum și o mul­țime de stareți și preoți cărturari au dăruit acestei Biblioteci o mulțime de manuscrise de o valoare unică, multe împodobite cu miniaturi prețioase, numeroase tipărituri, vechi și noi, ieșite de sub teascurile tipografiilor bisericești vreme de peste patru veacuri, documente istorice de o importanță deosebită pentru reconstituirea istoriei naționale, piese arheologice, monede vechi, diverse obiecte de artă bisericească.

Însă, din nefericire, această cooperare benefică dintre Biserică și Academie, bazată pe încredere și stimă reciprocă, a fost în mod dramatic curmată de decretul din 9 iunie 1948, prin care prestigioasa Academie Română a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar cei mai mulți dintre membrii ei, 114, considerați „indezirabili” de către regimul comunist, printre care și ierarhi, preoți și teologi ai Bisericii Ortodoxe Române, au fost excluși, izolați, iar unii chiar supuși pentru o lungă perioadă de timp unui crunt proces de „reeducare”. De reținut este faptul că au fost menținuți ca membri ai Academiei Republicii Populare Române numai 19 membri titulari și 15 membri de onoare.

Anul acesta, 2017, fiind Anul comemorativ al Patriarhului Justinian Marina și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, trebuie să mărturisim faptul că, în pofida noilor condiții istorice și politice de după anul 1948, mulți dintre membrii Academiei au rămas într-un fel sau altul alături de Biserică, unii chiar au elaborat și tipărit, în Editura Academiei sau în periodicele Academiei, studii și articole de mare importanță pentru cunoașterea trecutului și contribuției Bisericii Ortodoxe Române la formarea limbii române și la cultivarea unității naționale, la dezvoltarea artelor creștine, a culturii bisericești și laice, la apariția și dezvoltarea tiparului, la promovarea literaturii române, a învățămân­tului românesc, dar și la apariția celor dintâi așezăminte sociale și medicale etc.

În același timp, Biserica noastră a publicat în revistele ei, semnate cu pseudonim sau chiar cu numele adevărat, numeroase studii elaborate de foști membri ai Academiei, care nu mai aveau voie să publice în revistele de stat sau erau urmăriți de cenzura comunistă. În acest sens, Patriarhul de vrednică memorie Justinian Marina (1948-1977) a ocrotit mai mulți academicieni persecutați de regimul comunist sau a ajutat familiile acestora. Menționăm aici doar situația dramatică a academicianului Constantin C. Giurescu, al cărui fiu, prof. Dinu C. Giurescu, vice­președinte al Academiei Române, își amintește într-un interviu faptul că în timpul detenției tatălui său, după ce casa și bunurile familiei au fost confiscate, familia sa a fost găzduită, cu aprobarea Patriarhului Justinian, pentru o vreme, între anii 1951 și 1953, în casa parohială a ­Bisericii „Sfânta Maria“, din apropierea cimitirului „Sfânta Vineri”, de către preotul profesor de istorie Niculae Șerbănescu, iar după anul 1953, în casa parohială a Bisericii Mavrogheni, „având sprijinul statornic al părintelui Grigore Burlușeanu”.

În aceeași casă de la Mavrogheni, în aceeași perioadă și cu aprobarea aceluiași Patriarh Justinian, locuia și renumitul aca­­demician, din nefericire atunci proscris de regimul comunist, Simion Mehedinți, savant geograf și pedagog creștin, fost absolvent al seminariilor teologice de la Roman și București.

După anul 1989, odată cu izbăvirea de regimul comunist, au fost reabilitate raporturile firești tradi­ționale dintre Biserică și Academie. Astfel, în anul 1990, noua conducere a Academiei Române a reabilitat memoria ierarhilor, preoților și teologilor ortodocși excluși din Academie în anul 1948 de către regimul totalitar, iar, în anii care au urmat, noi slujitori ai Bisericii au fost primiți în cel mai important for al excelenței științifice și culturale românești.

În această ultimă perioadă, Academia Română și Patriarhia Română au inițiat mai multe programe comune, dintre care cel mai important este elaborarea Istoriei monahismului românesc în trei tomuri masive și valoroase, iar bunele relații, cultivate cu respect reciproc de ambele instituții, ne îndreptățesc să sperăm la o permanentă cooperare fructuoasă pentru binele poporului român.

La acest moment jubiliar binecuvântat, felicităm pe domnul Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei Române, pe domnii vice­pre­ședinți și pe toți membrii Academiei Române, precum și pe toți ostenitorii Bibliotecii Academiei Române. Totodată, ne rugăm Milostivului Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate și fericire, precum și mult ajutor în activitatea lor academică, iar apropiatele sărbători ale Sfintelor Paști să le aducă tuturor lumină, pace și multă bucurie!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Distincții pentru jurnaliști creștini

În cea de-a doua jumătate a lunii martie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Diploma Omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, cu medalie, unor jurnaliști ca semn de prețuire, binecuvântare și recunoștință pentru promovarea spiritualității creștine, a istoriei, educației morale și culturii românești.

Realizatorii emisiunii „Universul cre­din­ței” (difuzată de Televiziunea Română duminica, de la ora 8:10) au primit joi, 16 martie 2017, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Diploma Omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, cu medalie, în cadrul unei întâlniri desfășurate în Salonul „Sfinții Români“ al Reședinței Patriarhale. La eveniment au participat și membrii Permanenței Consiliului Na­țional Bisericesc.

Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe realizatorii emisiunii „Universul credinței” și a apreciat lucrarea acestora ca fiind una misionară, pastorală, culturală și patriotică. „Deși nu dispune de multe resurse, emisiunea dumneavoastră are rezultate frumoase și o cooperare fructuoasă cu Patriarhia Română. Sperăm ca și anul acesta, dar și în anii următori, să intensificăm lucrarea aceasta, pentru că Televiziunea Română are acces și la sate, unde noi avem uneori parohii îmbătrânite. De aceea, trebuie să ne gândim și la cei care pot să primească mesajul credinței în casele lor. De asemenea, suntem bucuroși să scoatem în evidență ceea ce a fost până acum memorial al celor care au pătimit în timpul comunismului și vrednicia celor care au mărturisit credința în vremuri grele. Am observat că Televiziunea Română a făcut în acest sens un film pe care noi vrem să-l difuzăm mai des la Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române și să scoatem în evidență dragostea de neam și de Biserică a celor care în vremuri grele au fost fideli idealului credinței, dar și iden­tității noastre româ­nești”, a evidențiat Preafericirea Sa. La final, Patriarhul României i-a îndemnat pe cei prezenți să contribuie în continuare la edificarea spirituală a poporului român.

„Pentru noi, această dis­tincție reprezintă o formă de recunoaștere a muncii pe care am depus-o și ne dovedește faptul că ne aflăm pe drumul cel bun, că nu am rătăcit cărarea din 1990, de când s-a înființat această redacție și până astăzi. Este recunoașterea unei munci de echipă. De asemenea, întâlnirea de astăzi cu Preafericirea Sa înseamnă pentru noi și o încurajare să mergem pe același drum”, ne-a declarat Cristina Andrei, producător al emisiunii „Universul credinței”.

Din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, realizatorii emisiunii „Universul credinței” au primit și trei volume apărute la Editurile Patriarhiei Române: „Evanghelia slavei lui Hristos. Predici la Duminicile de peste an”, lucrare semnată de Preafericirea Sa, apărută la Editura BASILICA a Patriarhiei Române; „Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist”, reeditare 2017, apărută la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, și „Bucuria comuniunii și dinamica misiunii creștine. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2016”, apărută la Editura BASILICA a ­Patriarhiei Române.

Următoarea ceremonie s-a desfășurat tot în Salonul „Sfinții Români” din Reședința Patriarhală, joi, 30 martie, când alți trei jurnaliști creștini au primit Diploma omagială „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul”, cu medalie. Jurnaliștii care au primit distincții din par­tea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au fost Remus Rădulescu și Cris­tian Curte, de la Societatea Română de Radiodifuziune, respectiv ­George Grigoriu, de la Realitatea TV. În cuvântul de felicitare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reliefat rolul mijloacelor de comunicare în formarea caracterelor, eviden­țierea talentelor și virtuților, precum și în mobilizarea oamenilor pentru rezolvarea multora dintre problemele reale cu care se confruntă societatea noastră. „Nu considerăm că mijloacele de comunicare în masă sunt doar mijloace de a produce senzație sau rating, de a produce pal­pitații și de a impresiona pe moment, ci mijloace de elevație, de întărire și de promovare a valorilor spirituale, a demni­tății umane, a comuniunii și a soli­darității în fiecare comunitate și societate, în general. De asemenea, au un aport deosebit în ceea ce privește transmiterea valorilor spirituale, artistice și culturale, inspirate de credință, de frumusețile sărbătorilor, slujbelor noastre, pelerinajelor și tradiției creștine bimilenare românești. Sunt frumuseți și bogății, în același timp, bazate pe credință și pe creativitatea poporului român. Lucrarea este mare, apostolică, benefică și foarte necesară pentru a contribui la cultura spirituală, la îmbogățirea demnității noastre ca popor creștin european”, a explicat Patriarhul României.

2017, „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, a precizat Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel, este un prilej de îm­preună-lu­crare pentru eviden­țierea mărturisirii credinței și a jertfelniciei oamenilor în vremuri grele, adesea cu prețul vieții lor. „Bucuria aceasta a îm­preună-lucrării sau a cooperării este una roditoare, care ne îndeamnă să respectăm pe ­îna­intași, dar și să învățăm din lumina mărturisirii lor ceea ce este necesar pentru creșterea noastră spirituală. Este vorba de o lucrare care nu este doar re­cunoștință, ci este și îmbo­gățire spirituală, și întărire sufletească pentru a fi și noi mărturisitori, apărători ai valorilor, dar și transmițători generației prezente și viitoare a acestor lumini ale Învierii”, a îndemnat Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

Congresul „Tradiții ale presei religioase din România” la Cluj-Napoca

La Cluj-Napoca a avut loc, în perioada 31 martie – 1 aprilie, Congresul Național de Istorie a Presei din România, ediția a X-a, cu tema „Tradiții ale presei religioase din Româ­nia”, ma­nifes­tare organizată de Aso­cia­ția Română de Istorie a Presei (ARIP), Universitatea „Ba­beș-Bo­lyai” din Cluj-Napoca, Mitropolia Clujului, Ma­ra­mu­reșului și Sălajului și Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

După conferințele inaugurale sus­ținute în Aula Magna a Universității clujene, au urmat, la sediul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, dezbaterile pe secțiuni, la care au participat peste 70 de repre­zentanți ai unor universități din România și din Republica Moldova, institute de cercetare, organe de presă, organizații religioase etc. Au fost prezentate comunicări despre istoria presei, contri­bu­ția unor per­sonalități la dezvoltarea presei religioase, presa eclesiastică, particu­larități culturale și politice ale presei religioase, limbajul presei religioase, presa religioasă și mediul on-line etc.

Părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publi­cațiilor LUMINA ale Patriarhiei Române, a prezentat comunicarea „«Ziarul Lumina» – un cotidian bisericesc deschis către actualitatea socială”.

După dezbaterile pe sec­țiuni, ARIP a stabilit ca Aradul să găz­duiască ediția din 2018 a Con­gresului Național de Istorie a Presei. Cu această ocazie, pr. Florin Cătălin Ghiț a prezentat revista „Tabor” întemeiată de Mitropolitul Bartolomeu Anania și editată de Mitropolia Clujului, Mara­mu­reșului și Sălajului, publicație care a împlinit 10 ani de a­pa­riție. Apoi, par­ti­ci­panții la congres au prezentat cărțile de istorie a presei editate recent. În ultima zi a manifestării, parti­ci­panții au avut posibilitatea de a vizita Mănăstirea Nicula din județul Cluj și Mănăstirea Rohia din județul Mara­mureș. Comunicările prezentate în cadrul congresului vor fi publicate într-un volum colectiv, editat de ARIP.

Marșul pentru viață în București

Aproximativ 8.000 de persoane au participat sâmbătă, 25 martie, în București, la Marșul pentru viață organizat de Asociația „Studenți pentru viață”. Sub sloganul „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”, manifestările au debutat în Parcul Unirii, de unde participanții s-au deplasat cu drapeluri și pancarte spre Parcul Tineretului. Acolo a avut loc un concert intitulat „Life for life” și au fost susținute alocuțiuni.

 

Inițiativa Asociației „Stu­denți pentru viață”, susținută de numeroase organizații din București și din țară, a generat organizarea Marșului pentru viață în 285 de localități din România și Republica Moldova. „Mesajul pe care noi dorim să-l transmitem în acest an este unul de solidaritate, de sprijin pentru femeile aflate în criză de sarcină. Sunt mii de femei care se confruntă cu situații de presiune din partea partenerului, sau a familiei, sau a celor din jur, în momentul când află că sunt însărcinate, și aceste femei, pentru a alege viața, au nevoie de încurajarea și de susținerea noastră. Din acest motiv participăm astăzi la Marșul pentru viață, pentru a ne arăta sprijinul și solidaritatea noastră pentru promovarea vieții. Noi venim și cu măsuri concrete: este vorba despre propunerea aceea privind necesitatea ca organi­zațiile nonguvernamentale să înființeze centre de consiliere pentru femeile însărcinate, astfel încât ele să poată beneficia de susținere, de soluții. De asemenea, mai este ideea cu indemnizația pentru femeile însărcinate după 14 săptămâni. Sunt tot felul de mo­dalități de susținere pe care noi le propunem, tocmai din dorința aceasta de a sprijini la nivel insti­tuțional femeile care au nevoie de ajutor”, ne-a declarat Alexandra Nadane, preșe­dinta Asociației „Stu­denți pentru viață”. La manifestul pașnic au participat tineri, familii cu copii mici, dar și persoane în vârstă. Ei au cântat și au scandat sloganuri pentru viață și pentru familie, formând de-a lungul coloanei un cordon de baloane colorate. Mai multe persoane au venit îmbrăcate în port tradițional românesc.

Marșul pentru viață reprezintă una dintre cele mai importante inițiative civice prin care se contribuie la lupta împotriva avortului, acest flagel al societății contemporane care, în România, în perioada 1958-2014, a curmat peste 22.638.755 de vieți, țara noastră aflându-se pe locul doi în lume, după Rusia, în ceea ce privește numărul de avorturi raportat la populația existentă (116,5%). Potrivit învățăturii creștine, viața este darul lui Dumnezeu față de oameni, care trebuie prețuit și protejat, în timp ce avortul este o crimă comisă împotriva unei ființe (persoane) nevinovate care nu se poate apăra. Omul se bucură de viață și de puterea vieții; are dreptul la viață, dar și responsabilitatea de a respecta această viață, de a o apăra în orice împrejurare, știind că, în existența istorică în trup, omul își pregătește participarea la Împărăția lui Dumnezeu. Manifestări similare au avut loc în numeroase orașe din țară, în total, sute de mii de oameni militând pentru salvarea vieții copiilor născuți și nenăscuți și pentru susținerea femeilor care ajung în situații de criză de sarcină.

Poziția Bisericii Ortodoxe Române față de „parteneriatul civil”

Patriarhia Română pri­vește cu îngrijorare demersurile legate de eventuala oficializare a așa-zisului „parteneriat civil”, acțiuni materializate într-un proiect de lege aflat în acest moment pe agenda Camerei Deputaților.

Considerăm că institu­țio­na­li­zarea unei forme alternative de familie este contrară cre­dinței creștine și tradiției ­poporului român, cu posibile consecințe grave pentru viața morală, familială și socială a acestuia.

Din punct de vedere creștin, dar și constituțional, cu excep­ția adopției și a înrudirii de sânge, familia se naște exclusiv prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Parteneriatul civil nu ar face decât să încurajeze concubinajul și să deresponsabilizeze pe cei doi parteneri în detrimentul mamei și al copilului. Mai precis, cadrul legal care protejează în mod optim „creșterea, edu­cația și instruirea copiilor” este doar familia (art. 48, al. 1 din Constituția României).

Încercările de redefinire a familiei naturale și tradi­ționale, confirmată moral și legislativ de-a lungul istoriei umanității, par să facă parte dintr-o agendă ideologică care discreditează valorile și binefacerile sociale ale familiei.

Biserica Ortodoxă Română va continua să apere și să promoveze valorile fundamentale ale familiei tradiționale, benefice pentru prezentul și viitorul societății românești.

Adunarea Generală a Federației Filantropia

La Centrul Național pentru Formare Continuă „Dumitru Stăniloae” din Capitală a avut loc marți, 25 aprilie, Adunarea Generală a Federației Filantropia. În cadrul întâlnirii, la care au participat delegați ai asociațiilor și fundațiilor membre ale Federației Filantropia și consilieri ai sectoarelor social-filantropice eparhiale din cadrul Patriarhiei Române, s-au analizat activitatea pe anul 2016, noile propuneri privind activitățile viitoare, dar și perspectivele privind accesarea de fonduri europene pentru sprijinirea lucrării social-filantropice a Bisericii Ortodoxe Române. Părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal, coordonator al Sectorului social-filantropic al Patriarhiei Române și președintele Federației Filantropia, a supus Adunării Generale aprobarea bilanțului contabil pe anul 2016, precum și previziunea bugetară pentru anul 2017 a federației.

„Astăzi s-a întrunit Adunarea Generală a membrilor Federației Filantropia, iar pe ordinea de zi au fost atât prezentarea activităților desfășurate în anul care a trecut, 2016, și propuneri de activități ce vor fi desfășurate în anul curent, cât și oportunități de finanțare din fonduri externe, europene, dar și de la autoritățile locale și centrale, în ceea ce privește lucrarea social-filantropică a Bisericii. Unul dintre proiectele importante este reluarea cursurilor de formare ale Federației Filantropia la Centrul Național pentru Formare Continuă «Dumitru Stăniloae» din Capitală, iar o importantă realizare este încheierea plății datoriilor pe care federația le avea către eparhii din țară. De asemenea, trebuie să amintim că, chiar zilele acestea, se va depune la Ministerul Fondurilor Europene, pe axa de dezvoltare a capacității administrative locale, un proiect în parteneriat cu Ministerul Sănătății, de sprijinire a politicilor publice în domeniul sănătății. În acest proiect, noi formăm oameni din eparhii și ONG-urile membre pentru a dezvolta politici alternative la politicile pe care le face statul și să venim cu o altă propunere în domeniul sănătății. Dorim să aducem plusvaloare la ceea ce există acum”, ne-a spus părintele consilier patriarhal Ciprian Ion Ioniță.

Fede­rația Filantropia este o organi­zație non-profit, care funcționează cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Ea reunește aso­ciații și fundații care lucrează în domeniul social, în eparhiile Patriarhiei Române. Misiunea federației este să sprijine Biserica în lucrarea ei social-filantropică săvârșită pentru oameni și comunitățile lor, în spiritul învă­țăturii creștine. Fede­rația își propune să crească impactul și eficiența acțiunilor sociale ale organizațiilor membre sau partenere și ale structurilor sociale ale Bisericii, prin integrarea lor într-un răspuns unitar, coordonat și coerent la provocările sociale actuale. Pe termen lung, federația intenționează să devină o platformă de acțiune comună pentru organizațiile non-guvernamentale care activează cu binecuvântarea eparhiilor. Prin intermediul acestora, federația țintește să devină instrumentul prin care Biserica își pune în practică strategia de acțiune socială.

„Toate acestea sunt flori de lumină ale credinței”

În întreaga țară, în ajunul praznicului Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, credincioșii ortodocși au participat la Pelerinajul de Florii. În București, sâmbătă, 8 aprilie 2017, a avut loc un pelerinaj impresionant la care au luat parte câteva mii de credincioși și aproape 1.000 de clerici din parohiile bucureștene și din Ilfov.

 

Acest pelerinaj este o reactualizare a pelerinajelor din primele veacuri creștine, începând cu secolul al IV-lea când Biserica a ieșit din catacombe, o rememorare a pelerinajului Domnului Iisus Hristos de la Betania la Ierusalim, după ce a înviat pe Lazăr, și o readucere aminte că învierea lui Lazăr este o arvună a învierii de obște și o pregătire pentru Învierea Mântuitorului. De aceea, în timpul pelerinajului, clerul și credincioșii au purtat ramuri de salcie și finic, ca semne ale biruinței lui Hristos asupra morții, și au mărturisit prin cântare învierea cea de obște, precum se arată în troparul praznicului.

După cum a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învățătură rostit la final, pelerinajul este și o reactualizare a pelerinajelor de Florii care au avut loc în România până în anul 1948, când au fost interzise de regimul comunist. În Capitală, acest Pelerinaj de Florii a reînceput în anul 2008.

Ca și în anii precedenți, în București, Pelerinajul de Florii a început la Mănăstirea Radu Vodă. După săvârșirea Vecerniei, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, a oficiat în pridvorul locașului de cult slujba de sfințire a stâlpărilor, apoi acestea au fost împărțite tuturor. În sunetul toacei, al clopotelor și al cântărilor liturgice, alaiul clericilor și credin­cioșilor a plecat de la biserica Mănăstirii Radu Vodă spre Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” – Nou, Paraclis Patriarhal. Procesiunea a continuat spre Biserica „Sfânta Ecaterina”, paraclis universitar, iar apoi spre Catedrala Patriarhală.

 

La pelerinaj au participat în jur de 950 clerici de la parohiile din cadrul protopopiatelor din Capitală și din Ilfov, preoții de caritate din spitale, centre sociale, unități militare, penitenciare și cimitire, cadre didactice ale Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, consilieri eparhiali și patriarhali. A fost purtată de preoți icoana mare praznicară, însoțită de 6 monahii cu cățui de la Mănăstirea Pasărea, Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și mulțimea pelerinilor.

În fața fiecărui locaș de cult amintit au fost rostite ectenii și rugăciuni. La Catedrala Patriarhală au mai fost rostite rugăciunile de sfințire a icoanei praznicului Intrării Domnului în Ierusalim și de binecuvântare a pelerinilor de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a întâmpinat în fața Reșe­dinței Patriarhale mul­țimea de clerici și credincioși.

La slujba oficiată în fața Catedralei Patriarhale, în soborul de slujitori au fost PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), PS Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, încon­jurați de preoți și diaconi, cărora s-a adăugat și PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a condus procesiunea.

 

Biserica, „icoana Ierusalimului ceresc”

Pelerinajul, a explicat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în cuvântul de învăță­tură, începe de la o biserică și se termină la altă biserică, întrucât biserica este „icoana Ierusalimului ceresc spre care ne îndreptăm”, precum se arată în slujba de sfințire a unei biserici ortodoxe. „Plecăm de la un punct sfânt și ne orientăm spre alt spațiu sacru, de la o biserică la altă biserică. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că mărturisim că noi, creștinii, nu avem cetate stătătoare aici pe pământ, ci suntem pelerini. Îna­intăm spre patria cerească definitivă și ultimă – Ierusalimul din ceruri. (…) Pelerinajul de Florii este o binecuvântare pentru toți credincioșii din cetate, întrucât oamenii sunt scoși din izolare și chemați la comuniune. (…) Este o lucrare sfântă, misionară, de mărturisire a credinței noastre în Iisus Hristos, Cel Răstignit și Înviat, o lucrare de prevestire a Pătimirilor și a Învierii Domnului, o lucrare de receptare a binecuvântării Preasfintei Treimi și de transmitere a bucuriei în jurul nostru, în casele noastre. Stâlpările sau ramurile de salcie și finic sunt simbolul credinței, dar și simbolul virtuților pe care noi le-am adunat prin post, spovedanie, împărtășire mai deasă, fapta bună, cuvântul bun, acumulare de lumină din Sfintele Scripturi și sfintele slujbe mai lungi. Toate acestea sunt flori de lumină ale credinței adunate timp de 40 de zile în sufletele noastre. Aceste flori ale credinței și ale nevoințelor le oferim Mântuitorului Iisus Hristos ca semn de mulțumire și, în același timp, ca o cerere adresată Lui spre a sfinți viața noastră și a ne dărui bucuria Sfintelor Paști”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit organizatorilor pelerinajului și, în semn de prețuire și recu­noș­tință pentru participarea clericilor, le-a dăruit câte două cărți teologice, două broșuri dedicate Anului omagial și comemorativ și trei icoane reprezentându-i pe Sfinții Luca Apostolul și Evanghelistul, Ioan Damaschin și Teodor Studitul. De asemenea, și ceilalți pelerini au primit câte o iconiță.

În acest an, pelerinajul a fost susținut de Protoieria Sector 3 Capitală prin dăruirea icoanei praznicului, de Protoieria Sector 4 Capitală prin dăruirea iconițelor pentru pelerini și de Protoieria Ilfov Sud, care a contribuit cu stâlpările de ­finic.

Simpozion de martirologie la Alba Iulia

În Duminica a III-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci, în Aula A9 a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a avut loc Simpozionul de Studii Martirologice „România de azi și martirii”, organizat sub egida Arhiepiscopiei Alba Iuliei, a Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, a Fundației Aiud și a Schitului „Înălțarea Sfintei Cruci” din Aiud. La această manifestare științifică și duhovnicească din 19 martie au participat per­sonalități ale vieții culturale și teologice din întreaga țară, care au susținut prelegeri legate de suferințele martirilor din temnițele comuniste și despre tendințele seculare ale lumii postmoderne.

Evenimentul a fost deschis cu rugăciunea de binecuvântare a Înaltpreasfin­țitului Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei. Referenții, dintre care amintim pe pr. prof. dr. Vasile Mihoc, prof. dr. Pavel Chirilă, Sorin Lavric, Dan Puric și Claudiu Târziu, au prezentat problematica martiriului pornind de la modele din Sfânta Scriptură până la experiența celor care, la jumătatea secolului trecut, ­
l-au mărturisit pe Hristos în închisorile comuniste din România. De asemenea, s-a discutat despre percepția actuală a fenomenului martiric creștin și despre activitatea Centrului de Studii Martirologice de la Aiud. În final, IPS Arhiepiscop Irineu a rostit un cuvânt despre „calea îngustă a Crucii și a jertfei prin care au trecut martirii și prin care suntem chemați să trecem și noi, creștinii autentici, pentru a ajunge la înviere și la biruință definitivă”.

Simpozion dedicat Patriarhului Justininan la Râmnicu Vâlcea

În contextul manifestărilor dedicate Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română, Arhiepiscopia Râmnicului, cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a organizat Simpozionul Național „Patriarhul Justinian Marina (1948-1977), mărturisitor al dreptei credințe și apărător al Bisericii strămoșești”.

 

Personalitatea Patriarhului Justinian Marina a fost omagiată, în cadrul evenimentului organizat miercuri, 22 martie, la Sala „Iosif Episcopul” a Centrului cultural „Sfântul Ierarh Calinic”, de către personalități din mediul academic precum Constantin Bălăceanu-Stolnici și Emilian Popescu, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Epis­cop-vi­car al Arhiepiscopiei Râmnicului, Geor­ge Stan, medicul personal al patriarhului, profesori de la facultățile de teologie și istorie din țară, precum și alți cercetători. La simpozionul moderat de părintele consilier cultural Ștefan Zară au participat, de asemenea, reprezentanți ai universităților „Spiru Haret” și „Constantin Brâncoveanu”, precum și ai altor instituții de cultură, clerici, profesori și elevi de la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea.

În cuvântul de binecuvântare intitulat „Justinian Marina – Patriarhul providențial al Bisericii noastre”, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a arătat că Patriarhul Justinian Marina este o personalitate vâlceană marcantă a Bisericii Ortodoxe Române, subliniind diverse aspecte ale activității sale. A spus în cuvântul său și că, „în memoria Patriarhului Justinian, am purces la zidirea unei mănăstiri în satul natal, Suiești, pe care nădăjduim ca în anul acesta comemorativ să o sfințim, cu ajutorul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul acesteia. De asemenea, s-a realizat un bust din bronz al Patriarhului Justinian, de către sculptorul gorjean Paul Popescu, lucrare ce va fi amplasată în fața Centrului cultural «Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica»“.

Seria comunicărilor a fost continuată de prelegerile susținute de către acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici: „Justinian, Patriarhul neînțeles”; acad. Emilian Popescu: „Patriarhul Justinian Marina în amintirile mele”; pr. prof. univ. dr. Nicolae D. Necula: „Idei, îndemnuri și sfaturi pastorale în scrisul, gândirea și trăirea Patriarhului Justinian Marina”; conf. univ. dr. George Enache: „Fundamentele reformelor monahale inițiate de Patriarhul Justinian și legătura acestora cu proiectele Episcopului Vartolomeu Stănescu”; dr. Adrian Nicolae Petcu: „Patriarhul Justinian Marina și puterea politică în prima perioadă a regimului comunist (1945-1964)”; dr. George Stan: „Providențialul Părinte Patriarh Justinian, slujitor al Bisericii strămoșești, pildă de slujire a Sfintei noastre Biserici”; conf. univ. dr. Ion Marian Croitoru: „O filă din diplomația bisericească a Patriarhului României Justinian Marina. Implicarea preotului grec Constantin E. Moraitakis, arhon mare prezbiter al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, în viața Bisericii Ortodoxe din România”; pr. dr. Mihai Spătărelu: „Testamentul integral al Patriarhului Justinian”; dr. Octavian Marinescu: „Corul Bisericii «Sfântul Gheorghe» din Râmnicu Vâlcea, format de preotul Ioan Marina”; conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr: „Patriarhul Justinian în articolele și memoriile lui Valeriu Anania”; dr. Stelian Gomboș: „Pro Memoria – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina”; pr. dr. Laurențiu Rădoi: „Activitatea Patriarhului Justinian în Eparhia Râmnicului”.

Zilele Credinței și Culturii în Caraș-Severin

Credința și cultura și-au dat mâna pentru o săptămână în județul Caraș-Severin, în cadrul celei de-a XI-a ediții a manifestării cultural-spirituale „Zilele Credinței și Culturii în Episcopia Caransebeșului”, astfel că, în perioada 23-30 aprilie, oameni ai Bisericii, oameni de cultură și credincioși doritori de a descoperi cultura și prin lumina credinței au participat la o serie de activități spirituale, culturale și artistice menite să deschidă noi perspective asupra importanței credinței în societate.

 

Manifestarea cultural-spirituală a debutat, în Duminica Tomii, cu hramul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș, unde a fost săvâr­șită Sfânta Liturghie arhierească de un sobor de ierarhi. Au fost aduse spre închinare un fragment din moaștele Sfintei Maria Magdalena de la Mănăstirea Pantocrator din Episcopia Alexandriei și Teleormanului și icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului de la Mănăstirea Călugăra și de la Parohia Măru. Sfânta Liturghie a fost urmată de un scurt moment folcloric, în care grupuri de copii și tineri îmbrăcați în porturi populare au prezentat dansuri specifice Banatului Montan.

Zilele de luni, 24 aprilie, și marți, 25 aprilie, s-au aflat sub egida Simpozionului Internațional „Jertfă și Mărturisire”, desfășurat la Oravița, întregind astfel importanța culturală a orașului, întrucât anul acesta cel mai vechi teatru din România care se află aici, Teatrul „Mihai Eminescu”, a împlinit 200 de ani de la înființare. Simpozionul a adus în dezbatere teme cultural-religioase interesante, dar și vernisarea expoziției fotodocumentare, „Biserica Ortodoxă din Banat în perioada regimului comunist”, toate acestea aflându-și izvorul în Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești, dar și al comemorării Patriarhului Justinian, a Episcopului martir Veniamin Nistor și a apărătorilor Ortodoxiei în țară și în Banat în perioada comunistă.

Miercuri, 26 aprilie, a fost ziua dedicată tinerilor și proiectelor desfășurate de aceștia în cadrul Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte. Pe lângă discuțiile cu privire la proiectele tinereții lor, a avut loc și festivitatea de premiere la nivel eparhial a Concursului național de creație „Icoana și Școala mărturisirii”, derulat de Patriarhia Română.

Joi, 27 aprilie, în Obreja, s-a desfășurat festivalul închinat doinitorului Banatului, regretatul artist Achim Nica, festival care a început cu slujba Parastasului oficiată în biserica parohială cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. În continuare, cântăreți de muzică folclorică și oameni de cultură și-au adus tributul în memoria lui Achim Nica în cadrul celei de-a cincea ediții a festivalului care poartă numele marelui cântăreț.

După-amiază, în Catedrala Episcopală din Caransebeș s-a desfășurat cea de-a opta ediție a Festivalului de muzică religioasă „Miron Cristea”, unde 13 coruri parohiale din județele Caraș-Severin, Timiș și Hunedoara au vestit prin cântare bucuria Învierii Domnului Iisus Hristos, întărind importanța pe care o are activitatea muzicală corală în viața Bisericii și a credincioșilor. Glasuri angelice de copii și tineri din 11 coruri s-au unit în cea de-a 35-a ediție a Festivalului „Timotei Popovici” dedicat micilor îngeri, vestitori ai luminii și bucuriei, la Casa de cultură „Dumbrăvița” din Marga, în cea de-a cincea zi de credință și cultură în Banatul de Munte.

Ultimele două zile au adus, la Casa de cultură „George Suru” din Caransebeș, cea de-a opta ediție a Festivalului de poezie în grai bănățean „Credință și Lumină” și piesa de teatru „Miro­no­si­țele” scrisă de Victor Ion Popa și jucată de elevi ai Seminarului Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș.

Conferință internațională despre Sfântul și Marele Sinod la Cluj-Napoca

Facultatea de Teologie Ortodoxă și Centrul de Studii Nomocanonice al Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca a organizat în perioada 26-28 aprilie, Con­ferința internațională „Sfântul și Marele Sinod – eveniment eshatologic sau normalitate canonică?”.

Conferința s-a desfășurat în Aula Fa­cul­tății de Teologie Ortodoxă din Cam­pu­sul Universitar „Nicolae Ivan”, iar deschiderea oficială a avut loc miercuri, 26 aprilie, în pre­zența Înaltpreasfințitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a decanului Facultății de Teologie, pr. prof. dr. Vasile Stanciu, a prodecanului facul­tății, pr. lect. dr. Cristian Sonea, pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu și a numeroși invitați, partici­panți la lucrările conferinței, alături de cadre didactice, stu­denți, public. În cadrul confe­rinței au fost abordate teme referitoare la Sfântul și Marele Sinod din Creta, din 2016, precum: „Dezbaterea întrunirii, condițiilor, aspectelor complexe legate de convocare”; „Întrunirea și adoptarea documentelor Sfântului și Marelui Sinod din Creta”; „Dezbaterea deciziilor Sinodului”; „Conturarea viziunii teologice generale și încadrarea textelor în Tradiția dogmatică și canonică a Bisericii și receptarea lor”; „Noutatea și im­portanța textelor Sfântului și Marelui Sinod”; „Posibile îm­bunătățiri care pot fi aduse într-o altă etapă de manifestare a sinodalității la nivel panortodox”; „Perspectivele care se întrevăd după Sfântul și Marele Sinod”.

În deschiderea conferinței, IPS Mitropolit Andrei a amintit faptul că l-a însoțit pe Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu delegația de 25 de ierarhi din România la Sinodul din Creta: „Am participat la toate lucrările care au avut loc acolo, nu am alcătuit un material legat de lucrările ce s-au desfășurat acolo, dar, la fața locului, am fost foarte atent și socot că tot ce s-a afirmat a fost corect din punct de vedere dogmatic. Mai mult, cum s-a spus în repetate rânduri, de fapt, nu s-au abordat probleme de natură dogmatică, ci de natură pastorală”.

Ierarhul a făcut apel la un verset din Sfânta Scriptură, din Epistola către Iuda, capitolul I, versetul 3, „pentru că ierarhii de acolo, în mod deosebit Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a intervenit de foarte multe ori și a fost categoric în intervențiile sale, eu cred că au păstrat credința ­ortodoxă dată oamenilor odată pentru totdeauna: «Iubiților, punând toată râvna să vă scriu despre mântuirea cea de obște, simțit-am nevoie să vă scriu și să vă îndemn ca să luptați pentru credința dată sfinților, odată pentru totdeauna». Or, această credință dată sfinților odată pentru totdeauna ar dori și Sfântul și Marele Sinod să fie propagată mai eficient. În lumea aceasta bulversată și în care toate lucrurile sunt date peste cap, cele șase teme ce s-au discutat sunt de stringentă actualitate. Ar mai fi fost și altele, și tot de aceea ne bucurăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a propus ca Sinodul acesta să fie convocat mai des, să se discute și celelalte probleme care nu au fost discutate, sau poate să se mai aprofundeze și cele care s-au discutat”.

Au luat parte la lucrările conferinței: pr. prof. dr. Viorel Ioniță de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, consilier patriarhal onorific, pr. prof. dr. Patriciu Vlaicu, de la Centrul de Studii Nomocanonice al UBB, pr. dr. Alexander Rentel – „St. Vladimir” Theological Seminary, New York, pr. prof. dr. Ioan Chirilă, președintele Senatului UBB, prof. dr. Constantin Rus, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, pr. prof. dr. Irimie Marga, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, pr. prof. dr. Andrzej Kuzma, Varșovia, pr. prof. dr. Ștefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, prof. dr. Rastko Jovic, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad, pr. prof. dr. Veniamin Goreanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucu­rești, pr. prof. dr. Stelian Tofană, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, pr. prof. Nathanael Neacșu, Iași, prof. dr. Cristian Sonea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, lect. dr. Iulian-Mihai Constantinescu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, pr. prof. dr. Alexandru Moraru, de la Facultatea de Teologie clujeană, dr. Ionuț Mavrichi, din cadrul Patriarhiei Române, asist. Răzvan Perșa, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, prof. dr. Emilian Iustinian Roman, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași, pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană, prof. dr. Pantelis Kalaitzidis, Volos, Grecia, pr. prof. dr. Jambul Alexei Kshutashvili, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tbilisi, ­Georgia, pr. prof. dr. Vasile Stanciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană ș.a.

Eveniment istoric pentru românii ortodocși din cele două continente americane

Pentru comunitatea ortodoxă română de pe continentele americane, ziua de duminică, 30 aprilie 2017, va rămâne înscrisă în filele de istorie spirituală, întrucât Înalt­preasfințitul Părinte Nicolae Condrea a fost întronizat Mitropolit ortodox român al celor două Americi. Solemnitatea a avut loc în Catedrala Ortodoxă Română „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Chicago. La acest eveniment a fost prezentă și o delegație a Patriarhiei Române, condusă de Înaltpreasfin­țitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, și din care au făcut parte Înaltpreasfin­țitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, și pr. Michael Tița, consilier patriarhal.

 

Congresul românilor ortodocși din cele două Americi

În ajunul evenimentului, sâmbătă, 29 aprilie, la Catedrala „Sfinții Împă­rați Constantin și Elena” din Chicago a avut loc cel de-al 81-lea Congres al arhiepiscopiei la care au participat preoții și delegații parohiilor și mănăs­ti­rilor din cadrul eparhiei. În cadrul lucrărilor a fost evidențiată și necesitatea misionară a ridicării la rang de mitropolie a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi, atât pentru lucrarea misionară în dinamica diasporei, cât și pentru perspectiva unei mai bune reprezentări a Ortodoxiei româ­nești pe continentul american.

 

Proclamarea înființării Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi

Duminică, 30 aprilie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către un sobor de ierarhi români și străini, reprezen­tanți ai Patriarhiilor Ortodoxe de pe continentul american. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreas­fințitul Părinte Mitropolit Nifon a subliniat semni­ficația deosebită a acestei ceremonii pentru comunitatea ortodoxă română, pentru istoria spirituală și culturală a neamului românesc de pe continentul nord-american. „Evenimentul de astăzi este unul de bucurie mare deoarece zidim Biserica lui Hristos fundamentată pe credința în Învierea Lui preamărită. De aceea, vreau să vă aduc mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, al tuturor românilor, pentru că aici este Biserica cu valorile ei nemuritoare care trebuie să se împlânteze în sufletele tuturor românilor, oriunde ar trăi. Diaspora românească și celelalte comunități care vin din Bisericile mari reprezintă un capitol mare al Ortodoxiei universale. De aceea, organizarea diasporei a fost discutată la Sfântul și Marele Sinod care a avut loc în Creta în iunie anul trecut. Iar evenimentul minunat de astăzi se încadrează tocmai în contextul acesta al înțelegerii și al dezvoltării co­mu­nității creștine ortodoxe în întreaga lume”, a arătat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon.

În continuare, IPS Părinte Mitropolit Nifon a citit Tomosul sinodal al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind proclamarea înființării Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi (cu sediul la Chicago); modificarea teritorială a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi; schimbarea titulaturii acesteia în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii; ridicarea în rang a IPS Părinte Arhiepiscop Nicolae, ca Mitropolit; înființarea Episcopiei Ortodoxe a Canadei cu sediul la Montreal, ca sufragană a Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, prin desprinderea din vechea Arhiepiscopie Ortodoxă Română a celor două Americi (Episcop ales al noii Episcopii Ortodoxe Române a Canadei este Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina).

Întronizarea Mitropolitului ortodox român al celor două Americi

Totodată, a fost citit și Tomosul patriarhal privind ridicarea în rang a Înaltpreas­fințitului Părinte Nicolae Condrea ca Mitropolit ortodox român al celor două Americi. Ceremonialul a continuat cu înmânarea însemnelor rangului mitropolitan, și anume mantia, crucea, engolpionul, camilafca cu cruce și cârja arhierească, iar apoi IPS Nicolae a fost întronizat Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Statelor Unite ale Americii și Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nicolae a rememorat, în cuvântul său, istoria emigrației românilor ortodocși în America, subliniind pericolul secularizării care pândește astăzi Biserica: „Vestim înțelepciunea Bisericii întregii lumi. Lumea este tulburată acum de un duh străin de creștinism, care ajunge până la negarea existenței lui Dumnezeu. Ceea ce până nu demult era recunoscut ca valoare a lumii și a societății acum este pus sub semnul întrebării. Vorbim aici de apărarea vieții, de familie, de educația copiilor. În această lume a cultului înstrăinării de Dumnezeu noi trebuie să demascăm falsele închinări și să ajutăm lumea să ajungă la chemarea sa. Educația religioasă a copiilor, tinerilor și adulților a fost preocuparea noastră în toți anii trecuți și va rămâne o prioritate”.

Reîncep lucrările la Centrul Bisericesc München

Românii din capitala Bavariei fac mari eforturi pentru ridicarea unui așezământ bisericesc ce va cuprinde o biserică, Reședința episco­pală și o mănăstire, dar și un centru comunitar-parohial, conform informațiilor prezentate on-line pe site-ul cbrom.de. După ce a reușit să achizițio­neze un teren în capitala Bavariei, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului a început anul trecut lucrările pentru ridicarea Centrului Bisericesc München. Când va fi gata, locașul de cult va semăna cu Biserica „Sfântul Nicolae” Domnesc de la Curtea de Argeș.

„Lucrările de excavare și terasament au durat foarte mult și au fost costisitoare din cauză că pe teren, până în 1974, a existat o fabrică de medicamente. Când aceasta s-a închis, terenul a fost asanat, curățat la normele de atunci, care nu corespund însă celor actuale”, a declarat Prea­sfin­țitul Părinte Sofian Brașo­veanul, Episcop-vicar al Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord.

Acum, odată cu plecarea anotimpului rece, sunt reluate și lucrările la cel mai amplu proiect de infrastructură al Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord. Timpul pentru finalizarea lui este însă foarte scurt, deoarece termenul impus de admi­nistrația locală expiră la finalul anului 2018. Din acest motiv, comunitatea românească din München face un apel către toți cei care pot sprijini ceea ce ar putea deveni cel mai important reper identitar pentru românii din sudul Germaniei (contul în care pot fi depuse donații este: DE76 7509 0300 0005 1307 35 – Liga Bank COD BIC:
GENODEF 1M05).

Între lunile iunie-noiembrie ale anului trecut au fost executate pe teren lucrările de excavare a solului și de montare a sprijinirilor metalice, în vederea începerii lucrărilor de betonare pentru fundații și subsoluri. Excavările au durat foarte mult din cauza contaminărilor din teren. Fiecare rând de sol excavat a trebuit să fie pus în grămezi, apoi s-au luat probe, s-au analizat la laborator, s-au așteptat rezultatele analizelor și doar ulterior pământul a putut fi transportat.

Tabere duhovnicești pentru românii ortodocși din SUA

Asociația Femeilor Ortodoxe Române din cele două Americi (AROLA – The Association of Romanian Orthodox Ladies Auxiliaries) a organizat în luna martie mai multe tabere duhovnicești pentru femeile creștine din parohiile Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, informează romarch.­ org.­ Te­mele taberelor duhov­nicești au fost dedicate Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bise­ricești și Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Taberele au fost organizate pe regiuni atât în SUA, cât și în Canada. Pentru regiunea de vest a SUA, tabăra a fost organizată la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Goldendale, statul ­Washington, în perioada 10-12 martie, iar invitat a fost ieromonahul Atanasie Popescu, care a vorbit despre „Martirii închisorilor comuniste”. Pentru regiunea centrală a SUA, tabăra duhovnicească a avut loc la „Faith and Heritage Center” din Allegan, statul Michigan, în zilele de 18 și 19 martie. Invitați au fost ierom. Atanasie Popescu, care a susținut conferința cu tema „Sfinții închisorilor”, și maica Teodora Balaban, care a prezentat tema „Icoana în viața și casa noastră, de la imagine la transfigurare”. Pentru regiunea de est a SUA, gazda taberei duhov­nicești a fost Mănăstirea „Sfântul Dimitrie cel Nou” din Middletown, statul New York, în perioada 17-19 martie. Invitat a fost pr. Nicolai Buga, care a susținut conferința „Valeriu Gafencu, un sfânt al temnițelor comuniste”.

În Canada, pentru regiunea de est, tabăra duhovnicească a avut loc la Mănăstirea „Sfânta Cruce”, Mono Mills, provincia Ontario, în perioada 24-26 martie, iar tema, dedicată icoanei, a fost prezentată de părintele Paisie Buhnilă. Pentru regiunea de vest a Canadei, tabăra duhovnicească s-a desfășurat la Biserica „Sfinții Constantin și Elena” din Edmonton, provincia Alberta, în perioada 17-19 martie. Tema a fost „Icoana ortodoxă – fereastră spre cer”, iar conferențiar a fost Gabriela Luca-Demian, specialist în patrimoniu cultural.

Noi locașuri de cult în diasporă

Emigrarea masivă a românilor în alte țări determină Biserica Ortodoxă Română să înființeze parohii și să găsească noi locații pentru slujire. De curând, au fost inaugurate două locașuri de cult pentru credincioșii ortodocși din orașele Landsberg, Germania, și San Bonifacio di Verona, Italia. Tot în peninsulă, la Pescara, se va construi prima biserică românească din zonă și a șaptea biserică din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei.

 

Începând cu data de 1 apri­lie, credincioșii orto­docși din orașul Lands­berg și din alte localități apropiate ale landului Bavaria pot participa la slujbe săvârșite într-un locaș de cult aflat mult mai aproape de ei.

Astfel, sâmbătă, 1 aprilie, a fost oficiată prima slujbă la biserica din Schwifting, situată la 2 km de Lands­berg, după cum informează www.mitropolia-ro.de. „Din dorința de a intensifica activitatea pastoral-misionară pe teritoriul Germaniei, Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Serafim a îndemnat protopopii celor șase protopopiate ale Germaniei, printr-o adresă din data de 3 februarie 2017, să identifice noi puncte de slujire și să înceapă slujirea în vederea înființării de noi parohii, datorită numărului mare de români veniți în această țară în ultimii ani. Numai în landul Bavaria numărul românilor a crescut de la 74.798 de persoane, în 1 ianuarie 2014, la 118.208, în 1 ianuarie 2016, conform statisticilor puse la dispoziție de către Ministerul German de Statistică. În acest context, s-a dobândit Capela «Sfânta Margareta» din localitatea Schwifting, lângă Landsberg. Duminică, 9 aprilie, în cadrul Sfintei Liturghii, pe care Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim a săvârșit-o la München, l-a hirotonit preot pe seama noii parohii de la ­Landsberg pe diaconul Ioan Petru Scripciuc”, a precizat pr. prot. Alexandru Nan.

Un locaș de cult a fost inaugurat și pentru credincioșii ortodocși din Italia, și anume pentru comunitatea ortodoxă din orașul San Bonifacio, provincia Verona, informează Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, episcopia-italiei.it. La inaugurare au participat Preasfin­țitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, preoți din protopopiatele Triveneto II și Triveneto I, credincioși români, dar și reprezentanți ai autorităților italiene și române, a precizat pr. paroh Daniel Stîngă, de la Parohia „Sfântul Mucenic Bonifatie” din San Bonifacio di Verona.

Marți, 25 aprilie, Prea­sfințitul Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, înconjurat de un sobor de preoți a săvârșit slujba de punere a pietrei de temelie a bisericii Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul și Dreptul Simeon” și „Sfânta Prorociță Ana” din Pescara. „La acest eveniment au fost prezenți numeroși creștini, dar și reprezentanți ai auto­rităților civile și religioase din Italia și România. Amintim pe Eminența Sa Tomasso Valentinetti, Arhiepiscopul de Pescara și Penne, și domnul George Miloșan, ministru delegat, reprezentantul Ambasadei României în Italia. Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a donat Parohiei Pescara părticele din moaștele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, ale Sfântului Mucenic Felicissimo și ale Sfintei Mucenițe Victoria. Arhidioceza Romano-Catolică de Pescara Penne împreună cu preoții din arhidioceză au donat suma de 50.000 de euro pentru construcția viitoarei biserici parohiale a comunității ortodoxe române din localitate. La Pescara se va construi prima biserică românească din zonă și a șaptea biserică din eparhie. Biserica se va construi pe un teren de 2.630 mp, concesionat de Primăria Pescara pe o durată de 99 de ani. Suprafața interioară a bisericii va fi de 220 mp și va fi în formă de cruce. În demisolul bisericii se va construi o sală multi­funcțio­nală, pentru activitățile parohiale. Noua biserică parohială va continua misiunea episcopiei noastre în Italia prin activități sociale, culturale, proiecte pentru tineri, având astfel o multiplă utilitate publică”, a anunțat Departamentul de informare și mass-media al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

După construirea bisericii, este prevăzută și construirea unei școli și a unui centru social cultural românesc, care va cuprinde o cantină, bibliotecă și o sală de întruniri. „Chiar dacă suntem departe de casă, rupți de rădăcinile noastre, noi, românii din diasporă, nu ne uităm tradițiile, cultura și obiceiurile. Pentru toate acestea, Biserica are pentru noi un rol important, pentru că ea umple golurile și unește oamenii. Biserica este singura școală care nu se finalizează cu examenul de bacalaureat sau cu studiile de doctorat, ci rămâne permanent o școală spirituală pentru toată viața, care îndrumă oamenii să caute viața cerească veșnică. Prin acest proiect vom încerca să educăm copiii și tinerii noștri în spiritul valorilor perene și eterne, completând astfel disciplinele predate în școli, dar și lucrarea Bisericii Ortodoxe Române din diaspora prin activitatea sa socială (cantină pentru săraci), cu programe pentru tinerii români din Pescara și Provincia (after-school, școală de duminică)”, a precizat pr. paroh Alin Iarca.

Inaugurarea Parohiei Ortodoxe Românești din Zagreb

Duminică, 9 aprilie 2017, praznicul Intrării Domnului în Ierusalim a fost sărbătorit cu bucurie, pentru prima dată, și de românii ortodocși din Zagreb, capi­tala Croației, care de acum înainte vor avea propriul locaș de rugăciune. Parohia Ortodoxă Românească din Zagreb a fost înființată prin hotărârea Consiliului Național Bisericesc din data de 16 martie 2017, cu binecuvân­tarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

 

Vineri, 7 aprilie 2017, o delegație formată din Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; protos. Joachim Bejenariu, directorul Serviciului colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor; pr. Nicolae Ceruța, preotul noii comunități ortodoxe din Croația; arhid. Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Gyula, și protopsaltul Alexandru Cantoriu, de la Catedrala Patriarhală, a sosit la Zagreb, unde a luat în primire noul locaș de cult. În după-amiaza aceleiași zile, biserica a fost amenajată cu toate obiectele de cult necesare. Acestea au fost oferite parohiei prin grija Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Prima slujbă în noua biserică a comunității românești din Zagreb a fost oficiată de Preasfin­țitul Părinte Episcop Siluan, în Sâmbăta lui Lazăr, 8 aprilie 2017, după ce ierarhul a sfințit toate obiectele liturgice, dar și locașul de cult, care a primit cu acest prilej două hramuri: „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. „Sunt deosebit de fericit că inițiativa noastră de a obține un locaș de rugăciune pentru comunitatea ortodoxă română din Croația s-a bucurat de succes. Aș dori să mulțumesc în mod special au­to­rităților croate, la care am găsit înțe­le­gerea necesară pentru alocarea unei biserici (proprietate a Bisericii Catolice din Croația), care va fi folosită de comunitatea ortodoxă română din Croația. Aș dori, în același timp, să aduc cele mai calde mulțumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru susținerea permanentă pe care a acordat-o demersurilor noastre și pentru rapiditatea cu care au fost asigurate toate condițiile pentru ca în biserică să se poată oficia sfintele slujbe”, a precizat Exce­lența Sa, domnul Constantin Mihai Grigorie, ambasadorul României la Zagreb.

Duminică, 9 aprilie 2017, cu prilejul sărbătorii Intrarea Domnului în Ierusalim, Preas­fințitul Părinte Episcop Siluan, ca delegat al Patriarhului României, l-a prezentat credin­cioșilor prezenți pe părintele Nicolae Ceruța, slujitor la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Giulești, Protoieria Sector 6 Capitală, numit cleric misionar la parohia ortodoxă română din Zagreb. „Cu binecuvântarea și sprijinul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și prin conlucrarea exemplară cu Ambasada României la Zagreb, și în special cu Excelența Sa, domnul ambasador Constantin Mihai Grigorie, a prins contur proiectul misionar de inaugurare a unei parohii ortodoxe românești la Zagreb. Domnul ambasador Constantin Mihai Grigorie a reușit să obțină în folosință, pentru această parohie, un locaș de cult din partea Cardinalului Josip Bozanić”, ne-a declarat Preasfințitul Părinte Siluan.

Evenimentul misionar și pastoral s-a încheiat cu vizitele de prezentare a preotului Nicolae Ceruța la Mitropo­litul ortodox sârb Porfirie Perić, de Zagreb și Ljubljana, și la Cardinalul Romano-Catolic Josip Bozanić, în zilele de 10 și 11 aprilie 2017. Preasfințitul Părinte Siluan le-a înmânat celor două personali­tăți din Zagreb scrisorile de mulțumire din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru realizarea proiectului misionar-pastoral adresat comunității românești din Zagreb și l-a prezentat pe părintele Nicolae Ce­ruța, noul preot ortodox român din Zagreb.

Hramurile noii parohii româ­nești din Zagreb sunt „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfinții Împă­rați Constantin și Elena”. Locașul de cult este situat într-o zonă bună, pe strada Voćarska Cesta, și aparține Parohiei Roma­no-Catolice „Sfântul Petru”, an­terior fiind cunoscută cu numele „Kapela Svetog Ivana Krstitelja”. Întreaga dotare a locașului cu veșminte, cărți de cult și obiecte bisericești a fost asigurată de Patriarhia Română.

Conferința Episcopilor Ortodocși din Germania

În perioada 5-7 martie, membrii Conferinței Episco­pilor Ortodocși din Germania s-au întâlnit în ședință de lu­cru la München. La această sesiune de primăvară, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de către Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Arhiepiscopul ortodox român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, și Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al aceleiași eparhii.

 

În Duminica Ortodoxiei, episcopii ortodocși din Germania, ca semn al unității Bisericilor Ortodoxe, dincolo de orice jurisdicție, au slujit împreună Sfânta Litur­ghie în Catedrala rusă a „Noilor Mucenici și Mărturisitori ai Rusiei” din München. În aceeași zi, la ceasul Vecerniei, episcopii au participat la întâlnirea corurilor ortodoxe din München, eveniment ajuns la cea de-a 13-a ediție. La această întâlnire au participat 11 coruri din München, între ele numărându-se și Corul „Armonia” al Parohiei Ortodoxe Române „Nașterea Domnului” din capitala bavareză.

Luni, 6 martie, episcopii s-au adunat în ședință de lucru la biserica sârbă din München. Între multele teme aflate pe ordinea de zi, un spațiu important a fost alocat situației învățământului religios ortodox din cele 16 landuri ale Germaniei.

Marți, 7 martie, episcopii au avut o întâlnire de lucru cu profesorii și studenții Facultății de Teologie Ortodoxă din München. Episcopii prezenți au subliniat importanța existenței unei facul­tăți ortodoxe în marele centru universitar, fiind singura universitate din Europa de Vest care adă­postește, alături de facul­tă­țile de teologie catolică și evan­ghelică, și o facultate ortodoxă. Catedre de Teologie Ortodoxă mai există în Germania (Münster, Paderborn) și-n alte țări occidentale, dar numai la München există o facultate ortodoxă. În cadrul întâlnirii, au fost prezentate activi­tățile facultății, corpul profesoral și perspectivele pentru studenții care finalizează cursurile acesteia, în diferitele grade acade­mice.

Conferința Episcopilor Orto­docși din Germania (Orthodoxe Bischofskonferenz in Deutschland) a fost constituită în anul 2010, în urma recomandărilor făcute de cea de-a IV-a Conferință Preconciliară Pan-Ortodoxă de la Chambesy (Geneva, Elveția). Încă din anul 1994 a fost înfiin­țată, pe teritoriul Germaniei, Comisia Bisericii Ortodoxe din Germania (Kommission der Orthodoxen Kirche in Deutschland, prescurtat Kökid), din care făceau parte toți episcopii jurisdicțiilor canonice din Germania, iar Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Serafim a făcut parte din comisie din anul înființării ei, fiind mai mulți ani vicepre­ședinte.

Expoziție interreligioasă la București

Vineri, 10 martie, în cadrul Centrului de conferințe Palazzo Italia, a avut loc deschiderea expoziției cu titlul „Toleranță, înțelegere, coexistență. Mesajul islamului din Oman”, eveniment organizat de Centrul de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural (CSDII) și de Centrul Cultural European Româno-Panarab (CCERPA). La eveniment a participat Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

 

În cadrul evenimentului au luat cuvântul atât invitați din țară, cât și din străinătate, mesajul lor având ca obiectiv schimbul de bune practici în coabitare și promovarea unui dialog multicultural bazat pe respect reciproc. Din partea Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a participat pr. prof. univ. dr. Nicolae Achimescu, în calitate de director al Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural, patronat de Universitatea din București, care a sub­liniat faptul că „trăim în societatea contemporană într-o lume multietnică, multilingvistică, multiculturală și multireligioasă. Prin urmare, concluzia cea mai importantă pe care trebuie s-o tragem cu toții, în calitate de aparținători ai unor culturi și religii diferite, este aceea că nu mai putem trăi în izolare. Astfel, ținând seama de învățăturile pe care le tragem din decursul istoriei, trebuie, în mod neapărat, să înțelegem că dialogul interreligios și intercultural în lumea de astăzi este nu doar necesar, ci este și o șansă pentru fiecare dintre noi, indiferent de cultura sau religiile cărora aparținem”. În continuarea mesajului său, părintele profesor a afirmat că „niciodată, așa cum a dovedit istoria, nu poate exista o pace reală între națiuni și popoare, dacă nu există un dialog între religii, și nu poate exista o pace între religii fără un dialog între reprezentanții acestor religii”. În discursul său, părintele Achimescu a subliniat necesitatea dialogului și a „curajului pentru dialog”, dar și necesitatea unei „educații a dialogului care se impune în primul rând. A avea disponibilitatea să-l asculți pe celălalt, care nu gândește ca tine, nu simte și nu crede ca tine, reprezintă o stare harică. Pe calea dialogului, a deschiderii și a înțelegerii între culturi, cu toții laolaltă ieșim îmbogățiți, nu sărăciți, fiecare învățând din experiența celuilalt”, a mai adăugat părintele Nicolae Achimescu.

Invitat al evenimentului a fost și Sheikh-ul Mohammed Said Al-Mamari, consilier al ministrului fundațiilor și afacerilor religioase din Sultanatul Oman. Dintre invitații care au luat cuvântul în cadrul expoziției amintim și pe dr. Dirar Kutaini, președintele CCERPA, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Univer­sității din București, prof. univ. dr. Radu Carp, dr. Giovanni Baldantoni, preșe­din­tele Centrului Palazzo Italia, E.S. Saker Malkavi, ambasadorul Regatului Hașemit al Iordaniei în România, și dr. Cătălin Raiu, consilier în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte din România.

Vizită românească în Cipru

Între 17 și 20 martie, Înaltprea­sfin­țitul Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei a făcut o vizită în Biserica Ortodoxă a Ciprului. Prezența Înaltprea­sfin­țitului Teofan în Cipru a fost legată de perso­na­­litatea isto­rică a Ar­hi­episcopului Ci­prian (1810-1821), care a trăit între anii 1783 şi 1802 în capitala Mol­dovei, la Iași.

 

Vizita a avut în centrul ei mani­fes­tarea cultu­ral-duhovni­cească organiza­tă sâmbătă, 18 martie 2017, cu pri­lejul împlinirii a 200 de ani de la re­no­varea de către Ar­hie­pis­co­pul Ci­prian a Bisericii Mai­ca Dom­­­nului Chryseleousa din Stro­vo­lo-Nicosia.

După sosirea sa în insula Ci­pru, Înalt­preas­fin­țitul Teofan împreună cu Prea­sfințitul Grigorie de Mesaoria, responsabilul De­par­tamentului de relații bise­ri­cești al arhiepis­co­piei, au participat la slujba Im­nului Aca­tist săvârșită în Biserica Sf. Pa­vel din Nicosia, unde slu­jește de mai mulți ani părintele Pe­­tre Ma­tei. A urmat primirea Înaltpreasfinției Sale la Reșe­dința arhiepiscopală de către Preafe­ri­cirea Sa Hrisostom al II-lea, Arhiepiscop de Noua-Jus­ti­ni­a­na și al întregului Cipru.

În dimineața zilei de 18 martie, însoțit de Preasfințitul Pă­rinte Gri­­­gorie, Înaltpreasfin­țitul Teofan a vi­zi­tat Mănăstirea Sf. Neo­fit Ză­vo­râ­tul din Pafos. Această vizită se în­scrie în cadrul unei relații du­hov­nicești pe care Mitropolia Moldo­vei și Bucovinei o are cu Mănăs­ti­rea Sf. Neofit. După cum este știut, în toam­na anului trecut, prin bu­năvoința și binecuvân­tarea Pă­rintelui Episcop Leontie, sta­rețul mănăstirii, au fost aduse la Iași spre închinare și întă­rire du­hov­nicească o parte din moaș­tele Sfân­tului Neofit. Toto­dată, a fost tradusă recent în limba ro­mână o­pera filocalică și teologică integra­lă (în cinci volume) a sfântului.

În aceeași zi, έnalt­preasfin­ția Sa a vizitat Mi­tropolia de Lima­sol. A fost în­tâmpinat de Înaltprea­sfin­țitul Părinte Atha­nasie și de un sobor de preoți și monahi. La intrarea în Catedrala Mitropo­li­ta­nă, Înalt­preasfințitul Teofan a fost în­tâmpinat, du­pă tradiția româ­neas­că, cu pâine și sare de un grup de copii români îmbrăcați în costume populare românești. A urmat o agapă frățească în timpul căreia Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a a­dresat un cuvânt de folos sufle­tesc preo­ților români ai Mitro­poliei de Limasol pre­zenți la acest moment.

În seara de 18 martie, ­Î­naltpreasfințitul Teofan a participat îm­preună cu Preafericirea Sa Hri­sostom al II-lea la manifesta­rea legată de împlinirea a 200 de ani de la res­taurarea Bise­ricii Maica Dom­nu­lui Chry­se­leo­usa. În cadrul acestui eveniment s-au evocat personalitatea și lucrarea biseri­ceas­că, pastorală, educativă și culturală a Arhiepiscopului Ci­prian, precum și legăturile pe care acesta le-a avut cu Mol­dova. În cuvântul Înalt­preasfinției Sale, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a subliniat atât relațiile istorice dintre in­sula Cipru și Moldova, cât și le­găturile dintre cele două Biserici-su­rori, exprimându-și toto­dată do­rin­ța ca aceste relații frățești să fie continuate și dezvoltate, având drept model lucrarea și colaborarea frumoasă a înain­ta­șilor noș­tri. De asemenea, Înaltpreasfințitul Teofan a transmis tuturor celor de față bi­necuvântarea și salutul în Hristos al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ma­ni­festarea s-a încheiat cu inaugurarea unei expoziții de icoane și obiecte bisericești, cele mai multe dintre ele fiind donații pe care Arhiepiscopul Ciprian le-a fă­cut Bisericii Maica Domnului Chry­seleousa.

În ziua de 19 martie, în Du­mi­nica a III-a din Postul Paștilor, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a slujit Sfânta Liturghie în Bise­ri­ca Maicii Domnului Chryse­le­ou­sa, împreu­nă  cu înaltpreasfin­ți­tul Pă­rin­te ­A­tha­nasie de Li­masol, cu Prea­sfințitul Părinte Epifanie de Li­dras și stareț al sfintei Mă­năs­tiri Ma­cheras și cu Prea­sfin­țitul Pă­rinte Gri­go­rie de Mesaoria, în­conjurați de un sobor de preoți și dia­coni. La slujbă au participat mai mulți credin­cioși, o parte dintre ei fiind români stabiliți în insulă. La sfârșitul Sfintei Litur­ghii, Înaltpreasfințitul Teofan a ținut cuvântul de învăță­tură în care a vorbit despre purtarea cru­cii ca taină a vieții creștine, despre viața de cru­ce și de răs­tignire a Arhie­pisco­pu­lui Ci­prian, deslu­șind totodată mai multe sensuri duhov­ni­cești și teologice ale Sfin­tei Cruci. În a doua parte a aceleiași zile, mitropolitul român a vizitat Mănăstirea Sfân­tul Iraclidie, ucenic al Aposto­lului Barnaba și primul episcop al Ciprului, precum și Mănăs­tirea Macheras, va­tră monahală de mai bine de opt veacuri și mănăstirea de me­tanie a Ar­hiepiscopului Ciprian.

Prezența Înaltpreasfin­țitului Teofan în Cipru s-a în­cheiat luni, 20 martie, cu vizi­ta­rea Reprezentan­ței Sfântului Mor­mânt din Ni­cosia și a delegatului ei, Înaltprea­sfin­țitul ­Pă­rin­te Timotei de Bostroi.

A fost inaugurat ediculul Sfântului Mormânt

Ediculul Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost inaugurat miercuri, 22 martie, în urma lu­cră­rilor de restaurare și conser­vare efectuate de experți ai Universității Tehnice din Atena. Reprezentantul Patriarhiei Române a fost arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan.

 

Echipa de experți ai Univer­sității Tehnice din Atena a renovat edificiul aflat dea­supra mormântului unde a fost așezat Trupul Mântuitorului Iisus Hristos după Răstignirea Sa. „Cetatea Ierusalimului a serbat un eveniment istoric, și anume, ceremonia care a marcat definitivarea lucrărilor de conservare și restaurare la ediculul Sfântului Mormânt, adică la cubiculumul unde se păstrează Mormântul Domnului Iisus Hristos. Lucrările au început anul trecut, după Sfintele Paști, și acum au fost finalizate. La eveniment au fost prezenți Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic; Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, dar și alți oaspeți și donatori, care au ajutat la finalizarea acestui proiect important. Au fost prezenți Francesco Paton, Custodele Ţării Sfinte; Arhiepiscopul Nouran Manoughian, Patriarhul Armean al Ţării Sfinte; Arhiepiscopul Pierbattista Pizzabala, Administratorul Apostolic al Patriarhiei Latine a Ţării Sfinte; Cardinalul Leonardo Sandri, Prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale ș.a. Toate aceste personalități au fost prezente în fața Sfântului Mormânt, unde a avut loc ceremonia de inaugurare a acestor lucrări de definitivare și de prezentare”, ne-a declarat arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așezămintelor Româ­nești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a mulțumit apoi donatorilor și sprijinitorilor care au ajutat la restaurarea acestei importante biserici, de care se leagă toată istoria creștinătății. În timpul lucrărilor de restaurare a fost descoperită lespedea pe care a fost așezat Trupul Mântuitorului Iisus Hristos. Fiecare piatră a construc­ției a fost desprinsă și curățată de impurități, apoi a fost așezată la locul ei. De asemenea, au fost introduse șuruburi din titan în structura de rezistență și a fost restaurată pictura. Edificiul a avut nevoie urgentă de aceste lucrări după ce o perioadă îndelungată a fost expus unor factori de mediu precum: apă, umiditate, fum de la lumânări etc.

Prim-ministrul Georgiei la Mănăstirea Antim

Prim-ministrul Georgiei, domnul Giorgi Kvirikashvili, a vizitat joi, 27 aprilie, Mănăstirea Antim, ctitorie a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, originar din Georgia.

 

În cadrul vizitei oficiale în România, în perioada 26-27 aprilie, a prim-ministrului georgian, domnul Giorgi Kvirikashvili, a fost inclusă și Mănăstirea Antim din București, ctitorie a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, care a fost geor­gian. La Mănăstirea Antim, prim-ministrul Georgiei și delegația însoțitoare au fost întâmpinați de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu viețuitori din obștea mănăstirii. În continuare, starețul Mănăstirii Antim, părintele protosinghel Vicențiu Oboroceanu, a prezentat aspecte din istoria ansamblului mănăstiresc, dar și detalii ale picturii murale, ale icoanelor pe lemn și în mozaic, ale sculpturii și altor lucrări realizate de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul sau sub permanenta sa grijă.

După această scurtă prezentare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a adresat un cuvânt de bun venit. „Vă mulțumim pentru onoarea pe care ne-o faceți prin vizita dumneavoastră la Mănăstirea Antim și vă transmitem un cuvânt de bun venit din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Considerăm această vizită a dumneavoastră, ca șef al Guvernului georgian, o binecuvântare de la Dumnezeu după ce pe parcursul anului 2016 l-am comemorat prin congrese, ceremonii bisericești, simpozioane, tipărituri și expoziții pe marele nostru Mitropolit și Martir Antim Ivireanul, care unește cele două popoare. Am urmărit momentele importante ale vizitei dumneavoastră la București, dar noi considerăm că sanctuarul care exprimă prietenia și frățietatea dintre poporul georgian și cel român este această mănăstire, ctitoria unui georgian, în care și-au găsit vreme de mai bine de trei secole liniștea sufletească și bucuria românii din Ţara Românească și nu numai. Mai mulți dintre cei care suntem prezenți aici am avut binecuvântarea în toamna anului trecut să facem un pelerinaj în Georgia, pe urmele Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, această vizită fiind posibilă datorită implicării cu multă dragoste a Excelenței Sale, domnul Giorgadze Ilia, ambasadorul Georgiei la București, care s-a preocupat îndeaproape de detaliile vizitei noastre în Georgia și care ne-a însoțit pe aproape tot parcursul ei, așa cum a făcut-o anterior cu un alt grup de pelerini români”, a spus PS Părinte Episcop Varlaam Ploieșteanul.

La finalul cuvântului de bun venit, Preasfinția Sa a dăruit prim-ministrului Giorgi Kviri­kashvili o icoană a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, realizată de unul dintre viețuitorii Mănăstirii Antim.

Vizita delegației georgiene a continuat în Biblioteca Sfântului Sinod, unde arhim. Policarp Chițulescu, directorul bibliotecii, a prezentat membrilor delegației oficiale manuscrise și tipărituri originale ale Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, subliniindu-se rolul important al sfântului ierarh geor­gian în dezvoltarea limbii și culturii române, dar și în întărirea credinței ortodoxe atât în Ţările Române, cât și în Georgia și alte popoare creștin-ortodoxe, aflate sub stăpânire otomană.

La vizita oficială de la Mănăstirea Antim au participat mai mulți delegați oficiali români și georgieni, între care și Excelența Sa, Radu Liviu Horumbă, Ambasador Extraordinar și Pleni­potențiar al României în Georgia. Vizita delegației georgiene în România a fost prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Georgia și România.

Sprijin moral pentru creștinii din Egipt

La sfârșitul lunii aprilie, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului – Noua Romă, a vizitat Egiptul, unde a participat la un forum interreligios și s-a întâlnit cu Papa Francisc. Cei doi oaspeți de seamă sosiți în Africa, alături de Preafericitul Părinte Teodor, Patriarh și Papă al Alexandriei, și conducătorul Bisericii Etiopiene, Papa Tawadros II, au făcut apel la reconciliere între reprezentanții creștinismului și islamului, pentru o conviețuire pașnică pe același teritoriu.

 

Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a vizitat în perioada 27-29 aprilie Egiptul, ca oaspete al Patriarhului Teodor II al Alexandriei, dar și cu scopul de a participa la o conferință pentru pace, organizată la Cairo de către Centrul sunit Al-Azhar, anunță pagina de internet a Patriarhiei Alexandriei.

Patriarhul Bartolomeu a fost însoțit în Egipt de către Înaltpreasfințitul Părinte Emanuel al Franței, în urma unei vizite la Comunitatea Taize din centrul acestei țări europene. După sosire, delegația, împreună cu Patriarhul Teodor II al Alexandriei, a fost primită de ambasadorul Greciei. În ziua următoare, Patriarhul Ecumenic a vizitat catedrala din Cairo a Bisericii Ortodoxe a Alexandriei, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unde a fost întâmpinat, după tradiție, cu sunet de clopote. La intrarea în catedrală, Patriarhul a salutat un grup mare de cercetași vorbitori de greacă și arabă. Tot acolo erau și reprezentanți ai Consiliului Mondial al Bisericilor, veniți la Cairo de asemenea pentru conferința pentru pace amintită.

În cadrul cuvântului său la conferința de la Cairo, Patriarhul Ecumenic a sub­liniat rolul coabitării pașnice între reprezentanții diferitor religii, anunță Pyramisnews.gr. Sanctitatea Sa a vorbit despre importanța dialogului religios și interreligios și despre importanța religiei. În același timp, Patriarhul Ecumenic a adăugat că aportul religiilor este crucial pentru procesul de pace în lume. Ele pot fi ca niște poduri sau modalități de a obține înțelegerea reciprocă și toleranța între oameni. Afirmația care a stârnit aplauzele auditoriului a fost aceea că „islamul nu poate fi identificat cu terorismul, pentru că însuși conceptul de terorism este străin oricărei religii”.

Sanctitatea Sa a mai făcut referire la coexistența pașnică vreme de secole a creștinilor, evreilor și musulmanilor în zona Mării Mediterane. La final, Patriarhul Bartolomeu a reiterat, ca și la începutul cuvântului, condoleanțe pentru comunitatea coptă din Egipt, ținând cont de atacurile teroriste recente din această țară greu încercată.

Papa Francisc a vizitat, de asemenea, Egiptul în perioada 28-29 aprilie, tot la invitația Universității Al-Azhar. Cu această ocazie, Papa a săvârșit o slujbă alături de comunitatea catolică din Cairo și s-a întâlnit cu Papa Tawadros II al Bisericii Copte, împreună cu care a semnat o declarație comună făcând apel la pace și cooperare. La fel ca și Patriarhul Bartolomeu, Papa a fost primit de președintele Egiptului, Abdel-Fattah el-Sissi.

Preotul catolic Rafic Greiche a declarat că vizita Papei Francisc a fost o mare binecuvântare pentru egipteni, atât pentru creștini, cât și pentru musulmani. Vizita a încurajat poporul egiptean, mai ales după atentatele produse în Duminica Floriilor din acest an. El a venit cu un mesaj de pace, dragoste și speranță.

Apelul făcut de Papa Francisc în vederea demascării violenței extremiste în numele lui Dumnezeu a avut un impact deosebit la conferința organizată de Al-Azhar, la care au participat și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, dar și Papa Tawadros II.

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Miercuri, 1 martie

A hirotesit întru duhovnici 15 preoți din ­Arhiepiscopia Bucureștilor, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură despre semnificația și responsabilitatea slujirii de duhovnic.

A primit în audiență pe Pcuv. arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.

 

Joi, 2 martie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

 

Duminică, 5 martie 

În prima Duminică a Postului Mare, Duminica ­Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală și a rostit cuvânt de învățătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

În Duminica Ortodoxiei a acestui an, 2017, Patriarhul României a sărbătorit 27 de ani de la hirotonia întru arhiereu. Cu acest prilej, în timpul Sfintei Liturghii din Catedrala Patriarhală, s-au înălțat rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile pe care Preafericirea Sa le-a primit de la Dumnezeu în toți acești ani.

După Sfânta Liturghie, a fost prezentat volumul ­Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, „Bucuria ­comuniunii și dinamica misiunii creștine – Lucrarea Bisericii în societate în anul 2016”, apărut la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Volumul a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, ­Episcop-vicar patriarhal.

La finalul evenimentelor din Catedrala Patriarhală, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de mulțumire.

 

Marți, 7 martie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Miercuri, 8 martie

A primit în audiență pe Pcuv. arhim. Pavel Toderiță, administrator al Centrului social-cultural „Miron ­Patriarhul“- Dragoslavele, Schitul Dragoslavele.

 

Joi, 9 martie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A primit la Reședința Patriarhală procesiunea cu icoana Maicii Domnului „Iordănița” de la Așezământul Românesc din Ierusalim, înainte de plecarea spre aeroport pentru întoarcerea în Ţara Sfântă.

Icoana Maicii Domnului „Iordănița” a fost prezentă în România în perioada 1-9 martie, cu prilejul evenimentelor închinate sărbătorii Duminica Ortodoxiei, organizate de Parohia Icoanei din Capitală. Sfânta icoană a fost dusă în pelerinaj și la alte două biserici din Capitală, și anume „Acoperământul Maicii Domnului” din cartierul Titan, în ziua de marți, 7 martie, și „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din cartierul Drumul Taberei, miercuri, 8 martie, apoi la Catedrala Patriarhală în ziua de joi, 9 martie 2017.

 

A primit la Reședința Patriarhală pe Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.

 

Sâmbătă, 11 martie

A primit la Reședința Patriarhală vizita Excelenței Sale domnul Constantin Grigorie, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Croația.

 

Duminică, 12 martie 

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul“ din Reședința Patriarhală.

 

Marți, 14 martie

A primit la Reședința Patriarhală vizita Excelenței Sale domnul Klaus Iohannis, președintele României.

A primit la Reședința Patriarhală vizita Excelenței Sale domnul Davor Ivo Stier, viceprim-ministru și ministrul afacerilor externe și europene al Republicii Croația.

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al ­arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Miercuri, 15 martie

A primit la Reședința Patriarhală pe Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

 

Joi, 16 martie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A oferit Diploma omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” cu medalie realizatorilor emisiunii „Universul credinței” – Televiziunea Română, ca semn de prețuire, binecuvântare și recunoștință pentru promovarea spiritualității creștine, a istoriei, educației morale și culturii românești. Evenimentul a avut loc în Salonul Sfinților Români al Reședinței Patriarhale, în prezența membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

 

Vineri, 17 martie

A primit la Reședința Patriarhală pe Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului.

 

Duminică, 19 martie 

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul“ din Reședința Patriarhală.

A adresat un mesaj de felicitare domnului Mircea Ionescu-Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal, cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 100 de ani.

 

Marți, 21 martie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Slujitor statornic al Mântuitorului Iisus Hristos”, la slujba de înmormântare a părintelui Ion Lazăr (1953-2017), fost preot paroh al Parohiei Pantazi, comuna Valea ­Călugărească, Protopopiatul Ploiești Nord.

 

Miercuri, 22 martie

A primit în audiență pe PC. pr. cons. Sorin Șelaru, ­directorul Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Instituțiile Europene, Bruxelles.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Un preot harnic și misionar”, la slujba de înmormântare a preotului Ioan Mareș (1950-2017), preot pensionar, fost preot la Parohia Ibănești Pădure, Protopopiatul Reghin, județul Mureș.

 

Joi, 23 martie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

 

Sâmbătă, 25 martie

În ziua sărbătorii Bunei Vestiri, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul“ din Reședința Patriarhală.

A săvârșit slujba Parastasului la 40 de ani de la trecerea la cele veșnice a vrednicului de pomenire Patriarh ­Justinian Marina, în biserica Mănăstirii Radu Vodă din București, unde se află mormântul celui de-al treilea ­patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Împreună cu ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a slujit Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

Cu acest prilej, Patriarhul României a rostit un cuvânt comemorativ, intitulat: „Justinian Patriarhul – Apărător al Bisericii în timpul perioadei comuniste”, în care a evocat personalitatea fericitului întru adormire Patriarh Justinian Marina († 26 martie 1977), aducându-i-se astfel „prinos de recunoștință memoriei acestui vrednic Arhipăstor al Ortodoxiei românești, care a iubit Biserica lui Hristos din poporul român cu dragoste nețărmurită și a reușit, cu înțelepciune și dăruire jertfelnică, să apere, să păstreze și să transmită valorile eterne ale credinței noastre strămoșești”.

 

Duminică, 26 martie 

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul“ din Reședința Patriarhală.

 

Marți, 28 martie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Joi, 30 martie

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit, la Palatul Patriarhiei, pe Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, aflat într-o vizită oficială în România.

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A oferit Diploma omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” cu medalie jurnaliștilor Remus Rădulescu și Cristian Curte, de la Societatea Română de Radiodifuziune, și George Grigoriu, de la Realitatea TV, în semn de recunoștință pentru merite deosebite în păstrarea credinței ortodoxe și promovarea culturii creștine. Evenimentul a avut loc în Salonul Sfinților Români al Reședinței Patriarhale, în prezența membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

 

Sâmbătă, 1 aprilie 

A primit la Reședința Patriarhală vizita Excelenței Sale domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în ­Germania.

 

Duminică, 2 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul“ din Reședința Patriarhală.

 

Luni, 3 aprilie 

A participat la Adunarea Generală solemnă a Academiei Române, dedicată împlinirii a 150 de ani de la semnarea de către Domnitorul Carol I a decretului privind convocarea ședinței inaugurale a Societății Academice Române, devenită ulterior Academia Română, și 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române.

Cu acest prilej, Patriarhul României a adresat cuvântul intitulat: „Academia și Biserica la ceas aniversar”.

 

Marți, 4 aprilie 

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A primit în audiență pe Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

 

Miercuri, 5 aprilie 

A adresat Preafericitului Părinte Kirill, Patriarhul ­Moscovei și al întregii Rusii, un mesaj de compasiune și solidaritate în urma atentatului care a avut loc într-o stație de metrou din orașul Sankt-Petersburg, soldat cu 14 morți și 51 de răniți.

A primit în audiență pe Pcuv. arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna.

 

Joi, 6 aprilie 

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A primit în audiență pe Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

A oferit Diploma omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” cu medalie doamnei Luminița Matei, director general – Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene din cadrul Ministerului Educației Naționale, și domnului prof. univ. dr. Iordan Petrescu, președintele Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, care au ajutat în mod deosebit la înființarea unei extensii universitare a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, la Roma, pentru nivelul de licență, specializarea Teologie Pastorală. Evenimentul a avut loc în Salonul Sfinților Români al Reședinței Patriarhale, în prezența membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

 

Vineri, 7 aprilie 

A primit la Reședința Patriarhală pe domnul conf. univ. dr. Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Un om credincios și un savant erudit”, la aflarea veștii că a trecut din această viață domnul prof. dr. Nicolae Șerban Tanașoca (1941-2017), filolog și istoric român, erudit specialist în filologie clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani.

 

Sâmbătă, 8 aprilie 

În sâmbăta din ajunul sărbătorii Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Biserica Ortodoxă a Antiohiei), și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a întâmpinat, în fața Reședinței Patriarhale, pelerinii care au participat la Pelerinajul de Florii din București. Pelerinajul a început de la Mănăstirea Radu Vodă, fiind condus de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, alături de care s-au aflat preoții din Capitală și din județul Ilfov și mii de credincioși pelerini.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit rugăciunea de sfințire a icoanei Intrării Domnului în ­Ierusalim și a iconițelor de Florii, precum și o rugăciune de binecuvântare a pelerinilor. Apoi, a rostit un cuvânt de învățătură.

 

Duminică, 9 aprilie

În ziua de prăznuire a Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala ­Patriarhală și a rostit cuvânt de învățătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a săvârșit rânduiala sfințirii stâlpărilor, rostind rugăciunea de binecuvântare a ramurilor de salcie, care au fost oferite apoi credincioșilor prezenți, împreună cu o iconiță reprezentând Intrarea Domnului în Ierusalim.

Cu prilejul Duminicii Floriilor, Patriarhul României a urat La mulți ani! tuturor credincioșilor care poartă nume de flori.

 

În încheierea slujbei de la Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a hirotesit iconom stavrofor pe părintele Siluan Eloi, preot slujitor la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon Nou din București, care, începând din vară, va sluji în mijlocul credincioșilor ortodocși români din Lyon, Franța.

 

Marți, 11 aprilie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Miercuri, 12 aprilie

A lecturat și avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A oferit celor opt Paraclise Patriarhale din București câte o Evanghelie cu miniaturi și câte o Cruce de binecuvântare confecționată la Atelierele Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă ale Patriarhiei Române, în semn de recunoștință și apreciere pentru susținerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, precum și a activității Radioului TRINITAS, a Televiziunii TRINITAS și a Bibliotecii Sfântului Sinod. Evenimentul a avut loc în Salonul Sfinților Români al Reședinței Patriarhale, în prezența membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

 

Joi, 13 aprilie

În Sfânta și Marea Zi Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și a rostit cuvânt de învățătură.

 

Vineri, 14 aprilie

În Sfânta și Marea Zi Vineri din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Denia Prohodului Domnului la Catedrala Patriarhală și a rostit cuvânt de învățătură.

 

Sâmbătă, 15 aprilie 

A întâmpinat în Catedrala Patriarhală Sfânta ­Lumină de la Biserica Sfântului Mormânt din ­Ierusalim, adusă la București de o delegație a ­Patriarhiei Române, condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Duminică, 16 aprilie

În noaptea de Înviere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit slujba Sfintei Învieri în fața Re­șe­dinței Patriarhale, împreună cu Preasfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, încon­jurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale, în prezența a mii de credin­cioși. Preafericirea Sa a oferit Sfânta Lumină de la Ierusalim preoților slujitori, apoi aceștia au oferit-o tuturor celor prezenți la slujba din noaptea Sfintelor Paști.

La finalul slujbei, Preafericirea Sa a rostit cuvânt de învățătură.

După slujba Sfintei Învieri, a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul ­Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de soborul de clerici slujitori ai Catedralei Patriarhale.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a dăruit credincioșilor prezenți Pastorala de Sfintele Paști intitulată „Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea”, „Sfintele Paști” (pâine sfințită), o pască mică, un ou roșu și câte o iconiță reprezentând Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

A săvârșit Vecernia Învierii Domnului sau slujba Învierii a doua, la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfin­țitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Biserica Ortodoxă a Antiohiei), Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a rostit cuvânt de învățătură în care a explicat înțelesurile duhovnicești ale acesteia.

A primit la Reședința Patriarhală pe membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Catedralei Patriarhale.

Cu prilejul sărbătorii Învierea Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare irenică ­Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori.

A adresat un mesaj de binecuvântare tuturor românilor, din țară și din străinătate, prin intermediul TRINITAS TV, Radio TRINITAS și a site-ului de știri BASILICA ale Patriarhiei Române.

De asemenea, Preafericirea Sa a adresat „preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler și preaiubiților credincioși din Arhiepiscopia Bucureștilor” Pastorala cu titlul: „Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea”.

 

Luni, 17 aprilie 

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul „Învierea Domnului” al ­Catedralei Mântuirii Neamului, cu ocazia hramului.

 

Miercuri, 19 aprilie 

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Un distins slujitor al Bisericii Armene, prieten al românilor”, la slujba de înmormântare a preacuviosului părinte arhimandrit mitrofor dr. Zareh Baronian, distins slujitor al Bisericii Armene din România.

 

Vineri, 21 aprilie

În ziua sărbătorii Izvorul Tămăduirii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în biserica Mănăstirii Samurcășești din județul Ilfov.

 

Duminică, 23 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură la Mănăstirea „Sfânta Maria” – Techirghiol, Stavropighie patriarhală.

 

Marți, 25 aprilie 

A prezidat ședința de lucru a Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor la Centrul social-pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol, Stavropighie patriarhală.

 

Miercuri, 26 aprilie 

A efectuat o vizită de șantier la Mănăstirea Cernica din județul Ilfov.

 

Joi, 27 aprilie 

A primit la Reședința Patriarhală pe Înalt­preasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, care a adus un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Antonie cel Mare de la Mănăstirea Saint-Antoine de lângă orașul Grenoble, Franța, pentru Parohia „Sfântul Anton” – Curtea Veche din București.

A prezidat ședința de lucru a Permanenței Consiliului Național Bisericesc la Centrul cultural-misionar „Familia” – Pantelimon.

 

Duminică, 30 aprilie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură la Mănăstirea Pasărea din județul Ilfov.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Credința vie a femeilor mărturisitoare – izvor de lumină și bucurie”, cu prilejul Duminicii Mironosițelor.

 

A consemnat:

Protos. Andrei Anghel,

Secretar, Cabinetul Patriarhal