Întrunirea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe în insula Creta – 2016

Un deziderat misionar al Ortodoxiei, exprimat explicit cu un secol în urmă, reiterat în mai multe rânduri la întruniri panortodoxe, cu o pregătire laborioasă de 50 de ani, s-a împlinit în Săptămâna Rusaliilor din Anul Domnului 2016, în insula Creta, prin întrunirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe.

 

Etapele pregătitoare

Evenimentul desfășurat în perioada 16-26 iunie 2016 în Creta nu poate fi despărțit de toate lucrările pregătitoare, la care au participat activ toate Bisericile Ortodoxe Autocefale, prin elaborarea de documente teologice de bază, consultări între ierarhi în cadrul Sfintelor Sinoade ale Bisericilor locale, confruntări de idei, cu viziuni convergente și uneori divergente, în cadrul întrunirilor panortodoxe pregătitoare, corespondențe între diferitele Biserici, în căutarea consensului. Procesul pregătitor, anevoios și laborios, consemnează, în perioada 1968-2016, cinci Conferințe Panortodoxe Presinodale (1976, 1982, 1986, 2009 și 2015). Dar pentru pregătirea acestora au mai fost organizate: șase întruniri ale Comisiei interortodoxe pregătitoare, patru întruniri ale Comisiei interortodoxe speciale, două congrese teologice și două congrese științifice. Procesele-verbale și documentele întrunirilor au fost publicate în colecția „Synodica“, în limbile greacă și franceză. La Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale de la Chambésy-Geneva (Elveţia), 21-28 ianuarie 2016, s-au stabilit data și locul întrunirii Sfântului și Marelui Sinod, temele de pe ordinea de zi, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a întrunirii din Creta. Documentele pregătitoare au fost traduse și în limba română și publicate de Editura Basilica a Patriarhiei Române.

Sosirea delegaţiilor Bisericilor
Ortodoxe Autocefale în Creta

În cursul zilei de joi, 16 iunie 2016, au sosit în Creta delegațiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale participante la întrunire. În pofida invitațiilor speciale repetate ale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, președintele Sfântului și Marelui Sinod, patru Biserici Ortodoxe Autocefale (Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Rusă, Patriarhia Bulgară și Patriarhia Georgiei) nu au trimis delegați la întrunire. Motivele invocate țin de neînțelegerile jurisdicționale din Qatar între Patriarhia Antiohiei și Patriarhia Ierusalimului sau de unele rețineri privind textele documentelor propuse spre dezbatere, deși se exprimase acordul tuturor, prin semnăturile din luna ianuarie 2016.

După rugăciunea de binecuvântare a călătoriei, săvârșită în Paraclisul „Sfântul
Gheorghe“ al Reședinței Patriarhale, delegația Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, compusă din 24 de ierarhi și un grup de consilieri însoțitori, a plecat către insula Creta, cu o cursă a companiei TAROM. Delegația a fost întâmpinată cu onoruri militare pe Aeroportul internațional „Ioannis Daskalogiannis“ din Chania de către IPS Irineu, Arhiepiscopul Cretei, însoțit de IPS Amfilohie, Mitropolit de Kissamos și Selinon, și de IPS Damaschin, Mitropolit de Kydonia și Apokonos. Străvechea insulă din Mediterana, cu bogate tradiții creștine ortodoxe, se pregătea de un mare eveniment.

Vineri, 17 iunie 2016, a avut loc Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Cei 10 Întâistătători prezenți – Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Preafericiții Patriarhi: Teodor al II-lea al Alexandriei, Teofil al III-lea al Ierusalimului, Irineu al Serbiei, Daniel al României, Arhiepiscopii Hrisostom al II-lea al Ciprului și Ieronim al II-lea al Greciei, Sava, Mitropolitul Poloniei, Anastasie, Arhiepiscopul Albaniei, și Rastislav, Mitropolitul Ținuturilor Cehiei și Slovaciei – au lucrat la definitivarea Mesajului Sfântului și Marelui Sinod și au stabilit ultimele detalii pentru desfășurarea programului din zilele următoare.

Rugăciune şi comuniune
euharistică în lumina Cincizecimii

Hotărârea unanimă de stabilire a perioadei de desfășurare a lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod în Săptămâna Rusaliilor are profunde semnificații duhovnicești. Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este duminica întemeierii Bisericii, iar versetul „Părutu-s-a Duhului Sfânt și nouă“ (Faptele Apostolilor 15, 28) de la Sinodul Apostolic din anul 50 de la Ierusalim este firul călăuzitor pentru unitatea Bisericii și exercițiul sinodalității.

Fiecare zi din perioada 18-26 iunie 2016 s-a deschis cu săvârșirea Sfintei Liturghii și cu împărtășirea unui mare număr de ierarhi, preoți, diaconi și credincioși. Sâmbătă, 18 iunie 2016, Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala „Buna Vestire“ din Kissamos, înconjurat de ierarhi, preoți și diaconi. Au fost pomeniți toți ostenitorii trecuți la Domnul, ierarhi și profesori de teologie, care au ostenit pentru pregătirea Sfântului și Marelui Sinod. În duminicile de 19 iunie, sărbătoarea Cincizecimii, și 26 iunie, Duminica Tuturor Sfinților, soborul celor 10 Întâistătători, în frunte cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a slujit Sfânta Liturghie la Heraklion, în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mina“, respectiv la Chania, în Catedrala Mitropolitană „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“. În omilia rostită la ziua Cincizecimii, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a spus, între altele: „Cincizecimea de la Ierusalim a fost evenimentul care a marcat începutul istoriei Bisericii și a pus bazele pentru sfințirea istoriei umani­tății. Apostolii și cei 3.000 de creștini botezați de ei atunci au format prima Biserică, realitate divino-umană a lui Hristos prezent în toate mădularele Sale. Astăzi noi suntem umpluți de Preasfântul Duh de aceeași suflare a limbilor de foc; suntem o singură Biserică, un singur Trup, chiar dacă venim din tradiții naționale, lingvistice și culturale diferite. Hristos, Dumnezeu-Omul, «întâiul născut între mulți frați» (Romani 8, 29), este prezent în fiecare dintre noi, mădularele Sale“.

De luni până sâmbătă, în fiecare dimineață, Sfânta Liturghie s-a săvârșit în biserica Mănăstirii Gonia, din apropierea Academiei Ortodoxe, succesiv în limbile: greacă, arabă, slavonă, română, poloneză și albaneză. Miercuri, 23 iunie 2016, la Liturghia săvârșită în limba română de PS Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de doi preoți și doi diaconi, au asistat Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului, Patriarhul Irineu al Serbiei, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al României și membrii delegației Bisericii noastre. Grupul „Tronos“ al Patriarhiei Române, condus de arhid. Mihai Bucă, a dat răspunsurile liturgice la strană.

Troparul Ortodoxiei, cântat în limba greacă sau în limbile delegațiilor participante a unit inimile și glasurile tuturor pe calea unității și a dreptei credințe, de-a lungul întregii săptămâni.

Desfășurarea lucrărilor
Sfântului și Marelui Sinod

Deschiderea oficială a lucrărilor Sinodului a avut loc luni dimineață, 20 iunie 2016, în sala de conferințe a Academiei Ortodoxe din Creta. În prezidiu, de-a dreapta și de-a stânga Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, au fost așezați Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, conform ordinii din dipticele Patriarhiei Ecumenice. Fiecare Întâistătător a fost însoțit, la prezidiu, de doi consilieri speciali. Alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au stat mereu IPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale, și IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal. Icoana Cincizecimii și icoanele Mântuitorului Iisus Hristos și a Maicii Domnului străjuiau întreaga adunare, stemele celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale erau reprezentate de o parte și de alta a Tronului Etimasiei, vechi simbol patristic ales drept logo pentru Sfântul și Marele Sinod. Moto-ul întrunirii a fost: „El i-a chemat pe toți la unitate“.

La sesiunea de deschidere și la sesiunea finală au fost prezenți în sală și reprezentanți ai altor Biserici și confesiuni creștine, fără dreptul de a lua cuvântul. Mass-media a avut acces la lucrări numai la aceleași sesiuni, în fiecare zi fiind organizate conferințe de presă despre evoluția lucrărilor, între orele 15:00 și 16:00.

Programul de lucru din cele șase zile a fost unul intens, lucrările în plen desfăşurându-se între orele 9:00-13.30 și 17:00-19:30. Au fost 16 sesiuni de lucru în care s-au prezentat proiectele de documente în forma aprobată de Conferinţele Panortodoxe Presinodale și de Sinaxa din ianuarie 2016, în limbile greacă, rusă, franceză și engleză. Ordinea de abordare a temelor a fost următoarea: 1. Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană; 2. Diaspora ortodoxă; 3. Autonomia și modul de proclamare a ei; 4. Taina căsătoriei și impedimentele ei; 5. Importanța postului și respectarea lui astăzi; 6. Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine.

După lectura textelor inițiale, cu traducere simultană în limbile oficiale ale Sinodului, au urmat înscrieri la cuvânt și dialoguri între ierarhii participanți. Secretariatul Sfântului și Marelui Sinod a înregistrat toate opiniile și a operat modificări în documente, acolo unde a existat acordul tuturor. Cele mai multe intervenții au fost la primul și la ultimul document, unele delegații având liste de amendamente pregătite împreună cu sinodalii din Bisericile lor locale, iar alte luări de cuvânt s-au făcut punctual, la articole care puteau fi reformulate sau ameliorate în conținut. La ultimul dintre șase documente s-a lucrat timp de două zile și, prin contribuția mai multor ierarhi, s-a ajuns la o formă cât mai apropiată de exigențele propuse în listele de amendamente înaintate de delegații, cele mai consistente contribuții venind de la Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ciprului și Biserica Greciei.

Cele șase documente
dezbătute și aprobate

Documentele finale ale Sinodului din Creta au fost pregătite câteva decenii și fac parte din cele 10 teme înscrise în anii ’80 ai secolului trecut pe agenda Sfântului și Marelui Sinod. Grupate câte două, ele arată preocuparea Bisericii Ortodoxe pentru: a) relațiile cu lumea de azi și cu ansamblul lumii creștine; b) raporturile interbisericeşti (diaspora, autonomia bisericească); c) practica vieții creștine (familia, postul).

Temele cărora li s-a acordat o lungă perioadă de timp pentru pregătire și care au provocat cele mai intense dezbateri sunt cele din prima categorie. Documentul despre „Misiunea Bisericii în lumea contemporană“ a avut o primă redactare aprobată la Conferința Panortodoxă Presinodală din 1982, dar a suferit transformări importante în toamna anului 2015 și a fost revăzut și amendat și în plenul sinodului. Pornind de la chemarea Bisericii de a sfinți pe oameni și de a îmbiserici creația lui Dumnezeu, în document se afirmă: „Biserica nu rămâne indiferentă față de problemele omului din toate timpurile și, precum samarineanul milostiv, îngrijește de rănile lui, turnând pe ele untdelemn și vin“.

Cele șapte capitole cu articole ample tratează probleme de teologie socială de actualitate pentru toate regiunile lumii și pentru condiția omului de azi: valoarea persoanei umane, libertate și responsabilitate, despre pace și dreptate, despre pace și împiedicarea războiului, Biserica Ortodoxă în fața discriminărilor. Capitolul final, „Biserica Ortodoxă ca mărturie de dragoste în slujire“ exprimă glasul profetic și pastoral al Bisericii în lume, îngrijorarea și implicarea ei în societate, „Biserica propune iubirea jertfelnică a Domnului Său Răstignit, ca singura cale spre o lume a păcii, a dreptății, a libertății și a solidarității între oameni și popoare, ale căror ultimă măsură este întotdeauna Domnul Care S-a jertfit pentru viața lumii (cf. Apocalipsa 5, 12), adică iubirea nemărginită a lui Dumnezeu în Treime, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, a Căruia este slava și puterea în vecii vecilor“.

Documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine“ cuprinde, în forma finală, 24 de articole. De la început se afirmă: „Biserica Ortodoxă, fiind Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească crede cu tărie, în conștiința ei eclesială profundă, că ocupă un loc central pentru promovarea unității creștinilor în lumea de azi“ (art. 1). Cu certitudinea că este singura mărturisitoare a adevărului de credință, „Biserica Ortodoxă acceptă existența istorică a altor Biserici și Confesiuni creștine, fără să fie în comuniune cu ele“ (art. 6). Biserica Ortodoxă este deschisă la dialog, pentru promovarea apropierii dintre creștini.

În articolele următoare sunt descrise condițiile deschiderii, continuării și închiderii dialogurilor dintre Bisericile Ortodoxe locale și comunitățile creștine ne-ortodoxe. Dialogurile sunt coordonate între Bisericile Ortodoxe Autocefale prin comisii teologice mixte și prin informarea întregii Biserici despre evoluția acestora. Sunt reafirmate principiile Declarației de la Toronto (1950) în privința participării Bisericii Ortodoxe la lucrările Consiliului Ecumenic al Bisericilor și la alte organisme ecumenice internaționale, regionale sau locale. Chiar atunci când apar dificultăți și crize în cursul dialogurilor „este absolut necesar ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia ei în lumea creștină divizată, pe baza tradiției apostolice și a credinței sale“ (art. 24).

Diaspora ortodoxă“ afirmă voința comună a tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale de a organiza diaspora conform eclesiologiei și practicii Bisericii dreptmăritoare. Până la intrarea în normalitatea canonică deplină, se păstrează Adunările Episcopale, organizate în 13 regiuni (9 în Europa, 3 în cele două Americi, una în Australia, Noua Zeelandă și Oceania). Documentul include și „Regulamentul de funcționare a Adunărilor Episcopale în diaspora ortodoxă“.

Documentul intitulat „Autonomia și modul de proclamare a ei“ definește mai întâi noțiunea, conținutul și diferitele forme ale instituției Autonomiei, ca independență relativă sau parțială a unei entități eclesiale specifice în raport cu jurisdicția canonică a Bisericii Autocefale de care aparține. Sunt formulate apoi condițiile prealabile pentru solicitarea autonomiei de către o Biserică locală, competența exclusivă a Bisericii Autocefale de a acorda autonomie unei părți din jurisdicția sa canonică, consecințele acestui act eclesial asupra relațiilor interortodoxe. Se precizează că autonomia nu se poate întemeia în spațiul geografic al diasporei ortodoxe.

Documentul „Sfânta Taină a Cununiei și impedimentele la aceasta“ are două părți: Căsătoria ortodoxă (11 articole) și Impedimente la căsătorie și aplicarea iconomiei (6 articole). În prima parte se afirmă temeiurile biblice și patristice ale căsătoriei dintre un bărbat și o femeie, cea mai veche instituție de drept divin. Biserica Ortodoxă protejează, prin lucrarea ei pastorală, căsătoria binecuvântată prin Taina Cununiei, în contextul fenomenelor secularizării și relativismului moral din lumea de azi. În partea a doua sunt enumerate impedimentele la căsătorie, conform practicii canonice ortodoxe. În privința raportului dintre acribie-iconomie la căsătoriile dintre ortodocși și heterodocși: aplicarea iconomiei bisericești este încredințată Sfintelor Sinoade ale Bisericilor Ortodoxe Autocefale, în spiritul discernământului pastoral, pentru căsătoriile dintre ortodocși și creștini neortodocși. Căsătoriile dintre ortodocși și necreștini nu pot primi binecuvântarea Bisericii.

Importanța postului și respectarea lui astăzi“ este un document în 9 articole, prin care se afirmă această practică spirituală străveche, cea mai bună expresie a idealului ascetic al Ortodoxiei. „Biserica Ortodoxă, urmând neclintit hotărârile apostolice, canoanele sinodale și întreaga tradiție patristică, a afirmat întotdeauna valoarea deosebit de înaltă a postului pentru viața duhovnicească a omului și pentru mântuirea lui“ (art. 1). Într-un text dens, susținut de temeiuri biblice și patristice, este argumentată necesitatea postului, legătura indisolubilă dintre post și cultul Bisericii, de rugăciunea neîntreruptă și de pocăința sinceră. În duhul Sfintei Tradiții ortodoxe, de iubire milostivă și discernământ pastoral, este prevăzută și aplicarea principiului bisericesc al iconomiei, în condiții speciale, precum și postirile asumate de persoane sau comunități în împrejurări deosebite.

Mesajul și Enciclica
Sfântului și Marelui Sinod

Documente rezumative pentru lucrările Sinodului, Mesajul către poporul ortodox și către toți oamenii de bună voință și Enciclica exprimă statornicia Bisericii Ortodoxe în învățătura de credință și angajarea în lucrarea misionară din lumea de azi. Într-o formă concentrată, cu 12 articole scurte, Mesajul rezumă conținutul mai amplu al Enciclicei, care, prin forma doxologică a preambulului și a finalului, precum și prin conținutul ei teologic și social-misionar, se aseamănă cu o Pastorală sinodală la Duminica Ortodoxiei.

Cele șapte capitole ale Enciclicei se deschid cu afirmarea teologică a ființării Bisericii în lume, trupul lui Hristos și icoană a Sfintei Treimi. În articolul 2 se afirmă „Biserica Ortodoxă, fidelă acestei tradiții apostolice unanime și experienței sacramentale, constituie continuarea autentică a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, după cum este mărturisită în Simbolul de credință și confirmată de învățătura Părinților Bisericii. Astfel, ea simte această mare responsabilitate nu numai pentru trăirea autentică a experienței sale de către trupul eclesial, ci și pentru mărturia demnă de încredere a adevărului înaintea tuturor oamenilor“.

Urmează apoi capitolele despre misiunea Bisericii în lume, valoarea familiei creștine și importanța educației în Hristos a tinerelor generații, răspunsurile Bisericii în fața provocărilor contemporane, pentru că „există pericolul manipulării libertății umane, al folosirii omului ca simplu mijloc, al pierderii treptate a tradițiilor valoroase, al amenințării sau chiar al distrugerii mediului înconjurător“ (art. 11). Sunt abordate apoi aspecte privind globalizarea economică, fenomenele extreme de violență și migrațiune, drepturile omului și criza umanitară contemporană. Capitolul final vorbește despre vocația Bisericii de mărturisire în dialog și se încheie cu un îndemn pastoral: „Vestind Evanghelia la toată lumea, după porunca Domnului, „Și să se propovăduiască în numele Său pocăința spre iertarea păcatelor la toate neamurile“ (Luca 24, 47), avem datoria ca pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm și să ne iubim unii pe alții, mărturisind într-un gând „pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă și nedespărțită”. Adresând acestea în Sinod către fiii Preasfintei noastre Biserici Ortodoxe din întreaga lume, precum și întregii lumi, urmând Sfinților Părinți și rânduielilor sinodale de a păstra credința primită de la părinții noștri și de a ne angaja în facerea de bine în viața noastră cotidiană, cu nădejdea învierii de obște, slăvim Dumnezeirea în Trei Ipostasuri cu cântări dumnezeiești: Părinte Atotţiitorule și Cuvinte și Duhule, fire ceea ce ești Una în trei Ipostasuri și dumnezeiască. Întru Tine ne-am botezat și pe Tine Te binecuvântăm întru toți vecii (Canonul Paştilor, cântarea a 8-a)“.

 


Contribuția delegației
Bisericii Ortodoxe Române

  În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 6-7 iunie 2016, au fost analizate documentele pregătitoare pentru Sfântul și Marele Sinod și au fost făcute propuneri de amendamente, motivate teologic și pastoral. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat aceste amendamente în plenul lucrărilor Sinodului din Creta și, de asemenea, a luat cuvântul în cursul desfășurării sesiunilor de lucru, aducând contribuții importante la finalizarea documentelor. De asemenea, ierarhii din delegația Bisericii Ortodoxe Române s-au consultat permanent și s-au implicat activ în dialogul constructiv cu membrii celorlalte delegații ale Bisericilor participante.

 

La întoarcerea din Creta, după rugăciunea de mulțumire din Paraclisul „Sfântul Gheorghe“ al Reședinței Patriarhale, în seara duminicii de 26 iunie 2016, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanța istorică a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, rezultatele lucrărilor, contribuția membrilor delegației Bisericii noastre la elaborarea documentelor finale și la momentele liturgice din program. În prima parte a cuvântului, Preafericirea Sa a spus: „Faptul că la începutul Sfântului și Marelui Sinod Ortodox a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezente, precum și la sfârșitul lucrărilor, a arătat că unitatea sau comuniunea în dreapta credință se exprimă în modul cel mai vizibil și mai sfânt în comuniunea euharistică. Nu se poate realiza comuniune euharistică dacă nu mărturisim dreapta credință. Ședințele de lucru ale Sinodului s-au desfășurat în fiecare zi de dimineață, după Sfânta Liturghie, și după-masă. Au fost ședințe în plen, nu pe grupuri sau în seminarii, pentru că trebuiau studiate, îmbunătățite și aprobate cele 6 teme respective privind: Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea de azi; Taina Cununiei și impedimente la căsătorie; Autonomia și modul de proclamare a ei; Diaspora ortodoxă; Importanța postului pentru viața creștină; Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine“. Despre modul de lucru, Preafericirea Sa a spus: „Acolo am avut ocazia să cunoaș­tem o mulțime de episcopi din diferite țări ortodoxe, astfel încât numărul participanților oficiali, ierarhi și consilieri, a fost de peste 300. Această prezență masivă de episcopi ortodocși, de profesori de teologie, de consilieri cu diferite specialități a arătat că Ortodoxia se poate organiza într-un Sinod Sfânt și Mare cu toate că acasă fiecare are doar experiența Sinodului Bisericii Autocefale respective. Am trăit momente de bucurie fiindcă pe unii episcopi îi cunoș­team, iar pe alții i-am întâlnit pen­tru prima dată. Lucrările Sinodului s-au desfă­șurat într-o dinamică foarte mare în înțelesul că fiecare voia să aducă o con­tri­buție acolo unde era necesar“.
În privința contribuției la elaborarea documentelor finale, Patriarhul României a precizat: „Am adus în documentul «Rela­țiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine» o precizare foarte importantă, și anume că Bisericile și confesiunile creștine neortodoxe s-au îndepărtat în timp de la credința ortodoxă a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească.
Ortodoxia are conștiința profundă că, în istorie, ea este Biserica lui Hristos așa cum credința ei profundă a fost înțeleasă și mărturisită de Sfinții Apostoli, Sfinții Părinți și mai ales Părinții de la cele 7 Sinoade Ecumenice. De aceea, s-a insistat foarte mult să se exprime această convingere, că numai pe baza credinței adevărate a Sfin­ți­lor Apostoli și Părinți exprimată la cele 7 Sinoade Ecumenice se poate reface unitatea creștină. Avem nevoie de a mărturisi totdeauna că dialogul cu alte entități creștine se face mai întâi pentru a mărturisi credința noastră ortodoxă și modul de înțelegere al Bisericii, apostolic și patristic, pentru a contribui prin aceasta la scoaterea în evidență a valorilor eterne ale Ortodoxiei. Relațiile noastre cu ceilalți creștini sunt inevitabile. Se știe că diaspora noastră în Occident nu poate evita relațiile cu romano-catolicii și protestanții care sunt majoritari în unele țări occidentale. Trebuie să mărturisim dreapta credință nu cu ură, ci cu smerenie și o iubire creștină pe care ne-o recomandă Sfântul Apostol Pavel
“. Adresându-se ­înalţilor ierarhi, păstorilor duhovniceşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a afirmat: „Este foarte important să trăim mai mult coresponsabilitatea. Fiecare creștin trebuie să fie un mărturisitor al credinței, dar cei care au răspundere față de comunități creștine de a le păstori pe drumul mântuirii, aceia nu pot avea atitudine de indiferență, nici delăsare, ci o atitudine de răspundere și responsabilitate din ce în ce mai intensă. (…) Nu e suficient să iubim o Ortodoxie ideală, ci trebuie să arătăm în practică o Ortodoxie reală. Dacă iubim o Ortodoxie ideală, cerească, și nu ne străduim să menținem unitatea și bunul mers al Ortodoxei concrete de astăzi, din țări majoritar ortodoxe sau țări unde creștinii ortodocși sunt minoritari, atunci nu împlinim toată responsabilitatea, dacă nu ne interesăm de viața întregii Ortodoxii, nu doar de viața și activitatea unei Biserici Autocefale locale. Înainte de săvârșirea Sfintei Euharistii, avem pregătirea ei prin Proscomidie, și se vede acolo că nu pomenim doar pe ai noștri, pe sfinții români, ci pe sfinții din toate timpurile și locurile, Biserica lui Hristos Universală. Pentru noi, românii, ca popor latin, deschiderea aceasta spre universal este necesară într-o misiune care trebuie făcută cu smerenie, dar în același timp cu dragoste de Hristos și de Biserică și cu mult respect față de alte etnii, popoare, pentru că știm că Dumnezeu dorește ca tot omul să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului“.

De asemenea, Preafericirea Sa a remarcat modul în care membrii delegației au fost activi la lucrările Sfântului și Marelui Sinod și a evidențiat modul în care a fost mediatizat evenimentul de către componentele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, precum și contribuția artistică misionară a Grupului psaltic „Tronos“ al Catedralei Patriarhale din București, condus de arhid. Mihail Bucă, la slujba Sfintei Liturghii din ziua de 23 iunie și la concertul de muzică bizantină din ziua de 25 iunie.

Din delegația Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au făcut parte următorii ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; IPS Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei; IPS Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Iosif, Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale și Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; IPS Părinte Serafim, Arhiepiscopul ortodox român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord; IPS Părinte Mitropolit onorific Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Secretarul Sfântului Sinod; PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; PS Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi.

Delegația a fost însoțită de șase consilieri speciali: pr. prof. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, pr. Michael Tiţa, pr. Ştefan Ababei, pr. Nicolae Dascălu, Ionuţ Mavrichi, consilieri patriarhali, pr. Patriciu Vlaicu, consilier al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale. Domnul consilier patriarhal Leonard Ciofu și diac. Mihai Muşat au însoțit, de asemenea, delegația.

Echipa de jurnaliști acreditați ai Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române a avut următoarea componență: Aurelian-Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal (Agenția de știri BASILICA), arhid. Ştefan Sfarghie – redactor, și Robert Nicolae – fotograf („Ziarul Lumina“ și Agenția de știri BASILICA), pr. Paul Palencsar și diac. Gheorghe-Cristian Popa (TRINITAS TV).

Receptarea rezultatelor Sfântului și Marelui Sinod de către pleroma Ortodoxiei de pretutindeni

Rezultatele lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod din Creta s‑au cristalizat în versiunile finale ale celor șase documente, alături de Enciclică și Mesajul adresat la încheierea lucrărilor. Toate acestea vor fi transmise Bisericilor Autocefale, prin scrisoare oficială a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, în calitate de președinte al Sinodului, pentru receptarea de către pleroma Bisericii, cler și credin­cioși.

Totodată, participanții direcți și cei care au urmărit cu atenție și bună-credință desfășurarea lucrărilor vor păstra în memorie cel puțin câteva concluzii.

Realizarea acestui eveniment unic, chiar dacă în calea împlinirii lui au apărut multe dificultăți, arată cât de necesară este sinodalitatea și la nivel panortodox, nu doar în interiorul Bisericilor locale. Astfel, reprezentanții sinoadelor Bisericilor Autocefale au posibilitatea de a stabili legături interbisericeşti, în simfonia Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, și de a promova, în duh de comuniune liturgică, prin unitate și frățietate, misiunea Ortodoxiei în lumea de azi. Dacă în anii următori Bisericile Autocefale vor pune în practică, prin întruniri periodice, sinodalitatea panortodoxă, Sinodul din Creta va putea fi apreciat la adevărata lui însemnătate și își va ocupa rolul potrivit în istorie.

Mesajul Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe

La încheierea lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe au fost date publicităţii, alături de cele 6 documente aprobate, o Enciclică şi un Mesaj. Toate acestea se găsesc pe site-ul www.holycouncil.org, în cele 4 limbi oficiale ale Sinodului (greacă, franceză, engleză şi rusă). Publicăm aici Mesajul Sfântului şi Marelui Sinod, într-o traducere în limba română având ca bază textul în limba franceză. 

 

Către poporul ortodox și toți oamenii de bunăvoință,

Lăudăm şi slăvim pe Dumnezeul „milei şi al îndurării“, căci El ne-a învrednicit să ne adunăm în această săptămână a Cincizecimii (18-26 iunie 2016) în Creta, unde Sfântul Apostol Pavel şi ucenicul său Tit au propovăduit Evanghelia în primii ani din viaţa Bisericii. Dăm slavă lui Dumnezeu în Sfânta Treime, căci El ne-a îngăduit cu bunăvoinţă să călătorim în acelaşi duh pentru a împlini lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Ortodoxiei, convocat de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în acord cu Primaţii Bisericilor Ortodoxe Autocefale locale.

Credincioşi exemplului Sfinţilor Apostoli şi dumnezeieştilor Părinţi, am cercetat iarăşi Evanghelia libertăţii, prin care „Hristos ne-a făcut liberi“ (Galateni 5, 1). Temelia dezbaterilor noastre teologice este încredinţarea că Biserica nu trăieşte pentru ea însăşi. Ea transmite mărturia Evangheliei iubirii şi libertăţii, dăruind întregii lumi darurile lui Dumnezeu: iubirea, pacea, dreptatea, împăcarea, puterea Crucii şi a Învierii şi aşteptarea veşniciei.

  1. Prioritară pentru Sfântul şi Marele Sinod a fost proclamarea unităţii Bisericii Ortodoxe. Întemeiată pe Euharistie şi succesiunea apostolică a episcopilor, unitatea existentă are nevoie să fie întărită şi să aducă noi roade. Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească este o comuniune divino-umană, o pregustare a unei experienţe eshatologice în Sfânta Euharistie. Ca o continuă Cincizecime, ea este o voce profetică ce nu poate fi trecută sub tăcere, o prezenţă şi o mărturie a Împărăţiei Dumnezeului iubirii.

Credincioasă tradiţiei apostolice unanime şi experienţei sacramentale, Biserica Ortodoxă este continuatoarea autentică a Bisericii Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, aşa cum este ea mărturisită în Simbolul credinţei şi confirmată prin învăţătura Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Biserica ne ajută să cunoaştem taina Sfintei Iconomii prin viaţa ei sacramentală centrată pe dumnezeiasca Euharistie. Biserica Ortodoxă îşi exprimă unitatea şi sobornicitatea prin Sinod. Sinodalitatea sa îi modelează organizarea, modul în care ia hotărâri şi îi determină destinul. Bisericile Ortodoxe Autocefale nu sunt o federaţie de Biserici, ci Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. Fiecare Biserică locală, săvârşind Sfânta Euharistie, este prezenţa şi manifestarea locală a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. De asemenea, pentru diaspora ortodoxă din diferite ţări s-a hotărât continuarea funcţionării Adunărilor episcopale până la aplicarea acribiei canonice. Acestea se compun din episcopii canonici care provin dintr-o Biserică Autocefală şi continuă să depindă de aceasta. Funcţionarea ordonată a Adunărilor episcopale garantează respectul principiului ortodox al sinodalităţii.

Pe parcursul lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod a fost subliniată importanţa Sinaxelor Primaţilor care au avut loc şi s-a decis convocarea periodică a Sfântului şi Marelui Sinod, la intervale de 7 sau 10 ani.

  1. Participând la Sfânta Liturghie şi rugându-ne pentru întreaga lume, trebuie să continuăm liturghia după Liturghie şi să dăm mărturia credinţei faţă de cei de aproape sau de departe, în acord cu porunca limpede a Domnului, dată înainte de Înălţarea Sa: „Şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginea pământului“ (Fapte 1, 8). Reevanghelizarea poporului lui Dumnezeu în societăţile moderne şi evanghelizarea celor care nu L-au cunoscut încă pe Hristos continuă să fie o obligaţie a Bisericii.
  2. Reflectând asupra necesităţii de a mărturisi adevărul credinţei apostolice, Biserica noastră acordă o mare importanţă dialogului, îndeosebi cu creştinii nonortodocşi. În acest fel, restul lumii creştine cunoaşte mai deplin autenticitatea tradiţiei ortodoxe, valoarea învăţăturii patristice, experienţa liturgică şi credinţa ortodocşilor. Dialogurile pe care le poartă Biserica Ortodoxă nu implică niciodată un compromis în materie de credinţă.
  3. Explozia fundamentalismului, observată în diferite tradiţii religioase, este expresia unei religiozităţi morbide. Un dialog interreligios sobru contribuie în mod semnificativ la favorizarea încrederii reciproce, a păcii şi a reconcilierii. Balsamul credinţei trebuie să slujească la pansarea şi vindecarea rănilor vechi ale celorlalţi, şi nu la reactivarea unor noi focare de ură. Biserica Ortodoxă condamnă fără echivoc expansiunea violenţei militare, a persecuţiilor, expulzările şi distrugerea minorităţilor religioase, convertirile forţate, traficul de refugiaţi, răpirile, tortura şi teribilele execuţii sumare. Ea denunţă distrugerea locaşurilor de cult, a simbolurilor religioase şi a monumentelor culturale. În mod deosebit, ea îşi exprimă preocuparea pentru situaţia creştinilor şi a minorităţilor persecutate din Orientul Mijlociu şi din alte locuri. Ea cheamă comunitatea internaţională din regiune la protecţia ortodocşilor indigeni şi a altor creştini, precum şi a tuturor populaţiilor din regiune care au un drept inviolabil de a rămâne în ţara lor de origine, ca şi cetăţeni care se bucură de drepturi egale. Sinodul nostru îndeamnă toate părţile să depună fără întârziere eforturi sistematice pentru soluţionarea conflictelor armate în Orientul Mijlociu, încheierea acestora ca să permită întoarcerea celor alungaţi din casele lor. Biserica cheamă îndeosebi pe toţi puternicii pământului pentru domnia păcii şi a dreptăţii în toate ţările de unde provin refugiaţii. Chemăm autorităţile civile şi creştinii ortodocşi din ţările în care refugiaţii caută scăpare să continue să le ofere ajutor în limitele şi dincolo de capacităţile lor.
  4. Secularismul modern caută autonomia omului în raport cu Hristos şi cu influenţa spirituală a Bisericii, pe care o identifică în mod arbitrar cu conservatismul. Totuşi, cultura occidentală poartă amprenta de neşters a contribuţiei în timp a creştinismului. În plus, Biserica subliniază importanţa mântuitoare a lui Dumnezeu-Omul şi a trupului Său, ca loc şi mod de viaţă în libertate.
  5. În abordarea contemporană a căsătoriei, Biserica Ortodoxă consideră legătura indisolubilă de iubire între un bărbat şi o femeie ca „o mare taină… în Hristos şi în Biserică“. Ea chiar numeşte familia o „mică biserică“, rezultată din căsătorie, singura garanţie pentru creşterea copiilor. Biserica insistă mereu asupra valorii înfrânării. Asceza creştină se deosebeşte profund de o asceză dualistă care ar desprinde persoana umană de aproapele ei. Dimpotrivă, ea acceptă să se ataşeze de viaţa sacramentală a Bisericii. Înfrânarea nu este legată doar de viaţa monahală. Etosul ascetic este caracteristic vieţii creştine sub toate formele.

Sfântul şi Marele Sinod, punând deoparte temele asupra cărora au fost luate decizii, a analizat următoarele probleme contemporane:

  1. În problema relaţiilor dintre credinţa creştină şi ştiinţă, Biserica Ortodoxă evită situarea cercetării sub tutela sa şi nu ia atitudine asupra tuturor chestiunilor ştiinţifice. Ea mulţumeşte lui Dumnezeu Care dăruieşte oamenilor de ştiinţă darul de a explora misterele creaţiei divine. Dezvoltarea modernă a ştiinţei şi tehnologiei aduce schimbări radicale în vieţile noastre, fiind purtătoare de importante binefaceri în viaţa cotidiană: vindecarea unor boli grave, oamenii comunică mai uşor, cercetarea spaţială etc. Totuşi, există şi numeroase efecte negative, precum: manipularea libertăţii, pierderea progresivă a unor preţioase tradiţii, distrugerea mediului natural, contestarea valorilor morale. Chiar dacă cunoaşterea ştiinţifică evoluează foarte rapid, ea nu oferă răspunsuri la probleme morale existenţiale centrale, la căutarea sensului vieţii şi al lumii.

Toate acestea cer o abordare spirituală pe care Biserica Ortodoxă o promovează printr-o bioetică fondată pe morala creştină şi învăţătura patristică. Astfel, în respectul libertăţii cercetării ştiinţifice, Biserica Ortodoxă insistă asupra pericolelor provocate de unele progrese ştiinţifice şi pune accentul pe demnitatea omului şi pe destinul lui divin.

  1. Criza ecologică actuală are cauze spirituale şi morale. Rădăcinile ei sunt legate de poftă, lăcomie şi egoism, care conduc la o folosire iraţională a resurselor naturale, la poluarea atmosferei prin factori poluanţi nocivi şi la încălzirea globală. Răspunsul creştin la aceste probleme cere pocăinţă (metanoia) faţă de aceste abuzuri, înfrânare şi etică ascetică, drept remedii la supraconsum, tot mai conştienţi că persoana umană este „iconomul creaţiei“ şi nu proprietarul ei. Biserica subliniază, de asemenea, că generaţiile viitoare au şi ele drepturi asupra acestor bunuri naturale care ne-au
    fost date cu mărinimie de Creator. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă participă activ la diferitele eforturi internaţionale în favoarea mediului şi a rânduit ziua de 1 septembrie ziua de rugăciune pentru protecţia mediului natural.
  2. În faţa mişcării de omogenizare impersonală, favorizată în diferite moduri, Ortodoxia proclamă respectul particularismului persoanelor umane şi al popoarelor. Ea se opune autonomiei economiei faţă de nevoile fundamentale ale fiinţelor umane şi la transformarea economiei într-un scop în sine. Progresul omenirii nu este legat numai de creşterea nivelului de trai sau de dezvoltarea economică în detrimentul valorilor spirituale.
  3. Biserica Ortodoxă nu se implică în politică. Cuvântul său rămâne discret şi profetic, favorizând o intervenţie umană adecvată. Drepturile omului sunt acum în centrul politicii ca răspuns la crizele politice şi sociale şi vizează protejarea cetăţenilor faţă de arbitrariul Statului. Biserica noastră adaugă, de asemenea, obligaţiile şi responsabilităţile cetăţenilor şi nevoia acestora de a folosi autocritica pentru ameliorarea sensibilă a societăţii. Ea subliniază îndeosebi că idealul ortodox în slujirea fiinţei umane depăşeşte orizontul drepturilor omului stabilite şi arată că „mai mare decât toate“ este iubirea, aşa cum ne-a descoperit Hristos şi o trăiesc cei care Îl urmează cu credinţă. Abordarea principiului libertăţii religioase în toate perspectivele sale este un drept fundamental, adică libertatea de conştiinţă, de credinţă, de cult şi toate manifestările individuale şi comunitare ale libertăţii religioase, inclusiv dreptul fiecărui credincios de a practica liber datoriile sale religioase, fără imixtiune de nici un fel din partea puterilor publice, precum şi libertatea de a învăţa public religia şi de a asigura condiţiile de funcţionare a comunităţilor religioase.
  4. Biserica Ortodoxă se adresează tinerilor, care sunt în căutarea unei vieţi depline, în toată libertatea, dreptatea, creaţia şi iubirea. Ea îi îndeamnă să se alăture conştient Bisericii care este adevărul şi viaţa, să vină şi să dăruiască trupului eclesial vitalitatea, grijile, preocupările şi aşteptările lor. Tinerii nu sunt doar viitorul Bisericii, dar şi o forţă şi o prezenţă creativă la nivel local şi mondial.
  5. Sfântul şi Marele Sinod a deschis orizontul nostru asupra lumii de azi, diversificată şi multiformă. A subliniat că responsabilitatea noastră în spaţiu şi timp se află totdeauna în perspectiva veşniciei. Biserica Ortodoxă, chezăşia neclintită a caracterului mistic şi soteriologic, este sensibilă faţă de suferinţă, faţă de neliniştile şi strigătul după dreptate şi pace al popoarelor. Ea propovăduieşte cuvântul Evangheliei: „Din zi în zi, binevestiţi mântuirea Lui. Vestiţi către neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui“ (Psalmi 95, 23).

Să ne rugăm: „Dumnezeul a tot harul, Care v-a chemat la slava Sa veşnică, întru Hristos Iisus, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va duce la desăvârşire, vă va întări, vă va împuternici, vă va face de neclintit. A lui fie slava şi puterea în vecii vecilor. Amin!“ (1 Petru 5, 10-11).

 

Românii au primit Lumina Sfântă de la Ierusalim

Și anul acesta, potrivit tradiţiei de Sfintele Paşti, Lu­mina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă în România în seara zilei de sâmbătă, 30 aprilie, de o delegaţie a Patriarhiei Ro­mâne condusă de Prea­­­­sfin­­ţitul Părinte Timotei Pra­­hoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Lumina Sfântă de la Biserica Sfântului Mormânt din Ie­ru­sa­lim a fost întâmpinată la Ca­te­drala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Împreună cu Întâistătătorul Bisericii noastre, la Catedrala Patriarhală au întâmpinat Sfânta Lumină de la Ierusalim Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, preoţi slujitori ai catedralei, precum şi credincioşi. Din delegaţia Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, au mai făcut parte arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale; arhim. Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului; protos. Andrei Anghel, secretar la Cabinetul Patriarhal, şi arhim. Cleopa Nistor, administratorul Centrului social-pastoral „Sfânta Maria“-Techirghiol. În salonul oficial al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă“ din Bucureşti s-au aflat sâmbătă seara delegaţi ai protopopiatelor din Arhiepiscopia Bucureştilor, dar şi reprezentanţi ai eparhiilor Patriarhiei Române, care au primit Lumina Sfântă spre a o duce preoţilor şi credincioşilor din toate zonele României.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat în cuvântul de învăţătură rostit la Catedrala Patriarhală că Lumina Sfântă este confirmarea adevărului Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, „pentru că ea este primită şi dăruită credincioşilor, pornind de la Mormântul Domnului, care este izvorul Învierii. Această Lumină Sfântă este în acelaşi timp un dar pentru a aduce bucurie credincioşilor, oamenilor care cred în Iisus Hristos şi Îl iubesc pe El. Această Lumină Sfântă este darul de pace şi de bucurie pe care Mântuitorul Iisus Hristos Cel veşnic viu, Care a fost răstignit, îngropat şi apoi a înviat şi S-a înălţat la cer, îl dăruieşte în fiecare an clericilor şi credincioşilor ca dovadă a iubirii Lui şi ca simbol de încurajare“, a precizat Părintele Patriarh Daniel.
Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă în România începând cu anul 2009. „Această frumoasă tradiţie, mai nouă, dar continuă, este o încurajare pentru cler, pentru popor şi în acelaşi timp este un semn de comuniune cu toate Bisericile Ortodoxe surori din lume, care au trimis delegaţii la Ierusalim. Este o bucurie pentru noi şi o bucurie pentru toată ţara“, a spus Preafericirea Sa.

De la Aeroportul Interna­țio­nal „Henri Coandă“, Lumina Sfântă a fost dusă în Transilvania şi Banat cu două avioane de mici dimensiuni, la Satu Mare (cu escală la Sibiu şi Cluj-Napoca) şi Timişoara, iar un alt avion a dus Sfânta Lumină la Bacău și Suceava, pentru cei din Moldova şi Bucovina.

Patriarhul României a oferit Lumina Sfântă la slujba de Înviere clericilor şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală.

Catedrala Patriarhală şi-a serbat hramul istoric

De sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, sâmbătă, 21 mai, Catedrala Patriarhală din București și-a prăznuit hramul istoric.

Vineri-seară, slujba Privegherii pentru sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de slujitorii catedralei.

 

Film cu activităţile copiilor din Concursul „Biserica şi şcoala din sufletul meu“

La Palatul Patriarhiei, s-au reunit în seara de vineri, 20 mai, câştigătorii Concursului naţional de creaţie „Biserica şi şcoala din sufletul meu“. Ei au vizionat în Aula „Teoctist Patriarhul“ filmul „Biserica şi şcoala din sufletul meu“, care a prezentat cele mai importante activităţi, proiecte și acte de creaţie din fiecare eparhie, înscrise la concurs. Filmul realizat de Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a prezentat o sinteză a ceea ce elevii au făcut în ultimele luni în cadrul concursului, în cadrul secțiunilor: literară, artistică şi multimedia. Prin acţiuni şi proiecte diferite (eseuri, poezii, scrisori, icoane, lucru manual, fotografii, interviuri video, scenete de teatru), concurenții au fost încurajaţi să-şi exprime sentimentele și viziunea referitoare la relaţia lor cu Şcoala şi cu Biserica. La eveniment a participat şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

 

Procesiune cu moaște și sfințirea Salonului „Sfinții Români“

Sâmbătă-dimineață, sărbătoarea hramului Catedralei Patriarhale a început în mod tradițional cu procesiunea cu sfintele moaște din Catedrala Patriarhală. Slujitorii acestui locaș, preoți și diaconi, au purtat racla cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, din catedrală spre baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, unde au fost așezate spre cinstire. Credincioșii au adus obolul lor de cinstire cuvenită sfinților ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, pe parcursul întregii zile. Tot sâmbătă-dimineață, Patriarhul României, împreună cu soborul de arhierei, a sfințit Salonul „Sfinții Români“ din cadrul Reședinței Patriarhale, care, în ultima perioadă, a fost restaurat și înfrumusețat cu icoane în mozaic înfățișând în mod special chipuri de sfinți români.

În continuare, Sfânta Liturghie de hram a fost oficiată la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu următorii ierarhi: IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din partea Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Așa cum este tradiția de câțiva ani, la Liturghia de hramul istoric al Catedralei Patriarhale au participat grupuri de tineri îmbrăcați în costume populare, veniți din toate eparhiile țării noastre, care s-au evidențiat prin diverse talente în cadrul concursurilor educaționale organizate de Patriarhia Română. Însoțiți de preoții și profesorii de religie care i-au îndrumat, cei mici au rostit solemn, alături de ceilalți credincioși prezenți la slujbă, Crezul.

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Biserica Ortodoxă acordă o cinstire deosebită Sfinților Împărați Constantin și Elena pentru că ei au oprit în Imperiul Roman persecuțiile împotriva creștinilor și au oferit libertate acestora și dreptul de a-și manifesta credința netulburați.

 

Premierea câștigătorilor
de la două concursuri naționale

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat la Altarul de vară pe copiii (și îndrumătorii lor din fiecare eparhie) care au câștigat Concursul național de creație „Biserica și școala din sufletul meu“. Tinerii, îmbrăcați în costume populare, au primit de la Patriarhul României diplome și premii și au arătat celor prezenți specificul cultural tradițional al zonelor din care au venit.

În cuvântul de felicitare, Preafericirea Sa a spus că este o bucurie că așa de mulți tineri au participat cu entuziasm la Concursul „Biserica și școala din sufletul meu“ și mai ales că „tineretul creștin ortodox păstrează tradițiile noastre care au străbătut veacurile“.

După acest moment, a urmat evidențierea premianților din cadrul altui concurs organizat de Patriarhia Română, numit „Icoana ortodoxă – lumina credinței“, adresat pictorilor bisericești. În Sala „Europa Christiana“, recent restaurată și înfrumusețată, a avut loc și vernisarea unei expoziții cu lucrările câștigătorilor acestui concurs: icoane pictate pe sticlă și pe lemn. Câștigătorii celor două secțiuni ale concursului au fost anunțați de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și premiați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Premiile, la fiecare secțiune, au constat în diplome și daruri materiale, după cum urmează: premiul I – 5.000 lei; premiul II – 4.000 lei, premiul III – 3.000 lei; mențiune – 2.000 lei.

Cu această ocazie a fost lansat și catalogul expoziției, care prezintă lucrările câștigătorilor, dar și datele lor de contact, precum și ale celorlalți participanți la concurs.

Palatul Patriarhiei, restaurat şi binecuvântat

Palatul Patriarhiei Române a fost binecuvântat luni, 6 iunie 2016, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cu prilejul finalizării lucrărilor de consolidare și restaurare prin care a trecut edificiul în ultima vreme. Construit în anul 1906, în forma actuală, pe terenul Mitropoliei Ţării Româneşti, edificiul Palatului Patriarhiei a fost sediul Camerei Deputaţilor până la finalul anului 1996, când a devenit proprietate a Bisericii Ortodoxe Române.

Slujba de binecuvântare a Palatului Patriarhiei a fost săvârşită în Sala „Europa Christiana“, în prezenţa ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor Administraţiei Patriarhale, Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov şi a echipelor de proiectare, management, execuţie a lucrărilor de consolidare, restaurare şi protecţie a Palatului Patriarhiei.

Proiectul de consolidare, restaurare şi protecţie a Palatului Patriarhiei a început din anul 2010, dar lucrările efective au debutat abia în anul 2014, a precizat pr. Liviu Nechita, consilier patriarhal la Palatul Pa­triar­hiei – Centrul de conferinţe. Despre semnificaţia momentului, dar şi a edificiului, a vorbit Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „Suntem bucuroşi să dăm slavă lui Dumnezeu pentru că, după 2 ani de lucrări intense şi cu multă speranţă, dar şi pricepere, s-au realizat cele propuse în proiect şi avem bucuria ca acest edificiu să fie redat funcţionării zilnice, pentru că această clădire, construită pe un teren al Mitropoliei Ţării Româneşti, are o valoare istorică, dar şi o funcţionalitate practică. Pe acest loc a fost Camera Deputaţilor, care l-a votat în unanimitate, în 24 ianuarie 1859, pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei şi ca domn al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se de facto Unirea Principatelor Române. Reamintim că a avut o contribuţie definitorie şi Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, pentru că în dimineaţa acelei zile a cerut tuturor membrilor Adunării elective a Ţării Româneşti să-l voteze pe Alexandru Ioan Cuza, depunând jurământ în faţa icoanei Preasfintei Treimi, Evangheliei şi Sfintei Cruci. De aceea, în după-amiaza acelei zile au votat toţi, încât Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate, spre deosebire de Iaşi, unde a fost votat cu o majoritate, aceasta pentru că s-a înţeles importanţa istorică a momentului. În această clădire au fost proclamate evenimente istorice importante şi, de aceea, în sala aceasta avem, pe lângă chipurile domnului Alexandru Ioan Cuza şi Mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti, şi chipul primului Patriarh al României, Miron Cristea, şi al Regelui Ferdinand, care au contribuit la făurirea Unirii celei Mari, denumită «de la Alba Iulia»“.

În semn de mulţumire şi recunoştinţă pentru eforturile depuse în finalizarea într-o perioadă de doar 2 ani a clădirii Palatului Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat mai multe distincţii, şi anume: Ordinul „Crucea Patriarhală“ părintelui Liviu Nechita, consilier patriarhal la Palatul Patriarhiei – Centrul de conferinţe, şi inginerului Petre Badea, preşedintele SC Aedificia Carpaţi SA; Ordinul „Sfântul Apostol Andrei“ părintelui Ionuţ Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal; Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ arhitecţilor Gheorghe Seculici, director general SC Proiect Arad SA, şi Mădălin Coman, de la SC Popp şi Asociaţii, respectiv Aurel Drăguş, consilier patriarhal; Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus“ lui Dan Nicula, director Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, şi ing. Petre Chiuţă, consilier patriarhal; Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu“ arhitectei Doina Petrescu, de la SC DOCT SRL, şi Carlei Sandu, director C&C Group SRL; Diploma omagială „Sfântul Antim Ivireanul“ diac. Codruţ Marian Toader, inspector eparhial, diac. Bogdan Mihail Mărcuceanu, inspector eparhial, Cleopatra Negoi, consultant C&C Group SRL, ing. Gabriela Alexandru, SC TAG GROUP SRL, respectiv Marius Stan, Cristi Constantinescu, ing. Emil Dinu şi ing. Ioan Tarţa, toţi patru de la SC Aedificia Carpaţi.

„Aducem laudă şi mulţumire lui Dumnezeu, dar şi persoanelor prin care El a lucrat. Dumnezeu ne ajută, dar cheamă prin conştiinţa oamenilor sensibili pe aceia care ne pot ajuta efectiv şi astfel noi devenim mâinile iubirii milostive ale lui Hristos când ajutăm Biserica Sa şi ajutăm pe semenii noştri să înţeleagă sensul vieţii, ca fiind viaţă existentă în comuniune faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Această zi este mare pentru că putem arăta şi recunoştinţă
faţă de cei care au lucrat intens şi cu multă pricepere, urmând ca în toamnă să lansăm albumul Palatul Patriarhiei ediţie nouă, folosind imaginile noi care au rezultat din restaurare. (…) Suntem bucuroşi că am avut ocazia să beneficiem de această investiţie, considerată drept cea mai mare investiţie cu fonduri europene din sud-estul Europei în această perioadă“, a mai spus Patriarhul României.

La final, a fost vizionat în Aula „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei un film realizat de TRINITAS TV despre lucrările de consolidare, restaurare şi protecţie executate în cei doi ani.

În această clădire se desfăşoară în prezent activităţi misionare, culturale, social-edu-
caţionale ale Patriarhiei Române, însă nu şi administrative. De asemenea, în această clădire, pe lângă spaţiile destinate conferinţelor, simpozioanelor şi altor întruniri, a fost amenajat şi un muzeu cu obiecte din patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Regele Carol I, ctitor şi restaurator de locaşuri sfinte, sprijinitor al edificării Catedralei Naţionale şi susţinător al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj la Sesiunea solemnă Domnitorul Carol I – 150 de ani de la urcarea pe tronul României, organizată de Academia Română, luni, 9 mai 2016

 

După abdicarea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în februarie 1866, clasa politică românească va aduce pe tronul ţării, cu scopul de a consolida Unirea celor două principate, un prinţ străin. Acesta a fost Carol de Hohenzo­llern‑Sigmaringen, de neam bavarez şi de confesiune catolică.

Dacă în privinţa confesiunii prinţului politicienii români au înţeles că din Europa Occidentală nu pot să aducă decât un catolic sau un protestant, pentru urmaşii acestuia, Constituţia din 1866 prevedea, prin art. 82 al cap. II, ca toţi fiii şi fiicele viitorului monarh să fie obligatoriu crescuţi în „religiunea ortodoxă a Răsăritului“, dorindu‑se în felul acesta apropierea dinastiei străine de poporul român ortodox şi de convingerile lui religioase.

Situaţia nou-creată a adus de‑a lungul timpului diverse necazuri în familia regală, mai ales în privința raporturilor acesteia cu Vaticanul, a provocat uneori frustrări majorității ortodoxe sau clasei politice autohtone.

Cert este însă că Regele Carol I s‑a străduit să fie un bun creştin şi (pe cât posibil) un bun român.

S‑a apropiat cu respect de poporul român şi de Biserica lui, continuând să fie în același timp un practicant creștin apusean.

Încă de la sosirea sa la Bucureşti în anul 1866, mai întâi a vizitat Catedrala Mitropoliei pentru a primi binecuvântarea Mitropolitului Primat, continuând în duminici să participe la Sfânta Liturghie în aceeaşi catedrală.

După căsătoria cu Elisabeta de Wied, în 1869, întorcându‑se în ţară, primul drum cu soţia sa l‑a făcut, de asemenea, tot la Mitropolie.

Iar în 1881, cu prilejul festivităţilor de încoronare a Regelui, deşi unii politicieni au dorit ca acestea să aibă loc „la Şosea“, Carol însuşi a hotărât ca festivităţile să se desfăşoare în două etape, cea dintâi la Catedrala Mitropolitană, pentru sfinţirea coroanei şi slujba propriu‑zisă de Te Deum, apoi în „Sala Tronului“ prin actul efectiv al încoronării, în prezenţa oficialităţilor statului, a ierarhiei Bisericii Ortodoxe şi a reprezentanţilor corpului diplomatic.

Însemnările personale ale Regelui din Jurnalul său mărturisesc dorinţa sa de apropiere sinceră de sufletul, de credinţa şi de valorile profunde ale poporului român, vorbesc despre relaţiile Regelui cu membrii Sfântului Sinod, de participările sale la diferite slujbe bisericeşti însoţite de parade militare (de exemplu: Boboteaza, Anul Nou, Paştele, sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, sărbătoarea naţională), participarea la punerea unor pietre de temelie la diverse biserici sau la alte evenimente din viaţa Bisericii.

În 1870, când s‑a născut unica sa fiică, Principesa Maria, aceasta a fost botezată în ritul ortodox. După pierderea prematură a copilului, familia regală a ţinut să sublinieze că mica principesă a fost româncă, atât prin religie, cât şi prin limbă: „Religiunea copilului nostru şi limba pe care a vorbito au primit pentru Noi o nouă sfinţire, căci fiecare cuvânt românesc ne va aminti de acum înainte drăgălaşul sunet al dulcelui glas pe care no săl mai auzim niciodată pe lumea aceasta“ (Mite Kremnitz, Regele Carol al României. Povestea unei vieţi).

De asemenea, este cunoscută energia cu care Regele s‑a dedicat construirii sau restaurării de locașuri ortodoxe. Amintim câteva din realizările sale cele mai reprezentative:

În localitatea Buşteni – Prahova, în anul 1889, Regele Carol I şi soţia sa, Regina Elisabeta, au ctitorit Biserica Domnească – zidită din piatră de carieră, copiind la scară redusă biserica Mănăstirii Horezu. În pronaos, pictate în mărime naturală, chipurile celor doi monarhi pot fi admirate şi astăzi.

Catedrala Sfântul Alexandru şi Sfântul Nicolae din Sulina este tot o ctitorie a Regelui Carol I. A fost închinată Sfântului Alexandru pentru că în ziua lui de prăznuire din anul 1877, Armata Română a câştigat reduta Griviţa. La moartea Regelui, construcţia era finalizată la roşu.

A sprijinit restaurarea Bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi (1882‑1898), pentru care Regele Carol I şi Regina Elisabeta au donat mobilierul interior: scaunele domneşti şi arhiereşti, stranele, iconostasele din bronz aurit cu inserţii de email şi fildeş, candelabrele înfrumuseţate cu ouă de struţ şi alte odoare.

La restaurarea Bisericii Domneşti „Sfântul Nicolae“ din Iaşi au contribuit cu stranele, catapeteasma şi odoarele din interior.

A rectitorit din temelii Biserica Sfântul Dumitru din Craiova, ctitoria lui Matei Basarab, a refăcut biserica lui Ştefan cel Mare din Baia, vechea capitală a Moldovei (1907‑1914), biserica mare de la Mănăstirea Sinaia (1897‑1903), Biserica Domnească din Târgovişte (1907‑1910), a plătit din banii personali pictarea Schitului Cetăţuia al Mănăstirii Ciolanu, şi multe altele.

Sunt suficiente mărturii care ne conving că această strădanie a lui Carol I nu era doar expresia uneia din îndatoririle sale de Rege al României şi nici un simplu gest de bunăvoinţă pentru Biserica majoritară, ci ea izvora din raţiuni sufleteşti mult mai profunde.

Din însemnările Jurnalului său, pe care l‑a ţinut începând cu anul 1881, înţelegem că Regele Carol I era un admirator sincer al vechilor ctitorii ortodoxe româneşti, adeseori îngrijorat de starea de degradare a unora dintre ele şi conştient de necesitatea salvării şi restaurării lor urgente. Mai mult decât atât, Regele omagiat astăzi a fost o persoană profund religioasă, frecventând cu regularitate, duminică de duminică, slujbele de la Catedrala romano‑catolică Sfântul Iosif, confesiune căreia îi aparţinea prin botez, şi cele de la Catedrala Mitropolitană ortodoxă, confesiune de care trebuia să se apropie şi s‑o îmbrăţişeze progresiv potrivit obligaţiilor sale constituţionale, dar şi morale, ca Rege al unui popor majoritar ortodox.

În calitate de creştin practicant şi interesat de mântuirea sufletului, el a jertfit din veniturile personale sau ale Coroanei sume importante pentru construcţia şi restaurarea de altare. Ne stă mărturie în acest sens pisania săpată în marmură de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, unde Regele Carol I a devenit împreună ctitor cu marii şi vrednicii Mitropoliţi Veniamin Costachi şi Iosif Naniescu:

„Terminatusa întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzecişişaselea, al regatului meu al şaselea, împodobinduse şi înzestrânduse cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare şi veşminte preţioase, precum şi cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite şi închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălța­rea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soţii Elisabeta şi a urmaşilor noştri.

După cum acelaşi lucru îl mărturiseşte una din cele două pisanii ale Bisericii „Sfântul Nicolae“ Domnesc din Iaşi: „Noi Carol I, Domn şi Rege al României pătruns de evlavie şi râvnă pentru dreptcredincioasa Biserică a lui Hristos, hărăzitam în anul mântuirii 1904 şi al Domniei noastre al treizecişioptulea, catapeteasma, stranele şi odoarele din această sfântă biserică cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae ca prinos adus Împăratului Ceresc pentru ocrotirea ce ne-a dat în timp de pace şi de războiu, spre a întemeia Regatul Român.

 

Regele Carol I şi edificarea Catedralei Naţionale:

Construirea Catedralei Mântuirii Neamului sau a Catedralei Naţionale este un vechi proiect de peste 130 ani. Îndată după Războiul de Independenţă din anii 1877‑1878, când bulgarii au decis construirea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, ca jertfă de recunoştinţă faţă de soldaţii căzuţi pentru independenţa Bulgariei de sub Imperiul Otoman, şi în ţara noastră o serie de personalităţi culturale, ştiinţifice, politice şi, în mod firesc, bisericeşti au susţinut un proiect asemănător.

După proclamarea României ca regat în anul 1881, Regele Carol I a conceput un vast plan de modernizare a ţării şi a instituţiilor ei. În cadrul acestui plan, construirea unei catedrale naţionale avea un loc central. Aceasta se observă din faptul că printre primele proiecte de lege supuse dezbaterii corpurilor legiuitoare în sesiunea 1881‑1882, în concordanţă cu dorinţa expresă a Regelui Carol I, se aflau: Proiectul de lege pentru înfiinţarea de edificii şi construcţii publice şi Proiectul de lege pentru construirea unei Catedrale Române în capitala ţării.

Acest al doilea proiect a fost înaintat de Regele Carol I Senatului pentru dezbatere, iar acesta l‑a votat în ziua de 20 mai 1882 şi adoptat cu majoritatea de douăzeci şi şapte de voturi contra trei. Peste doar cinci zile, la 25 mai 1882, Suveranul a îna­intat
proiectul de lege adoptat de Senat Adunării Deputaţilor, de asemenea pentru dezbatere. Şi astfel s‑a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se preciza necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti. Prin aceeaşi lege, Statul român aloca un buget de 5 milioane de lei aur pentru construirea acesteia, sumă care reprezenta aproximativ 5% din bugetul ţării, stabilind pentru edificarea catedralei o perioadă de cinci ani.

Cu tot interesul arătat de Rege acestui obiectiv, începerea proiectării şi apoi a lucrărilor s‑a amânat mereu, iar bugetul alocat s‑a risipit pe alte investiţii ale Guvernului.

 

Regele Carol I, alături de membrii Sfântului Sinod şi ai Guvernului în lupta pentru obţinerea Autocefaliei sau a independenţei bisericeşti:

Exprimată în Evul Mediu episodic şi timid, dorinţa obţinerii Independenţei bisericeşti sau Autocefaliei a provocat, după unirea Principatelor Române din 1859, ample dezbateri şi curajoase iniţiative legislative interne, dar şi o tensionată corespondenţă cu Constantinopolul. După cucerirea Independenţei de Stat în anul 1878, dezbaterile privind obţinerea Autocefaliei au fost reluate.

În anul 1882, la 25 martie, în Joia Mare, ierarhii Bisericii Ortodoxe Române în frunte cu Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, în Catedrala Mitropolitană, în prezenţa Regelui Carol I, au sfinţit în cadrul Sfintei Liturghii Sfântul şi Marele Mir, prerogativă şi expresie vădită a Autocefaliei de facto a unei Biserici locale. Monarhul, impresionat de importanţa şi semnificaţia momentului, l‑a descris şi apreciat în Jurnalul său, după ce în mai multe rânduri, în acelaşi Jurnal, sublinia necesitatea obţinerii independenţei bisericeşti.

Trei ani mai târziu, după multe şi insistente demersuri ale Sinodului şi Guvernului, la 25 aprilie 1885, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Ioachim al IV‑lea a semnat Tomosul de recunoaştere a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. La 1 mai 1885, Sinodul Bisericii noastre s‑a întrunit pentru a lua act de documentele şi corespondenţa sosite de la Constantinopol.

În mesajul Regelui Carol I pentru deschiderea Sfântului Sinod, acesta sublinia:

„Preasfinţiţi Părinţi,

Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române are a înregistra de astă dată un fapt de mare însemnătate.

Sunt fericit a anunţa Prea­sfinţiilor Voastre că Autocefalia seculară a Bisericii Ortodoxe Române a căpătat binecuvântarea Sanctităţii Sale Patriarhului Ecumenic şi că astfel poziţiunea Bisericii Ortodoxe Române, egal îndreptăţită cu celelalte Biserici Ortodoxe Autocefale, surorile ei, de aceeaşi credinţă şi de acelaşi rit, se află bine definită.

Acest bun rezultat lam obţinut prin străduinţele Guvernului meu, cu concursul luminat şi patriotic al Preasfinţiţilor Mitropoliţi şi Episcopi ai Bisericii Române şi graţie înaltelor sentimente de adevărată frăţie creştinească ce însufleţesc pe Sanctitatea Sa Ioachim al IVlea şi pe Sfântul său Sinod.

Faptul acesta, care întăreşte şi mai mult poziţiunea Bisericii în înălţimea şi demnitatea ce i se cuvine, trebuie să umple de bucurie inimile noastre ale tuturora.

Biserica, din a cărei apărare în secolii trecuţi românii îşi fac gloria lor, a fost totdeauna nedezlipită de destinele ţării. Pătruns de acest adevăr istoric şi cunoscând credinţa nestrămutată a poporului în religiunea lui strămoşească, din cea întâie zi şi în timpul Domniei Mele, am avut dinaintea ochilor mei un ţel constant, mărirea şi întărirea Bisericii Române, pentru ca ea să rămână acea mare instituţiune naţională de Stat, pe care poporul român să se poată totdeauna sprijini.

Nu mă îndoiesc că Biserica Ortodoxă Română, stând astfel în poziţiunea ei firească, se va întări şi se va dezvolta înlăuntru prin strânsa unire a membrilor acestui Sfânt Sinod şi prin dragostea creştinească a tuturor servitorilor altarului, a căror ridicare trebuie să fie o preocupare continuă a Sfântului Sinod şi a Guvernului meu.

Ţara întreagă îşi are ochii aţintiţi asupra acestei sfinte Adunări. Cunosc simţămintele religioase şi patriotice de care este însufleţit Sfântul Sinod şi de aceea Guvernul meu îl va sprijini în toate măsurile ce va lua în înţelegere cu dânsul şi care duc la împlinirea scopului ce urmărim cu toţii – întărirea şi mărirea Bisericii şi a Patriei.

Eu declar deschisă sesiunea de primăvară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Dat în Castelul Peleş în 1 mai, anul 1885,

Carol.“

 

Toate aceste mărturii evidenţiază o parte din lucrarea Regelui Carol I în favoarea Bisericii noastre, astăzi, când omagiem luminoasa sa personalitate.

În duhul tradiţiei simfoniei bizantine dintre puterea seculară şi sacerdoţiu, dintre Biserică şi Monarhie, Regele Carol I, ca şi întreaga Dinastie Română, a fost cinstit, preţuit şi respectat de Biserica Ortodoxă Română.

În primul rând, acest respect s‑a manifestat în rugăciunile şi pomenirile de la Sfintele Liturghii săvârşite în toate bisericile în tot timpul îndelungatei sale domnii.

În al doilea rând, prin zugrăvirea în bisericile ctitorite sau restaurate a chipurilor Regelui Carol şi Reginei Elisabeta. În anii grei ai comunismului aceste portrete au fost protejate şi salvate cu mari riscuri şi necazuri îndurate de cei care le aveau în grijă şi păstorire, preoţi sau monahi.

De asemenea, înveşnicirea numelui Regelui Carol I ctitor în pisanii săpate în piatră sau marmură a fost o altă formă de omagiere a Suveranului.

La sărbătorirea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I mai multe eparhii şi protopopiate au publicat ample lucrări cuprinzând informaţii valoroase despre lucrarea Bisericii, sprijinită şi de Monarhie.

În 1894, cu prilejul nunţii de argint a Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta, Biserica Ortodoxă Română a emis o medalie având pe avers efigia lui Carol în haine militare şi a Elisabetei încoronată, cu legenda: 3/15 noiembrie 18691894: Carol I Rege al României – Elisaveta Regina, iar pe revers icoana lui Hristos Pantocrator în haine arhiereşti şi legenda circulară Clerul Bisericei Române Ortodoxe. Înţelepciunea şia zidit sieşi casă.

Iar în legendara biserică de la Curtea de Argeş, unde îşi dorm somnul de veci Regii României, amintirea lui Carol I este evocată zilnic în mireasma rugăciunilor şi tămâierilor slujitorilor Altarului.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Conferinţa naţională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească“

Peste 300 de specialişti în arta bisericească din întreaga ţară au participat în zilele de 12 şi 13 mai la Conferinţa naţională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească“, organizată de Comisia de pictură bisericească a Patriarhiei Române cu scopul de a crea un spaţiu interdisciplinar, care să valorizeze contribuţiile şi experienţele participanţilor şi să le pună în dezbatere.

Întrunirea a fost deschisă, în Aula „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, preşedintele Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române, care a rostit cuvântul intitulat „Continuitate şi noutate în arta religioasă“, subiect care a reprezentat tema celei de-a IV-a ediţii a conferinţei naţionale.

De asemenea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat că pictorii au menirea să transmită arta adevărată care dăruieşte bucurie curată, şi anume arta bisericească sau sacră, care are vocaţia trans-
miterii bucuriei Învierii lui Hristos. De aceea, pictorii, în calitate de misionari sau vestitori ai bucuriei Învierii lui Hristos prin reprezentarea dimensiunii pascale în fresce şi icoane, se detaşează de arta religioasă în general, marcată de dolorism.

Ca şi la ediţiile precedente, au avut loc mai multe sesiuni de comunicări şi dezbateri dedicate temei „Continuitate şi noutate în arta religioasă“, iar participanţi au fost pictori şi restauratori bisericeşti, stagiari, ucenici, studenţi de la facultăţile de artă sacră şi de la universităţile de arte din ţară.

Înainte de debutul primei sesiuni de comunicări, a avut loc vernisajul expoziţiei „Continuitate şi noutate în arta religioasă“, în cadrul căreia pictori şi restauratori bisericeşti au prezentat pe simeze postere cu lucrările realizate în şantierele de pictură din întreaga ţară. După vernisaj, au fost lansate şi două volume: „Pro Patrimonio. Studii de artă veche românească“, o culegere de articole şi studii pe care istoricul de artă prof. Victor Simion, consilier consultant al Patriarhiei Române, le-a publicat într-un interval de 35 de ani în diferite reviste laice şi „Dicționarul de conservare-restaurare a patrimoniului bisericesc“, realizat de pr. Viorel Barbu, Diana Barbu şi Gabriela Ştefăniţă, coordonatoarea lucrării.

În cadrul sesiunilor din 13 mai au fost prezentate prelegeri despre pictura biseri-
cească de la Mănăstirea Tismana, icoanele împărăteşti din Transilvania, cu studiu de caz secolele XVI şi ­XVIII, reprezentările Sfintei Treimi în istorie, extragerea şi replantarea picturii murale în timpul operaţiilor de consolidare structurală, restaurarea hrisovului Mănăstirii Cernica. „Orice întâlnire şi orice dialog sunt benefice. Au fost atinse multe probleme, altele au rămas suspendate, însă cred că ar fi bune chiar mai multe discuţii despre iconografie, în special despre reprezentarea iconografică a Sfintei Treimi“, a precizat Gabriel Toma Chituc, pictor autorizat categoria a III-a provizorie.

Recepţie la Palatul Cotroceni de Ziua Europei

Cu prilejul Zilei Europei a avut loc luni, 9 mai, o recepţie la Palatul Cotroceni. Între invitaţi, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, au fost prezenţi înalţi demnitari de stat, reprezentanţi ai cultelor religioase, ambasadori şi delegaţi ai misiunilor diplomatice, precum şi alţi oaspeţi. Din partea Bisericii Ortodoxe Române a fost o delegaţie condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În deschiderea evenimentului dedicat Zilei Europei, președintele României, Klaus Werner Iohannis, a rostit un discurs prin care a reamintit idealurile care i-au inspirat pe fondatorii Uniunii Europene să construiască o Europă unită. Preşedintele României a menţionat că, astăzi, Uniunea Europeană este supusă la diferite provocări vizibile, însă, dincolo de acestea, „printre marile amenințări la adresa proiectului european se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul și lipsa de solidaritate“.

„Astăzi, în fața acestor pericole și provocări, Europa noastră are nevoie de un efort creator reînnoit, de o reconectare la rezultatele și oportunitățile pe care construcția comună le oferă. Faptul că astăzi trăim într-o lume liberă, a unității în diversitate, a șanselor egale și a valorilor democratice nu se poate disocia de existența Uniunii Europene. Însuși dezideratul de a fi stat membru al Uniunii Europene a condus România și societatea românească spre progres, mai repede și mai durabil decât ar fi reușit poate generații întregi singure. Și, mai ales, a deschis noi posibilități și orizonturi și a conec­tat România definitiv la un set de valori. În plus, avantajele apartenenţei României la Uniunea Europeană se resimt pozitiv în viaţa fiecăruia dintre noi, fie că ne referim la libera circulaţie a persoanelor, fie la oportunităţile economice sau de educaţie. Tocmai de aceea Uniunea Europeană este atât de valoroasă pentru noi. Astfel înţelegem să fim promotori deschişi ai proiectului european“, a precizat preşedintele României.

Peste trei ani, România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat necesitatea dezvoltării profilului de stat membru al Uniunii. Un bun moment pentru a demonstra că România a învăţat lecțiile apartenenței la Uniunea Europeană, a mai spus preşedintele României, sunt alegerile locale. „Corupția și prosperitatea nu au loc împreună. Iar prosperitate fără sănătate nu există. Suntem într-un moment de criză majoră pentru sistemul sanitar, cu implicații serioase asupra vieţii românilor. (…) România va trebui să arate în practică zi de zi că este un stat european, inclusiv în modul în care funcțio­nea­ză sistemele sale publice și în care instituțiile se raportează la cetățeni și îi servesc.“

Din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române au făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei și Exarh patriarhal, şi arhim. Irineu Dogaru, slujitor la biserica din incinta Palatului Cotroceni.

 

 

A fost inaugurată şi sfinţită Casa „Academica“

Un nou corp de clădire din cadrul Centrului cultural-misionar „Familia“ al Patriarhiei Române, din oraşul Pantelimon, județul Ilfov, a fost inaugurat şi binecuvântat luni, 6 iunie 2016. Slujba de binecuvântare a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în prezenţa ierarhilor membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a invitaţilor şi binefăcătorilor.

Slujba de binecuvântare a noului corp de clădire, şi anume Casa „Academica“, din cadrul Centrului cultural-misionar „Familia“, a avut loc ca urmare a finalizării lucrărilor de renovare, consolidare şi amenajare din ultimii doi ani, aflate sub îndrumarea părintelui Ştefan Ababei, consilier patriarhal coordonator la Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, şi sub supravegherea diac. George Ene, consilier patriarhal. După ungerea clădirii cu untdelemn sfinţit şi stropirea cu apă sfinţită, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit persoanelor care au contribuit la renovarea şi amenajarea Casei „Academica“, iar la final a oferit mai multe distincţii.

Ordinul „Crucea Patriarhală“ şi Ordinul „Sfântul Apostol Andrei“ au fost înmânate, prin reprezentanţi, dlui Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, respectiv dlui Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov. Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus“ a fost acordat arhitectului Ştefan Adam, de la SC Mână de Lucru SRL, inginerului Ionel Claudiu Badea, de la Popp şi Asociaţii, dlui Dan Iordăchescu, SC Figaro Consulting SRL, respectiv dlui Valentin Neagu, manager general SC Bilancia SRL. Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur“ a fost acordat dlui Vasile Avram, SC Melba Metalurgica SRL, dlui Christian Popescu, de la SC MonteCarlo Mobili SRL, şi dlui Mihalis Sotiriu, de la SC Alumil SRL.

Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ a fost primit de dna Ioana Culea, de la SC Conmar Project SRL, dl Marius Şuteu, de la SC Expo Test SRL, dl Remus Constantin Murgu, de la SC Incanti SRL, dl ing. Marian Văleanu, de la SC Weru Klass SRL, dl ing. Marian Vochin, de la SC Weru Klass SRL, şi de dl Mihai Dinu. Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ a fost acordat dlui Nicu Aldea, director postvânzări SC Bilancia SRL, şi dnei Gabriela Savin. Diploma de vrednicie şi medalia omagială „Sfântul Antim Ivireanul“ au fost oferite arhitectei Raluca Croitoru şi dlui Dragoş Păun. Părintele consilier patriarhal Ştefan Ababei a primit o icoană a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul. Cu acest prilej, a fost tipărit la Editura BASILICA volumul „Centrul cultural-misionar «Familia». Istorie şi actualitate“. Casa „Academica“ este situată în partea estică a Centrului „Familia“.

Slujba de binecuvântare a Casei „Academica“ a fost precedată de vizita Patriarhului României, împreună cu ierarhii şi invitaţii, în Parcul Concordia din incinta centrului, unde a fost biserica Mănăstirii „Sfântul Pantelimon“, demolată din ordinul conducerii comuniste în anul 1985.

 

Ansamblu retrocedat
Patriarhiei Române

Centrul cultural-misionar „Familia“ se află pe vatra Mănăstirii „Sfântul Pantelimon“, ctitorită de domnitorul Grigorie al II-lea Ghica. Mănăstirea avea şi un aşezământ spitalicesc, în cadrul căruia au funcţionat şi alte instituţii filantropice, precum Spitalul de naşteri şi Școala de moaşe, un orfelinat şi o şcoală pentru surdo-muţi, prima clinică de neurologie, fondată de marele savant Gheorghe Marinescu în anul 1897, dar şi prima şcoală de agricultură. Din anul 1926, Aşezământul „Sfântul Pantelimon“ a trecut în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, pentru ca, în urma cutremurului din 1977, să fie abandonat. În anul 1979, a fost emis un decret de Consiliul de stat al Republicii Socialiste România prin care se aproba amenajarea Ansamblului turistic-hotelier „Lebăda“. În anul 2004, acest ansamblu a fost retrocedat Patriarhiei Române, iar în anul 2014 a fost înfiinţat, ca subunitate a Patriarhiei Române, Centrul cultural-misionar „Familia“. Scopul centrului este de a desfăşura activităţi misionare pentru conştientizarea rolului familiei în societatea românească, sprijinirea tinerilor cu o înzestrare intelectuală şi spirituală deosebită, lipsiţi de posibilităţi materiale sau provenind din familii dezorganizate, precum şi a celor orfani, vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, organizarea de activităţi de cazare, de evenimente cu ocazia momentelor importante din viaţa familiilor, dar şi întruniri, simpozioane, conferinţe naţionale şi internaţionale.

 

Pelerinajul Taizé în București – căutare și dialog în preajma Învierii

În perioada 27 aprilie – 2 mai 2016, 76 de tineri pelerini, proveniți din multiple țări ale lumii, au participat, în București, la celebrele, de acum, Întâlniri europene, organizate de comunitatea monastică de la Taizé. Evenimentul a fost menit să faciliteze cunoaşterea practică a tradițiilor și frumuseții Ortodoxiei românești, dar și a culturii românești, tinerii fiind cazați în sânul familiilor ortodoxe din cadrul a zece parohii bucureștene. Aceștia s-au arătat încântaţi de posibilitatea de a împărtăși străinilor credința ortodoxă şi tradiţia românească.

 

Legăturile dintre Taizé și România

Taizé este o comunitate monastică creștină din Franța, fondată de fratele Roger în anul 1940. În zilele noastre, aceasta găzduiește 100 de călugări din 25 de țări. În acord cu tradiția monahală creștină, aceștia primesc și găzduiesc pelerini (în special tineri) sosiți de pretutindeni. Pelerinii sunt, de asemenea, invitați să participe, pentru o săptămână, la viața comunității: un trai simplu, în rugăciune, muncă și ajutor reciproc. Același gen de întâlniri cu tinerii sunt organizate și în alte părți ale lumii, nu doar în Franța.

Legăturile dintre Taizé și România au o veche tradiție. Astfel, începând cu anii ’60, unii dintre conducătorii Bisericii Ortodoxe Române au vizitat comunitatea din Franța și, pe parcursul anilor ’70 și ’80, o parte din călugării de la Taizé, împreună cu alți tineri voluntari, au călătorit în România. Aici au vizitat mănăstiri și au intrat în legătură, într-un mod discret, cu ierarhia bisericească și cu alți creștini din țară. Deși păreau simple semne de solidaritate, aceste vizite au urmărit să întărească credința și speranța românilor, creând o foarte puternică relație între comunitatea din Taizé și poporul român.

În ianuarie 1990, imediat după căderea regimului ceaușist și deschiderea granițelor, fratele Roger a venit la București. Aici a fost primit de către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist și i-a cunoscut pe părinții Constantin Galeriu și Dumitru Stăniloae, intrând în contact, totodată, cu foarte mulți preoți și credincioși. După acest moment, mii de tineri români, coordonați de către parohiile și eparhiile lor, au început să vină la Taizé, de-a lungul verii, dar și la întâlnirile europene, organizate de către comunitate într-unul dintre orașele mari ale lumii, în preajma Anului Nou. În ultimii ani, fratele Alois, noul stareț și succesorul fratelui Roger, a vizitat România în multiple rânduri, fiind bine primit de către ierarhie și mireni.

În ultima perioadă, mai mulți tineri s-au alăturat fraților de la Taizé în dorința acestora de a descoperi bogăția liturgică și duhovnicească a Ortodoxiei. În acest sens, au avut loc întâlniri la Istanbul (2013), cu ocazia sărbătorii Botezului Domnului, împreună cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolului, și cu ceilalți credincioși din oraș; la Moscova (2011, 2015), în Săptămâna Patimilor și de Paști; în Belarus și Ucraina, de Paști (2015).

 

Pelerinajul în capitala României

În 2016, această căutare a spiritualității ortodoxe a continuat printr-un pelerinaj la București, în vederea participării la slujbele din Săptămâna Patimilor și Sfintele Paști. Totodată, acesta a fost și un prilej de a descoperi vitalitatea parohiilor ortodoxe, dar și de a discuta despre provocările pe care acestea le resimt în societatea postmodernă românească și europeană.

Din cei 76 de pelerini veniţi la Bucureşti, numai 6 erau ortodocşi, restul aparținând altor confesiuni creștine, iar una dintre fete (din Franța, dar cu rădăcini în Ucraina) a fost botezată, după slujba Învierii, în cadrul parohiei unde a fost găzduită.

Tinerii au sosit miercuri, 27 aprilie 2016, cu diferite mijloace de transport, și au fost întâmpinați de voluntari ai ASTO, LTCOR – Sector 1 și LTCOR – Sector 4, care i-au îndrumat spre Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București. În Amfiteatrul Dumitru Stăniloae, pelerinii s-au întâlnit unii cu alții și au primit informații utile despre felul în care va decurge pelerinajul, după care au participat la un scurt tur ghidat al Mănăstirii Stavropoleos și al Centrului vechi. Ziua următoare, în Sfânta și Marea Joi, pelerinii au participat la Sfânta Liturghie săvârșită la Catedrala Sfântul Spiridon – Nou şi la Denia celor 12 Evanghelii (în parohiile gazdă). Programul aceleiași zile a cuprins vizite pentru descoperirea tradițiilor și culturii românești la Muzeul Satului, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Artă al României și la Palatul Parlamentului. În Sfânta și Marea Vineri, pelerinii au participat la Slujba scoaterii Sfântului Epitaf săvârșită la biserica Parohiei Sfântul Pantelimon și la Denia celor 12 Evanghelii (în parohiile gazdă). De asemenea, au fost desfășurate activităţi social-filantropice la Centrul de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie şi Școala gimnazială Maica Domnului. În ultima zi a Săptămânii Mari pelerinii au asistat la Sfânta Liturghie oficiată în parohiile-gazdă și au vizitat Mănăstirea Cernica.

Praznicul Învierii Domnului a fost petrecut la bisericile parohiilor gazdă (pentru slujba din cursul nopții), la Catedrala Sfântul Spiridon – Nou (pentru slujba Vecerniei – a doua Înviere) și la Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif (pentru rugăciune de seară). Tinerii din comunitatea Taizé au fost primiţi în prima zi de Paşti la Palatul Patriarhiei de Preafericitul Părinte Daniel. Întâistătătorul Bisericii noastre le-a vorbit celor 80 de tineri veniţi din peste 20 de ţări despre frumuseţea Ortodoxiei româneşti. „Dumneavoastră reprezentaţi aici o parte din Europa în lumina Învierii lui Hristos. Această comunitate foarte cunoscută Taizé a primit de-a lungul timpului o mulţime de tineri români, care acum au devenit preoţi sau profesori şi v-au primit în parohiile lor. Suntem bucuroşi că în aceste zile v-aţi cunoscut mai bine şi aţi participat la cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, Învierea Domnului. Vă dorim ajutorul lui Dumnezeu în toată viaţa dumneavoastră şi mai ales dorim să aprofundaţi credinţa creştină şi să simţiţi cât de mult vă iubeşte Mântuitorul Iisus Hristos Cel înviat din morţi“, a spus Părintele Patriarh Daniel. La final, Patriarhul României le-a oferit tinerilor daruri. Luni, 2 mai, pelerinii Taizé au plecat din România.

La finalul acestei experiențe de cunoaștere și împărtășire, tinerii participanți au oferit mărturiile lor despre acest pelerinaj, adevărate ecouri despre căutarea și găsirea lui Dumnezeu în spiritualitatea ortodoxă. Tobias din Germania a declarat: „Când am ajuns în București, am fost călduros întâmpinat la aeroport și apoi la Facultatea de Teologie Ortodoxă, în parohie și la familia care m-a găzduit. Am intrat, pentru prima dată, într-o biserică ortodoxă, miercuri seară. Este o biserică frumoasă, mică, cu picturi, icoane și aur peste tot. Am fost impresionat, dar nu era exact ce mă așteptam să fie. Apoi a început slujba, iar muzica, de asemenea, nu era exact ceea ce mă așteptam să fie. Era frumoasă, dar mă simțeam străin. În următoarele zile am avut foarte multe discuții interesante. Prima a fost cu o doamnă în vârstă, în fața bisericii. Ea nu vorbea nici engleză, nici germană, iar eu nu vorbesc româna, așa că ne-am folosit mâinile pentru a comunica. Ne-a arătat cum trebuie să facem semnul crucii, conform tradiției ortodoxe, și ne-a indicat care sunt diferențele față de maniera apuseană. Următoarea discuție a fost cu doi dintre preoții de la parohia noastră. Am vorbit despre diferențele și lucrurile pe care le avem în comun. Iar acum, două zile mai târziu, când slujba de seară a început și întreaga mulțime de credincioși cântă, mă simt ca acasă și chiar am încercat să cânt împreună cu ei, în această frumoasă biserică, cu o încărcătură duhovnicească extraordinară“. Ladyna din Germania precizează: „Prin venirea mea la București am fost martora unui nou nivel de ospitalitate și generozitate. Gazda noastră și-a deschis nu doar ușa casei, dar și-a deschis și inima și ne-a împărtășit din viața ei, fără ezitare. Rugăciunile ortodoxe și frumusețea slujbelor mi-au arătat, foarte clar, că cele mai prețioase lucruri sunt mai bine înțelese cu inima, nu doar cu mintea“. Pentru Monique din Olanda „ospitalitatea românilor este minunată. Perioada postului este foarte strictă în România, mai ales datorită importanței sărbătorii Învierii Domnului. Gazda noastră vorbește doar franceza și româna, însă singura propoziție pe care nu o înțelege este cu «ce vă putem ajuta?» Sunt foarte mulțumită de timpul pe care l-am petrecut în România și foarte recunoscătoare pentru șansa pe care am avut-o, aceea de a sărbători Paștele ortodox împreună“.

 

Sinaxă a stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor mănăstirilor şi schiturilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei

În Sala „Colloquium“ din Palatul Patriarhiei s‑au desfăşurat joi, 12 mai, lucrările Sinaxei stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor mănăstirilor şi schiturilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, cu tema „Formarea duhovnicească şi culturală a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri“. La sinaxa prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au participat şi ierarhii eparhioţi din mitropolie.

Evenimentul a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii în Catedrala Patriarhală, de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori. Lucrările Sinaxei monahale mitropolitane au fost deschise de Întâistătătorul Bisericii noastre, care a subliniat faptul că astfel de întruniri sunt, de fapt, consultări, consfătuiri şi convorbiri duhovniceşti, în timpul cărora se exprimă starea vieţii mănăstirilor şi a schiturilor din mitropolie şi se fac propuneri de îmbunătăţire a vieţii spirituale şi de întărire a unităţii de credinţă, a intensităţii de rugăciune şi a lucrării misionare din mănăstiri şi schituri. „Fiecare mănăstire este o instituţie duhovnicească. Întotdeauna credinţa a izvorât cultură creştină şi orice aşezare monahală a produs în timp o lucrare misionară, nu prin faptul că vieţuitorii din mănăstiri ar pleca prin sate sau prin oraşe, ci prin modul în care vieţuitorii din mănăstiri îi primesc pe pelerinii care vin la mănăstire. Aceşti misionari, monahii, sunt numiţi misionari statornici, nu misionari mobili. Noi nu avem ordine călugăreşti trimise la distanţe mari, ci misiunea se face prin mărturia credinţei, evlaviei, înţelepciunii şi a rugăciunilor pentru noi înşine, pentru comunitate, dar şi pentru lumea întreagă. O mănăstire este misionară în măsura în care este duhovnicească. Misiunea monahului nu este bazată pe programe speciale, pe fonduri financiare speciale, ci misiunea se face prin însuşi felul de a vieţui. Modul în care monahii şi monahiile trăiesc în mănăstiri determină misiunea lor. De aceea, nu trebuie confundată misiunea cu vagabondajul şi nu trebuie confundată statornicia cu simpla trândăvire. Cel care este statornic în mănăstire este activ prin faptul că se roagă, slujeşte şi creşte duhovniceşte. Astfel, cea dintâi misiune a monahului este creşterea lui duhovnicească“, a spus Patriarhul României.

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat că orice mănăstire bine organizată şi pusă în rânduială, potrivit Sfintei Tradiţii a Părinţilor de odinioară, este o şcoală duhovnicească. „Înainte de a fi o structură administrativă, mănăstirea trebuieînţeleasă ca o şcoală duhovnicească. În creşterea aceasta duhovnicească, uneori nu contează rangul administrativ, ci contează foarte mult vieţuirea. Se poate învăţa de la un simplu monah, care este smerit, ascultător, şi acesta poate deveni învăţător pentru ceilalţi, nu printr‑o funcţie învăţătorească destinată precis, ci prin mărturia vieţii sale. Nu totdeauna vârsta biologică este şi vârsta duhovnicească. Sfântul Ioan Scărarul nu era în vârstă, era tânăr şi i se spunea «tânărul bătrân». Mănăstirea este şcoala în care unii învaţă de la alţii. De la unul înveţi râvna, de la altul înveţi smerenia, de la altul înveţi ajutorarea semenilor şi în orice comunitate sunt daruri diferite. De aceea, am considerat că în anul acesta al educaţiei tinerilor ortodocşi e bine să nu uităm că există o mulţime de tineri şi în mănăstiri. În general, călugărul este tânăr toată viaţa, indiferent de vârstă. El are o tinereţe perpetuă prin râvna şi sensibilitatea sa“, a precizat Preafericirea Sa.

Patriarhul Bisericii noastre a explicat apoi că, pe lângă formarea duhovnicească, se cere astăzi şi un spor de cultură în mănăstiri. „Am avut în istorie foarte mulţi călugări învăţaţi, erudiţi. Cultura, dacă este un motiv de responsabilitate şi de capacitate de a ajuta pe alţii, atunci este folositoare. Dacă se sfinţeşte prin jertfelnicia omului cult, atunci cultura devine una sfinţită, devine vehicul al credinţei. Sfântul Maxim Mărturisitorul spunea că Dumnezeu este simplu cu cei simpli şi este savant cu cei savanţi sau erudiţi, Se dăruieşte fiecăruia după capacitatea de a‑L primi“, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

A urmat apoi referatul Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, cu tema „Formarea duhovnicească şi culturală a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri“. În cadrul Sinaxei monahale mitropolitane, au fost făcute propuneri pentru revigorarea vieţii monahale, primite de la eparhiile Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

 

Conferinţe pastoral-misionare cu clericii în Bucureşti şi Ploieşti

La Palatul Patriarhiei din Capitală a avut loc luni, 30 mai 2016, Conferința pastoral-misionară de primăvară, la care au participat preoții și diaconii din București și din județul Ilfov. În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a citit cuvântul intitulat „Edu­cația copiilor și tinerilor – cea mai valoroasă investiție“. La conferință au participat și Preasfințiții Părinți Episcopi-­vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, precum și PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureș­tilor. Tema întâlnirii care a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei a fost dedicată educației religioase a tineretului creștin ortodox. Au fost prezentate trei referate de către spe­cialiști în domeniul educației religioase, care au acoperit tema din trei perspective: profesoara Cristina Benga de la Colegiul German „Goethe“ din București a vorbit despre „Predarea religiei ca artă a modelării sufletești“, conf. dr. Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București a susținut referatul „Educația religioasă a tinerilor în mediul universitar. Probleme și perspective“, părintele dr. Vasile Gavrilă, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae“-Ghica, paraclis universitar din Capitală, a vorbit despre „Educația tinerilor în organizațiile ortodoxe de tineret, azi“.

Marţi, 31 mai, a avut loc Conferința pastoral-misionară de primăvară cu preoții și diaconii din protoieriile Ploiești Nord, Ploiești Sud și Urlați, din județul Prahova, la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploiești. Conferința a fost prezidată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care în deschidere a citit cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Educația copiilor și tinerilor – cea mai valoroasă investiție“.

Întâlnirea preoților prahoveni a avut aceeaşi temă, educația religioasă a tineretului creștin ortodox, şi a avut invitaţi aceiaşi conferențiari de la Bucureşti.

Şi în Bucureşti, şi în Ploieşti evenimentul a fost precedat de Sfânta Liturghie și Te Deum, săvârșite de Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon“-­Nou în București şi la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ în Ploieşti.

Clericii prezenți la conferințe au primit în dar două volume: „Dialoguri pastorale despre misiunea Bisericii în rândul tinerilor“, Editura Cuvântul Vieții, și „Sfântul Antim Ivireanul – Un ierarh misionar și martir“, Editura BASILICA.

 

Simpozion naţional despre tiparul bisericesc

Academia Teologică a Mănăstirii „Brâncoveanu“ de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, a găzduit în perioada 11-13 mai Simpozionul naţional „Tiparul în Biserica Ortodoxă Română – între misiune şi necesitate“. Deschiderea lucrărilor a avut loc joi, 12 mai, în Aula Academiei Teologice, unde au fost prezenţi: Preasfinţitul Părinte Ilarion Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu; pr. consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul publicațiilor „Lumina“; pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu; lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, numeroşi oaspeţi şi participanţi.

În cuvântul de binecuvântare, PS Ilarion Făgărăşeanul a vorbit despre activitatea tipografică în Transilvania, începută în Braşov, Alba Iulia şi alte cetăţi ardelene încă din secolul al XIV-lea.

Mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost transmis de pr. Nicolae Dascălu, care a evidenţiat importanţa tiparului pentru viaţa bisericească.

În cadrul acestui eveniment, părintele decan Nicolae Chifăr a prezentat lucrarea „Tiparul în Biserica Ortodoxă Română“ a părintelui Mircea Păcurariu, volum apărut recent la Editura „Andreiana“ a Arhiepiscopiei Sibiului. Prelegerea părintelui Mircea Păcurariu a prezentat succint cei 500 de ani de activitate tipografică a eparhiilor din spaţiul românesc.

În după-amiaza aceleiaşi zile, participanţii la simpozion au primit binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Ierarhul a prezentat referatul „Manuscrisele liturgice, precursoare ale cărţilor tipărite în Biserica românească“ în cadrul sesiunii restrânse de comunicări. Părintele Mitropolit le-a mulţumit tuturor participanţilor pentru contribuţiile aduse la acest eveniment ştiinţific.

 

Sărbătorirea a 230 de ani de învăţământ teologic ortodox la Sibiu

Sub egida „230 de ani de învățământ teologic ortodox la Sibiu“ s-au desfășurat în perioada 16-20 mai, la Facultatea de Teologie Ortodoxă, mai multe manifestări ştiinţifice și culturale cu largă participare națională și internațională, înscrise în cadrul Săptămânii Internaționale a Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu.

Astfel, luni, 16 mai, în prima zi a manifestărilor, a fost oficiată Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană de Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, împreună cu un sobor de preoți și diaconi format din cadre didactice ale facultăţii. La Sfânta Liturghie au participat Înaltprea­sfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Daniil, Episcop locțiitor al Episcopiei Daciei Felix, și Preasfințitul Varlaam Plo­ieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Au fost prezenți la slujbă rectorul Uni­versității „Lucian Blaga“ din Sibiu, prof. univ. dr. Ioan Bondrea, rectorul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu, prof. univ. dr. general Ghiță Bârsan, decani și cadre didactice de la alte universități din țară și străinătate, studenți teologi și nu­meroși oaspeți. După Sfânta Liturghie, IPS Mitropolit Lau­rențiu și soborul slujitor au oficiat un Parastas pentru toți profesorii de teologie de la Sibiu care au trecut la Domnul.

În Aula „Mitropolit Ioan Mețianu“ a Facultății de Teologie s-au deschis manifestările prin cuvântul de bun-venit al decanului instituției, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr.

PS Episcop Varlaam Ploieș­teanul a citit mesajul de felicitate și de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Au urmat discursul IPS Mitropolit Laurențiu, al oas­peților din țară și din străinătate, al prefectului de Sibiu, Vasile Cristian Roman, și al primarului interimar de Sibiu, Astrid Fodor. Preșe­dintele Senatului Uni­versității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, pr. prof. dr. Ioan Chirilă, a oferit o distincție din partea instituției clujene pentru facultatea sibiană, iar pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu a vorbit despre cele mai importante momente din viața învăță­mântului teologic ortodox de la Sibiu.

A fost lansat, apoi, volumul „230 de ani de învățământ teologic ortodox la Sibiu“ al pr. Mircea Păcurariu, reeditat recent la Editura „Andreiana“, iar la final s-a prezentat albumul fotografic și documentar „Vocație și dăinuire. Învățământ teologic ortodox la Sibiu, 230 de ani de istorie «în chipuri și icoane»“. Ziua a continuat cu prelegerea festivă susţinută de arhid. prof. univ. dr. Ioan I. Ică jr., intitulată „Relevanța învă­țământului teologic pentru lumea contemporană“ şi s-a încheiat cu un concert aniversar al studenților teologi la Sala „Thalia“.

Marţi, 17 mai, la Facultatea de Teologie, s-a desfăşurat Simpozionul internaţional: „Relevanţa învăţământului teologic pentru lumea contemporană“. La simpozionul internațional au fost prezenți invitați de la universități din străinătate: dr. Ulrich Wien de la Institutul de Teologie Evanghelică al Universității Koblenz-Landau, Germania, prof. Pierre-Yves Brandt de la Universitatea din Lausanne, Elveția, prof. dr. Samuel Callian de la Universitatea din Pittsburgh, SUA, și alți oaspeți. La cele patru secțiuni au participat numeroși profesori și cercetători de la universitățile din țară. Cele patru secțiuni au fost intitulate: „A face misiune după modelul lui Hristos“, „Rolul educaţiei religioase în trecut“, „Biserica, educaţia, şcoala – un model confesional ardelean“ și „Situaţia învăţământului teologic universitar astăzi. Probleme şi provocări“, iar participanţii au avut posibilitatea să contribuie prin referate cu subiecte din temele propuse. De la ora 15:00, la Aula „Ioan Meţianu“ a Facultăţii de Teologie a avut loc lansarea cărţii „Studii şi articole“, de Romulus Cândea.

Miercuri, 18 mai, de la ora 9:00, la Facultatea de Teologie a avut loc un simpozion al studenţilor şi masteranzilor, precum şi un simpozion al doctoranzilor, iar de la ora 17:00 o dezbatere publică pe tema „Educaţie pentru valori“, coordonată de conf. dr. Sebastian Moldovan.

Joi, 19 mai, de la ora 9:00, la Facultatea de Teologie s-au susţinut prelegeri de către invitaţi, adresate studenţilor teologi. Între invitaţi s-au aflat Pierre Yves Brandt, Adolf Martin Ritter.

Vineri, 20 mai, de la ora 11:00, în Aula Facultăţii de Teologie a avut loc sesiunea de închidere a manifestărilor aniversare cu prezentarea concluziilor din cadrul secţiunilor.

 

Misiunea învățământului teologic universitar

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna“ din Sibiu a avut loc marţi, 17 mai, întrunirea Colegiului decanilor facultăților de teologie ortodoxă din țară. Lucrările întrunirii au fost prezidate de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, iar pe ordinea de zi s-au aflat mai multe teme de interes pentru mediul academic teologic din România.

La întrunire au participat și pr. dr. Florin Marica, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional, dr. Alexandru Mălureanu, inspector în cadrul aceluiași sector, precum și pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniță de la Facultatea de Teologie din București. În debutul întrunirii, PS Părinte Varlaam Ploieșteanul a transmis decanilor facultăților de teologie ortodoxă și repre­zen­tanților departamentelor de teologie ortodoxă din cadrul univer­sităților românești mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. PS Episcop Varlaam i-a felicitat apoi pe noii decani ai facultăților de teologie și pe decanii realeși în aceste funcții, subliniind misiunea învă­țământului teologic în societatea actuală. „Ne dorim ca acest colegiu să funcționeze la un nivel foarte înalt și să producă propuneri și hotărâri importante pentru evo­luția învățământului teologic superior“, a spus ierarhul.

A urmat un cuvânt de bun venit din partea decanului Facultății de Teologie din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, care a amintit participanților sărbătoarea din acest an din mediul acade­mic sibian și manifestările știin­țifice organizate în această perioadă în cetatea transilvăneană. „Colegiul decanilor între­gește șirul de manifestări pe care le-am pregătit cu ocazia împlinirii a 230 de ani de învățământ teologic la Sibiu“, a subliniat părintele decan.

 

Discuții și propuneri

Părintele Viorel Ioniță a prezentat apoi temele și mai multe aspecte organizatorice de la Sinodul Panortodox din acest an, care se va desfășura la Academia din Creta, Grecia, în perioada 16-27 iunie. Pe ordinea de zi s-au mai aflat numeroase alte teme de discuții, dintre care amintim: pregătirea celui de-al VII-lea Congres al facultăților de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române, eveniment ce va avea loc în perioada 10-11 octombrie 2016 la Alba Iulia; demersurile efectuate de facultățile/departamentele de teologie în vederea înființării unor centre de cercetare și documentare cu privire la disciplina religie, organizate în cadrul facultăților/departamentelor de teologie ortodoxă din țară; prezentarea soluțiilor identificate privind condiționarea de către ARACIS a păstrării denumirii specializării „Teologie didactică“ de introducerea în planul de învățământ a nivelului I al modulului psihopedagogic, plecându-se de la relația instituțională universitate-facultate-departament pentru pregătirea personalului didactic; promovarea și consolidarea statutului specializării „Artă sacră“; stadiul realizării manualelor pentru învățământul teologic ortodox universitar; realizarea unui regulament unitar pentru şcolile doctorale.

 

Prima ediție a Întâlnirii tinerilor ortodocși bihoreni

La Oradea a avut loc Întâlnirea tinerilor ortodocși bihoreni, prima ediție, eveniment la care au participat peste 700 de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani, provenind din 102 parohii din cuprinsul Episcopiei Oradiei. Tinerii implicaţi în activitățile catehetice parohiale au fost însoțiți de parohi și de profesorii de religie din localitățile de proveniență.

Cu acest prilej, Episcopia Oradiei, în colaborare cu Consiliul Județean Bihor, prin Direcţia Social-Comunitară Oradea, Mănăstirea „Sfânta Cruce“ din Oradea şi cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor au pregătit pentru par­ticipanți un program liturgic și cultural-educațional variat. Tinerii participanți, îmbrăcați în costume populare, au fost întâmpinați de către Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, și au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de un sobor de preoți în Catedrala Episcopală „Învierea Domnului“ și „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei“ din Oradea. La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul le-a adresat tinerilor prezenți un cuvânt de prețuire și de binecuvântare.

 

Festivitate de premiere

După Sfânta Liturghie, s-a desfășurat festivitatea de premiere a elevilor care au obţinut rezultate merituoase la etapele judeţeană şi naţională a olimpiadei de religie, atât pentru învăţământul laic, cât şi pentru învăţământul teologic preuniversitar şi la Concursul naţional interdisciplinar „Cultură şi spiritualitate românească“. Cu acest prilej, 75 de elevi merituoşi au fost premiaţi de PS Episcop Sofronie cu obiecte religioase, între care icoane, candele, cărţi de rugăciuni, brelocuri şi metaniere.

A urmat un pelerinaj la Mănăstirea „Sfânta Cruce“ din Oradea, unde tinerii au vizitat sfântul locaș și au luat prânzul în trapeza mare.

Ultima parte a întâlnirii s-a desfășurat la Casa de cultură din Oradea, unde a avut loc un spectacol folcloric oferit de elevii și cadrele didactice de la Liceul de Arte din Oradea. Întâlnirea tinerilor ortodocși bihoreni se încadrează în seria de manifestări organizate de Episcopia Oradiei cu prilejul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.

 

Şedinţa Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Vineri, 20 mai 2016, la Mănăstirea Neamţ, au avut loc, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, lucrările şedinţei Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei la care au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, şi Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Între deciziile Sinodului mitropolitan s-au aflat următoarele:

  1. Avizarea favorabilă a propunerilor venite din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor de canonizare a Mitropolitului Iacob Putneanul al Moldovei şi a Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei; aceste propuneri urmând să fie trimise spre hotărâre Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;
  2. Analiza metodelor şi mijloacelor de întrajutorare a parohiilor cu venituri reduse de pe teritoriul eparhiilor din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, dar şi propuneri concrete de ajutorare a acestor parohii sărace.

De asemenea, membrii Sinodului mitropolitan au abordat şi alte subiecte de interes local de pe cuprinsul celor patru eparhii care alcătuiesc Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

 

Simpozion internaţional de teologie la Alba Iulia

La Alba Iulia s-a desfăşurat a XV-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Teologie cu tema „Tinerii în Biserică şi în Societate“ (ISSTA – 2016), la care au participat personalităţi din domeniul disciplinelor socio-umane: teologie, filosofie, medicină, sociologie, istorie, bioetică şi altele. Evenimentul din anul acesta s-a înscris în ciclul manifestărilor dedicate Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică (1716-2016) în Patriarhia Română.

Simpozionul a debutat cu o slujbă de Te Deum, oficiată în capela Facultăţii de Teologie de către Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei. În continuare, în Aula „Dumitru Stăniloae“ au avut loc primirea şi salutul oficialităţilor şi participanţilor, urmate de deschiderea sesiunii de lucrări ştiinţifice. Pornind de la cuvintele Domnului Iisus Hristos, „Eu sunt Lumina lumii, cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea Lumina vieţii“, IPS Arhiepiscop Irineu a subliniat „cât de importantă este educaţia religioasă prin care noi primim lumina cunoştinţei, şi de la cunoaştere înaintăm spre agape, spre iubire, şi de acolo mai sus, spre enosis, spre unirea cu Dumnezeu care este scopul suprem al vieţii noastre“.

În a doua zi a evenimentului a avut loc acordarea titlului „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii „1 Decembrie 1918“, profesorului Mark J. Cherry de la „St. Edward’s University“, Austin, Texas. Profesorul de etică şi bioetică s-a remarcat de-a lungul anilor prin studiile şi cercetările sale, fiind editor la „Journal of Medicine and Philosophy“ (Oxford University Press), senior editor asociat al revistei „Christian Bioethics“ (Oxford University Press), editor-şef la „Health Care Ethics Committee Forum“ (Springer), fondator şi co-editor al colecţiei „The Annals of Biothics“ (Routledge) şi editor al colecţiei „Philosophical Studies in Contemporary Culture“ (Springer). Parteneri ai organizării simpozionului internațional de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia au fost: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei; Episcopia Devei și Hunedoarei; Secretariatul de Stat pentru Culte; Consiliul Județean Alba; Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia; Școala Doctorală din cadrul Universității „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia; Institutul de Studii Ecumenice „San Bernardino“ din Veneția; Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni“ și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică.

IPS Justinian, sărbătorit la 95 de ani de ierarhi, clerici şi credincioşi

Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 95 de ani, la Centrul eparhial, în prezenţa IPS Mitropolit Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a PS Iustin Sigheteanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, şi a unui număr impresionant de credincioşi şi oficialităţi.

La Paraclisul Episcopal cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul a oficiat vineri, 27 mai, slujba Te Deum-ului. Înaltpreasfinţitul Andrei i-a oferit Întâistătătorului Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, cele mai mari distincţii ale mitropoliei: Engolpionul cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula şi „Crucea Transilvană“.

„Încă de atunci de când eram mititel şi nu ştiam că există mai multe mănăstiri în ţară, ştiam că există un singur stareţ, la Rohia: era stareţul Justinian. Influenţa duhovnicească a Înaltpreasfinţitului zeci de ani s-a revărsat copleşitor peste tot ţinutul şi nu numai peste tot ţinutul, pentru că s-au bucurat de prezenţa Înaltpreasfinţiei Sale mai apoi şi credincioşii din mijlocul Transilvaniei, şi alţi călugări şi credincioşi din ţară şi atunci pe bună dreptate zicem că n-avem mai mulţi părinţi şi Înaltpreasfinţitul Justinian este părintele nostru, al episcopilor, al clericilor şi al credincioşilor din această binecuvântată eparhie. Şi atunci, şi noi, fiii duhovniceşti, trebuie să răspundem cu aceeaşi măsură“, a spus IPS Mitropolit Andrei.

Ierarhul a enumerat patru virtuţi ale Arhiepiscopului Justinian, aşa cum le-au avut marii părinţi de odinioară, când era vorba de fiii lor duhovniceşti: „îi primeşte pe toţi cu mult drag, pe toţi îi iubeşte cu putere, pentru toţi se roagă lui Dumnezeu şi, în al patrulea rând, la toţi le poartă sarcinile duhovniceşti“.

Din partea Centrului eparhial, PS Iustin Sigheteanul i-a înmânat IPS Justinian o icoană cu Învierea Domnului. „Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian este ctitorul reînviatei Episcopii a Maramureşului şi Sătmarului, care, răstignită de atâtea ori în istorie, a reînviat de fiecare dată. De data aceasta, episcopia noastră, prin temelia care s-a pus, atât cât vor ţine acest ţinut şi credinţa, va dăinui în istorie şi odată cu ea va dăinui neamul nostru românesc împreună cu credinţa şi identitatea lui“, a spus PS Iustin Sigheteanul.

IPS Arhiepiscop Justinian a mulţumit pentru daruri: „Ne-am adunat cu inimă şi cu suflet curat să sărbătorim 95 de ani de viaţă. Împreună, vă rog, să mulţumiţi lui Dumnezeu toţi, că Dumnezeu m-a ajutat să trăiesc aceşti 95 de ani din plin. Am trăit din plin viaţa duhovnicească. De aceea mulţumesc lui Dumnezeu în primul rând, Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, Maicii Domnului şi tuturor îngerilor şi sfinţilor pentru că mi-au ajutat. Dacă mi-o dat Dumnezeu dreptul să mă rog şi după ce voi pleca de aici, nu vă voi uita niciodată. Aşa cum vă văd acum, în vecii vecilor vă voi vedea pe toţi. Mă voi ruga lui Dumnezeu pentru mântuirea voastră, a tuturor, a neamului nostru binecuvântat, a ţării noastre“.

Felicitările au fost apoi adresate ierarhului sărbătorit în sala de consiliu a Eparhiei, unde au venit oficialităţi din cele două judeţe, Maramureş şi Satu Mare, protoiereii, preoţi şi monahi, credincioşi, ostenitorii Centrului eparhial, cu flori şi daruri.

A VI-a ediţie a Colocviului Dogmatiştilor

Facultatea de Teologie din Craiova a organizat în perioada 10-11 mai cea de-a VI-a ediţie a Colocviului Naţional de Teologie Dogmatică Ortodoxă. Locul ales pentru desfăşurarea lucrărilor a fost sala de conferinţe a arhondaricului Mănăstirii Tismana. Deschiderea oficială a activităţii academice a avut loc marţi, 10 mai, în prezenţa Înalt­preasfin­ţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. În deschiderea lucrărilor, pr. prof. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultăţii de Teologie din Arad, a oferit o succintă trecere în revistă a ediţiilor anterioare, amintind de asemenea despre temele dezbătute şi pu­bli­caţiile rezultate în urma acestor întâlniri.

În cuvântul de binecuvântare, IPS Părinte Mitropolit Irineu a felicitat preocupările dogmati­ş­tilor din Patriarhia Română, amintind totodată de valoarea teologică a întâlnirilor organizate anterior. De asemenea, prima luare de cuvânt a fost dedicată analizei punctelor de pe ordinea de zi a Sinodului Panortodox care va avea loc luna viitoare în Creta. Tot despre Sfântul şi Marele Sinod Panortodox au vorbit pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, şi pr. conf. dr. Sorin Şelaru, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Bucu­reşti.

Cea de-a doua parte a întâlnirii a fost dedicată temei propriu-zise a acestei ediţii a colocviului: „Antropologia ortodoxă din perspectivă eclesială. Provocările postmodernităţii“. Au prezentat referate: IPS Părinte Mitropolit Irineu, pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu şi pr. prof. univ. dr. Ioan Tulcan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea“, Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad. În cea de-a treia sesiune de comunicări au vorbit: pr. prof. univ. dr. Ioan Popescu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfânta Muceniţă Filoteia“, Universitatea din Piteşti, pr. prof. univ. dr. Adrian Niculcea, Facultatea de Teologie, Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea“, Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad, pr. conf. univ. dr. Ion Stoica, Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Valahia“ din Târgovişte, şi pr. conf. univ. dr. Nicolae Moşoiu, Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna“, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu.

Miercuri, 11 mai, şirul prelegerilor colocviului a fost completat de următorii participanţi: protos. lect. univ. dr. Vasile Bîrzu, Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna“, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, ierom. asist. univ. dr. Nathanael Neacșu, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, pr. conf. univ. dr. Gheorghe Zamfir, Facultatea de Teologie Orto­doxă, Universitatea din Craiova, pr. asist. univ. dr. Mihai Burlacu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“, Universitatea din Bucureşti, diac. lect. univ. dr. Ionel Ungureanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Craiova, şi pr. conf. univ. dr. Nicolae Răzvan Stan, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Craiova.

 

Înaltpreasfințitul Mitropolit Ioan al Banatului – cetățean de onoare al județului Timiș

Marți, 31 mai, la Consiliul Județean Timiș a avut loc ceremonia conferirii titlului de cetățean de onoare al județului Timiș Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, pentru contribuția deosebită în promovarea intereselor și imaginii județului Timiș, a regiunii istorice Banat, pentru contribuția adusă la dezvoltarea spiritualității românești, cât și pentru întreaga sa activitate științifică, culturală și socială.

Ca urmare a votului în plen, consilierii județeni au hotărât, în unanimitate, conferirea titlului și înmânarea diplomei, a plachetei și a colanului. În cadrul ceremoniei, președintele Consiliului Județean, Titu Bojin, a prezentat expunerea de motive privind conferirea acestui titlu, mai ales cele referitoare la slujirea cu cinste, evlavie și dragoste din momentul întronizării Înalt­preasfinției Sale ca Mitropolit al Banatului.

La finalul ceremoniei, Părintele Mitropolit Ioan a adresat consilierilor județeni un cuvânt de mulțumire pentru distincția acordată, încurajându-i, totodată, în activitatea pe care o desfășoară în slujba bănățenilor.

„În primul rând, faptul că s-a acordat titlul de cetățean de onoare al județului Timiș și Înalt­preasfințitului Nicolae Corneanu este un semn că timișenii nu au uitat ce a făcut în activitatea sa misionar-pastorală aici, în părțile Banatului. În al doilea rând, celelalte două titluri înseamnă rodul colaborării dintre Biserică și autoritățile județene și locale. Acest titlu, pe de-o parte, arată faptul că Biserica se bucură de încredere în acest județ, iar pe de altă parte, Consiliul Județean a recunoscut activitatea Bisericii atât în plan religios, cât și în plan socio-economic din această parte de țară, mai ales că Biserica s-a implicat în mai multe proiecte, cum ar fi: realizarea marelui Institut de Oncologie, construirea unei maternități și a unui spital de recuperare“, a menționat Înalt­prea­sfințitul Părinte Ioan.

În cadrul aceleiași ședințe au mai fost conferite titlul de ce­tă­țean de onoare al județului Timiș – post-mortem – Înalt­preasfințitului dr. Nicolae Corneanu, titlu ce va fi păstrat în Muzeul Catedralei Mitropolitane, și titlul de cetățean de onoare al județului Timiș Preasfințitului Părinte Episcop Alexandru Mesian al Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj.

 

Renovarea criptei martirilor de la Niculiţel

În fiecare an, la Niculițel, la începutul lunii iunie, are loc una dintre cele mai mari sărbători din Dobrogea, prăznuirea Sfinților Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip, ocrotitorii Episcopiei Tulcii. Cinstirea sfinților de la Niculițel a avut anul acesta și conotații istorice și spirituale aparte, deoarece s-au împlinit 45 de ani de la descoperirea martirionului și a sfintelor moaște în vara anului 1971.

Ansamblul paleocreștin de la Niculițel a fost inaugurat și binecuvântat sâmbătă, 4 iunie, în urma finalizării proiectului de reabilitare, modernizare și conservare. Slujba de binecuvântare a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, în prezența conducerii Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ din Tulcea, a auto­rităților centrale și locale și a numeroși credincioși. Lucrările la ansamblul paleocreștin de la Niculițel au fost efectuate prin contribuția financiară a Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională, a bugetului naţional și a Consiliului Judeţean Tulcea, ne-a transmis pr. Felix Neculai, consilier cultural și comunicații media al Episcopiei Tulcii. Vineri, 3 iunie, în ajunul zilei de prăznuire a martirilor de la Niculițel a avut loc o procesiune cu moaștele sfinților mucenici, de la Mănăstirea Cocoș până la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ de la Niculițel. Sâmbătă, 4 iunie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconju­rați de un sobor de preoți și diaconi, slujbă săvârșită pe un podium amenajat lângă cripta martirică de la Niculițel. Pe parcursul Sfintei Liturghii, credin­cioșii au venerat sfintele moaște aflate în raclele ce au fost așezate afară, sub un baldachin. Răspunsurile la strană au fost intonate de Corala „Teodoxa“ din Con­stanța. În cuvântul de învățătură, IPS Părinte Arhiepiscop Teodosie a făcut referire la importanța cinstirii sfinților și a imitării vieții lor astăzi. La Sfânta Liturghie au participat foarte mulți credincioși din județele Tulcea, Constanța, Brăila, Galați, Giurgiu, București, precum și din alte zone ale țării.

 

Sfințirea bisericii Parohiei românești din Aschaffenburg, Germania

Duminică, 12 iunie, credincioşii români din Parohia „Întâmpinarea Domnului“ – Aschaffenburg alături de păstorul lor, părintele protosinghel Ghelasie Păcurar, au avut bucuria de a participa la slujba de sfinţire a bisericii lor, săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului. După slujba de sfinţire, Sfânta Liturghie arhierească, la care au participat şi numeroşi preoţi şi credincioşi din Germania şi România, a fost săvârşită pe podiumul amenajat lângă biserică. La întreaga slujbă a fost alături şi Excelenţa Sa, domnul Klaus Herzog, primarul oraşului Aschaffenburg, cel care a facilitat primirea de către comunitatea românească a bisericii spitalului din Aschaffenburg, pe perioadă nedeterminată, precum şi reprezentanţi ai Bisericii Catolice din oraş. Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel intitulat „Sfințire şi binecuvântare în Landul Bavaria“ a fost citit de către Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul, iar Ordinul „Sfântul Antim Ivireanul“ acordat părintelui protosinghel Ghelasie Păcurar din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost înmânat de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim. Pentru implicarea sa în ajutorarea credincioşilor români şi prezenţa în multe rânduri în mijlocul comunităţii, IPS Mitropolit Serafim a acordat domnului primar Klaus Herzog Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“, cea mai înaltă distincţie a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului. De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a acordat gramate de ctitor credincioşilor, fii ai parohiei sau din alte parohii, care au susţinut acţiunea de renovare, pictare şi înzestrare a bisericii cu toate cele necesare potrivit canoanelor ortodoxe.

 

Biserica românilor din Lucca, Italia, a fost sfinţită

Biserica Parohiei „Sfântul Antonie cel Mare“ – Lucca, Protopopiatul Toscana – Italia, a fost târnosită joi, 2 iunie, de un sobor de cinci ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, înconjurați de preoţi şi diaconi, în prezenţa a mii de români. Slujba sfinţirii a fost săvârşită de: IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, IPS Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, şi PS Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului. La finalul slujbei, au vorbit despre importanţa evenimentului primarul oraşului Lucca, Alessandro Tambellini, şi preşedintele regiunii Lucca, Luca Menesini. De asemenea, IPS Părinte Mitropolit Laurenţiu a explicat rânduiala sfinţirii unei biserici, remarcând importanţa acestei slujbe. A urmat Sfânta Liturghie, oficiată de soborul ierarhilor, preoţilor şi diaconilor, în prezenţa multor credincioşi îmbrăcaţi în costume naţionale. După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Părinte Mitropolit Iosif a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre importanţa existenţei bisericii în viaţa oamenilor şi despre mărturisirea dragostei lui Hristos. La finalul slujbei, au luat cuvântul Eugen Şerbănescu, consulul general al României la Bologna, Bogdan Tătaru Cazaban, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, şi Italo Benvenuto Castellani, Arhiepiscopul catolic de Lucca.

La acest moment deosebit, IPS Părinte Mitropolit Laurenţiu a oferit bisericii Parohiei Ortodoxe Lucca un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, iar PS Iustin Sigheteanul i-a dăruit preotului paroh Liviu Marina Fiţ Crucea Voievodală Maramureşeană. De asemenea, IPS Mitropolit Iosif a conferit parohului de la Lucca Crucea Mitropolitană din partea Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale. În semn de preţuire pentru osteneala depusă, PS Episcop Siluan a dăruit bisericii românilor ortodocşi din Lucca un fragment din moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, primit în dar de la Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Parohia Ortodoxă Lucca a fost înfiinţată în urmă cu 11 ani, iar de nouă ani se slujeşte în actuala biserică, pictată şi dotată cu toate obiectele de cult necesare.

 

Congrese ale Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale

Clerici și mireni, în special tineri, din întreaga Mitropolie Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale au participat în perioada 18‑22 mai la dezbateri, conferinţe şi diverse activităţi de socializare, cu prilejul întrunirii Congresului Mitropoliei şi al Congresului Nepsis la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei de la Roma.

Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale a debutat pe 19 mai, cu sesiunea dedicată Adunării generale a Arhiepiscopiei Europei Occidentale, respectiv  Adunării generale statutare a mitropoliei. Sinodul mitropolitan este format din Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, Prea-
sfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, și Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșeanul, Arhiereu‑vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei. De asemenea, a participat în calitate de invitat de onoare și conferențiar principal Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Kalistos Ware de Diokleia (Patriarhia Constantinopolului). Congresul a reunit clerici, monahi și mireni din cele aproape 700 de parohii și mănăstiri ale Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, ale Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei și ale Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.

Scopul întrunirii Congresului Mitropoliei a fost de a dezbate aspecte pastoral‑misionare cu care se confruntă parohiile şi mănăstirile, dar şi de a pune la îndemâna preoţilor, monahilor şi mirenilor „soluţii mântuitoare la problemele societății de astăzi“, după cum informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Sesiunile Congresului Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale au continuat vineri, 20 mai, cu două conferinţe susţinute de Înaltpreasfințitul Părinte Kallistos Ware (Anglia) și pr. Patriciu Vlaicu (Belgia), dar şi cu o serie de ateliere pe teme dedicate provocărilor pastoral‑misionare ale societăţii contemporane şi pastorației tinerilor ortodocşi. Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale se organizează o dată la doi ani.

Tot pe 20 mai, a început Congresul Nepsis, ale cărui lucrări s-au încheiat duminică, 22 mai. Peste 500 de tineri din cele 10 țări din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale (MOREOM) au participat în perioada 20-22 mai, în Roma, la lucrările Congresului Nepsis al mitropoliei.

Atelierele de discuţii tematice au fost moderate de coordonatorii Nepsis ai mitropoliei, cărora s-au adăugat, spre bucuria tinerilor, ierarhii mitropoliei spre a purta un dialog de suflet pe baza temelor propuse

Programul congresului a cuprins, pe lângă varietatea de ateliere şi activităţi de socializare, două conferinţe susţinute de IPS Kallistos Ware şi pr. prof. univ. dr. Vasile Mihoc.

Duminică, 22 mai, la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului“ de la sediul eparhial din Roma al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, împreună cu Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; Preasfinţitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, și Preasfinţitul Părinte Ignatie Mureșeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei. După agapa frățească oferită de parohiile Protopopiatului Lazio I, au început activități artistice și sportive. Mai multe grupuri Nepsis au interpretat cântece artistice pe scena special amenajată, iar numeroși tineri au participat la probele de fotbal, volei și tenis de masă. Duminică seara, au fost prezentate concluziile celor șase ateliere tematice care au avut loc.

Întrunirea tinerilor ortodocși din Europa de Nord

În perioada 20-22 mai, a avut loc, la Mănăstirea Ortodoxă Română „Sfinții Macarie Romanul și Ioan Iacob de la Neamț“ și la Parohia românească „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava“ din Ikast-Herning, Danemarca, întrunirea anuală a tinerilor ortodocși din Europa de Nord, după cum informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. La această întâlnire, organizată cu sprijinul și cu participarea Preasfințitului Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, au fost prezenți numeroși tineri din țările scandinave, regăsindu-se în sfat și rugăciune pentru câteva zile. Întrunirea s-a înscris, pe de o parte, în cadrul manifestărilor anului omagial 2016, dedicat în Patriarhia Română educației religioase a tineretului creștin ortodox, iar pe de altă parte, este o tradiție a acestei eparhii ca, în fiecare an, Centrul de tineret „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare“ al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord să îi adune pe tineri în astfel de întâlniri. Alegerea acestei perioade din an nu a fost întâmplătoare, pentru că s-a dorit conștien­tizarea valorilor creștine și a lumii noi, pe care Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, sărbătoriți sâmbătă, 21 mai, le-au așezat în prim-planul lumii greco-romane a secolului al IV-lea. După cum a spus Prea­sfinţitul Părinte Macarie partici­panților, tinerețea și înțelepciu­nea sunt virtuți care pot să călătorească rodnic împreună, numai cu condiția ca Dumnezeu să fie călăuzitorul lor. Cunoașterea sfinților și a evenimentelor importante din istoria credinței a sedimentat și mai bine în sufletele participanților bucuria participării la astfel de întruniri, prin Sfânta Liturghie și prin comunicare în comuniune.

 

Conferință interreligioasă la Qom, Iran

În perioada 14-19 mai, o delegaţie a Centrului de Studii şi Dialog Interreligios şi Intercultural (CSDII), din cadrul Universităţii din Bucureşti, s-a deplasat în Republica Islamică Iran, în oraşul Qom, unde a răspuns invitaţiei Universităţii Internaţionale „Al Mustafa“ de a participa la Conferinţa interreligioasă intitulată: „Rolul şi importanţa dialogului interreligios şi intercultural în lumea de astăzi“. Din cadrul delegaţiei au făcut parte cadre didactice de la facultăţi de teologie ortodoxă din mai multe universităţi din ţară, în fruntea participanţilor români aflându-se Emil Constantinescu, preşedintele Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin şi fost preşedinte al României, Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, şi pr. prof. dr. Nicolae Achimescu, director CSDII.

Conferinţa a avut loc în zilele de 16-17 mai, bucurându-se de o importantă participare. Între personalitățile care au deschis acest eveniment, menționăm pe Hojjatoleslam Seyed Ali Qazi Ash­gar, reprezentant al liderului suprem al Iranului, și Cristian Teodorescu, ambasadorul României la Teheran. Titlurile conferenţiarilor români au fost: „Dialogul interreligios ca o necesitate în lumea de astăzi. O perspectivă creștină“ (pr. prof. dr. Nicolae Achimescu), „Identitate religioasă şi dialog interreligios în contextul internaţional şi românesc“ (prof. dr. Adrian Lemeni), „Filosofi și umanişti bizantini în fața islamului“ (pr. prof. dr. Emanoil Băbuș), „Geopolitica spaţiului ortodox la începutul secolului XXI“ (conf. dr. Vasile Timiș), „Dialogul creștino-islamic ca practică a trecutului și necesitate a prezentului“ (diac. conf. dr. Caius Cuţaru), „Dialogul interreligios ca formă de mărturisire a credinţei creştine“ (lect. dr. Damian Iulian), „Corespon­dența identității și alterității într-o societate pluralistă: iubirea și pacea ca norme de maximizare a dialogului interreligios“ (diac. lect. dr. Ioan Dura), „Rădăcini ale fundamentalismului contemporan şi paradigme ale depăşirii sale“ (pr. asist. dr. Valentin Ilie).

În cadrul programului, dele­gația română a avut o întâlnire oficială cu ayatollahul Ali Reza Arafi, președintele Univer­sității Internaționale „Al Mustafa“ din Qom, și cu reprezentanți din conducerea acestei instituții de învă­țământ superior. Discuțiile au reliefat premisele genuine ale celor două tradiții religioase îndreptate spre dialog și comunicare, anume rațiunea și dreptatea în privința islamului șiit și iubirea și comuniunea din perspectiva crești­nismului ortodox, aceste dimensiuni religioase fiind poten­țate de prietenia și relațiile istorice dintre poporul român și iranian. De asemenea, o altă vizită importantă în Qom a fost cea făcută marelui ayatollah Javadi Amoli, cunoscută personalitate religioasă a musulmanilor șiiți din întreaga lume.

Lucrările conferinței din Qom vor fi publicate într-un volum pentru a constitui, astfel, o contribuție la încercarea de a stabili punți de comunicare interreligioasă, interculturală și intercivilizațională între Orient și Occident, într-o lume tot mai conflictuală și imprevizibilă.

Această activitate se înscrie între obiectivele CSDII care constau în realizarea de contacte cu centre interreligioase, autorităţi religioase şi cercetători în domeniu din întreaga lume, în vederea organizării de conferinţe comune şi stabilirii de cooperări al căror scop îl reprezintă cunoaşterea reciprocă, apărarea valorilor morale şi religioase comune şi aprofundarea relaţiilor interumane. Un eveniment recent de acest fel a fost și conferinţa „Rolul educaţiei religioase în dezvoltarea dialogului interreligios şi intercultural“, organizată în data de 24 martie în cadrul Facultăţii de Teologie ­Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din București, la care a participat o delegaţie din Palestina, condusă de muftiul Ierusalimului, ­Muhammad Hussein.

Teologi români absolvenţi la New York

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi, a participat sâmbătă, 21 mai, la festivitatea de absolvire a promoției 2016 a Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Vladimir“ din New York, SUA. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi, eparhia a avut doi masteranzi.

Programul festivi­tă­ților a început prin oficierea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfințitul Părinte Tikhon, Mitropolitul Primat al Bisericii Ortodoxe din America, împreună cu Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, înconjuraţi de un sobor numeros de preoți, în Capela „Sfinții Trei Ierarhi“ din cadrul centrului universitar. Prea­sfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina a rostit cuvântul de învățătură, în cadrul căruia a felicitat absolvenții promoției 2016, subliniind faptul că aceștia au ca exemplu demn de urmat misiunea Sfinților Împărați Constantin și Elena, pe care Biserica Ortodoxă i-a sărbătorit în acea zi. Prea­sfinția Sa i-a îndemnat pe studenți să îl caute pe Hristos în lume, așa cum au făcut și Sfinții Împărați Constantin și Elena. După încheierea Sfintei Liturghii, părintele John Behr, decanul facultății, a mulțumit Preasfințitului Părinte Ioan Casian pentru prezența sa într-o zi atât de importantă, nu doar pentru studenții români, ci și pentru întreaga comunitate a facultății. A urmat apoi slujba de Te Deum, săvârșită de Înaltprea­sfințitul Părinte Tikhon, și ceremonia în cadrul căreia studenții absolvenți au primit diplomele de studii, înmânate de către ierarhii eparhiilor din care provin. Cei doi masteranzi au absolvit anul acesta programele de studii Master of Theology și Master of Divinity ale prestigiosului așezământ teologic american.

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Vladimir“ din New York funcționează sub patronajul Bisericii Ortodoxe din America (OCA), având misiunea de a pregăti viitorii slujitori și lideri pentru Biserica Ortodoxă din Statele Unite, dar și pentru alte jurisdicții din lume.

Patriarhul Ierusalimului a vizitat Budapesta

Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, a efectuat o vizită în Ungaria, în perioada 23-26 mai, la invitația Guvernului ungar. Preafericirea Sa a fost însoțit de Secretarul Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, Înaltpreasfințitul Părinte Aristarh, Arhiepiscop de Constantini. Oaspeţii au fost însoţiţi, din partea Patriarhiei Ecumenice, de către Înaltpreasfințitul Părinte Arsenie, Mitropolitul pentru Ungaria.

În timpul vizitei în Ungaria, Patriarhul Ierusalimului a avut întâl­niri cu reprezen­tanți ai Bisericii Romano-Catolice, cu reprezen­tanți ai sta­tului ungar și a participat la un dineu oferit de Semjén Zsolt, vicepremierul Guvernului Ungariei și inițiator al vizitei, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Delegaţia a vizitat Paraclisul episcopal „Sfinții Ierotei și Ștefan“ din Budapesta, aparți­nând Exarhatului pentru Ungaria și Austria al Patriarhiei Ecu­­menice, s-a întâl­nit cu reprezentanții celorlalte comunităţi ortodoxe din Ungaria, precum și cu membrii comu­nității grecești din Budapesta.

Un punct central și semnificativ al acestei vizite l-a constituit întâlnirea de marţi, 24 mai, cu reprezentanții celor cinci co­munități ortodoxe din Ungaria, care a avut loc în Catedrala Episcopală a Episcopiei Ortodoxe Sârbe. Gazda întâlnirii a fost Preasfințitul Părinte Lukijan Pantelic al Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria, care are reședința în orașul Szentendre, în apropiere de Budapesta. La întâlnire au mai participat: Înaltprea­sfințitul Părinte Arsenie, Mitropolitul pentru Ungaria și Austria al Patriarhiei Ecumenice; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Orto­doxe Române din Ungaria, însoțit de pr. Marius Maghiaru, protopop de Budapesta; pr. Chiril Tattarka, paroh de Miskolc și Nyíregyháza și reprezentant al Episcopiei Ortodoxe Maghiare; dl Géza Mihály, ambasadorul Ungariei în Palestina; dl Csallóközi Zoltán, consilier principal la Oficiul Primului-Ministru din Budapesta; dl Fedor Tibor, șef de secție la Departamentul pentru Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Budapesta.

După slujba de Te Deum şi cuvântul Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Prea­sfințitul Părinte Lukijan i-a condus pe oaspeţi la Muzeul Episcopiei Ortodoxe Maghiare, care adăpostește icoane, obiec­te de cult, cărți și documente din secolele XVI-XX atât din Ungaria, cât și din Serbia, dintre care multe dovedeau bunele relații ale clericilor localnici cu Patriarhia Ierusalimului. Prea­sfinţitul Lukijan i-a oferit oaspetelui o icoană cu Sfinții Apostoli Andronic și Iunia, precum și albume cu muzeul episcopiei.

Patriarhul Teofil al III-lea a spus că vizita „este pricinuită și de o nevoie de renaștere spirituală pe care această țară o dorește foarte mult, deoarece Uniunea Europeană traversează o perioadă de criză a valorilor. În Ungaria, crești­nismul are rădăcini puternice, iar astăzi poporul acestei țări are nevoie de hrană spirituală, de valori duhovnicești nemuritoare și din acest motiv Guvernul Ungariei depune toate eforturile pentru ca arborele Evangheliei care a fost sădit aici odinioară și a adus atunci roade bogate să fie din nou udat, să se întărească și să aducă iarăși roadele lui, din care se vor hrăni foarte multe suflete“.

Aceasta a fost cea de-a doua vizită efectuată de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea la Budapesta, la invitația statului ungar, după cea din anul 2012.

 

Dialog teologic bilateral între Biserica Ortodoxă Română și Biserica Evanghelică din Germania

Cea de-a 14-a întrunire a dialogului teologic bilateral dintre Biserica Evanghelică din Germania (EKD) și Biserica Ortodoxă Română s-a desfășurat între 23 și 27 mai 2016 la centrul de conferințe din localitatea Stein de lângă Nürnberg, Germania, și a avut tema „Înnoirea ca sarcină spirituală şi misionară a Bisericilor noastre“. Delegația Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de IPS Mitropolit Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord.

Din delegația Bisericii noastre au făcut parte pr. prof. dr. Viorel Ioniţă (București), pr. dr. Nicolae Dura (Viena), pr. dr. Ciprian Burlăcioiu (München), pr. prof. dr. Daniel Benga (Bucureşti), pr. prof. dr. Stelian Tofană (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Ioan Tulcan (Arad), pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu (București) și pr. prof. dr. Ion Vicovan (Iaşi). Părintele profesor Viorel Ioniță, consilier patriarhal onorific, ne-a comunicat com­po­nența delegației Bisericii-gazdă, condusă de Episcop vicepreședinte Petra Bosse-Huber: pastor consilier bisericesc superior dr. prof. asociat Martin Illert (Hannovra), pastor prof. dr. Karl-Wilhelm Niebuhr (Jena), protopop Birgit Schlegel (Groß-Gerau-Rüsselsheim), prof. asociat dr. Henning Theißen (Greifswald, numai în ziua de 26 mai), pastor prof. dr. Reinhard Thöle, D.D. (Halle), pastor consilier bisericesc Ulrich Zenker (München) și pastor Senta Zürn (Reutlingen). Celor două delegații s-au adăugat oaspeții: pastor Anna-Maria aus der Wiesche, superioara comunității „Frățietatea lui Hristos“ (Selbitz) și pastor Andrei Pinte, Biserica Evanghelică A.B. din România (București).

„Tema principală a fost aprofundată, mai întâi, prin prezentarea a câte șase referate de fiecare parte, care au analizat tema înnoirii din punct de vedere biblic, patristic, sistematic, practic și din punctul de vedere al înnoirii misiunii Bisericii astăzi. Din dis­cuțiile purtate pe marginea referatelor, în comunicatul adoptat la final de cele două delegații au fost subliniate printre altele o serie de concluzii. În ceea ce privește reînnoirea Bisericii, evanghelicii disting între fundamentul cre­dinței și forma Bisericii. Ei caută o formă corespunzătoare a Bisericii, care să nu întunece fundamentul credinței, și doresc să măsoare și să reînnoiască viața individului, a comunității și a Bisericii la măsura Evangheliei. În legătură cu aniversarea Reformei în 2017, evanghelicii folosesc termenul de «Reformațiune» pentru a descrie astfel de experiențe de reînnoire. Pe de altă parte s-a precizat că «față de acestea, ortodocșii folosesc, în acest context, conceptul de înnoire a credincioșilor ca mădulare ale Trupului lui Hristos, prin cuvintele Evangheliei și prin Sfintele Taine ale Bisericii. Aceasta se realizează prin strădaniile omenești în puterea darurilor Duhului Sfânt (synergeia), care prin procesul de reînnoire face roadele să se împlinească». Tot în comunicatul final a mai fost menționat și faptul că întâlnirea aceasta a avut loc «înaintea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, cu ale cărui proiecte de texte ne-am ocupat și pentru al cărui succes ne-am rugat»“, ne-a declarat pr. prof. dr. Viorel Ioniță.

Pe parcursul acestei întâlniri de dialog, cele două delegații au fost primite, în ziua de 23 mai, de președintele Consiliului EKD, Episcopul prof. dr. Heinrich Bedford-Strohm, la sediul Bisericii Evanghelice a landului Bavaria din München. Pr. prof. dr. Viorel Ioniță a prezentat procesul de pregătire a Sfântului și Marelui Sinod, care va avea loc între 18 și 26 iunie la Academia Ortodoxă din insula Creta și la ale cărui sesiuni de deschidere și de încheiere a fost invitat și președintele Consiliului EKD ca oaspete. În ziua de 24 mai, ambele delegații au vizitat sediul Mitropoliei Ortodoxe Române din Nürnberg, unde după slujba Vecerniei au fost foarte bine primite de IPS Mitropolit Serafim. „Ambele delegații au apreciat desfășurarea acestei întruniri în spirit de deschidere și încredere și au recomandat Bisericilor lor să continue acest dialog de legătură dintre reflecția teologică și practica bisericească“, a concluzionat părintele Viorel Ioniță.

 

Conferinţă internaţională la Tbilisi, Georgia

Împlinirea, în acest an, a trei secole de la martiriul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, cel care a îmbogăţit întreaga Ortodo­xie prin lucrarea sa, a prilejuit Georgiei, ţara de origine a Sfântului Antim, organizarea unei serii de evenimente cultural‑duhovniceşti. Astfel, în zilele de 7‑8 iunie 2016, Centrul de cercetări ştiinţifice în filosofie şi teologie „Sfântul Antim Ivireanul“ din cadrul Universităţii de Stat „Ivan Javakhishvilli“ din Tbilisi a iniţiat şi găzduit Conferinţa internaţională cu titlul „Antim Ivireanul şi iluminismul european: texte şi contexte“.

Deschiderea evenimentului a avut loc în elegantul şi istoricul sediu al Universităţii de Stat. Au luat cuvântul şi au adresat mesaje delegatul Preafericitului Părinte Ilie al II‑lea, Patriarhul Catolicos al Întregii Georgii; Înaltprea­sfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; ambasadorii statelor România şi Georgia; Victor Opas­chi, ministrul secretar de stat pentru Culte – Guvernul României.

Din România au mai participat cu comunicări: arhim. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, protos. Vincenţiu Oboroceanu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti, conf. dr. Ioana Feodorov de la Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, pr. Dinu Pompiliu, ierod. Gamaliil Sima de la Mănăstirea Antim ş.a.

Cinci profesori georgieni de ­înaltă talie intelectuală şi duhovnicească se implică în mod concret pentru a pune în valoare în ­Georgia personalitatea Sfântului Ierarh Martir Antim. Este vorba despre profesorii: Anastasia Zakariadze, preotul Alexie Kshuta­shvili, Valerian Ramishvili, Demur Jalaghonia şi Irakli Brachuli. Aceştia au înfiinţat Centrul de cercetări ştiinţifice în filosofie şi teologie „Sfântul Antim Ivireanul“ din cadrul Universităţii de Stat „Ivan Javakhishvilli“din Tbilisi. În afară de studiile despre Sfântul Ierarh Antim tipărite de‑a lungul timpului, profesorii amintiţi au publicat, anul acesta, ediţia în limba
georgiană a Didahiilor şi a celorlalte scrieri aparţinând Sfântului Antim. Menţionăm că profesorii amintiţi au venit în România de mai multe ori, în anul 2015 ei vizitând şi Biblioteca Sfântului Sinod. Comunicările susţinute în plen în cele două zile ale conferinţei au reliefat numeroase aspecte ale activităţii ierarhului martir.

Participanţii la conferinţă au avut parte de un pelerinaj bogat la istoricele mănăstiri georgiene şi în satul Ude. La biblioteca universităţii a fost vernisată o expoziţie cu imagini din cărţile Sfântului Antim apărute în Ţara Românească sau, cu sprijinul său, în Georgia.

Conferinţa organizată de Centrul de cercetări ştiinţifice în filosofie şi teologie „Sfântul Antim Ivireanul“ din Tbilisi i‑a apropiat pe cercetătorii români de cei ­georgieni, creând între aceştia noi punţi de legătură şi deschizând noi direcţii de colaborare, iar între ortodocşii români şi ­georgieni s‑a realizat o mai bună cunoaştere spre o mai profundă comuniune.

 

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Duminică, 1 mai

În noaptea de Înviere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba Sfintei Învieri în faţa Reşedinţei Patriarhale, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale, în prezenţa a mii de credincioşi.

La slujba Sfintei Învieri a asistat şi Domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, împreună cu soţia sa, Doamna Carmen Iohannis.

La finalul slujbei, Patriarhul României a rostit cuvânt de învăţătură.

După slujba Sfintei Învieri, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de soborul de clerici slujitori ai Catedralei Patriarhale.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a dăruit credincioşilor prezenţi Pastorala de Sfintele Paşti intitulată „Ucenicii lui Hristos – martori şi vestitori ai Învierii Lui“, „Sfintele Paşti“ (pâine sfinţită), o pască mică, un ou roşu şi câte o iconiţă reprezentând Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

A oficiat Vecernia Învierii Domnului sau slujba Învierii a doua, la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Qais (Sadiq), Episcop de Erzurum, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa unui număr mare de credincioşi.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a rostit cuvânt de învăţătură în care a explicat înţelesurile duhovniceşti ale acesteia.

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe membrii Coralei „Nicolae Lungu“ a Catedralei Patriarhale.

A primit în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei un grup de tineri din Comunitatea de la Taizé, Franţa, coordonat de Fratele Alois.

Cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare irenică Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori.

A adresat un mesaj de binecuvântare tuturor românilor, din ţară şi din străinătate, cu ocazia sărbătorii Învierii Domnului, prin intermediul TRINITAS TV, Radio TRINITAS şi site-ul de ştiri BASILICA ale Patriarhiei Române.

 

Luni, 2 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Învierea Domnului“ al Catedralei Mântuirii Neamului, cu ocazia hramului.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat „O soție și o mamă iubitoare, rugătoare către Dumnezeu“, la slujba de Înmormântare a doamnei Dorina-Petruța Simion, soția părintelui Ionuț Simion, preot paroh al Parohiei Jilava I, Protopopiatul Ilfov Sud.

 

Vineri, 6 mai

A săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova, cu ocazia serbării hramului – Izvorul Tămăduirii. Împreună cu Preafericirea Sa, a slujit Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a hirotesit protosinghel pe părintele ieromonah Vartolomeu Burlă, preot slujitor la Mănăstirea Ghighiu. De asemenea, la finalul Sfintei Liturghii, monahia Epiharia Lungu, stareţa Mănăstirii Ghighiu, a fost hirotesită stavroforă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, a săvârşit slujba de Sfinţire a apei, la agheasmatarul din curtea mănăstirii.

Sâmbătă, 7 mai

A efectuat o vizită de lucru la Mănăstirea Sfânta Maria – Jercălăi din judeţul Prahova.

A adresat un mesaj comemorativ la împlinirea a şapte ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Episcop Ioachim Mareş (†2009), cel de-al 50-lea episcop al istoricului scaun episcopal de la Huşi, precum şi primul episcop de la reactivarea Episcopiei Huşilor, în anul 1996.

 

Duminică, 8 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Sfânta Maria – Jercălăi din judeţul Prahova.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: Să ne luminăm cu prăznuirea“, cu prilejul organizării în Episcopia Caransebeşului a celei de-a X-a ediții a „Zilelor credinţei şi culturii în Caraș-Severin“ şi a Simpozionului Internațional „Slujire şi educație“, în perioada 8-15 mai 2016.

A adresat un mesaj cu titlul „Regele Carol I, ctitor şi restaurator de locaşuri sfinte, sprijinitor al edificării Catedralei Naţionale şi susţinător al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române“ la Sesiunea solemnă Domnitorul Carol I – 150 de ani de la urcarea pe tronul României, organizată de Academia Română.

A adresat un mesaj de rugăciune şi condoleanțe la aflarea veştii că au trecut din această viaţă doi soldați ai Armatei Române, plutonierul Iulian Dumitrescu și sergentul Adrian Vizireanu, ucişi sâmbătă, 7 mai 2016, în timpul misiunii de restabilire a păcii în Afganistan.

 

Luni, 9 mai

A participat la recepţia organizată cu prilejul Zilei Europei, în grădina Palatului Cotroceni, de Excelenţa Sa Domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, şi Doamna Carmen Iohannis.

 

Marţi, 10 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A adresat un mesaj de binecuvântare şi felicitare Majestății Sale Regelui Mihai I şi întregii Familii Regale a României, cu prilejul Zilei Naţionale a Regalității.

 

Joi, 12 mai

A deschis lucrările Conferinţei Naţionale „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească“, ediţia a 4-a, cu tema „Continuitate şi noutate în arta religioasă“, în Aula Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

Cu acest prilej, Preafericirea Sa a adresat celor prezenţi un cuvânt intitulat „Continuitate şi noutate în arta religioasă“.

A prezidat Sinaxa stareţilor și stareţelor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, în Sala Colloquium a Palatului Patriarhiei. Tema sinaxei a fost: „Formarea duhovnicească şi culturală a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri“. La lucrările sinaxei au participat ierarhii din eparhiile Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, părinţii exarhi de la centrele eparhiale, stareţii, stareţele, egumenii şi egumenele aşezămintelor monahale.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Copiii şi tinerii, mărturisitori ai bucuriei Învierii lui Hristos“, cu prilejul celei de-a doua ediţii a spectacolului „De la moarte la Înviere“, organizat de Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi Români – Filiala Sector 6 Bucureşti.

 

Vineri, 13 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Sâmbătă, 14 mai

A efectuat o vizită de lucru la şantierul de pictură din biserica Mănăstirii „Sfânta Maria– Techirghiol.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat „Patru decenii de slujire în Biserica Ortodoxă“, la slujba de Înmormântare a părintelui protopop Ignatie Peckstadt, Parohia Sfântul Apostol Andrei din Gent – Flandra, Belgia.

 

Duminică, 15 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură la Mănăstirea „Sfânta Maria“ – Techirghiol, Stavropighie patriarhală.

 

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Femeile mironosițe – modele de curaj în mărturisirea Învierii lui Hristos“, cu prilejul Duminicii Mironosiţelor.

A adresat un mesaj de condoleanţe, având titlul: „Păstor harnic al multor credincioşi din parohii diferite“, la slujba de înmormântare a preotului Dinu Georgescu (1928-2016) de la Parohia Bucov, Protopopiatul Ploiești Nord.

 

Luni, 16 mai

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat „O şcoală teologică ortodoxă cu o vastă lucrare misionară în poporul român“, cu prilejul sărbătoririi a 230 de ani de învățământ teologic ortodox neîntrerupt la Sibiu, eveniment organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă Andrei Şaguna din Sibiu, în perioada 16-22 mai 2016.

 

Marţi, 17 mai

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor la Centrul social-pastoral „Sfânta Maria“ – Techirghiol, Stavropighie patriarhală.

A adresat un mesaj de binecuvântare cu titlul „Un sat frumos într-un oraş mare – Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“, la sărbătorirea a 80 de ani“, la ceremonia de deschidere a evenimentelor prilejuite de împlinirea a 80 de ani de activitate a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti. La acest eveniment, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Preafericirea Sa a acordat Muzeului Satului Diploma şi medalia omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul“, care au fost înmânate, de asemenea, de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

 

Joi, 19 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Vineri, 20 mai

A prezidat, la Reşedinţa Patriarhală, şedinţa de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

 

Sâmbătă, 21 mai

În ziua serbării hramului istoric al Catedralei Patriarhale, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie, împreună cu mai mulți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală.

După citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a premiat pe câştigătorii Concursului naţional de creaţie „Biserica şi Şcoala din sufletul meu“, organizat de Patriarhia Română.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a premiat, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, pe câştigătorii Concursului naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei“, ediţia a V-a, organizat, de asemenea, de Patriarhia Română.

 

Duminică, 22 mai

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 23 mai

A adresat un mesaj de binecuvântare şi felicitare, intitulat „Două decenii de activitate didactică şi misionară“, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Seminarului Teologic Ortodox „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Piatra Neamţ.

 

Marţi, 24 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 26 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit, în Salonul Sfinţii Români din Reşedinţa Patriarhală, un grup de profesori şi doctoranzi ai Institutului Ecumenic din Bari, Italia. Aceştia au participat, în perioada 23-27 mai 2016, la seminarul cu tema Originile creştinismului: cultul şi reflecţii teologice, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti.

S-a întâlnit, la Palatul Patriarhiei, cu membrii fondatori ai Asociaţiei Juriştilor Ortodocşi.

 

Sâmbătă, 28 mai

A adresat un mesaj de felicitare Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, cu prilejul împlinirii a 95 de ani de viaţă.

 

Duminică, 29 mai

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvânt de învăţătură.

 

Luni, 30 mai

A prezidat Conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară, cu tema: „2016 – Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox“, în Aula Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei. La conferinţă au participat clericii din Capitală şi din judeţul Ilfov, precum şi stareţii şi stareţele mănăstirilor din Capitală şi judeţul Ilfov.

În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură, cu titlul: „Educația copiilor și tinerilor – cea mai valoroasă investiție“.

 

Marţi, 31 mai

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 2 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A adresat copiilor şi tinerilor, în perioada susţinerii examenelor şcolare, un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Binecuvântare şi încurajare pentru examene“.

A adresat un mesaj de condoleanţe pentru familiile îndoliate ale membrilor echipajului SMURD, format din pilotul Doru Gavril, copilotul Voicu Şocae, medicul Mihaela Dumea şi asistentul Gabi Sandu de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi, care au trecut din aceas-ă viaţă în urma tragicului accident de elicopter petrecut în această zi în raionul Cantemir, localitatea Haragâş din Republica Moldova.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: Sfântul Apostol Pavel în dialog cu filosofii“, participanților la cea de-a XXII-a ediţie a Congresului Ştiinţific Internaţional Pavleia, dedicat Sfântului Pavel, Apostolul neamurilor, organizat în Mitropolia de Veria, Naoussa şi Kampania, în perioada 2-4 iunie 2016. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la aceste evenimente a fost Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

 

Sâmbătă, 4 iunie

A primit la Reşedinţa Patriarhală o delegaţie a Mitropoliei de Dimitriados, Grecia, condusă de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Gheorghios Gianninos, care a adus la Biserica „Buna VestireBelu, Protopopiatul Sector 4 Capitală, fragmente din moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie şi Sfântului Nou Mucenic Rafail.

A adresat un mesaj de felicitare Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, cu prilejul împlinirii a optzeci de ani de viaţă.

 

Duminică, 5 iunie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală.

După-amiază, Patriarhul României şi-a exprimat votul, în cadrul alegerilor pentru primari şi reprezentanţii din consiliile locale şi judeţene, la Secţia de votare numărul 646 de la Şcoala Gimnazială „Ienăchiţă Văcărescu“ din Sectorul 4, Bucureşti.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Familia creştină – binecuvântare a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate“, cu prilejul Duminicii Părinților şi a Copiilor.

 

Luni, 6 iunie

A participat la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Catedrala Patriarhală.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

A săvârşit slujba de binecuvântare a Palatului Patriarhiei cu prilejul finalizării lucrărilor de consolidare şi restaurare prin care a trecut edificiul în ultima vreme.

Slujba de binecuvântare a fost săvârşită în Sala „Europa Christiana“ a Palatului Patriarhiei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţiţii Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, în prezenţa ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor Administraţiei Patriarhale, Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov şi a echipelor de proiectare, management, execuţie a lucrărilor de consolidare, restaurare şi protecţie a Palatului Patriarhiei.

În cuvântul adresat cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit lui Dumnezeu pentru ajutorul primit de la El în realizarea lucrărilor de la Palatul Patriarhiei.

Ca semn de mulţumire şi recunoştinţă, Patriarhul României a acordat mai multe distincţii (ordine sau diplome) persoanelor care au contribuit în mod deosebit la realizarea acestui proiect.

În după-amiaza acestei zile, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba de binecuvântare a Corpului D – Casa „Academica“ din incinta Centrului cultural-misionar „Familia“, oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Preafericirea Sa a mulţumit persoanelor care au contribuit semnificativ la realizarea lucrărilor de renovare, consolidare şi amenajare a clădirii, apoi a oferit acestora distincţii (ordine sau diplome).

Slujba de binecuvântare a CaseiAcademica“ a fost precedată de vizita Patriarhului României, împreună cu ierarhii şi invitaţii, în Parcul „Concordia“ din incinta centrului, unde a fost biserica Mănăstirii „Sfântul Pantelimon“, demolată din ordinul conducerii comuniste în anul 1985.

 

Marţi, 7 iunie

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

 

Miercuri, 8 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Mihai Gribincea, noul ambasador al Republicii Moldova în România.

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Daniel Ioniţă, noul ambasador al României în Republica Moldova.

 

Joi, 9 iunie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Alături de Preafericirea Sa, a slujit Preasfin-
ţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

 

Vineri, 10 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

L-a hirotesit iconom stavrofor pe preacucernicul preot Florin Marica, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale. Evenimentul a avut loc în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală, în prezenţa membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Sâmbătă, 11 iunie

A adresat un mesaj de felicitare, cu prilejul zilei onomastice, Sanctității Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic.

 

Duminică, 12 iunie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Sfinţire şi binecuvântare în Landul Bavaria“, la sfințirea bisericii Parohiei ortodoxe româneşti cu hramurile Întâmpinarea Domnului şi Sfânta Muceniţă Ecaterina din Aschaffenburg, Germania.

 

Marţi, 14 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 15 iunie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 16 iunie

În perioada joi, 16 iunie – duminică, 26 iunie 2016, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu o delegaţie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a participat la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care s-au desfăşurat la Academia Ortodoxă din Chania, Creta.

În dimineața zilei de joi, 16 iunie 2016, delegația Patriarhiei Române, participantă la Sfântul şi Marele Sinod, a plecat în Creta. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhii, clericii şi mirenii, membri ai delegației, au participat la un moment de rugăciune în Paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedința Patriarhală. Rugăciunea de călătorie a fost săvârşită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat în cuvântul său că Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe este un eveniment deosebit de important pentru întărirea misiunii ortodoxe în lume: „Sfântul şi Marele Sinod Ortodox care se ține în Creta este un sinod pastoral-misionar care nu va formula dogme noi, canoane noi şi nu va modifica texte liturgice, însă va afirma în comun credința ortodoxă într-o lume secularizată, într-o lume frământată. Vom mărturisi împreună importanța credinței adevărate şi în acelaşi timp vrem să arătăm că dreapta credință este temelia mântuirii noastre. Aşa cum se spunea cândva într-o carte de-a noastră bisericească, la întrebarea «Ce-ți dă ție dreapta credință?», răspunsul era: «viața veşnică». Noi păstrăm dreapta credință, o mărturisim şi o transmitem, pentru că dreapta credință înseamnă dreapta legătură, vie, a noastră cu Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, cu Maica Domnului şi cu toți sfinții Bisericii, începând din această viață şi continuând în veşnicie“.

Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a ajuns în Creta în după-amiaza acestei zile. La sosirea în Creta, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi membrii delegaţiei au fost întâmpinaţi cu onoruri militare pe Aeroportul Internaţional „Ioannis Daskalogiannis“ din Chania, Creta.

Patriarhul României a adresat un cuvânt în care şi-a exprimat bucuria de a ajunge în Creta, subliniind faptul că participarea delegației Bisericii noastre are ca scop aducerea unei contribuții pentru unitatea Bisericii Ortodoxe universale.

 

Vineri, 17 iunie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe.

Înainte de începerea lucrărilor Sinaxei, Patriarhul României a participat, împreună cu Întâistătătorii celorlalte nouă Biserici Ortodoxe Autocefale prezente la Mănăstirea „Maica Domnului Povăţuitoarea“ – Gonia din Kolymbari, Creta, la rugăciunea specială oficiată în deschiderea lucrărilor Sinaxei. Lucrările Sinaxei au avut ca scop analiza Mesajului Sfântului şi Marelui Sinod. După prezentarea proiectului de Mesaj, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a propus restructurarea textului, prin gruparea temelor şi introducerea unor subcapitole, pentru o mai bună comunicare a conţinutului acestuia. De asemenea, având în vedere că documentul este amplu şi dens, Patriarhul României a propus ca acesta să fie intitulat Enciclică, propuneri care au fost acceptate de către ceilalţi Întâistătători.

 

Sâmbătă, 18 iunie 2016

Patriarhul României a participat, în Catedrala Mitropolitană Buna Vestire a Născătoarei de Dumnezeu din Kissamos, la Sfânta Liturghie săvârşită de Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, în prezenţa delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale.

La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârşită o slujbă de pomenire „pentru toți cei care s-au luptat pentru dreapta credință şi s-au săvârşit în ea şi toți cei care au lucrat pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod şi s-au mutat în locaşurile cereşti“. În timpul slujbei au fost pomeniți nominal şi ierarhii şi teologii români care au participat la procesul de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe.

După Sfânta Liturghie a urmat o recepţie, la sediul Fundaţiei Tsatsaronakeion a Mitropoliei de Kissamos, în cadrul căreia Întâistătătorii au primit titlul de Cetăţeni de onoare ai oraşului Kissamos.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de salut, intitulat:Rugăciune şi ospitalitate la Mitropolia de Kissamos, Creta“.

În după-amiaza aceleiaşi zile, Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, însoţiţi de un grup de ierarhi, au participat la Catedrala Sfântul Apostol Tit din Heraklion, mai întâi, la ceremonia de bun venit organizată de către Sfântul Sinod al Bisericii Cretei şi de autorităţile locale, iar apoi la Vecernia oficiată de Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului.

 

Duminică, 19 iunie

În Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezenți în Creta au coliturghisit în Catedrala Mitropolitană Sfântul Mina din Heraklion. La Sfânta Liturghie au participat delegaţiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale, Excelenţa Sa domnul Prokopis Pavlopoulos, Preşedintele Republicii Elene, şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale.

La sfârşitul Sfintei Liturghii a fost oficiată Vecernia Rusaliilor, în timpul căreia Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a rostit în limba română una dintre cele şapte rugăciuni de invocare a Duhului Sfânt.

 

Luni, 20 iunie

Sesiunea inaugurală a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a avut loc în ziua de luni, 20 iunie 2016, şi a fost marcată de discursul Sanctităţii Sale Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului şi de cuvântul de salut al fiecărui Întâistătător.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt în care a subliniat importanţa respectării sinodalităţii nu doar la nivel local, ci şi la nivel panortodox.

În a doua parte a zilei, a fost analizat primul document intitulat Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană. În cadrul dezbaterilor asupra folosirii noţiunii de „persoană“ sau „om“, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a atras atenţia că traducerea noţiunilor teologice trebuie să ţină seama de particularităţile lingvistice în care este prezentat textul.

 

Marţi, 21 iunie

A doua zi a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a fost dedicată analizei documentelor privind Autonomia şi modul ei de proclamare şi Diaspora ortodoxă.

 

Miercuri, 22 iunie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat, împreună cu alţi Întâistătători de Biserici Ortodoxe surori, la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Gonia din Creta. Slujba a fost săvârşită în limba sârbă şi prezidată de Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei.

Sfânta Liturghie a precedat sesiunile de lucru ale Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe din fiecare zi.

În prima parte a zilei, a fost prezentată forma finală a textului privind Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană.

În partea a doua a zilei a fost dezbătut documentul Importanţa postului şi respectarea lui astăzi.

 

Joi, 23 iunie

A fost săvârşită Sfânta Liturghie în limba română la Mănăstirea Gonia, Stavropighie patriarhală, de către Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de preoţi şi diaconi din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a celorlalţi ierarhi ai delegaţiei române. La Sfânta Liturghie au asistat şi Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, şi membri ai altor delegaţii. La strană răspunsurile au fost date de către Grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române.

În prima parte a zilei respective, în cadrul lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod a fost analizat documentul Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la aceasta.

De asemenea, înainte de şedinţa în plen, au avut loc lucrările Comitetului pentru Mesaj. Observaţiile Preafericitului Părinte Patriarh Daniel făcute în cadrul Sinaxei Întâistătătorilor, care a precedat deschiderea Sfântului şi Marelui Sinod, au fost transpuse în text, temele principale fiind grupate în capitole, prin restructurarea lor. S-a convenit ca textul să fie numit Enciclică, deoarece are un conţinut care depăşeşte nivelul de mesaj.

În a doua parte a zilei a început dezbaterea temei Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine.

 

Vineri, 24 iunie

În prima parte a zilei a avut loc Sinaxa Primaţilor pentru adoptarea Enciclicei şi a Mesajului, în vederea prezentării în cadrul Sfântului şi Marelui Sinod.

În sesiunea plenară ce a urmat Sinaxei, au avut loc intervenţii generale în legătură cu dialogul Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine, discuţii care au continuat şi în a doua parte a zilei.

După închiderea celei de-a doua sesiuni a zilei a avut loc ceremonia de decernare Întâistătătorilor Bisericilor Autocefale a titlurilor de Mari Binefăcători şi Prieteni ai Academiei Ortodoxe din Creta.

Pe lângă mulţumirile adresate conducerii Academiei Ortodoxe, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat conducerea acesteia pentru activităţile desfăşurate şi le-a transmis cuvinte de încurajare pentru ceea ce urmează să întreprindă pe viitor.

 

Sâmbătă, 25 iunie

În ultima zi a lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, a fost definitivat documentul Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine.

În cadrul sesiunii de închidere din data de 25 iunie 2015, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a sintetizat aspecte legate de desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod şi a mulţumit, mai întâi, Întâistătătorilor şi reprezentanţilor delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe surori pentru contribuţia adusă la încheierea cu bine a lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, afirmând că „Harul şi luminarea Sfântului Duh, care plineşte toată rânduiala Bisericii, a condus la unanimitate“. De asemenea, Sanctitatea Sa a mulţumit observatorilor şi reprezentanţilor mass-media care au făcut cunoscute în întreaga lume lucrările acestui important eveniment din viaţa Bisericii Ortodoxe.

În discursul său, Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu a făcut referire la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe care l-a apreciat ca fiind teolog experimentat, evocând experienţa dialogului teologic internaţional dobândită în perioada în care Preafericirea Sa a predat la Institutul Ecumenic de la Bossey, Geneva (1980-1988).

În seara zilei de sâmbătă, 25 iunie 2016, Grupul psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale a concertat în cadrul evenimentului cultural organizat la Muzeul Maritim din Chania, Creta, de Ordinul Sfântul Apostol Andrei al Patriarhiei Ecumenice, în cinstea membrilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe.

 

Duminică, 26 iunie

În Duminica Tuturor Sfinţilor, la Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Chania, a fost săvârşită Sfânta Liturghie de Întâistătătorii a nouă Biserici Ortodoxe Autocefale, în prezenţa Arhiepiscopului Greciei, care din motive de sănătate nu a putut concelebra.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Bartolomeu Samaras, Secretarul general al Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice, a dat citire Mesajului Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe către poporul ortodox şi toţi oamenii de bunăvoinţă.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a adresat un cuvânt, în care şi-a exprimat bucuria şi mulţumirea pentru că Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe a avut loc „în comuniunea credinţei, a nădejdii şi a dragostei“.

La încheierea Sfintei Liturghii, a avut loc semnarea Enciclicei Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Creta, 2016.

Delegaţia Patriarhiei Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, s-a întors la Bucureşti în seara zilei de duminică, 26 iunie 2016, fiind întâmpinată la Aeroportul Otopeni de către Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, însoţit de clerici din Administraţia Patriarhală.

În Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe al Reşedinţei Patriarhale a avut loc o rugăciune de mulţumire, săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La finalul rugăciunii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a făcut o sinteză a participării delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, adresând un cuvânt explicativ şi mărturisitor cu privire la rolul Sfântului şi Marelui Sinod şi la importanţa trăirii şi transmiterii dreptei credinţe.

 

Luni, 27 iunie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la festivitatea depunerii jurământului de către absolvenţii Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, promoţia 2016, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a adresat noilor absolvenţi un cuvânt de felicitare şi încurajare.

 

 

Marţi, 28 iunie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 29 iunie

În ziua sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Alături de Preafericirea Sa, a slujit Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoți şi diaconi.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh a acordat părintelui arhidiacon Mihai Bucă, conducătorul Grupului psaltic „Tronos“ al Catedralei Patriarhale, Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur“, în semn de apreciere pentru cântarea bizantină deosebită pe care a interpretat-o împreună cu membri ai grupului psaltic la Sfânta Liturghie arhierească în limba română, săvârşită joi, 23 iunie, la Mănăstirea Gonia din Creta, cu prilejul Sfântului şi Marelui Sinod Ortodox al Bisericii Ortodoxe, precum şi în cadrul unui concert susținut sâmbătă, 25 iunie, la Chania, tot în Creta. De asemenea, Preafericirea Sa a acordat rangul de arhidiacon părintelui diacon Mihai Muşat, inspector la Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe al Patriarhiei Române, cunoscător al limbii greceşti, care a fost traducător în delegația Bisericii Ortodoxe Române la Sfântul şi Marele Sinod.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un mesaj de compasiune faţă de victimele cumplitului atentat terorist de pe Aeroportul internaţional Atatürk din Istanbul, comis în ziua de 28 iunie 2016.

La final, Patriarhul României a vorbit despre Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, amintind momente semnificative ce au avut loc pe parcursul acestui eveniment important al Bisericii Ortodoxe.

În după-amiaza acestei zile, a primit la Reşedinţa Patriarhală un grup de pelerini ortodocşi români din Ungaria, coordonaţi de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan al Ungariei şi preotul Petru Puşcaş, parohul Bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva din Gyula, Ungaria. Aceştia s-au aflat în România într-un pelerinaj intitulat „Pe urmele lui Moise Nicoară“.

 

Joi, 30 iunie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

La sfârşitul Permanenţei, Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul“ Preacucernicului Preot Ştefan Ababei, şi domnului Ciofu Leonard, consilieri patriarhali, pentru activitatea pe care au desfăşurat-o în calitate de membri ai delegației Bisericii Ortodoxe Române la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe.

 

 

A consemnat:

 

Secretar, Cabinetul Patriarhal

Familia creştină – binecuvântare a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate

Mesaj la Ziua Internațională a Copilului (1 iunie 2016) și la Duminica Părinților şi a Copiilor (5 iunie 2016)

 

Hristos a înviat!

 

Prima duminică după data de 1 iunie a fost numită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Duminica Părinţilor şi a Copiilor (Hotărârea nr. 629/2009), pentru a cultiva mai intens comuniunea de iubire şi respect dintre părinţi şi copii.

Familia creștină este binecuvântare şi icoană a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate, un spaţiu sacru al lucrării harului Preasfintei Treimi, orientat spre viaţă şi iubire eternă. În familie, relaţia părinţi‑copii se înţelege mai ales din perspectiva relaţiei omului cu Dumnezeu. Copiii nu se nasc doar pentru o viaţă terestră, ci se nasc şi ca să poată deveni, prin Botez, fii ai lui Dumnezeu după har (cf. Ioan 1, 12‑13) şi să dobândească viaţa veşnică din Împărăţia Prea­sfintei Treimi. De aceea, creşterea copiilor trebuie realizată cu iubire părintească şi responsabilitate deplină, prin rugăciune şi educaţie pentru fapte bune. Cu ajutorul părinţilor şi al celorlalţi membri ai familiei, copilul îşi formează prima imagine despre lume şi societate, învață credința în Dumnezeu şi cultivă dragostea și respectul față de semeni.

Caracterul copiilor nu se formează doar prin cuvinte şi activităţi, ci şi prin exemplul de viaţă al părinţilor. Legătura armonioasă cu părinţii, intensă la vârsta copilăriei, este componenta principală a formării lor. Dimpotrivă, lipsa armoniei în relaţiile dintre părinţi influenţează negativ întreaga viaţă a copiilor.

Autoritatea părinţilor nu trebuie să se întemeieze pe constrângere sau violenţă, ci pe iubire, dialog şi sprijin. Conţinutul şi calitatea comunicării dintre părinţi şi copii constituie cheile reuşitei educaţiei creştine. Familia creştină, compusă din bărbat, femeie şi copii, reprezintă spaţiul intim cel mai de preţ pentru cultivarea iubirii conjugale, părinteşti, filiale şi frăţeşti. Lipsa de iubire și de comuniune în familie duce la înstrăinare între membrii acesteia, la violenţă conjugală și domestică, la divorţ, la alcoolism, la abandon şcolar etc., cu efecte dramatice pentru copii.

Îndeosebi în societatea contemporană agitată şi în rapidă schimbare, care exercită o presiune puternică asupra copilului prin multiple noutăți şi tentaţii, dialogul părinţilor cu fiul sau cu fiica lor, în vederea înţelegerii corecte a valorilor, este deosebit de necesar. Copilul nu este chemat să urmeze în viaţă un drum întâmplător, ci trebuie să‑şi aleagă propriul drum dintr‑o mulţime de posibilităţi care i se oferă. În societatea secularizată de astăzi, aflată în criză economică, morală şi spirituală, în care familia creştină se confruntă cu grave probleme de ordin financiar şi social, moral şi spiritual, apărarea, promovarea şi consolidarea instituţiei sacre a familiei pe temelia valorilor evanghelice perene trebuie să fie o misiune permanentă a Bisericii şi o responsabilitate a societăţii în ansamblul ei.

Anul 2016, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, este un bun prilej pentru evidenţierea unor repere spirituale, ca lumini pentru viaţă, constituind un act de mărturisire a identității familiei autentice şi a tradiţiei învăţământului românesccare a început în şcolile înfiinţate de Biserică.

Cu prilejul Duminicii Părin­ți­lor şi a Copiilor, îi îndemnăm pe părinţi să acorde mai mult timp copiilor, să‑i ajute să‑şi păstreze sănătatea sufletească și trupească, să cultive libertatea de a face binele şi de a aduce bucurie celor din jurul lor. Pe copii îi îndemnăm să îşi iubească părinţii şi să se roage pentru ei, întrucât prin ei Dumnezeu le‑a dăruit viaţa şi tot prin ei îi ajută să‑și împlinească vocația lor de‑a crește spiritual în iubire faţă de Dumnezeu şi de oameni.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze pe toți copiii şi părinții și să le dăruiască sănătate şi bucurie, pace şi ajutor, întru mulți și fericiți ani!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Educaţia copiilor şi tinerilor – cea mai valoroasă investiţie

Cuvântul susținut de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la deschiderea lucrărilor Conferinței pastoral‑misionare de primăvară a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, Palatul Patriarhiei, București, 30 mai 2016

 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 ca fiind An omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al ­tipografilor bisericești.

În contextul crizei de ideal și de orientare spirituală a tinerilor în societatea secularizată și consumistă de azi, Biserica, alături de Familie și de Școală, este datoare să‑și intensifice lucrarea în formarea spirituală și în educația creștină a acestora, în vederea însușirii „valorilor morale și spirituale perene, a cultivării iubirii, prieteniei, respectului de sine și față de aproapele“ (Referatul Cancelariei Sfântului Sinod, examinat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa de lucru din 28-29 octombrie 2014).

Redus la imediat și la necesitate, omul contemporan se află singur și fără apărare atât în faţa manipulărilor tehnico‑economice, cât și a forțelor oarbe ale instinctelor, agresivității și violenței. Piața și mediile „confiscă total munca și timpul oamenilor, care, de dragul lui a consuma, a vedea, a se distra, uită să conjuge verbele esențiale: a fi, a locui, a gândi, a se îngriji, a se ruga“(Ioan I. Ică Jr, „Globalizarea – mutații și provocări“, în: Ioan Ică Jr, Germano Marani [eds.], Gândirea socială a Bisericii, Sibiu, Ed. Deisis, 2002, p. 487).

Abandonul școlar, destrămarea familiilor, sărăcia, șomajul, plecarea părinților la muncă în străinătate, delincvența și violența juvenilă, nesiguranța zilei, incertitudinea viitorului sunt cauze majore ale crizei educației în școală și în familie.

În fața provocărilor lumii actuale, Biserica nu poate să rămână indiferentă, pentru că misiunea ei constă tocmai în vestirea Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos în lume și a modului de viețuire în conformitate cu aceasta. Activitatea educațional-formativă a Bisericii a fost rânduită de Însuși Mântuitorul Iisus Hristos, prin cuvintele: „Lăsaţi copiii să vină la Mine“ (Marcu 10, 14), și de Sfinții Săi Apostoli, ca fiind o permanentă sporire duhovnicească: „Creșteți în har și în cunoaș­terea Domnului nostru și Mântuitorului Iisus Hristos“ (2 Petru 3, 18).

Educația religioasă a tineretului creștin ortodox constituie una dintre prioritățile misio­nar‑pastorale desfășurate la nivelul parohiilor din Patriarhia Română. Parohia, ca familie bisericească a familiilor conjugale, trebuie să se îngrijească de toate vârstele, însă trebuie să arate un interes deosebit față de copii şi tineri, deoarece aceștia sunt speranțe ale poporului nostru, iar din cauza provocărilor sociale, această vârstă prezintă cele mai acute probleme și determină continuitatea sau discontinuitatea tradiției bisericești în viața societății noastre.

În calitate de părinți sufletești, preoții trebuie să poarte o grijă cu atât mai mare creșterii spirituale a copiilor și tinerilor. Fiecare om trăiește la vârsta tinereții o dorință puternică a dăruirii de sine și a primirii iubirii altora, dar și dorința de a da sens vieții sale proprii. Biserica este datoare să fie atentă și sensibilă la viața tinerilor. Unii dintre ei trăiesc, adeseori, temeri, dezamăgiri, rupturi de afecțiune, răniri lăuntrice, criza încrederii în semenii lor, comunicare dificilă cu părinții și cu profesorii. Sunt însetați de autenticitate și de esențial. Se află în căutarea unei îndrumări spirituale care să‑i poată învăța să trăiască în comuniune de iubire și să dea un sens vieţii lor prezente şi viitoare.

Activitățile educațional‑religioase desfășurate la nivelul parohiei și al organizațiilor de tineret trebuie să fie o șansă pentru tineri de a redescoperi Biserica de azi ca fiind locul unde sunt bine primiți, respectați și iubiți, loc al comuniunii și al prieteniei dezinteresate, al reconcilierii și al redescoperirii sensului profund creștin al vieții, al frumuseții rugăciunii, al împărtășirii reciproce a bucuriilor credinței, al trăirii păcii lăuntrice și întâlnirii cu Dumnezeu, loc purtător de viață și de spiritualitate creatoare.

Departamentele Cultural și comunicații media și Învățământ și activități cu tineretul ale Arhiepiscopiei Bucureștilor au acordat în acest an o atenție specială acestei teme, prin editarea unui volum cuprinzând dialoguri pastorale despre misiunea Bisericii în rândul tinerilor care să constituie, totodată, și un ghid de bune practici pentru toți preoții care desfășoară activități educaționale cu tinerii în parohiile unde slujesc sau în cadrul organizațiilor tineretului creștin ortodox pe care le coordonează.

Volumul menționat, apărut la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, reliefează o multitudine de activități prin care, în cadrul parohiilor, poate fi transmisă educația religioasă tinerilor.

Insuflarea dragostei acestora de a participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la alte slujbe și rugăciuni săptămânale în biserica parohială de care aparțin, spovedirea și împărtă­și­rea lor cât mai frecventă, desfășu­rarea cu regularitate a catehezelor săptămânale și organizarea de conferințe duhovnicești tematice, colaborarea cu școlile din cuprinsul parohiilor, constituirea de „forumuri pentru tineri“, înființarea programelor de tip „Școala după școală“ (afterschool) în incinta bisericilor sau a caselor parohiale, a atelierelor educaționalrecreative pe lângă biserică și, în general, stimularea creativității prin activi­tăți literarartistice (montarea unor piese de teatru, concursuri de poezie, activități corale, ateliere de pictură etc.), organizarea de pelerinaje sau tabere de vară la mănăstirile ortodoxe din țară, de excursii tematice la obiective culturale sunt câteva dintre activi­tă­țile educaționale desfășurate cu tinerii în biserică și în jurul bisericii.

Cultivarea solidarității sau a filantropiei în fața suferinței prin vizitarea persoanelor tinere sau vârstnice în orfelinate, spitale sau penitenciare, oferirea de alimente persoanelor vârstnice la domiciliul acestora, donarea de sânge, intensificarea comuniunii prin întâlniri după Sfânta Liturghie, agape, întreceri sportive, plantarea de pomi, participarea la „Marșul pentru viață“, crearea de pagini web, ­siteuri, portaluri media și încurajarea comunicării prin intermediul acestora sunt, de asemenea, alte câteva posibilități de a asigura prezența tinerilor voluntari în Biserică și de ai integra în familia parohială.

Venind în întâmpinarea entuziasmului tinerilor, în toate aceste acțiuni, preotul trebuie să manifeste un comportament deschis și apropiat, trebuie să fie sensibil și receptiv față de nevoile și frământările specifice vârstei lor și, mai ales, trebuie să probeze spirit de jertfă sau dăruire de sine, răbdare şi generozitate.

Familia, locul unde părinții împreună cu copiii şi tinerii cultivă credința creștină, are vocația de a fi cu adevărat „Biserica de acasă“, în care iubirea Preasfintei Treimi, dobândită prin rugăciune, devine izvor de iubire, pace și bucurie pentru toți membrii ei.

Familiile creștine trebuie încurajate să‑și crească copiii în credință și dragoste față de Dumnezeu şi de semeni. Ne amintim de cuvântul mereu actual al Sfântului Ioan Gură de Aur adresat părinților pentru educarea copiilor în familiile lor:

„Nu voi înceta îndemnânduvă, rugânduvă și căzânduvă în față ca, înainte de toate celelalte, să vă puneți în bună rânduială copiii. Dacă nu cruți nimic pentru copilul tău, arată atunci acest lucru din această (preocupare) și vei avea și răsplată (…). Crește un atlet pentru Hristos și, fiind în lume, învațăl evlavia din fragedă vârstă“ (Sf. Ioan Gură de Aur, „Cuvânt despre cum trebuie să și crească părinții copiii“, în: Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, Sibiu, Ed. Deisis, 2006, p. 136).

Școala are vocația de a fi, alături de Biserică și Familie, activă și creatoare în educația copiilor și a tinerilor.

Adevărurile fundamentale ale vieții se însușesc și se consolidează încă de la vârstele timpurii. Astfel, este necesar ca grădinița să formeze la copilul de vârstă pre­șco­lară, pe lângă competențele specifice, și o serie de atitudini ce țin de dimensiunea religioasă a personalității copilului. Timpul petrecut cu copiii preșcolari pentru educația religioasă poate deveni o investiție pe termen lung pentru a face lumea mai bună.

Educația religioasă este fundamentală pentru formarea personalității unui copil și presupune o mare responsabilitate din partea profesorilor de religie de a insufla copiilor credința în Dumnezeu, care trebuie sădită în sufletele lor ca lumină pentru viață. Prin demersul educațional‑formativ desfășurat în cadrul orelor de religie în școala primară, gimnaziu și liceu, profesorul de religie vine în ajutorul elevilor, oferindu‑le șansa de cunoaștere progresivă și dinamică a Iubirii lui Dumnezeu, arătată în Iisus Hristos. Educația religioasă promovează în rândul elevilor valorile credinţei şi moralei creștine, precum: prietenia, dragostea, pacea, dreptatea, reconcilierea, responsabilitatea, solidaritatea și cooperarea între semeni ca principii de bază ale vieţii creștine.

Sistemul educațional universitar are nu doar misiunea de formare și dezvoltare intelectuală a tinerelor generații, ci și vocația de formare și dezvoltare morală a acestora. Valorile formării științifice trebuie să fie indisolubil corelate cu valorile spirituale sau morale. Activitatea studenților în cadrul asociațiilor creștine ASCOR (Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România) și LTCOR (Liga Tineretului Creștin Ortodox din România), participarea la viaţa liturgică din capelele și paraclisele universitare îi ajută pe aceștia la descoperirea și trăirea frumuse­ților vieții spirituale ca viață în comuniune de iubire cu Dumnezeu și cu oamenii.

În complementaritate cu educația religioasă oferită la diferitele niveluri școlare și universitare, în acest an, Sectorul teologic‑educațional al Patriarhiei Române a organizat Concursul național de creație Biserica și Școala din sufletul meu, desfășu­rat în cadrul programului național Hristos împărtășit copiilor, adresat, în principal, copiilor din grupele de cateheză, a coordonat proiectul Alege școala!, în vederea prevenirii abandonului școlar, și derulează proiectul național de cateheză pentru tineri și adulți intitulat Calea mântuirii. De asemenea, în perioada 4‑7 septembrie 2016, Sectorul teologic‑educa­țional al Patriarhiei Române va organiza Congresul Internațional de Teologie Educația religioasă a tinerilor în contextul secularizării actuale.

În Arhiepiscopia Bucureștilor se desfășoară, de asemenea, programe specifice de activități cu tineretul:Tinerii în Areopag. Dialoguri religiosculturale, Tinerii – solidari în fața suferinței, Pelerinajul – cale spre cunoaștere și întărire în credință, Să adoptăm un bunic!, concursul: Bucuria înmul­țirii talanților! Și taberele de tineret: Bucurie în comuniune, Natura – Darul lui Dumnezeu pentru oameni, Viața în Hristos – calea spre adevărata fericire! – exemple pozitive ale lucrării misionare a Bisericii în rândul tinerilor. De asemenea, Arhiepiscopia Bucureș­tilor, în colaborare cu Sectorul teologic‑educațional al Patriarhiei Române, va organiza Întâlnirea Internațională a Tineretului Ortodox între 1 și 4 septembrie 2016, eveniment la care sunt așteptați 2.500 de tineri din țară și din străinătate.

Binecuvântăm și îndemnăm părintește pe toți preoții și diaconii din Arhiepiscopia Bucureștilor să acorde o atenție specială activi­tăților desfășurate de copii și tineri prin programele pastoral‑misionare pe care le organizează și să promoveze o intensă cooperare cu familiile și cu școlile din cuprinsul parohiilor spre bucuria și folosul tuturor.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

O şcoală teologică ortodoxă cu o vastă lucrare misionară în poporul român

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la împlinirea a 230 de ani de învățământ teologic ortodox neîntrerupt la Sibiu, mai 2016

 

Hristos a înviat!

 

Învățământul teologic‑pedagogic ortodox sibian împlinește zilele acestea 230 de ani de existență neîntreruptă. Încă de la începutul domniei sale, împăratul Iosif al II‑lea (1780‑1790) de la Viena a emis o lege specială pentru învățământul din Principatul Transilvaniei, anume Norma Regia, care prevedea dezvoltarea uniformă a învățământului mediu, prin înființarea de gimnazii confesionale. Dacă reprezentanții altor confesiuni beneficiau de un sistem de învățământ confesional organizat, cu sprijin de la Stat, ortodocșii români, fiind membri ai unei confesiuni tolerate, nu aveau dreptul la sprijin financiar din partea Statului pentru funcți­onarea școlilor confesionale. Abia în anul 1786 sa aprobat finan­țarea din bugetul de stat a opt școli primare ortodoxe. Totodată, la Sibiu a fost instituit „Cursul de normă“ pentru pregătirea învă­țătorilor și a preoților.

Școala teologică sibiană va cunoaște o nouă etapă de dezvoltare și înflorire, odată cu venirea la Sibiu pe scaunul arhieresc a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna. Din toamna anului 1846, acesta a dispus ridicarea „cursului clerical“ de la șase luni la un an, introducând noi materii de învă­țământ: Teologia pastorală, Metodul învăţătoresc, Exegeza și Gramatica românească. Scopul acestei inițiative a fost ca tuturor „candidaților la preoție să le fie dată posibilitatea să fie și învă­țători și astfel să corespundă și mai bine misiunii lor culturale de luminători ai poporului“ (Eusebiu R. Roșca, Monografia ­Institutului seminarial teologicpedagogic Andreian al Arhidiecezei Gr. Or. Române din Transilvania, ­Sibiu, 1911, p. 22).

Anul școlar 1924‑1925 a adus schimbări în viața învățământului teologic sibian, întrucât secția teologică a seminarului va purta de acum numele de „Academia Teologică Andreiană“, situație rămasă neschimbată până în anul 1948 (Mircea Păcurariu, Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, ­Sibiu, 1987, p. 139). Procesul de învățământ avea să se desfășoare pe parcursul a patru ani de studii. În ziua de 23 mai 1943 a avut loc, în cadru festiv, declararea ridicării academiei la rang universitar. În vara aceluiași an, 1943, Ministerul Culturii Naționale şi al Cultelor a recunoscut drept cadre didactice titulare pe câțiva dintre cei mai prestigioși profesori, între care părinții Dumitru Stăniloae, Nicolae Terchilă, Nicolae Neaga, Liviu Stan, Grigore Marcu, Teodor Bodogae şi alții. Datorită rezultatelor deosebite de care se bucura Academia Teologică universitară din Sibiu, între studenţii acesteia s‑au numărat curând şi tineri din alte eparhii din ţară, aceştia provenind din toate clasele sociale, cu preponderență din familii de preoţi, învăţători şi ţărani.

Însă instaurarea dictaturii comuniste în România a avut urmări negative şi asupra atitudinii autorităţilor faţă de Biserică, precum şi asupra structurii învăță­mântului teologic. Legea pentru regimul general al cultelor religioase, din 3 august 1948, prevedea că Biserica Ortodoxă Română urma să deţină două institute teologice de grad universitar, seminarii teologice și şcoli de cântăreţi. În data de 23 august 1948, Academiei Teologice Andreiane i‑a fost schimbată denumirea în Institut teologic de grad universitar.

După evenimentele din decembrie 1989, învăţământul teologic sibian a intrat într‑o nouă etapă de dezvoltare: în ziua de 30 mai 1991, între Ministerul Învățămân­tului şi Ştiinţei, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia Română a fost semnat Protocolul nr. 9870/30 mai 1991, prin care învățământul teologic universitar din România a fost integrat în sistemul universitar de stat sub o dublă coordonare (didactică şi duhovnicească). Mulți dintre profesorii Facultății de Teologie din Sibiu sunt membri în asociaţii profesionale naţionale şi internațio­nale de prestigiu, iar unele cadre didactice ale facultăţii au participat și participă activ în cadrul unor importante comisii și organisme de dialog teologic interconfesional și interreligios, pe plan local și internațional.

Împlinirea a 230 de ani de existență neîntreruptă a învăță­mân­tului teologic ortodox românesc în Ardeal reprezintă un moment semnificativ în viața academică teologică și culturală, care constituie un prilej de asumare a memoriei vii, de apreciere a gene­rațiilor de profesori care sau dăruit jertfelnic în această instituție de învățământ, dar și ocazia de a mărturisi rolul și vocația învăță­mântului teologic în păstrarea credinței ortodoxe strămoșești, a identității neamului românesc și a valorilor autentice întro societate aflată întro continuă schimbare.

Părintele Dumitru Stăniloae, mulți ani profesor (1929‑1947) și rector al Academiei Andreiane din Sibiu (1936‑1946), a fost preocupat în mod permanent de bunul mers al învățământului teologic, văzând în el o modalitate concretă de slujire și de misiune a Bisericii. În viziunea părintelui Dumitru Stăniloae – asemenea unor mari Părinți ai Bisericii (de exemplu, Sfântul Ioan Gură de Aur) sau a unor mari ierarhi ai Bisericii noastre (de pildă, Mitropolitul Veniamin Costachi) – ceva se poate schimba în societate, în sensul bun și ziditor al cuvântului, doar prin lucrarea preoților bine pregătiți din punct de vedere teologic şi cu multă evlavie și devotament față de Biserica lui Hristos. Doar un preot cu bună pregătire teologică și duhovnicească poate transforma comunitatea în care Dumnezeu, Mai‑Marele păstorilor (cf. I Petru 5, 4), l‑a trimis ca păstor.

Cu prilejul aniversării Academiei Teologice Andreiane (23 mai 1943), părintele Dumitru Stăniloae, în calitate de rector, men­ționează două dintre obiectivele pe care și le propunea această instituție de învățământ teologic superior, obiective pe care ar trebui să le aibă în vedere ca repere fundamentale fiecare instituție similară de astăzi, și anume: 1) „tindem (spunea părintele Dumitru Stăniloae) să făurim preoți cu inimi curate și blânde, încălzite de singura pasiune a iubirii lui Hristos și de popor, fântâni ale sensibilității creștine, sfeșnice de lumină și ruguri de jertfă pentru neam și lege“ și 2) ne dorim formarea acelui preot „care să aibă o față din care să iradieze lumina Taborului, a dragostei Samarineanului milostiv. Toate necazurile și greutățile poporului trebuie să găsească în el un alinător“ (Cuvântarea părintelui rector dr. Dumitru Stăniloae la serbarea Academiei Teologice „Andreiane“, din 23 mai 1943Telegraful Român, XCI, 22, 30 mai 1943, în Pr. Dumitru Stăniloae, „Cultură şi duhovnicie“, Opere complete, vol. 3, Editura BASILICA a Patriarhiei ­Române, Bucureşti, 2012, p. 388.)

Felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, şi pe toţi organizatorii manifestărilor grupate sub titlul „230 de ani de învățământ teologic ortodox la Sibiu. Rolul educației religioase pentru societatea contemporană“, pe profesorii și studenții acestei prestigioase facultăți. Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel răstignit şi înviat, să binecuvânteze și să întărească lucrarea celor care se ostenesc în această venerabilă instituție de învățământ teologic ortodox, de cultură și spiritualitate românească în context național şi european.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Să ne luminăm cu prăznuirea

Mesaj adresat de Patriarhul României cu prilejul organizării ediției a X‑a a „Zilelor credinţei şi culturii în Caraș‑Severin“ şi a Simpozionului Internațional „Slujire şi educație“, Caransebeș, 8‑15 mai 2016

 

Hristos a înviat!

 

Cu multă bucurie am primit scrisoarea prin care ne vestiți că Episcopia Caran­sebeșului organizează în perioada 8‑15 mai 2016 „Zilele credinţei şi culturii în CarașSeverin“, program care împlinește acum un deceniu de existenţă.

Manifestările religioase şi culturale organizate cu acest prilej la Ca­ransebeș se desfășoară şi anul acesta în lumina sfântă a sărbătorii Învierii Domnului, care este şi hramul noii Catedrale Episcopale.

De asemenea, sub genericul „Zilele credinţei şi culturii în CarașSeverin“ – ediția a 10-a, se desfășoară la Caransebeş mai multe evenimente culturale deosebite: Simpozionul interna­țional „Slujire şi educație“ (9‑10 mai 2016), Festivalul coral de muzică religioasă „Miron Cristea“ – ediția a 7a (11 mai 2016), Festivalul internațional al corurilor de copii şi tineret „Timotei Popovici“ – ediţia a 24a (12‑13 mai 2016) şi Festivalul de poezie în grai bănățean „Credință şi lumină“ – ediţia a 7a (14 mai 2016).

Aceste frumoase manifestări de spiritualitate ortodoxă românească, la care se adaugă şi sărbătorirea a 130 de ani de la apa­riția primului număr al revistei eparhiale „Foaia Diecezană“, se încadrează anul acesta, 2016, în șirul manifestărilor dedicate de Biserica Ortodoxă Română Anului omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești.

Într‑o vreme în care societatea resimte mutații profunde, generate de crize economice și spirituale, educația tinerilor constituie o prioritate atât pentru slujitorii Bisericii, cât și pentru factorii sociali implicați direct în formarea acestora.

Responsabilitatea pe care Biserica și societatea o împărtășesc pentru buna educare a tineretului pornește de la conștientizarea importanței căutărilor continue, vii şi entuziaste ale tinerilor, deși nu totdeauna asemănătoare întrebării tânărului din Sfânta Evanghelie, adresată Mântuitorului Iisus Hristos: „Bunule Învăţător, ce bine să fac ca să am viaţa veşnică?“ (Matei 19, 16). Buna formare a tinerilor de astăzi implică îndrumare şi exemple concrete care să‑i ajute pe aceștia să întemeieze familii stabile, harnice şi evlavioase, devenind la rândul lor modele pentru copiii lor şi pentru societate.

Sfinții Părinți ai Bisericii, dar şi pedagogii creștini de mai târziu au îndrumat și încurajat constant familiile să ofere copiilor şi tinerilor o bună educație intelectuală şi morală sau spirituală, deoarece un tânăr bine educat va deveni, în timp, o bucurie pentru familie, o speranţă pentru societate şi un dar pentru poporul în care trăiește. Această împlinire socială a educaţiei creştine se poate înfăptui dacă tânărul, pe lângă formarea intelectuală şi profesională, va cultiva şi valorile spirituale ale iubirii de Dumnezeu şi de semeni, de Biserică şi de neam.

De la începuturile sale, Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în formarea educațională, culturală şi spirituală a poporului român. Fidelă Evangheliei Mântuitorului Hristos şi tradiției apostolice şi patristice, Biserica noastră a desfă­șurat în acelaşi timp şi o bogată lucrare filantropică, de slujire a aproapelui, prin înființarea primelor bolnițe, spitale, farmacii, așezăminte pentru orfani, bătrâni şi săraci pe teritoriul țării noastre. Lu­crarea spirituală, cultu­ral‑educațională şi social‑filantropică a Bisericii este şi în prezent inspirată de lucrarea învăţătorească, filantropică, vindecătoare, sfințitoare şi mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos.

Această lucrare mult cuprinzătoare a Bisericii este izvorâtă din credință însoțită de rugăciune şi are ca scop nu numai luminarea minții şi sănătatea trupului omului, ci şi mântuirea sufletului său, adică dobândirea vieţii veşnice prin credinţa vie în Iisus Hristos, potrivit făgă­duinței Lui: „Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăiește şi crede în Mine nu va muri în veac“ (cf. Ioan 11, 25‑26). De aceea, în noaptea sărbătorii Învierii Domnului, cântăm în biserică: „Să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul pe altul să ne îmbrățișăm. Să zicem: Fraților! şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere (Laudele Utreniei din noaptea de Paști).

În spațiul ortodox românesc, activitatea filantropică, educa­țională şi culturală a Bisericii în societate a fost întreruptă, pentru aproape jumătate de veac, doar în perioada de prigoană comunistă atee, când Biserica a fost nevoită să se limiteze numai la misiunea ei sacramentală şi liturgică.

Astăzi, în contextul libertății de exprimare, dar şi al secularismului agresiv, devine tot mai necesară lucrarea educaţională şi socială a Bisericii, pentru a contribui mai mult la îndrumarea spirituală a vieții omului dezorientat şi disperat, la alinarea suferinței celor bolnavi, la cultivarea comuniunii şi solidari­tății întrun context social individualist, la promovarea păcii întrun context conflictual, dar şi la apărarea demnității umane, umilită de violență, sărăcie sau nedreptate.

Biruința lui Hristos asupra păcatului şi asupra morții a fost şi este izvor de speranță şi putere sufletească pentru toată lucrarea Bisericii şi a fiecărui creștin în societate. Credința în puterea Crucii şi a Învierii a ajutat poporul român să cultive speranța în timp de suferință, să se elibereze de popoare migratoare şi de stăpâniri asupritoare. De aceea, vulturul purtător de Cruce de pe stema României este înveșmântat în lumina aurie a Învierii.

 

În încheiere, adresăm cuvânt de felicitare şi apreciere Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, tuturor organizatorilor şi participanților la aceste activități cultural‑misionare, dorind ca lumina sfântă a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să aducă în sufletele tuturor pace şi bucurie, binecuvântare şi mult ajutor în toată fapta cea bună!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sfinţire şi binecuvântare în Landul Bavaria

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, la sfințirea bisericii ­Parohiei ortodoxe româneşti ­cu hramurile Întâmpinarea Domnului şi Sfânta Muceniță Ecaterina din Aschaffenburg, Germania, 12 iunie 2016

 

Sfințirea bisericii cu hramurile Întâmpinarea Domnului şi Sfânta Muceniţă Ecaterina din Aschaffenburg, Germania, este un eveniment mare, sfânt şi binecuvântat, în mod special pentru credincioșii români din acest oraş al Landului Bavaria, care se adună în această biserică pentru a păstra vie flacăra credinţei ortodoxe şi a păstra identitatea lor etnică şi culturală românească.

Parohia cu hramurile Întâmpinarea Domnului şi Sfânta Muceniţă Ecaterina din orașul bavarez Aschaffenburg a fost înființată cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Teoctist Patriarhul, în anul 1996, prin râvna părintelui Costel Hăbelea, susţinut de către un grup de credincioşi ortodocşi români. Încă de la început, sfintele slujbe au fost oficiate în biserica Spitalului Spitalkirche, din Lamprechtstrasse nr. 2.

Începând cu anul 2007, Parohia ortodoxă românească din Aschaffenburg este condusă cu multă dăruire de sine şi vrednicie de către părintele protosinghel Ghelasie Păcurar, consilier eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului. Eforturile şi demersurile părintelui protosinghel Ghelasie şi ale credincioșilor români pe lângă autorităţile locale din Aschaffenburg au contribuit la obţinerea din partea Primăriei, în anul 2015, a dreptului de folo­sință a bisericii în exclusivitate pentru comunitatea românilor ortodocşi din acest oraș. Astfel, după finalizarea acestui important demers au început lucrările de amenajare a bisericii în stil bizantin: a fost pictat interiorul în întregime, a fost realizat un iconostas sculptat nou şi sau montat 8 candelabre. De asemenea, a fost recondiționată pardoseala, biserica a fost dotată cu strane şi mobilier sculptat, cu sfinte vase noi şi cu toate cele necesare săvârșirii sfintelor slujbe după tradiția creștinortodoxă, fiind astfel pregătită să îmbrace haina de sfințire.

Acest eveniment binecuvântat ne oferă prilejul să constatăm vrednicia credincioșilor români care, deși departe de țara de origine, s‑au străduit să păstreze credința creştină ortodoxă, identitatea şi cultura românească.

Astăzi, în diaspora românească, biserica este locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală. Dorul de casă, de tradițiile şi obiceiurile româ­nești, de mărturisirea comună a dreptei credințe, îi aduce pe românii din diasporă în biserica în care se slujește în limba română, se exprimă identitatea lor etnică şi confesională, dar şi comuniunea cu românii din România şi de pretutindeni.

De aceea, iubiţi români orto­docși din Aschaffenburg şi Landul Bavaria, vă îndemnăm părintește să sporiți dragostea creștină şi conlucrarea frățească, astfel încât munca sau studiul departe de țară, în străinătate, să nu devină îndepărtare sau înstrăinare spirituală a unora față de alții.

Cu prilejul sfinţirii bisericii ortodoxe româneşti cu hramurile Întâmpinarea Domnului şi Sfânta Muceniţă Ecaterina din Aschaffenburg, felicităm pe Înalt­prea­sfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, pentru lucrarea pastorală şi misionară, de păstrare şi cultivare a credinței creștine ortodoxe, a spiritualității şi identității româ­nești, dar şi pentru bunele relaţii cu creştinii romano‑catolici şi protestanţi din Germania şi din alte ţări occidentale.

Felicităm şi pe părintele paroh, protosinghelul Ghelasie Păcurar, dimpreună cu toată comunitatea ortodoxă românească de aici, luminată de evlavie creștină şi simţire românească, pe toţi binefăcătorii şi ajutătorii acestui sfânt locaş, precum şi pe toţi clericii şi credincioșii prezenți la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate şi demnitate creștină.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Sfântul Apostol Pavel în dialog cu filosofii

Mesaj adresat participanților la cea de‑a XXII‑a ediţie a manifestărilor închinate Sfântului Apostol Pavel, Veria, 2‑4 iunie 2016. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost Înaltprea­sfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Am primit cu bucurie şi în acest an invitaţia de a participa la cea de‑a XXII‑a ediţie a Congresului Ştiinţific Internaţional Pavleia, dedicat Sfântului Pavel, Apostolul ­Neamurilor, în Sfânta Mitropolie de Veria, Naoussa şi Kampania, la iniţiativa şi cu permanenta implicare şi purtare de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Panteleimon.

Tema dezbaterilor din acest an: „Sfântul Apostol Pavel şi filosofii – 2.400 de ani de la naşterea lui Aristotel“, este deosebit de actuală şi vine în întâmpinarea dorinţei din ce în ce mai evidente de dialog între reprezentanţii teologiei ortodoxe şi filosofii contemporani, mulţi dintre ei, fii ai Bisericii şi, la rândul lor, mărturisitori ai adevărului de credinţă lăsat ca moştenire Sfinţilor Apostoli şi urmaşilor acestora de către Hristos Domnul Cel înviat din morţi.

După cum este bine cunoscut, Sfântul Apostol Pavel este cel dintâi misionar al lumii creştine, care avea să deschidă, la poalele Acropolei, dialogul cu discipolii lui Platon şi Aristotel. În Atena marilor şcoli şi curente filosofice, „cetatea eternă“ a iubitorilor de ştiinţă şi înţelepciune, „unde discuţiile despre sublimele adevăruri puteau da naştere la un interes general“ (Patriarhul Iustin Moisescu, ­Activitatea Sfântului Apostol ­Pavel în Atena, Editura Anastasia, București, 2002, p. 123), marele Apostol al neamurilor, pregătit odinioară la şcoala învăţatului Gamaliil, mărturiseşte acum cu mult curaj „pe Iisus şi Învierea“ (Fapte 17, 18).

Fără a nega importanţa înţelepciunii omeneşti, revelată tot de Dumnezeu pe calea raţiunii, Sfântul Pavel așază pe „soclul“ filosofiei Lumina lumii, pe Hristos Domnul. De aceea, în unele dintre picturile noastre bisericeşti, la Athos, în Bucovina şi în alte zone din lume, lângă profeţii Vechiului Testament sunt reprezentaţi şi filosofii Antichităţii, care, prin înţelepciune, au pregătit într‑o anumită măsură umanitatea pentru întruparea Logosului divin.

Sfântul Pavel a văzut, aşadar, şi în sufletele atenienilor de odinioară o mare profunzime şi o aplecare spre căutarea adevărului, adresându‑le în mijlocul Areopagului cuvintele: „În toate vă văd că sunteţi foarte evlavioşi“ (Fapte 17, 22), şi, de aceea, a direcţionat devoţiunea lor către „Dumnezeul necunoscut“ (Fapte 17, 23). Exemplul Sfântului Apostol Pavel ne inspiră şi ne îndeamnă şi astăzi la dialogul dintre ştiinţă şi credinţă, dintre filosofie şi teologie.

Ne exprimăm speranţa în reuşita deplină a acestui simpozion, astfel încât să putem promova mai intens dialogul constructiv între teologie şi gândirea filosofică, într‑o societate din ce în ce mai secularizată, prin sublinierea rolului înţelepciunii coborâte din minte în inimă, cu scopul de a ne uni pe toţi în promovarea iubirii de Dumnezeu şi de semeni.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos Cel înviat din morţi să binecuvânteze pe toţi participanţii la lucrările Congresului Ştiinţific Internaţional Pavleia de la Veria pentru a contribui la promovarea misiunii Bisericii în lumea de astăzi.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române