499-500 – Vestitorul Ortodoxiei

500 de Vestiri ale Ortodoxiei

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în Editorial/ de Pr. Nicolae-Cristian Câdă

La scurt timp de la împlinirea a 25 de ani de apariţie neîntreruptă a Vestitorului Ortodoxiei, revista de informaţie bisericească a Patriarhiei Române a ajuns la ediţia cu numărul 500. Alături de sfertul de secol, suma apariţiilor reflectă atât bogăţia inepuizabilă a Evangheliei şi a vieţii în Hristos pentru care presa bisericească reprezintă o cale propice de popularizare, cât şi întâlnirea fecundă dintre Scriptură şi Tradiţia Bisericii şi gazetă. Efortul depus de-a lungul timpului de membrii colegiului redacţional, beneficiind de binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, se încadrează în complexa dinamică a relației dintre teologie și comunicarea publică, Biserică și mass-media.

După apariţia ediţiei-manifest de debut a Vestitorului Ortodoxiei Românești, prima denumire a periodicului Patriarhiei Române, publicaţia s-a structurat editorial pe trei direcţii: (1) diseminarea valorilor evanghelice într-un demers de catehizare şi, în acelaşi timp, de recuperare morală şi duhovnicească a românilor marcaţi în aproape jumătate de secol de politica dictatorială ceauşist-comunistă atee; (2) realizarea de reportaje privind misiunea social-filantropică a Bisericii şi prezenţa slujitorilor acesteia în spitale şi aziluri, orfelinate, şcoli, penitenciare etc., şi de articole care să abordeze din perspectivă creştină subiecte de interes social; (3) informarea cu privire la evenimentele bisericeşti din țară, diaspora şi de pe întreg mapamondul. Într-un demers al căutărilor aflat sub semnul pionieratului, rubricile şi articolele Vestitorului au atins aceste trei obiective prioritare prezentate în articolul de deschidere al nr. 4-5/februarie-martie 1990 de către vrednicul de pomenire Episcop Damaschin Coravu (desemnat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 18-19 ianuarie 1990, să conducă redacția publicației).

Semnificativă, în acest sens, este schimbarea titlului publicației în primele 100 de numere. Iniţial, alegerea acestuia a reflectat scopul editorial central: generarea unui dialog între Biserica Ortodoxă şi societatea românească, prin interpelarea valorilor eclesiale creștine privind problematica diversă autohtonă. Astfel că, în prima jumătate a anului 1992, ziarul şi-a schimbat titlul şi, pentru un an de zile, s-a numit într-un singur cuvânt Vestitorul – cu o singură excepţie, în ediţia pe iunie 1-15 (nr. 73) revenindu-se la Vestitorului Ortodoxiei Românești. Apoi, de la nr. 94/15 mai 1993 a fost adoptat titlul păstrat până în prezent: Vestitorul Ortodoxiei.

Cu fiecare sută de apariţii, periodicul Patriarhiei Române a fost mai bine închegat şi mai atent la detaliile care fac din presa bisericească scrisă un mediu propice de redescoperire a caracterului profetic al mărturiei Ortodoxiei, a necesității de abordare în cheie duhovnicească a problematicii moderne și postmoderne și de lectură teologico-mistică a temelor de actualitate, un instrument de refacere a relațiilor și comunicării între membrii Bisericii, de redescoperire a valențelor irenice ale Evangheliei pentru o societate definită conflictual și a vocației dialogice, în sens formativ-catehetic și misionar pentru cultura contemporană. În cele din urmă, prin asocierea la Publicaţiile Lumina – cotidianul Ziarul Lumina şi săptămânalul Lumina de Duminică – şi prin inaugurarea unei noi serii a periodicului care a devenit revista lunară de informaţie bisericească a Patriarhiei Române, începând cu numărul din ianuarie 2008, mensualul arată la cea de-a 500 apariţie noi valențe editoriale pentru împlinirea misiunii de Vestitor al Ortodoxiei.

Proclamarea Anului omagial şi comemorativ – 2015 la Catedrala Patriarhală

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în An omagial şi comemorativ/ de PF Daniel

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2015 drept Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii.

Practica proclamării anilor omagiali dedicaţi unor sfinţi sau unor evenimente din viaţa Bisericii ne-a arătat că aceasta inspiră mai multă conlucrare în activitatea pastorală şi misionară a Bisericii, mai multă comuniune fraternă, mai multă recunoştinţă şi reînnoire spirituală. Având în vedere că anul acesta, 2015, se împlinesc 130 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (aprilie 1885) şi 90 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie (februarie 1925), misiunea Bisericii noastre trebuie să ţină cont de realităţile concrete ale contextului social şi cultural prezent. În acest sens, misiunea pastorală a Bisericii noastre trebuie intensificată atât la nivelul parohiilor, cât şi al mănăstirilor din cuprinsul Patriarhiei Române.

Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, prin parohie înţelegem comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici şi mireni, situată pe un anume teritoriu şi subordonată Centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic, administrativ şi patrimonial, condusă de un preot paroh numit de chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective (Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul Sinod, prin Hotărârea
nr. 4678/28 noiembrie 2007, recunoscut de către Guvernul României prin H.G. nr. 53/16 ianuarie 2008 şi publicat în „Monitorul Oficial“, nr. 50, 22 ianuarie 2008, p. 13).

Din punct de vedere spiritual, parohia este comunitatea în care se mântuiesc cei care prin Botez, Mirungere şi Euharistie au devenit creştini ortodocşi. În parohie, la fel ca în familie, învăţăm să ne rugăm împreună, să ne bucurăm împreună şi să avem compasiune faţă de cei care trec prin suferinţă sau prin tristeţea pierderii celor dragi. Parohia este marea familie spirituală a familiilor conjugale.

Prin cultul pomenirii morţilor, în parohie se cultivă legătura între generaţii. Credincioşii din parohii cultivă o înţelegere profundă a sensului sfânt al vieţii şi al morţii, prin trăirea Liturghiei euharistice şi a vieţii duhovniceşti. Parohiile ortodoxe româneşti au învăţat o mulţime de tineri să iubească valorile spirituale, morale şi culturale ale Ortodoxiei şi ale culturii româneşti.

Astăzi, din nefericire, majoritatea populaţiei sărace din parohiile rurale este creştin-ortodoxă, iar preoţii noştri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin social şi pastoral. Criza economică, şomajul, dezvoltarea rurală insuficientă şi emigraţia spre ţări mai dezvoltate au cauzat o criză majoră a satului românesc şi mari dificultăţi în misiunea pastorală a preoţilor din parohii. În rândul preoţilor noştri există multă bunăvoinţă de a ajuta pe cei săraci, dar puţine mijloace de a realiza cele ce sunt urgent necesare. În multe localităţi rurale s-au închis şcolile din lipsă de copii şi dispensarele medicale din lipsă de medici, încât doar preotul, ca intelectual, a rămas să promoveze cultura şi să ajute spiritual comunitatea rurală.

La nivelul Patriarhiei Române, în parohiile sărace, avem multe biserici în construcţie, mai ales acolo unde n-au existat niciodată biserici, iar altele necesită restaurare sau reparaţie. De asemenea, avem nevoie de case parohiale, pentru ca preoţii să locuiască în mijlocul comunităţii, dar şi de centre sociale sau cantine parohiale, pentru ca oamenii săraci să fie şi mai mult ajutaţi. Sărăcia actuală din parohiile rurale ne cheamă să organizăm mai multă solidaritate între parohiile urbane şi cele rurale şi mai multă cooperare cu autorităţile locale şi cu posibili donatori.

Se constată tot mai mult că în parohia în care nu este biserică, nu este preot, nu este casă parohială sau preotul nu locuieşte în mijlocul comunităţii, ci la oraş şi face naveta la sat, există mai multe cazuri de alcoolism, mai multă singurătate şi mai puţină solidaritate între oameni, mai puţină comuniune şi mai puţină bucurie. În schimb, acolo unde biserica parohială este deschisă în fiecare duminică şi zi de sărbătoare, unde preotul aduce speranţă, organizând programe de întrajutorare frăţească şi mobilizând oamenii credincioşi să-i ajute pe cei mai săraci, situaţia spirituală şi socială a parohiei este diferită. Aşadar, actul religios din parohie nu are numai o consecinţă cultică sau spirituală, ci el influenţează şi viaţa socială, aduce un spor de calitate vieţii într-o anumită comunitate. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învăţător şi medic, între toţi factorii de răspundere, se creează speranţă mai multă şi comuniune spirituală mai intensă.

De asemenea, misiunea monahismului în viaţa Bisericii azi ne cheamă la o reflecţie spirituală şi pastorală privind importanţa şi responsabilitatea mănăstirilor în contextul actual al societăţii contemporane, profund marcată de fenomenul secularismului – consumist, de intensificarea individualismului – indiferentist, având o viziune autosuficientă şi materialistă asupra lumii şi vieţii, fără referinţă la valorile spirituale creştine sau religioase, în general. Întrucât toate aceste frământări influenţează şi viaţa monahală, prima lucrare misionară a monahismului este rugăciunea. În pofida tuturor dificultăţilor din trecut şi de astăzi, mănăstirile – prin experienţa lor duhovnicească acumulată, consemnată mai ales în paginile Patericului şi ale Filocaliei şi păstrată vie în comunităţile edificate pe ascultare, asumarea sărăciei personale şi a curăţiei trupeşti şi sufleteşti – sunt repere luminoase şi izvor de putere spirituală pentru misiunea Bisericii în societate.

A doua mare lucrare misionară a monahismului este munca unită cu rugăciunea şi cu ospitalitatea. În acest sens, monahismul ortodox românesc este, în acelaşi timp, liturgic, filocalic (ascetic) şi filantropic (ospitalier), fidel tradiţiei apostolice şi patristice şi atent la nevoile actuale ale Bisericii şi la provocările societăţii contemporane.

Mănăstirile trebuie să ajute permanent pe cei care vin să se roage împreună cu vieţuitorii acestora. Primirea cu bucurie a pelerinilor sau ospitalitatea a fost şi este o lucrare misionară a mănăstirilor care oferă pelerinilor atât hrană duhovnicească pentru suflet, cât şi o masă caldă după Sfânta Liturghie. Din nefericire, unele mănăstiri sărace de azi nu mai reuşesc să împlinească această tradiţie a ospitalităţii aşa cum ar dori să o facă.

Promovarea legăturii dintre cult şi cultură este o altă lucrare misionară a monahismului, mai ales azi, când se afirmă în societate o atitudine anticreştină şi antireligioasă sub pretextul umanismului secular. Mănăstirile au fost în ţara noastră primele comunităţi creştine care au înfiinţat biblioteci şi şcoli de teologie şi de cultură, unde se copiau manuscrise, se tipăreau cărţi, monahii fiind mari apărători ai dreptei credinţe şi promotori ai culturii creştine.

Monahul părăseşte lumea, dar poartă în rugăciune neîncetat pe cei care vieţuiesc în lume, iar drumul său se întrepătrunde adesea cu cel al mireanului, fiind împreună călători sau pelerini pe drumul mântuirii, al credinţei şi al dragostei faţă de Dumnezeu şi de semeni.

Demersul Bisericii Ortodoxe Române de intensificare a vieţii spirituale şi a activităţii misionare a parohiilor şi mănăstirilor trebuie însoţit de comportamentul personal al păstorului de suflete, care este dator să fie „pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia“ (1 Timotei 4, 12). De aceea, preoţii, călugării şi duhovnicii trebuie să cultive o maturitate spirituală deosebită, pentru a reuşi să ajute spiritual pe cei răniţi de păcat şi să sădească în sufletele tuturor dragostea faţă de Hristos şi de Biserica Sa.

În tradiţia apostolică şi patristică a Bisericii întâlnim multe chipuri luminoase de păstori duhovniceşti care şi-au dăruit întreaga viaţă misiunii Bisericii. Unul dintre aceştia este Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (347-†407), Arhiepiscopul Constantinopolului, cel mai mare predicator al Bisericii Ortodoxe. El a apărat şi promovat sfinţenia şi demnitatea familiei, lumina şi virtuţile vieţii monahale şi lucrarea filantropică a Bisericii în societate. A fost nu doar un mare tâlcuitor al Sfintei Scripturi, ci şi un luptător pentru demnitatea fiinţei umane, pentru dreptate şi sfinţenie. Dascăl al pocăinţei, al rugăciunii şi al milosteniei, Sfântul Ioan Gură de Aur a arătat că Evanghelia lui Hristos este lumina vieţii creştine pe pământ, ca pregătire pentru viaţa cerească, veşnică.

Totodată, poporul nostru a fost binecuvântat de Dumnezeu cu mulţi păstori de suflete (ierarhi, preoţi şi monahi), care au mărturisit credinţa în vremuri grele, au construit biserici şi mănăstiri, au născut şi crescut duhovniceşte generaţii de credincioşi în iubirea lui Hristos şi în iubirea de Biserică şi Neam.

Astăzi, prin aceşti mari păstori de suflete, poporul nostru are mai mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în faţa Preasfintei Treimi, ca el să-şi păstreze credinţa ortodoxă, să transmită tinerilor această credinţă, singura prin care primim mântuirea, şi să-şi înalţe demnitatea sa ca neam purtător de Cruce şi Înviere în istorie, pentru a se bucura de slava Împărăţiei cerurilor.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în An omagial şi comemorativ/ de PF Daniel

Cu dragoste în Hristos, Vă aducem la cunoştinţă că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2013, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu declararea anului 2015 în Patriarhia Română ca Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi.

Iniţiativa privind proclamarea în anul 2015 a Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi are ca scop să aducă în centrul misiunii Bisericii astăzi: rolul parohiei ortodoxe române în trecut şi azi în coagularea comunităţii în jurul Bisericii şi în slujirea iubitoare a semenilor; necesitatea dinamizării vieţii parohiale prin întărirea sentimentului de apartenenţă a credincioşilor la comunitatea eclesială şi a chemării lor la apostolat misionar; rolul spiritualităţii monahale, liturgice şi filocalice în lucrarea misionară a mănăstirii în Biserică; intensificarea misiunii mănăstirii pentru înduhovnicirea lumii aflată într-un accentuat proces de desacralizare; importanţa dialogului, cooperării şi solidarităţii misionare între parohie şi mănăstire în găsirea răspunsurilor adecvate la criza morală, socială, educaţională şi economică de azi; misiunea parohiei şi a mănăstirii în mărturisirea credinţei, dezvoltarea culturii şi slujirea unităţii româneşti.

Potrivit practicii existente, în vederea pregătirii cu un an înainte a anului omagial 2015, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, în şedinţa sa din 4 octombrie 2013, a avizat tematica şi programul-cadru al manifestărilor din cadrul Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi, prin care se urmăresc: pregătirea din timp a evenimentelor prin studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic şi teologic-ştiinţific la toate nivelurile, dar mai ales la cel parohial şi mănăstiresc; organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferinţe preoţeşti cu tema: „Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi”; evidenţierea temelor şi a activităţilor organizate prin mass-media Bisericii noastre; evaluarea, la încheierea anului, a modului de aducere la îndeplinire în eparhii a programului-cadru de celebrare a temei propuse pentru anul 2015.

În vederea materializării acestei iniţiative, Cancelaria Sfântului Sinod a întocmit şi prezintă următorul program-cadru pentru realizarea proiectului religios-pastoral, cultural-editorial şi mediatic intitulat „2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi”:

În timpul anului 2015, sub genericul „Misiunea parohiei şi a mănăstirii azi”, tema va fi tratată şi prezentată astfel:

Misiunea parohiei azi:

1.Coordonatele biblice, patristice, eclesiologice, canonice, legislative bisericeşti şi civile ale misiunii parohiei:

Mărturii biblice şi patristice despre primele forme de organizare a comunităţilor şi parohiilor creştine;
Definirea şi rolul eclesiologic al parohiei (comunităţii) ortodoxe în păstrarea şi transmiterea învăţăturii de credinţă;
Prevederi canonice referitoare la parohia ortodoxă;
Parohia ortodoxă română în lumina legislaţiei bisericeşti şi civile, de-a lungul timpului şi astăzi.

2. Coordonatele istorice ale misiunii parohiei ortodoxe române în trecut şi azi:

Istoricul comunităţilor creştin ortodoxe pe teritoriul României (mărturii documentare);
Importanţa cetăţii şi a satului în constituirea parohiei ortodoxe române (factori religioşi, etnografici, sociologici, culturali, economici etc.);
Parohia, moştenirea valorilor sfinte primite de la înaintaşi. Rolul şi diversitatea socială a ctitorilor de biserici în dezvoltarea spirituală, culturală şi educaţională a parohiei ortodoxe române;
Importanţa locaşului de cult ca factor de coagulare a comunităţilor creştine şi dezvoltare a parohiei ortodoxe române;
Repere ale misiunii parohiei azi, sub aspect sacramental-liturgic, misionar-pastoral, cultural-educaţional, social-filantropic şi administrativ-gospodăresc:
Parohia şi biserica parohială, centrul vieţii spirituale a comunităţii creştine ortodoxe adunatăîn iubirea Preasfintei Treimi;
Parohia, centru de întărire duhovnicească (terapie duhovnicească) a omului confruntat cu o lume plasată sub semnul desacralizării, al globalizării şi al migraţiei;
Parohia, spaţiu de slujire pastorală şi de aplicare a teologiei în viaţa comunităţii: rolul misionar-pastoral al parohiei ortodoxe române în propovăduirea, păstrarea şi mărturisirea unităţii de credinţă ortodoxă, într-o lume secularizată;
Parohia, o comuniune-comunitate euharistică în Hristos, mărturisitoare prin cult şi faptă: Sfânta Liturghie, Sfintele Taine şi serviciile religioase oficiate în biserica parohială– expresia unităţii parohiei ortodoxe române;
Parohia, mediul de cunoaştere şi transmitere a credinţei: predicarea, catehizarea (evanghelizarea) şi educaţia religioasă în viaţa parohiei ortodoxe române;
Parohia, locul iubirii lui Hristos împărtăşită oamenilor prin activitatea social-filantropică;
Mijloace pastorale, misionare, educaţionale şi sociale pentru transmiterea dreptei credinţe în rândul tinerilor şi pentru integrarea acestora în viaţa comunitară a parohiei;
Forme de participare activă a mirenilor la viaţa parohiei (organismele parohiale);
Parohia, depozitarul valorilor spirituale şi culturale; grija pentru patrimoniul cultural-naţional şi grija pentru administrarea corectă şi transparentă a bunurilor bisericeşti etc.

Misiunea mănăstirii azi:

1.Mărturii biblice, patristice, eclesiologice, canonice, legislative bisericeşti şi civile ale misiunii mănăstirii în viaţa Bisericii:

Mărturii biblice şi patristice despre primele forme de organizare a vieţii monahale. De la pustnicie la mănăstire. Chipuri de vieţuire monahală: anahoretism şi cenobitism;
Definirea şi rolul eclesiologic al mănăstirii (comunităţii monastice) ortodoxe în apărarea, păstrarea şi transmiterea învăţăturii de credinţă;
Prevederi canonice referitoare la mănăstirea ortodoxă;
Mănăstirea ortodoxă română în lumina legislaţiei bisericeşti şi civile, de-a lungul timpului şi astăzi.

2. Repere istorice ale misiunii mănăstirii ortodoxe în trecut şi azi:

Scurt istoric al organizării vieţii monahale şi a mănăstirilor pe teritoriul României (mărturii documentare);
Ţările Române ca civilizaţie monastică, organizatăîn lumina isihasmului (1359 – întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti, întemeierea Moldovei ca stat, trecerea la viaţa veşnică a Sfântului Grigorie Palama);
Mănăstirea, păstrătoare de valori sfinte primite de la înaintaşi. Diversitatea socială a ctitorilor de mănăstiri (ierarhi, domnitori, boieri, călugări, preoţi şi binecredincioşi creştini din toate stările), care au contribuit la dezvoltarea spirituală, culturală şi educaţională a poporului român;
Mănăstirea, oază de linişte sufletească, rod al armoniei dintre frumuseţea creaţiei lui Dumnezeu, frumuseţea vieţii spirituale şi frumuseţea creaţiei artistice umane. Arhitectura şi pictura locaşurilor mănăstireşti, adevărate şcoli de artă bisericească tradiţională.

3. Misiunea mănăstirii azi, sub aspect sacramental-liturgic, misionar, cultural-educaţional, social-filantropic şi administrativ-gospodăresc:

Rolul spiritualităţii monahale, liturgice şi filocalice în lucrarea misionară a mănăstirii azi în interiorul Bisericii, pentru Biserică şi societate;
Mănăstirea, spaţiu de cultură monastică şi vocaţie filocalică, dar al lui Dumnezeu pentru misiunea Bisericii azi (Filocalia greacă – 1782, Filocalia slavonă a Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ – 1793, Filocalia românească a Părintelui prof. Dumitru Stăniloae);
Misionarismul monahal azi, între exigenţele nevoinţei personale şi bucuria vieţii de comuniune fraternă;
Mănăstirea, şcoală de înălţare şi înnoire duhovnicească pentru cler şi popor. Misionarismul statornic al marilor duhovnici în hrănirea, vindecarea, primenirea şi dinamizarea vieţii duhovniceşti a credincioşilor;
Misiunea mănăstirii în mărturisirea credinţei, dezvoltarea culturii şi promovarea unităţii româneşti;
Mănăstirea, aşezământ de vindecare sufletească şi trupească. Apariţia şi dezvoltarea primelor instituţii pentru îngrijirea bolnavilor (bolniţe, farmacii, spitale), model şi îndemn de a cultiva lucrarea social-filantropică a Bisericii şi de a intensifica activitatea de asistenţă medicală, mai ales a persoanelor sărace;
Mănăstirea, de la împărtăşirea euharistică la ospitalitatea filantropică;
Rolul pelerinajului la mănăstiri în educarea creştină a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor;
Rolul mănăstirilor în păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural religios;

Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2015, a Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi. În acest scop, se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici şi mănăstiri, precum şi în biblioteci, a celor mai frumoase reprezentări ale unor comunităţi creştine (parohii) şi mănăstiri în arta bisericească românească şi în tipar.

Realizarea de studii, comentarii, bibliografii şi cărţi de reflecţie având conţinut biblico-patristic, dogmatic-moral, socio-istoric, liturgic, misionar, social-filantropic şi cultural-educativ pentru prezentarea Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi în cadrele prezentate la paragraful I, precum şi tipărirea acestora în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale.

La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un congres internaţional dedicat misiunii parohiei şi mănăstirii azi, iar la nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi. Rezultatele vor fi publicate în volume academice.

În cursul anului 2015, se vor organiza expoziţii reprezentând istoria, viaţa şi activitatea parohiei şi a mănăstiriiîn trecut şi azi, chipuri de mari preoţi de mir şi duhovnici din mănăstiri.

În cadrul sinaxelor eparhiale şi ale celor mitropolitane cu stareţii(ele) şi egumenii(ele), va fi aprofundată şi lărgită dezbaterea temei Misiunea mănăstirii azi (par. I lit. B).

În cursul anului 2015, se vor organiza pelerinaje în ţară şi străinătate la mănăstiri şi în locurile unde au vieţuit mari duhovnici ai Ortodoxiei.

Ca parte a programului-cadru naţional bisericesc, la Conferinţele pastoral-misionare se va trata tema Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi, în cadrele prezentate la paragraful I.

În luna octombrie din anul 2015, la Palatul Patriarhieise va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema Anul omagial al misiunii parohiei şi a mănăstirii.

În cadrul discuţiilor s-a reiterat conţinutul hotărârii Sfântului Sinod nr. 8575 luate în şedinţa de lucru din 25 octombrie 2011, care, constatând necesitatea publicării unei Istorii a parohiilor ortodoxe române, a aprobat structura celor 11 volume (I-XI) ale acestei lucrări, metodologia de lucru, precum şi responsabilii pentru fiecare volum.

În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, Sfântul Sinod a hotărât:

aprobă iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, propusă Sfântului Sinod de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, privind declararea anului 2015 în Patriarhia Română ca Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi.
aprobă Programul-cadru naţional bisericesc în 9 puncte (I-IX), redat în prezentul referat, care va fi adus la cunoştinţa eparhiilor, în vederea realizării proiectului liturgic, religios-duhovnicesc, cultural-editorial şi mediaticintitulat „2015 –Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi”.
aprobă ca toate instituţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, precum şi fiecare şcoală teologică, să ia măsurile necesare pentru a ilustra Programul-cadru naţional bisericesc intitulat „2015 –Anul omagial al misiunii parohiei şi a mănăstirii”, prin acţiuni şi manifestări locale (media, conferinţe, întruniri, simpozioane şi seminarii pastorale, teologice, istorice, catehetice, duhovniceşti, publicarea de volume), prin contribuţia ierarhilor, a profesorilor de teologie, a preoţilor şi monahilor, precum şi a altor specialişti.
aprobă ca la conferinţele pastoral-misionare semestriale de primăvară şi toamnă din anul 2015 să se trateze tema Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi, cu posibilitatea extinderii dezbaterii şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare pe care le va stabili fiecare eparhie, în cadrul cercurilor pastorale, precum şi în sinaxele eparhiale şi a celor mitropolitane cu stareţii(ele) şi egumenii(ele).
reaminteşte hotărârea Sfântului Sinod nr. 8575 luată în şedinţa de lucru din 25 octombrie 2011, prin care s-a aprobat publicarea unei Istorii a parohiilor ortodoxe româneşi s-a stabilit structura celor 11 volume (I-XI) ale acestei lucrări, metodologia de lucru şi responsabilii pentru fiecare volum, şi aprobă urgentarea redactării acestei lucrări astfel încât până la data de 31 ianuarie 2015 toate cele 11 volume împreună cu un volum să fie publicate.

Cu binecuvântare şi dragoste în Hristos,

Preşedintele Sfântului Sinod

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

2015 – Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în An omagial şi comemorativ/ de PF Daniel

Hotărârea Sfântului Sinod privind declararea anului 2015 ca Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii în Patriarhia Română, adresată ierarhilor şi eparhiilor ortodoxe române din ţară şi străinătate:

Cu dragoste în Hristos, Vă aducem la cunoştinţă că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 septembrie 2014, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod cu privire la declararea anului 2015 ca Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii.

În referat s-a precizat că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut iniţiativa de a concretiza pe plan local, în fiecare eparhie, tema anului 2015, declarat de Sfântul Sinod Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi (hotărârea nr. 10.717/29 octombrie 2013), prin aprofundarea aspectelor supuse dezbaterii cu prezentarea importanţei şi rolului marilor păstori de suflete (ierarhi, preoţi şi călugări) care, prin slujirea şi activitatea lor, au contribuit la susţinerea, consolidarea şi dinamizarea vieţii şi misiunii parohiei şi mănăstirii, sub toate aspectele.

Printre marii păstori de suflete, un loc aparte îl ocupă Sfântul Ioan Gură de Aur, care, prin viaţa şi activitatea sa, s-a dovedit a fi un apărător al dreptei credinţe, un învăţător al pocăinţei, un luminător al familiei creştine şi al vieţii monahale şi un promotor al filantropiei creştine.

În sprijinul acestei iniţiative a fost invocat şi argumentul împlinirii unui număr de ani de la evenimente importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de la proclamarea publică a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a unor sfinţi români, după cum urmează:

130 de ani (aprilie 1885) de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române;
90 de ani (februarie 1925) de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie;
60 de ani (octombrie 1955) de la proclamarea publică a canonizării unor sfinţi români (ierarhi, călugări) mari păstori de suflete din provinciile româneşti: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului; Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Mitropoliţii Transilvaniei, precum şi Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion şi Oprea;
10 ani (septembrie şi decembrie 2005) de la proclamarea publică a canonizării unor sfinţi români (ierarhi, călugări) mari păstori de suflete din provinciile româneşti: Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei (la 14 octombrie 2005); Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona (la 9 septembrie 2005); Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (la 3 decembrie 2005).

De asemenea, s-a menţionat prezenţa, în calendarul Bisericii noastre, a numeroşi alţi sfinţi români (ierarhi, preoţi şi călugări), care s-au remarcat printr-o frumoasă activitate pastorală, precum şi existenţa, în istoria eparhiilor, a unor mari păstori de suflete din rândul ierarhilor, preoţilor şi călugărilor, ale căror viaţă şi activitate pot constitui modele în abordarea temelor anului 2015, respectiv: Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul comemorativ al marilor păstori de suflete din eparhii.

În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, Sfântul Sinod a hotărât declararea anului 2015 ca Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii, în Patriarhia Română, urmând ca această temă să fie tratată împreună cu tema „2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi“, aprobată de Sfântul Sinod prin Hotărârea nr. 10.717 din 29 octombrie 2013;

Cu binecuvântare şi dragoste în Hristos,

Preşedintele Sfântului Sinod

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Hotărâri ale Sfântului Sinod pentru susţinerea orei de religie în învăţământul public

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în Comunicate de presă/ de Biroul de presă al Patriarhiei Române

Întrunit în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală în zilele de 16 şi 17 decembrie 2014, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act cu îngrijorare de decizia discriminatorie şi umilitoare referitoare la ora de religie a Curţii Constituţionale a României, din 12 noiembrie 2014. În acest context, Sfântul Sinod a hotărât:

– Informarea de către centrele eparhiale a profesorilor de religie şi a părinţilor că până la adoptarea de către Parlamentul României a unei noi forme a Legii Educaţiei Naţionale (nr. 1/2011) statutul consacrat al orei de religie rămâne nemodificat. Profesorii de religie şi părinţii trebuie să facă publice cazurile din şcoli în care se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie.

– Încheierea de parteneriate între parohii şi şcoli pentru dezvoltarea cooperării cu scopul ajutorării elevilor din familii sărace sau cu risc de abandon şcolar şi pentru susţinerea şi îmbunătăţirea predării orei de religie.

– Aprobarea iniţiativei părinţilor de înfiinţare a Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), cu filiale la nivel local.

– Solicitarea de către Patriarhia Română a convocării unei întruniri extraordinare a Consiliului Consultativ al Cultelor din România pentru stabilirea unor măsuri şi acţiuni comune tuturor cultelor, în vederea susţinerii statutului actual al orei de religie în învăţământul de stat.

Sfântul Sinod a hotărât cooperarea cu Ministerul Sănătăţii pentru prevenirea bolilor şi ajutorarea bolnavilor, precum şi susţinerea demersurilor Colegiului Medicilor din România pe lângă autorităţile abilitate pentru identificarea unei metode alternative ca răspuns la solicitările acelor pacienţi care din motive de conştiinţă sau religioase refuză cardul naţional de sănătate.

Hotărâri ale Sfântului Sinod privind cardul de sănătate

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în Comunicate de presă/ de Biroul de presă al Patriarhiei Române

La solicitarea Patriarhiei Române, Ministerul Sănătăţii a precizat avantajele generale, pentru pacienţi şi furnizorii de servicii medicale, ale cardului naţional de sănătate.

La rândul său, Colegiul Naţional al Medicilor din România a menţionat că, din punct de vedere etic, nu mai există nici o raţiune de a respinge cardul de sănătate. Singura problemă care trebuie rezolvată este elaborarea unei soluţii alternative pentru acei pacienţi care din motive de conştiinţă şi religie refuză cardul, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a promis că pentru astfel de persoane va căuta şi va propune o metodă alternativă.

În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale şi sociale, Sfântul Sinod* a hotărât:

Ia act de scrisoarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (nr. 13.486 din 19 septembrie 2014) adresată dlui prof. dr. Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România, şi dlui Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii, prin care se solicită un punct de vedere asupra impactului pe care implementarea cardului naţional de sănătate îl are asupra unor credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de răspunsul că, „din punct de vedere etic, nu există nici o raţiune pentru respingerea cardului de sănătate“ (dl prof. dr. Vasile Astărăstoaie).
Aprobă ca Biserica Ortodoxă Română să susţină demersurile Colegiului Medicilor din România pe lângă autorităţile abilitate pentru identificarea unei metode alternative ca răspuns la solicitările acelor pacienţi care din motive de conştiinţă sau religioase refuză cardul naţional de sănătate.
Aprobă ca ierarhii să îndemne clerul, monahii şi credincioşii ca, în contextul tulburării provocate de opiniile confuze şi contradictorii din mass-media cu privire la cardul naţional de sănătate, să rămână statornici în credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos, să cultive mai întâi sănătatea sufletească prin rugăciune şi fapte bune, şi să decidă raţional, nu emoţional, totdeauna cu calm şi înţelepciune.

Prezenta hotărâre a fost comunicată tuturor eparhiilor din ţară şi străinătate în vederea adoptării măsurilor necesare pentru punerea în aplicare.

* Decizia Sfântului Sinod nr. 13.621 luată în şedinţa de lucru din 16-17 decembrie 2014 privind formularea unui punct de vedere al Bisericii Ortodoxe Române despre cardul naţional de sănătate.

Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în Activitatea Bisericii Ortodoxe Române/ de PF Daniel

În ziua de 4 februarie 2015, în Sala de conferinţe a Centrului naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae“ din Bucureşti, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti, organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au examinat şi au aprobat Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc, pe care îl redăm în continuare.

Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014, proclamat în Patriarhia Română An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic, cultural-misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ

Printre evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

– manifestările organizate de Patriarhia Română în cadrul „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, respectiv: deshumarea moaştelor Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, în ziua de 13 mai 2014, şi cinstirea lor prin aşezarea într-o raclă nouă de argint aurit; organizarea, în ziua de 21 mai 2014, a procesiunii-pelerinaj cu moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, de la Catedrala Patriarhală la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti; sfinţirea noii picturi şi binecuvântarea lucrărilor de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, ctitoria sa, coliturghisirea ierarhilor Sfântului nostru Sinod şi a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori prezenţi la Bucureşti, în ziua de 16 august 2014, şi citirea Actului Sinodal Comemorativ al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni;

– organizarea unor procesiuni-pelerinaj cu moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu la cele mai importante biserici ctitorite de el în Ţara Românească şi în Transilvania, precum şi în alte eparhii: în Arhiepiscopia Bucureştilor (biserica din Mogoşoaia, jud. Ilfov); în Arhiepiscopia Târgoviştei (biserica din Potlogi, jud. Dâmboviţa); în Arhiepiscopia Sibiului (biserica din Făgăraş şi Mănăstirea Sâmbăta de Sus, jud. Braşov); în Arhiepiscopia Râmnicului (Mănăstirea Hurezi, jud. Vâlcea), în Arhiepiscopia Iaşilor (la Iaşi, cu prilejul sărbătoririiSfintei Cuvioase Parascheva), în Arhiepiscopia Dunării de Jos (la Galaţi şi Brăila, cu prilejul prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul municipiului Galaţi); în Arhiepiscopia Buzăului (la Buzău, la Catedrala Arhiepiscopală, cu prilejul resfinţirii Palatului brâncovenesc-Reşedinţă Arhiepiscopală, şi a sfinţirii bisericii mari de la Mănăstirea Brazi), în Episcopia Devei şi Hunedoarei (în mun. Deva şi mun. Petroşani);

– vizita Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru a participa la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, hramul Catedralei Patriarhale (24-27 octombrie 2014);

– vizita Preafericitului Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, la Bucureşti, la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru a participa la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, care este şi hram al Catedralei Mântuirii Neamului (28 noiembrie – 2 decembrie 2014);

– sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată în comun de Patriarhia Română şi Academia Română cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române (Palatul Patriarhiei, 24 ianuarie 2014);

– comemorarea liturgică a împlinirii a 7 ani de la trecerea la Domnul a Preafericitului Părinte Teoctist, al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (iulie 2014);

– marcarea împlinirii a 5 ani de la înălţarea unor episcopii la rangul de arhiepiscopii prin momente liturgice şi aniversare locale (Arhiepiscopia
Râmnicului, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Arhiepiscopia Aradului);

– emiterea Deciziei Patriarhale pentru organizarea alegerilor şi constituirea organismelor deliberative şi executive din Biserica Ortodoxă Română, pentru perioada 2014-2018, la nivel parohial (adunările parohiale, consiliile parohiale şi comitetele parohiale), la nivel eparhial (adunările eparhiale şi consiliile eparhiale) şi la nivel central bisericesc (Adunarea Naţională Bisericească şi Consiliul Naţional Bisericesc). Emiterea unui număr de 30 de Decizii Patriarhale pentru confirmarea Adunărilor eparhiale pentru eparhiile din ţară şi pentru una din afara graniţelor ţării;

– organizarea a 6 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cadrul cărora au fost discutate, adoptate şi comunicate 130 de hotărâri (cu 40 mai mult faţă de 2013);

– organizarea şedinţei solemne a Sfântului Sinod pentru evaluarea modului de desfăşurare în Patriarhia Română a manifestărilor din cadrul Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi a Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni;

– organizarea a două şedinţe de lucru ale Adunării Naţionale Bisericeşti, o şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc şi 45 de şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc;

– evaluarea rezultatului colectei naţionale în sprijinul creştinilor din Siria, aprobată prin hotărâre sinodală, precum şi a modului în care eparhiile au acordat ajutoare sinistraţilor din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, în urma inundaţiilor din aprilie 2014;

– aprobarea unor măsuri privind contribuţiile eparhiilor pentru
susţinerea activităţii televiziunii Trinitas şi a postului de radio Trinitas ale Patriarhiei Române;

– adoptarea de măsuri privind extinderea la nivel naţional a campaniei „Donează sânge, salvează o viaţă!“, cu sprijinul Televiziunii Române şi al Ministerului Sănătăţii;

– vizitele canonice (9) ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel efectuate în: Arhiepiscopia Timişoarei (1 octombrie, 5-7 noiembrie şi 27-28 decembrie); Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei (20 septembrie); Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor (21 septembrie);
Arhiepiscopia Sibiului (4-5 octombrie); Arhiepiscopia Râmnicului
(11-12 octombrie); Episcopia Devei şi Hunedoarei (7-9 noiembrie); Arhiepiscopia Dunării de Jos (26-27 noiembrie);

– în ziua de 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în postul vacant de Arhiepiscop al Râmnicului. Întronizarea noului Arhiepiscop al Râmnicului a avut loc în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, 8 iunie 2014, în Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea;

– în ziua de 16 decembrie 2014, Sfântul Sinod a ales pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop onorific Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, în demnitatea de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului. Întronizarea noului Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului a avut loc în ziua de duminică, 28 decembrie 2014, în Catedrala Mitropolitană din Timişoara;

– tot în ziua de 16 decembrie 2014, Sfântul Sinod a ales pe Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, în demnitatea de Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului. Întronizarea noului Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului a avut loc în ziua de duminică, 4 ianuarie 2015, în Catedrala Arhiepiscopală din Roman;

– în ziua de 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Antonie Telembici în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, cu titulatura de Orhei, hirotonia acestuia întru arhiereu fiind oficiată în data de 24 mai 2014, în Catedrala Patriarhală, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi;

– în ziua de 29 mai 2014 a avut loc hirotonia întru arhiereu a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Ieronim Creţu, ales din 29 octombrie 2009, de către Sfântul Sinod, pentru postul vacant de Episcop-vicar patriarhal, cu titulatura Sinaitul. Hirotonia a fost oficiată în Catedrala Patriarhală, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi;

– în ziua de 29 septembrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titulatura Prahoveanul, hirotonia acestuia întru arhiereu fiind oficiată în data de 30 octombrie 2014, în Catedrala Patriarhală, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi;

– Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2015 ca „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii“ şi tratarea acestei teme împreună cu tema „2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi“; totodată, Sfântul Sinod a declarat anul 2016 ca „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox“ şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti“.

În cadrul Oficiului canonico-juridic s-au elaborat: documentaţii, propuneri de amendamente şi intervenţii către Parlament, Guvern, ministere şi alte instituţii competente, în ceea ce priveşte diferite proiecte de acte normative aflate în dezbatere în cadrul acestora (privind Constituţia României, ora de religie, cimitirele etc.); au fost formulate puncte de vedere la Curtea Constituţională în dosare având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate ale unor dispoziţii din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult şi din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

Principalele activităţi ale Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurate prin Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase, pe plan extern, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiţionale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relaţiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităţilor ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL la Sinaxa Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe privind pregătirea viitorului Sinod al Bisericii Ortodoxe (Constantinopol, 5-9 martie);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Sfinţirea Catedralei Arhiepiscopale „Învierea Domnului“ din Tirana, Albania (31 mai – 2 iunie 2014);

– vizita frăţească a Preafericitului Părinte Patriarh TEOFIL al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (24-27 octombrie);

– vizita frăţească la Patriarhia Română a Preafericitului Părinte Patriarh IOAN al X-lea al Antiohiei şi al Întregului Orient, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României (28 noiembrie – 2 decembrie);

– semnarea Deciziei Patriarhale de acord şi restabilire a comuniunii bisericeşti (Bucureşti, Ierusalim, 2-3 februarie);

– participări ale unor reprezentanţi ai Patriarhiei Române la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice şi întâlniri bilaterale intercreştine: întrunirea, la Patriarhia Română, a Comisiei de evaluare a Dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (Bucureşti, 29 aprilie – 2 mai); Forumul European Ortodox-Catolic (Minsk, Belarus, 2-6 iunie); Comitetul Central al Consiliului Mondial al Bisericilor (Geneva, Elveţia, 2-8 iulie); cea de-a XIII-a Întrunire a Comisiei mixte internaţionale pentru dialog teologic între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică (Amman, Iordania, 15-23 septembrie); întrunirea unui grup de lucru din cadrul Comisiei Mixte pentru Dialogul teologic între Biserica Ortodoxă şi Bisericile Vechi Orientale (Atena, 23-26 noiembrie).

Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile Uniunii Europene a desfăşurat activităţi de studiu şi analiză la scară europeană a chestiunilor importante pentru viaţa Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, au fost publicate două studii sintetice despre Studiul religiei în şcolile publice din Europa şi respectiv Finanţarea cultelor în Statele Uniunii Europene şi s-a pregătit un al treilea studiu despre Protecţia datelor personale în UE.

Dintre activităţile Sectorului teologic-educaţional în anul 2014, menţionăm:

– finalizarea şi semnarea Protocolului cu privire la predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învăţământul preuniversitar şi la organizarea învăţământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar, încheiat între Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte (29 mai);

– realizarea proiectului de parteneriat între parohii şi şcoli pentru dezvoltarea cooperării în vederea susţinerii şi îmbunătăţirii orei de religie;

– constituirea grupurilor de lucru pentru revizuirea programelor şcolare şi editarea de noi manuale pentru seminariile teologice ortodoxe;

– finalizarea Regulamentului-cadru unitar de organizare şi funcţionare a învăţământului teologic ortodox universitar;

– organizarea celui de-al VII-lea Congres Naţional Hristos împărtăşit copiilor (Mănăstirea Caraiman, 17-18 septembrie);

– Concursul naţional de proiecte duhovniceşti Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine (1 februarie – 21 mai);

– Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei, ediţia a III-a (27 ianuarie – 21 mai);

– Simpozionul naţional Constantin Brâncoveanu şi contribuţia lui la sporirea patrimoniului cultural, educaţional, spiritual şi social-filantropic al Ţării Româneşti, în contextul european al veacului al XVIII-lea (20-24 mai); publicarea volumului corespondent simpozionului;

– Congresul internaţional de teologie Sensurile şi importanţa Sfintei Taine a Spovedaniei şi ale Sfintei Taine a Împărtăşaniei în teologia, spiritualitatea şi misiunea ortodoxă contemporană (5-8 octombrie); publicarea volumului corespondent congresului;

– Concursul naţional de muzică bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a VII-a (1 iulie – 27 octombrie);

– continuarea proiectului Alege şcoala!, etapa a treia, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane; proiectul are ca obiectiv oferirea de şanse egale la educaţie pentru un număr de 1.325 de elevi şi dezvoltarea de acţiuni remedial-corective pentru un număr de 318 persoane care au abandonat şcoala;

– în anul şcolar 2014-2015 predau disciplina religie 6.800 de profesori, dintre care 4.266 de titulari şi 148 de titulari de altă specialitate, care au avut în completarea normei ore de religie; 1.299 sunt clerici, 5.337 laici cu studii teologice şi 164 cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 1.901 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.591 gradul didactic II, 1.824 gradul didactic I, iar 129 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 de inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii;

– în cadrul Patriarhiei Române funcţionează 29 de seminarii teologice, cu diferite specializări – Teologie Pastorală, Teologie Patrimoniu, Ghid turism religios, Filologie, Ştiinţe sociale, Ştiinţele naturii, şi 9 licee teologice ortodoxe. În anul şcolar 2013-2014 au fost şcolarizaţi 5.540 elevi la nivel liceal; din 1.265 de elevi în clasa a XII-a, 936 au obţinut diplomă de bacalaureat. În şcolile teologice preuniversitare au fost şcolarizaţi 59 de elevi din afara graniţelor ţării, 37 provenind din Republica Moldova, 2 din Serbia şi 20 din Ucraina. În anul şcolar 2014-2015 au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.410 elevi, iar pentru anul şcolar 2015-2016 au fost solicitate 1.620 de locuri;

– în cadrul unităţilor de învăţământ teologic ortodox preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică 868 de profesori; dintre aceştia, 463 sunt titulari şi 405 sunt suplinitori. Fondurile alocate acestor şcoli, în anul şcolar 2013-2014, au fost în valoare totală de 2.533.874 de lei, dintre care 982.058 de lei au fost investiţi de centrele eparhiale;

– în cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa);

– în anul universitar 2013-2014, au fost şcolarizaţi 5.481 de studenţi. În anul 2014 au absolvit 1.205 studenţi, iar în anul universitar 2014-2015 s-au înscris 1.461. În cadrul specializăriiTeologie Pastorală au fost şcolarizaţi 4.065 de studenţi, iar 941 absolvenţi au obţinut diplomă de licenţă. În anul universitar 2013-2014, numărul masteranzilor a fost 2.316, dintre care 1.211 absolvenţi, iar în anul universitar 2014-2015 s-au înscris 1.156. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 328 de doctoranzi, dintre care 139 în anul universitar 2014-2015. În anul universitar 2013-2014, 54 de doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie;

– în anul universitar 2013-2014, 389 de cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 88 de profesori, 64 de conferenţiari, 150 de lectori, 75 de asistenţi, 6 preparatori universitari şi 2 cadre asociate.

Prin Sectorul cultură şi patrimoniu religios s-au organizat programe şi cursuri de formare şi perfecţionare profesională pentru specializările: conservatori bunuri culturale, muzeologie generală, gestionar-custode, evidenţa şi gestiunea patrimoniului. În contextul Anului comemorativ 2014 consacrat Sfinţilor Martiri Brâncoveni a fost realizat, în cadrul grilei de programe a postului de televiziune TRINITAS TV, ciclul săptămânal de emisiuni: „Moştenirea brâncovenească“, cu participarea unor invitaţi de prestigiu din lumea bisericească şi laică, iar în cooperare cu Sectorul teologic educaţional a fost organizat Concursul „Icoana ortodoxă – lumina credinţei“, ediţia a III-a (icoană pe lemn şi icoană pe sticlă).

– Centrul Sfântul Constantin Brâncoveanu a derulat lucrări de restaurare a 50 de icoane vechi aparţinând Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi 15 volume de carte veche din colecţia Arhiepiscopiei Dunării de Jos. De asemenea, a fost restaurată tâmpla istorică a Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti – ctitorie brâncovenească. Alte intervenţii au fost realizate la Arhiepiscopia Iaşilor – în cadrul Centrului
Resurrectio, la Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Râmnicului,
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Episcopia Giurgiului etc.;

– la Reşedinţa Patriarhală a fost reorganizat Muzeul Patriarhilor României, iar la solicitarea Arhiepiscopiei Dunării de Jos, prin programul Regio, a fost realizat Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine la Dunărea de Jos;

– Comisia de pictură bisericească a organizat examenul de autorizare a pictorilor şi zugravilor bisericeşti (31 martie – 8 aprilie), iar în perioada 5-8 mai, a organizat Conferinţa naţională „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească“.

În anul 2014, Radio TRINITAS şi-a desfăşurat activitatea în patru studiouri: Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Sibiu, cu 30 de angajaţi şi 25 de colaboratori, organizaţi în două departamente: redacţional şi tehnic. În cadrul proiectului „Români de lângă români“, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, au fost prezentate, în cadrul emisiunilor şi buletinelor informative, comunităţi româneşti din cinci ţări: Franţa, Belgia, Germania, Spania şi Italia. În parteneriat cu Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Radioul Patriarhiei Române a derulat proiectul „Culori radiofonice în 1001 voci“ destinat copiilor nevăzători. Din iunie 2014, Radio TRINITAS funcţionează într-un nou sediu, în clădirea Centrului cultural-social „Iustin Patriarhul“. Au fost modernizate staţiile de emisie Bucureşti şi Bucegi-Coştila, prin înlocuirea echipamentelor tehnice. Casa de discuri TRINITAS a editat nouă CD-uri audio, conţinând cuvinte duhovniceşti, muzică bisericească psaltică şi corală.

În prima parte a anului 2014, sediul Televiziunii TRINITAS a Patriarhiei Române a fost mutat temporar din Palatul Patriarhiei, aflat în şantier de consolidare şi restaurare, în sediul Centrului cultural-social „Iustin Patriarhul“. Noul sediu a fost adaptat noii sale funcţiuni şi renovat integral. În contextul Anului omagial euharistic şi Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni au fost incluse în grila TRINITAS TV două emisiuni noi: Moştenirea brâncovenească şi Duhovnicie şi viaţă creştină. Au fost finalizate 26 de filme documentare noi şi au fost editate 12 DVD-uri cu producţii originale TRINITAS TV. În prezent, activitatea TRINITAS TV urmăreşte cu prioritate echilibrarea şi stabilizarea bugetară a instituţiei, prin recuperarea creanţelor, prin reducerea cheltuielilor şi prin identificarea unor noi surse de finanţare, precum şi completarea şi înnoirea dotării tehnice a televiziunii.

Activitatea Publicaţiilor LUMINA din anul 2014 s-a materializat prin ediţiile tipărite şi prezenţa virtuală pe site-ul www.ziarullumina.ro. Ediţia Naţională şi Ediţia de Oltenia ale Ziarului Lumina, precum şi tirajul integral al săptămânalului Lumina de Duminică se tipăresc la Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române. Ediţiile regionale sunt imprimate în teritoriu (la Iaşi, Cluj şi Timişoara), din raţiuni privind difuzarea rapidă către abonaţi. În anul 2014 a fost publicat suplimentul lunar „Lumina literară şi artistică“ şi suplimentul bilunar „Lumina Pelerinului“; a fost îmbogăţit fondul de imagini „Fototeca Ortodoxiei“ şi a fost imprimat albumul „The BASILICA Press Center – Orthodox Media Ministry in the early 3rd Millenium“, realizat prin cooperarea dintre cele 5 componente ale Sectorului comunicaţii şi relaţii publice.

Activitatea Agenţiei de ştiri Basilica s-a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii publicate pe site-ul www.basilica.ro, care au reflectat informaţii privind viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014. Biroul de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române a redactat peste 60 de comunicate de presă, ştiri, documentare, drepturi la replică şi precizări în cazul unor prezentări tendenţioase sau al atacurilor la adresa Bisericii, al unor erori de informare în legătură cu probleme bisericeşti sau aflate în dezbatere publică.

Pentru promovarea Anului omagial euharistic şi Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS) au publicat 9 volume consacrate Sfintelor Taine ale Spovedaniei şi Euharistiei, dintre care amintim: Îndemnuri şi rugăciuni pentru Spovedanie şi Împărtăşanie (Ed. IBMO), Spovedania şi Euharistia, izvoare ale vieţii creştine (primul volum este intitulat „Sfânta Spovedanie – Taina pocăinţei şi a iertării păcatelor“, iar volumul al doilea, „Sfânta Euharistie – arvuna vieţii veşnice“) (Ed. BASILICA), Pr. dr. Vasile Gavrilă, Sfânta Taină a Cununiei – Comuniunea iubirii (Ed. BASILICA), Sfânta Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie – întrebări şi răspunsuri liturgice (Ed. TRINITAS) şi 13 volume dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Viaţa, Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi Slujba Sfinţilor Martiri Brâncoveni (Ed. IBMO), Biblia adecă Dumnezeiască Scriptură a Vechiului şi Noului Testament. Tipărită întâia oară la 1688 în timpul lui Şerban Cantacuzino, Domnul Ţării Româneşti, şi cu osârdia Logofătului Constantin Brâncoveanu (retipărită într-o nouă ediţie după 326 de ani în facsimil şi transcriere cu aprobarea Sfântului Sinod şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române), Ed. IBMO; Ştefan Ionescu şi Panait I. Panait, Constantin Vodă Brâncoveanu. Viaţa, domnia, epoca (Ed. BASILICA); Pr. Niculae M. Popescu, Viaţa şi Faptele Domnului Ţării Româneşti Constantin Vodă Brâncoveanu (Ed. BASILICA; Pr. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, Monografia Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti. Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni (1714-2014), Ed. BASILICA; Pr. Emil Nedelea Cărămizaru, Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu (Ed. BASILICA); Istoria Aşezămintelor Brâncoveneşti în imagini şi cuvinte (Ed. BASILICA); „Brâncoveanu Constantin, boier vechi şi domn creştin“ (carte pentru copii), Ed. BASILICA.

În ceea ce priveşte publicarea de carte teologică, sub egida Editurilor Patriarhiei Române, portofoliul a fost îmbogăţit cu un număr de 54 de titluri noi, cu caracter dogmatic, istoric, liturgic, pastoral şi monografic. În cadrul Departamentului „Carte de cult“ s-a continuat opera de diortosire a textelor liturgice, publicându-se un număr de 19 volume (10 cărţi de cult + 6 cărţi de muzică bisericească + 3 formate diferite pentru calendarul bisericesc 2015), la care se adaugă 27 de acatiste şi vieţi de sfinţi, publicate în colecţia „Acatiste şi Vieţi de Sfinţi“.

În cursul anului 2014 au fost imprimate la Tipografia Cărţilor Bisericeşti: 142 de titluri într-un total de 413.959 exemplare tipărite, din care: 243.687 volume carte şi 170.268 exemplare reviste. De asemenea, s-au executat 1.084.437 ex. broşuri, ghiduri şi pliante, 375.159 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade, 72.119 ex. pastorale, 83.236 ex. felicitări, 217.000 ex. calendare foi, 188.600 ex. calendare agendă, 34.500 ex. calendare birou, 41.900 ex. calendare de perete cu spiră, 3.000 ex. calendare cu însemnări, 973.417 ex. icoane de diverse dimensiuni şi alte lucrări.

Între lucrările importante de la Atelierele Institutului Biblic în anul 2014 menţionăm: realizarea a trei racle din argint de dimensiuni mari pentru: Biserica „Sfântul Gheorghe”–Nou din Bucureşti, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Mănăstirea Pantocrator – Episcopia Alexandriei şi Mănăstirea Neamţ – Arhiepiscopia Iaşilor; 2 chivote din argint de dimensiuni mari: macheta Catedralei Mântuirii Neamului şi macheta Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Totodată, a fost realizat Ordinul Sfinţilor Martiri Brâncoveni (pentru episcopi, pentru preoţi şi pentru mireni) şi Ordinul Crucea Maria Brâncoveanu. De asemenea, în cadrul Atelierelor s-a confecţionat mobilier bisericesc şi a fost recondiţionat mobilierul vechi-istoric de la următoarele biserici din Bucureşti: „Sfântul Gheorghe“-Nou, „Sfântul Vasile“-Victoriei, „Sfânta Treime“-Tei, Colţea, Iancu Nou Bălăneanu.

Centrul de pelerinaje „Sfântul Apostol Pavel“ al Patriarhiei Române a desfăşurat în cursul anului 2014 activităţi misionare de pelerinaj, cu destinaţii în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia, Grecia, Bulgaria, Italia, Rusia, Georgia), prin participarea unui număr de peste 26.000 de pelerini (372 pelerinaje interne şi 233 pelerinaje externe). În colaborare cu Ziarul Lumina a fost realizat suplimentul bilunar „Lumina Pelerinului“, care se distribuie gratuit, împreună cu ziarul. De asemenea, au fost deschise şase noi sedii, în: Bucureşti, Sibiu, Braşov, Galaţi, Brăila şi Bacău.

Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române a desfăşurat în anul 2014 importante lucrări pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, au fost finalizate în proporţie de 95% lucrările de realizare a suprastructurii catedralei între cotele 0,00 m ÷ +9,00 m, 70% cele între cotele +9,00 m ÷ +18,00 m şi au fost demarate lucrările pentru nivelul +18.00 m ÷ +27,00 m. Aceste lucrări evaluate în cantităţi înseamnă: 2.578 mc de zidărie, 7.788 mc beton turnaţi, 3.909 tone armătură flexibilă, 1.715 tone armătură rigidă, 25.468 mp cofraje şi peste 30.000 ml de suduri. Toate aceste lucrări sunt recepţionate din punct de vedere calitativ, iar plăţile efectuate corespund stadiilor fizice.

Centrul de Conferinţe – Palatul Patriarhiei a desfăşurat 158 de acţiuni (conferinţe, congrese, seminarii, simpozioane etc.) până în luna aprilie 2014, când au fost demarate lucrările de restaurare, consolidare şi protecţie a Palatului Patriarhiei, prin finanţare europeană. Până la data de 31 decembrie 2014 au fost finalizate lucrările de consolidare a terenului şi a clădirii la nivelul demisolului II. În prezent continuă lucrările de consolidare a clădirii, fiind demarate în paralel şantierele de execuţie a instalaţiilor şi cele privind finisarea şi restaurarea.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreţinere ARCADA, a efectuat lucrări de renovare, reamenajare şi dotare tehnică la: Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei“, Reşedinţa Patriarhală, Depozitul de Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureştilor ş.a. Începând cu luna aprilie 2014 au fost demarate lucrări de renovare şi modernizare la Centrul cultural-misionar „Familia“ – Casa „Sfântul Pantelimon“. În data de 28 octombrie 2014 au avut loc sfinţirea şi inaugurarea corpului C, cu un număr de 12 camere de cazare, bucătărie complet utilată şi o sală polivalentă. Este necesară continuarea proiectului de modernizare şi compartimentare a corpurilor A, B şi D ale Centrului cultural-misionar „Familia“ – Casa „Sfântul Pantelimon“, această lucrare misionară având în primul rând ca scop promovarea valorilor familiei creştine. Aici vor fi organizate evenimente misionare şi culturale dedicate familiei creştine, dar şi ajutorării familiilor credincioase modeste care au mulţi copii. Centrul „Familia“ va organiza şi agape sau mese festive pentru diferite evenimente din viaţa familiei. În viitor sperăm să construim în apropiere şi un paraclis.

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2014, în lucrarea social-filantropică a Bisericii noastre au fost implicate un număr de 10.576 de persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 25 inspectori eparhiali de specialitate şi eparhiali, 452 asistenţi sociali, 1.309 persoane cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi etc.), 8.761 voluntari şi membri ai comitetelor filantropice. În cursul anului 2014, atât în Bucureşti, cât şi în diferite localităţi din cuprinsul eparhiilor, s-a desfăşurat activitate socială în cadrul a 785 de instituţii şi servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. La nivelul structurilor bisericeşti (centre eparhiale, protopopiate şi parohii), diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 158 cantine sociale şi brutării, 51 instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 85 centre de zi pentru copii, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidenţiale vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grădiniţe sociale şi after-school, 14 locuinţe protejate, 94 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 1 instituţie de învăţământ pentru adulţi, 21 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabără, 63 centre educaţionale şi alte 117 instituţii cu specific diferit. În cuprinsul eparhiilor, la nivelul structurilor eparhiale se află în derulare un număr de 576 proiecte şi programe sociale, din care: 36 cu finanţare externă, 53 cu finanţare publică, 430 finanţate din fonduri proprii şi 57 cu finanţare mixtă.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 512 preoţi, dintre care: 151 în unităţi militare şi penitenciare şi 361 în spitale, aşezăminte de ocrotire socială, unităţi de învăţământ etc. În toate unităţile menţionate mai sus există în prezent 424 biserici şi capele sfinţite, altele 88 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

Atât în cadrul aşezămintelor, cât şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale, au primit asistenţă 87.474 de beneficiari, după cum urmează: a) 39.006 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 3.892 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 22.429 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 19.857 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale; e) 2.290 alte categorii. În cadrul activităţii filantropice s-au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 10.855.632,03 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 17.230.904,66 lei.

În ansamblu, pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2014, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 87.365.322,13 lei şi 106.906 euro.

În afară de acestea, Biserica Ortodoxă Română a oferit Patriarhiei Antiohiei şi a Întregului Orient suma de 500.000 de euro, în urma colectei desfăşurate la nivelul întregii Patriarhii Române pentru ajutorarea creştinilor din Siria şi Orientul Mijlociu, victime ale prigoanei şi violenţei.

Ca o concluzie la această prezentare succintă, putem spune că activitatea Bisericii Ortodoxe Române desfăşurată în anul 2014 a fost încununată cu multe realizări, în plan pastoral-liturgic, cultural-misionar şi social-filantropic, susţinută cu jertfelnicie sau dăruire de sine de ierarhi, clerici şi mireni, de mulţi tineri şi vârstnici sensibili la suferinţa altora şi dornici de a aduce lumină şi speranţă, bucurie şi mângâiere în sufletele celor întristaţi, devenind astfel pentru ei mâinile iubirii milostive a lui Hristos.

Desigur, opera social-filantropică a parohiilor şi mănăstirilor necuantificată prin organizaţii şi programe sociale bisericeşti este mult mai mare decât cea menţionată mai sus.

Mulţumim în mod deosebit tuturor celor care ajută Biserica noastră în lucrarea ei misionară, mai ales în această perioadă de criză.

Ne rugăm lui Dumnezeu să dăruiască sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie tuturor celor care iubesc Biserica lui Hristos din poporul român şi sprijină activitatea ei de mărturisire şi slujire, prin cuvânt şi faptă, a iubirii milostive a lui Hristos pentru oameni!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Ziua onomastică a Patriarhului României

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în Aniversare/ de Marius Nedelcu

Miercuri, 17 decembrie, în ziua de prăznuire a Sfântului Proroc Daniel, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi-a sărbătorit onomastica.

După Sfânta Liturghie a urmat oficierea tradiţionalei slujbe de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra Patriarhului nostru şi Bisericii Ortodoxe Române. La slujba Te Deum-ului de mulţumire săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori, au participat ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, din Patriarhia Bulgariei; Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din Patriarhia Antiohiei şi a Întregului Orient, precum şi numeroşi clerici şi credincioşi. La slujbă au participat şi membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, ai Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti, protopopi, stareţi şi stareţe din Bucureşti, Ilfov şi Prahova. La final, a fost săvârşit Polihroniul, în cadrul căruia au fost pomeniţi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhii români ortodocşi, clerul şi poporul binecredincios.

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a rostit o meditaţie despre legătura duhovnicească dintre nume şi persoana umană. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a arătat că Dumnezeu îşi arată sfinţenia Sa şi bunătatea prin mulţimea sfinţilor aleşi. „Mulţumim lui Dumnezeu pentru ajutorul primit de la El prin sfinţii Săi şi totdeauna ne aducem aminte de ceea ce spune psalmistul, că «Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi». Sfinţii reflectă parţial diferite aspecte ale înţelepciunii, bunătăţii şi sfinţeniei lui Dumnezeu. Cel cu adevărat Sfânt şi Izvorul sfinţeniei este numai Dumnezeu, dar Dumnezeu Milostivul împărtăşeşte sfinţenia Sa celor care cred în El şi-L iubesc, împlinind în viaţa lor voia Lui. De aceea, Dumnezeu este minunat întru mulţimea sfinţilor Săi din diferite veacuri, diferite locuri, cu profesiuni diferite şi din diferite etnii“, a spus Preafericirea Sa. Patriarhul României a vorbit şi despre Sfântul Proroc Daniel, subliniind faptul că acesta a prefigurat prin viaţa şi minunile săvârşite de Dumnezeu asupra sa venirea lui Mesia în lume şi eliberarea oamenilor din robia păcatului. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit tuturor celor prezenţi Pastorala la sărbătoarea Naşterii Domnului – 2014 cu titlul „Dumnezeu coboară în lume pentru a înălţa pe om“.

Rugăciune de binecuvântare pentru noul Preşedinte al României

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în Binecuvântare/ de Marius Nedelcu

La Palatul Parlamentului a avut loc duminică, 21 decembrie, ședinţa solemnă reunită a Senatului şi Camerei Deputaţilor dedicată ceremonialului depunerii jurământului de către Preşedintele ales al României, domnul Klaus Werner Iohannis. Prezent la eveniment, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit o rugăciune de binecuvântare pentru noul Preşedinte al României.

Deschiderea şedinţei festive a celor două camere ale Parlamentului a fost marcată de intonarea Imnului Naţional al României. După acest moment solemn, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a prezentat hotărârea privind validarea alegerii Preşedintelui României în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În continuare, Klaus Iohannis a depus jurământul conform prevederilor stipulate de Constituţia României, a semnat textul acestui document şi l-a înmânat preşedintelui de şedinţă. Preşedintele de şedinţă, Valeriu Zgonea, a citit Declaraţia Parlamentului României cu privire la depunerea jurământului de către Preşedintele României.

După aceste momente, preşedintele de şedinţă l-a invitat pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, să binecuvânteze învestitura Preşedintelui României. Preafericirea Sa a rostit o rugăciune de binecuvântare pentru noul Preşedinte al României, pentru conducătorii ţării noastre şi pentru poporul român.

„Milostive Doamne, dăruieşte conducătorilor noştri Duhul înţelepciunii care întăreşte popoarele şi le înalţă, insuflă în inimile aleşilor iubire de patrie şi de neam, ca să fie ei conducători binecuvântaţi prin care să se arate voia Ta cea sfântă şi ocrotirea Ta pe care cu bunătate ai dăruit-o Bisericii Tale şi poporului român. Nu pentru dreptăţile noastre îndrăznim a cere mila şi ajutorul Tău, ci pentru a Ta nemăsurată iubire de oameni, pentru credinţa şi dragostea cea nestrămutată a strămoşilor noştri pe care noi îi avem mijlocitori înaintea Ta pentru ţara noastră România şi pentru poporul român credincios de pretutindeni“, s-a rugat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

După rugăciunea şi binecuvântarea Patriarhului României, Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a rostit un mesaj cu ocazia învestirii sale oficiale. După ședinţa solemnă a Parlamentului, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia de predare-primire a funcţiei de Preşedinte al României între Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.

Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi la Catedrala Patriarhală

Nr. 499-500/ Ianuarie- Februarie, 2015 / în Primiri oficiale/ de Ioan Buşagă

Biserica Ortodoxă i-a sărbătorit vineri, 30 ianuarie, pe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Episcopii-vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul. La Sfânta Liturghie a asistat şi Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, care a efectuat o vizită la Patriarhia Română, la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
După rostirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat însemnătatea sărbătorii închinate Sfinţilor Trei Ierarhi.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit Preşedintelui României pentru prezenţă şi pentru faptul că Excelenţa Sa arată poporului importanţa rugăciunii şi a legăturii omului cu Dumnezeu, ca izvor de iubire curată şi de lumină pentru viaţa omului şi pentru toată fapta cea bună. „Prezenţa dumneavoastră în Catedrala Patriarhală este plină de semnificaţie, mai ales pentru faptul că participaţi la o sărbătoare a trei mari dascăli ai creştinătăţii, nu numai răsăritene, ci şi apusene. Toţi marii teologi apuseni, inclusiv Martin Luther, în scrierile lor au citat pe aceşti trei mari sfinţi ai Bisericii, doctori ai Bisericii Universale. (…) Aceşti trei mari Sfinţi Părinţi ne cheamă la unitate, pentru a mărturisi iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni şi pentru a lucra la apărarea dreptei credinţe şi a demnităţii umane, să fim mai umani, mai buni, mai milostivi şi mai sensibili în faţa suferinţei oamenilor. (…) Sfinţii Trei Ierarhi ne ajută pe toţi cei care avem responsabilităţi în conducere să îi îndemnăm pe oameni la conlucrare, comuniune şi mai ales să fim sensibili la a apăra şi promova demnitatea umană, fiindcă omul a fost creat după chipul Sfintei Treimi“, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
După Sfânta Liturghie, potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, la Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, au avut o întrevedere în timpul căreia au fost discutate teme privind relaţiile instituţionale şi cooperarea dintre autorităţile de stat şi Biserica Ortodoxă Română.