499-500 – Vestitorul Ortodoxiei

500 de Vestiri ale Ortodoxiei

La scurt timp de la împlinirea a 25 de ani de apariţie neîntreruptă a Vestitorului Ortodoxiei, revista de informaţie bisericească a Patriarhiei Române a ajuns la ediţia cu numărul 500. Alături de sfertul de secol, suma apariţiilor reflectă atât bogăţia inepuizabilă a Evangheliei şi a vieţii în Hristos pentru care presa bisericească reprezintă o cale propice de popularizare, cât şi întâlnirea fecundă dintre Scriptură şi Tradiţia Bisericii şi gazetă. Efortul depus de-a lungul timpului de membrii colegiului redacţional, beneficiind de binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, se încadrează în complexa dinamică a relației dintre teologie și comunicarea publică, Biserică și mass-media.

După apariţia ediţiei-manifest de debut a Vestitorului Ortodoxiei Românești, prima denumire a periodicului Patriarhiei Române, publicaţia s-a structurat editorial pe trei direcţii: (1) diseminarea valorilor evanghelice într-un demers de catehizare şi, în acelaşi timp, de recuperare morală şi duhovnicească a românilor marcaţi în aproape jumătate de secol de politica dictatorială ceauşist-comunistă atee; (2) realizarea de reportaje privind misiunea social-filantropică a Bisericii şi prezenţa slujitorilor acesteia în spitale şi aziluri, orfelinate, şcoli, penitenciare etc., şi de articole care să abordeze din perspectivă creştină subiecte de interes social; (3) informarea cu privire la evenimentele bisericeşti din țară, diaspora şi de pe întreg mapamondul. Într-un demers al căutărilor aflat sub semnul pionieratului, rubricile şi articolele Vestitorului au atins aceste trei obiective prioritare prezentate în articolul de deschidere al nr. 4-5/februarie-martie 1990 de către vrednicul de pomenire Episcop Damaschin Coravu (desemnat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 18-19 ianuarie 1990, să conducă redacția publicației).

Semnificativă, în acest sens, este schimbarea titlului publicației în primele 100 de numere. Iniţial, alegerea acestuia a reflectat scopul editorial central: generarea unui dialog între Biserica Ortodoxă şi societatea românească, prin interpelarea valorilor eclesiale creștine privind problematica diversă autohtonă. Astfel că, în prima jumătate a anului 1992, ziarul şi-a schimbat titlul şi, pentru un an de zile, s-a numit într-un singur cuvânt Vestitorul – cu o singură excepţie, în ediţia pe iunie 1-15 (nr. 73) revenindu-se la Vestitorului Ortodoxiei Românești. Apoi, de la nr. 94/15 mai 1993 a fost adoptat titlul păstrat până în prezent: Vestitorul Ortodoxiei.

Cu fiecare sută de apariţii, periodicul Patriarhiei Române a fost mai bine închegat şi mai atent la detaliile care fac din presa bisericească scrisă un mediu propice de redescoperire a caracterului profetic al mărturiei Ortodoxiei, a necesității de abordare în cheie duhovnicească a problematicii moderne și postmoderne și de lectură teologico-mistică a temelor de actualitate, un instrument de refacere a relațiilor și comunicării între membrii Bisericii, de redescoperire a valențelor irenice ale Evangheliei pentru o societate definită conflictual și a vocației dialogice, în sens formativ-catehetic și misionar pentru cultura contemporană. În cele din urmă, prin asocierea la Publicaţiile Lumina – cotidianul Ziarul Lumina şi săptămânalul Lumina de Duminică – şi prin inaugurarea unei noi serii a periodicului care a devenit revista lunară de informaţie bisericească a Patriarhiei Române, începând cu numărul din ianuarie 2008, mensualul arată la cea de-a 500 apariţie noi valențe editoriale pentru împlinirea misiunii de Vestitor al Ortodoxiei.

Proclamarea Anului omagial şi comemorativ – 2015 la Catedrala Patriarhală

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2015 drept Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii.

Practica proclamării anilor omagiali dedicaţi unor sfinţi sau unor evenimente din viaţa Bisericii ne-a arătat că aceasta inspiră mai multă conlucrare în activitatea pastorală şi misionară a Bisericii, mai multă comuniune fraternă, mai multă recunoştinţă şi reînnoire spirituală. Având în vedere că anul acesta, 2015, se împlinesc 130 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (aprilie 1885) şi 90 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie (februarie 1925), misiunea Bisericii noastre trebuie să ţină cont de realităţile concrete ale contextului social şi cultural prezent. În acest sens, misiunea pastorală a Bisericii noastre trebuie intensificată atât la nivelul parohiilor, cât şi al mănăstirilor din cuprinsul Patriarhiei Române.

Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, prin parohie înţelegem comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici şi mireni, situată pe un anume teritoriu şi subordonată Centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic, administrativ şi patrimonial, condusă de un preot paroh numit de chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective (Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul Sinod, prin Hotărârea
nr. 4678/28 noiembrie 2007, recunoscut de către Guvernul României prin H.G. nr. 53/16 ianuarie 2008 şi publicat în „Monitorul Oficial“, nr. 50, 22 ianuarie 2008, p. 13).

Din punct de vedere spiritual, parohia este comunitatea în care se mântuiesc cei care prin Botez, Mirungere şi Euharistie au devenit creştini ortodocşi. În parohie, la fel ca în familie, învăţăm să ne rugăm împreună, să ne bucurăm împreună şi să avem compasiune faţă de cei care trec prin suferinţă sau prin tristeţea pierderii celor dragi. Parohia este marea familie spirituală a familiilor conjugale.

Prin cultul pomenirii morţilor, în parohie se cultivă legătura între generaţii. Credincioşii din parohii cultivă o înţelegere profundă a sensului sfânt al vieţii şi al morţii, prin trăirea Liturghiei euharistice şi a vieţii duhovniceşti. Parohiile ortodoxe româneşti au învăţat o mulţime de tineri să iubească valorile spirituale, morale şi culturale ale Ortodoxiei şi ale culturii româneşti.

Astăzi, din nefericire, majoritatea populaţiei sărace din parohiile rurale este creştin-ortodoxă, iar preoţii noştri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin social şi pastoral. Criza economică, şomajul, dezvoltarea rurală insuficientă şi emigraţia spre ţări mai dezvoltate au cauzat o criză majoră a satului românesc şi mari dificultăţi în misiunea pastorală a preoţilor din parohii. În rândul preoţilor noştri există multă bunăvoinţă de a ajuta pe cei săraci, dar puţine mijloace de a realiza cele ce sunt urgent necesare. În multe localităţi rurale s-au închis şcolile din lipsă de copii şi dispensarele medicale din lipsă de medici, încât doar preotul, ca intelectual, a rămas să promoveze cultura şi să ajute spiritual comunitatea rurală.

La nivelul Patriarhiei Române, în parohiile sărace, avem multe biserici în construcţie, mai ales acolo unde n-au existat niciodată biserici, iar altele necesită restaurare sau reparaţie. De asemenea, avem nevoie de case parohiale, pentru ca preoţii să locuiască în mijlocul comunităţii, dar şi de centre sociale sau cantine parohiale, pentru ca oamenii săraci să fie şi mai mult ajutaţi. Sărăcia actuală din parohiile rurale ne cheamă să organizăm mai multă solidaritate între parohiile urbane şi cele rurale şi mai multă cooperare cu autorităţile locale şi cu posibili donatori.

Se constată tot mai mult că în parohia în care nu este biserică, nu este preot, nu este casă parohială sau preotul nu locuieşte în mijlocul comunităţii, ci la oraş şi face naveta la sat, există mai multe cazuri de alcoolism, mai multă singurătate şi mai puţină solidaritate între oameni, mai puţină comuniune şi mai puţină bucurie. În schimb, acolo unde biserica parohială este deschisă în fiecare duminică şi zi de sărbătoare, unde preotul aduce speranţă, organizând programe de întrajutorare frăţească şi mobilizând oamenii credincioşi să-i ajute pe cei mai săraci, situaţia spirituală şi socială a parohiei este diferită. Aşadar, actul religios din parohie nu are numai o consecinţă cultică sau spirituală, ci el influenţează şi viaţa socială, aduce un spor de calitate vieţii într-o anumită comunitate. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învăţător şi medic, între toţi factorii de răspundere, se creează speranţă mai multă şi comuniune spirituală mai intensă.

De asemenea, misiunea monahismului în viaţa Bisericii azi ne cheamă la o reflecţie spirituală şi pastorală privind importanţa şi responsabilitatea mănăstirilor în contextul actual al societăţii contemporane, profund marcată de fenomenul secularismului – consumist, de intensificarea individualismului – indiferentist, având o viziune autosuficientă şi materialistă asupra lumii şi vieţii, fără referinţă la valorile spirituale creştine sau religioase, în general. Întrucât toate aceste frământări influenţează şi viaţa monahală, prima lucrare misionară a monahismului este rugăciunea. În pofida tuturor dificultăţilor din trecut şi de astăzi, mănăstirile – prin experienţa lor duhovnicească acumulată, consemnată mai ales în paginile Patericului şi ale Filocaliei şi păstrată vie în comunităţile edificate pe ascultare, asumarea sărăciei personale şi a curăţiei trupeşti şi sufleteşti – sunt repere luminoase şi izvor de putere spirituală pentru misiunea Bisericii în societate.

A doua mare lucrare misionară a monahismului este munca unită cu rugăciunea şi cu ospitalitatea. În acest sens, monahismul ortodox românesc este, în acelaşi timp, liturgic, filocalic (ascetic) şi filantropic (ospitalier), fidel tradiţiei apostolice şi patristice şi atent la nevoile actuale ale Bisericii şi la provocările societăţii contemporane.

Mănăstirile trebuie să ajute permanent pe cei care vin să se roage împreună cu vieţuitorii acestora. Primirea cu bucurie a pelerinilor sau ospitalitatea a fost şi este o lucrare misionară a mănăstirilor care oferă pelerinilor atât hrană duhovnicească pentru suflet, cât şi o masă caldă după Sfânta Liturghie. Din nefericire, unele mănăstiri sărace de azi nu mai reuşesc să împlinească această tradiţie a ospitalităţii aşa cum ar dori să o facă.

Promovarea legăturii dintre cult şi cultură este o altă lucrare misionară a monahismului, mai ales azi, când se afirmă în societate o atitudine anticreştină şi antireligioasă sub pretextul umanismului secular. Mănăstirile au fost în ţara noastră primele comunităţi creştine care au înfiinţat biblioteci şi şcoli de teologie şi de cultură, unde se copiau manuscrise, se tipăreau cărţi, monahii fiind mari apărători ai dreptei credinţe şi promotori ai culturii creştine.

Monahul părăseşte lumea, dar poartă în rugăciune neîncetat pe cei care vieţuiesc în lume, iar drumul său se întrepătrunde adesea cu cel al mireanului, fiind împreună călători sau pelerini pe drumul mântuirii, al credinţei şi al dragostei faţă de Dumnezeu şi de semeni.

Demersul Bisericii Ortodoxe Române de intensificare a vieţii spirituale şi a activităţii misionare a parohiilor şi mănăstirilor trebuie însoţit de comportamentul personal al păstorului de suflete, care este dator să fie „pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia“ (1 Timotei 4, 12). De aceea, preoţii, călugării şi duhovnicii trebuie să cultive o maturitate spirituală deosebită, pentru a reuşi să ajute spiritual pe cei răniţi de păcat şi să sădească în sufletele tuturor dragostea faţă de Hristos şi de Biserica Sa.

În tradiţia apostolică şi patristică a Bisericii întâlnim multe chipuri luminoase de păstori duhovniceşti care şi-au dăruit întreaga viaţă misiunii Bisericii. Unul dintre aceştia este Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (347-†407), Arhiepiscopul Constantinopolului, cel mai mare predicator al Bisericii Ortodoxe. El a apărat şi promovat sfinţenia şi demnitatea familiei, lumina şi virtuţile vieţii monahale şi lucrarea filantropică a Bisericii în societate. A fost nu doar un mare tâlcuitor al Sfintei Scripturi, ci şi un luptător pentru demnitatea fiinţei umane, pentru dreptate şi sfinţenie. Dascăl al pocăinţei, al rugăciunii şi al milosteniei, Sfântul Ioan Gură de Aur a arătat că Evanghelia lui Hristos este lumina vieţii creştine pe pământ, ca pregătire pentru viaţa cerească, veşnică.

Totodată, poporul nostru a fost binecuvântat de Dumnezeu cu mulţi păstori de suflete (ierarhi, preoţi şi monahi), care au mărturisit credinţa în vremuri grele, au construit biserici şi mănăstiri, au născut şi crescut duhovniceşte generaţii de credincioşi în iubirea lui Hristos şi în iubirea de Biserică şi Neam.

Astăzi, prin aceşti mari păstori de suflete, poporul nostru are mai mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în faţa Preasfintei Treimi, ca el să-şi păstreze credinţa ortodoxă, să transmită tinerilor această credinţă, singura prin care primim mântuirea, şi să-şi înalţe demnitatea sa ca neam purtător de Cruce şi Înviere în istorie, pentru a se bucura de slava Împărăţiei cerurilor.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi

Cu dragoste în Hristos, Vă aducem la cunoştinţă că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2013, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu declararea anului 2015 în Patriarhia Română ca Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi.

Iniţiativa privind proclamarea în anul 2015 a Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi are ca scop să aducă în centrul misiunii Bisericii astăzi: rolul parohiei ortodoxe române în trecut şi azi în coagularea comunităţii în jurul Bisericii şi în slujirea iubitoare a semenilor; necesitatea dinamizării vieţii parohiale prin întărirea sentimentului de apartenenţă a credincioşilor la comunitatea eclesială şi a chemării lor la apostolat misionar; rolul spiritualităţii monahale, liturgice şi filocalice în lucrarea misionară a mănăstirii în Biserică; intensificarea misiunii mănăstirii pentru înduhovnicirea lumii aflată într-un accentuat proces de desacralizare; importanţa dialogului, cooperării şi solidarităţii misionare între parohie şi mănăstire în găsirea răspunsurilor adecvate la criza morală, socială, educaţională şi economică de azi; misiunea parohiei şi a mănăstirii în mărturisirea credinţei, dezvoltarea culturii şi slujirea unităţii româneşti.

Potrivit practicii existente, în vederea pregătirii cu un an înainte a anului omagial 2015, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, în şedinţa sa din 4 octombrie 2013, a avizat tematica şi programul-cadru al manifestărilor din cadrul Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi, prin care se urmăresc: pregătirea din timp a evenimentelor prin studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic şi teologic-ştiinţific la toate nivelurile, dar mai ales la cel parohial şi mănăstiresc; organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferinţe preoţeşti cu tema: „Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi”; evidenţierea temelor şi a activităţilor organizate prin mass-media Bisericii noastre; evaluarea, la încheierea anului, a modului de aducere la îndeplinire în eparhii a programului-cadru de celebrare a temei propuse pentru anul 2015.

În vederea materializării acestei iniţiative, Cancelaria Sfântului Sinod a întocmit şi prezintă următorul program-cadru pentru realizarea proiectului religios-pastoral, cultural-editorial şi mediatic intitulat „2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi”:

În timpul anului 2015, sub genericul „Misiunea parohiei şi a mănăstirii azi”, tema va fi tratată şi prezentată astfel:

Misiunea parohiei azi:

1.Coordonatele biblice, patristice, eclesiologice, canonice, legislative bisericeşti şi civile ale misiunii parohiei:

Mărturii biblice şi patristice despre primele forme de organizare a comunităţilor şi parohiilor creştine;
Definirea şi rolul eclesiologic al parohiei (comunităţii) ortodoxe în păstrarea şi transmiterea învăţăturii de credinţă;
Prevederi canonice referitoare la parohia ortodoxă;
Parohia ortodoxă română în lumina legislaţiei bisericeşti şi civile, de-a lungul timpului şi astăzi.

2. Coordonatele istorice ale misiunii parohiei ortodoxe române în trecut şi azi:

Istoricul comunităţilor creştin ortodoxe pe teritoriul României (mărturii documentare);
Importanţa cetăţii şi a satului în constituirea parohiei ortodoxe române (factori religioşi, etnografici, sociologici, culturali, economici etc.);
Parohia, moştenirea valorilor sfinte primite de la înaintaşi. Rolul şi diversitatea socială a ctitorilor de biserici în dezvoltarea spirituală, culturală şi educaţională a parohiei ortodoxe române;
Importanţa locaşului de cult ca factor de coagulare a comunităţilor creştine şi dezvoltare a parohiei ortodoxe române;
Repere ale misiunii parohiei azi, sub aspect sacramental-liturgic, misionar-pastoral, cultural-educaţional, social-filantropic şi administrativ-gospodăresc:
Parohia şi biserica parohială, centrul vieţii spirituale a comunităţii creştine ortodoxe adunatăîn iubirea Preasfintei Treimi;
Parohia, centru de întărire duhovnicească (terapie duhovnicească) a omului confruntat cu o lume plasată sub semnul desacralizării, al globalizării şi al migraţiei;
Parohia, spaţiu de slujire pastorală şi de aplicare a teologiei în viaţa comunităţii: rolul misionar-pastoral al parohiei ortodoxe române în propovăduirea, păstrarea şi mărturisirea unităţii de credinţă ortodoxă, într-o lume secularizată;
Parohia, o comuniune-comunitate euharistică în Hristos, mărturisitoare prin cult şi faptă: Sfânta Liturghie, Sfintele Taine şi serviciile religioase oficiate în biserica parohială– expresia unităţii parohiei ortodoxe române;
Parohia, mediul de cunoaştere şi transmitere a credinţei: predicarea, catehizarea (evanghelizarea) şi educaţia religioasă în viaţa parohiei ortodoxe române;
Parohia, locul iubirii lui Hristos împărtăşită oamenilor prin activitatea social-filantropică;
Mijloace pastorale, misionare, educaţionale şi sociale pentru transmiterea dreptei credinţe în rândul tinerilor şi pentru integrarea acestora în viaţa comunitară a parohiei;
Forme de participare activă a mirenilor la viaţa parohiei (organismele parohiale);
Parohia, depozitarul valorilor spirituale şi culturale; grija pentru patrimoniul cultural-naţional şi grija pentru administrarea corectă şi transparentă a bunurilor bisericeşti etc.

Misiunea mănăstirii azi:

1.Mărturii biblice, patristice, eclesiologice, canonice, legislative bisericeşti şi civile ale misiunii mănăstirii în viaţa Bisericii:

Mărturii biblice şi patristice despre primele forme de organizare a vieţii monahale. De la pustnicie la mănăstire. Chipuri de vieţuire monahală: anahoretism şi cenobitism;
Definirea şi rolul eclesiologic al mănăstirii (comunităţii monastice) ortodoxe în apărarea, păstrarea şi transmiterea învăţăturii de credinţă;
Prevederi canonice referitoare la mănăstirea ortodoxă;
Mănăstirea ortodoxă română în lumina legislaţiei bisericeşti şi civile, de-a lungul timpului şi astăzi.

2. Repere istorice ale misiunii mănăstirii ortodoxe în trecut şi azi:

Scurt istoric al organizării vieţii monahale şi a mănăstirilor pe teritoriul României (mărturii documentare);
Ţările Române ca civilizaţie monastică, organizatăîn lumina isihasmului (1359 – întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti, întemeierea Moldovei ca stat, trecerea la viaţa veşnică a Sfântului Grigorie Palama);
Mănăstirea, păstrătoare de valori sfinte primite de la înaintaşi. Diversitatea socială a ctitorilor de mănăstiri (ierarhi, domnitori, boieri, călugări, preoţi şi binecredincioşi creştini din toate stările), care au contribuit la dezvoltarea spirituală, culturală şi educaţională a poporului român;
Mănăstirea, oază de linişte sufletească, rod al armoniei dintre frumuseţea creaţiei lui Dumnezeu, frumuseţea vieţii spirituale şi frumuseţea creaţiei artistice umane. Arhitectura şi pictura locaşurilor mănăstireşti, adevărate şcoli de artă bisericească tradiţională.

3. Misiunea mănăstirii azi, sub aspect sacramental-liturgic, misionar, cultural-educaţional, social-filantropic şi administrativ-gospodăresc:

Rolul spiritualităţii monahale, liturgice şi filocalice în lucrarea misionară a mănăstirii azi în interiorul Bisericii, pentru Biserică şi societate;
Mănăstirea, spaţiu de cultură monastică şi vocaţie filocalică, dar al lui Dumnezeu pentru misiunea Bisericii azi (Filocalia greacă – 1782, Filocalia slavonă a Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ – 1793, Filocalia românească a Părintelui prof. Dumitru Stăniloae);
Misionarismul monahal azi, între exigenţele nevoinţei personale şi bucuria vieţii de comuniune fraternă;
Mănăstirea, şcoală de înălţare şi înnoire duhovnicească pentru cler şi popor. Misionarismul statornic al marilor duhovnici în hrănirea, vindecarea, primenirea şi dinamizarea vieţii duhovniceşti a credincioşilor;
Misiunea mănăstirii în mărturisirea credinţei, dezvoltarea culturii şi promovarea unităţii româneşti;
Mănăstirea, aşezământ de vindecare sufletească şi trupească. Apariţia şi dezvoltarea primelor instituţii pentru îngrijirea bolnavilor (bolniţe, farmacii, spitale), model şi îndemn de a cultiva lucrarea social-filantropică a Bisericii şi de a intensifica activitatea de asistenţă medicală, mai ales a persoanelor sărace;
Mănăstirea, de la împărtăşirea euharistică la ospitalitatea filantropică;
Rolul pelerinajului la mănăstiri în educarea creştină a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor;
Rolul mănăstirilor în păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural religios;

Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2015, a Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi. În acest scop, se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici şi mănăstiri, precum şi în biblioteci, a celor mai frumoase reprezentări ale unor comunităţi creştine (parohii) şi mănăstiri în arta bisericească românească şi în tipar.

Realizarea de studii, comentarii, bibliografii şi cărţi de reflecţie având conţinut biblico-patristic, dogmatic-moral, socio-istoric, liturgic, misionar, social-filantropic şi cultural-educativ pentru prezentarea Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi în cadrele prezentate la paragraful I, precum şi tipărirea acestora în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale.

La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un congres internaţional dedicat misiunii parohiei şi mănăstirii azi, iar la nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi. Rezultatele vor fi publicate în volume academice.

În cursul anului 2015, se vor organiza expoziţii reprezentând istoria, viaţa şi activitatea parohiei şi a mănăstiriiîn trecut şi azi, chipuri de mari preoţi de mir şi duhovnici din mănăstiri.

În cadrul sinaxelor eparhiale şi ale celor mitropolitane cu stareţii(ele) şi egumenii(ele), va fi aprofundată şi lărgită dezbaterea temei Misiunea mănăstirii azi (par. I lit. B).

În cursul anului 2015, se vor organiza pelerinaje în ţară şi străinătate la mănăstiri şi în locurile unde au vieţuit mari duhovnici ai Ortodoxiei.

Ca parte a programului-cadru naţional bisericesc, la Conferinţele pastoral-misionare se va trata tema Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi, în cadrele prezentate la paragraful I.

În luna octombrie din anul 2015, la Palatul Patriarhieise va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema Anul omagial al misiunii parohiei şi a mănăstirii.

În cadrul discuţiilor s-a reiterat conţinutul hotărârii Sfântului Sinod nr. 8575 luate în şedinţa de lucru din 25 octombrie 2011, care, constatând necesitatea publicării unei Istorii a parohiilor ortodoxe române, a aprobat structura celor 11 volume (I-XI) ale acestei lucrări, metodologia de lucru, precum şi responsabilii pentru fiecare volum.

În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, Sfântul Sinod a hotărât:

aprobă iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, propusă Sfântului Sinod de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, privind declararea anului 2015 în Patriarhia Română ca Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi.
aprobă Programul-cadru naţional bisericesc în 9 puncte (I-IX), redat în prezentul referat, care va fi adus la cunoştinţa eparhiilor, în vederea realizării proiectului liturgic, religios-duhovnicesc, cultural-editorial şi mediaticintitulat „2015 –Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi”.
aprobă ca toate instituţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, precum şi fiecare şcoală teologică, să ia măsurile necesare pentru a ilustra Programul-cadru naţional bisericesc intitulat „2015 –Anul omagial al misiunii parohiei şi a mănăstirii”, prin acţiuni şi manifestări locale (media, conferinţe, întruniri, simpozioane şi seminarii pastorale, teologice, istorice, catehetice, duhovniceşti, publicarea de volume), prin contribuţia ierarhilor, a profesorilor de teologie, a preoţilor şi monahilor, precum şi a altor specialişti.
aprobă ca la conferinţele pastoral-misionare semestriale de primăvară şi toamnă din anul 2015 să se trateze tema Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi, cu posibilitatea extinderii dezbaterii şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare pe care le va stabili fiecare eparhie, în cadrul cercurilor pastorale, precum şi în sinaxele eparhiale şi a celor mitropolitane cu stareţii(ele) şi egumenii(ele).
reaminteşte hotărârea Sfântului Sinod nr. 8575 luată în şedinţa de lucru din 25 octombrie 2011, prin care s-a aprobat publicarea unei Istorii a parohiilor ortodoxe româneşi s-a stabilit structura celor 11 volume (I-XI) ale acestei lucrări, metodologia de lucru şi responsabilii pentru fiecare volum, şi aprobă urgentarea redactării acestei lucrări astfel încât până la data de 31 ianuarie 2015 toate cele 11 volume împreună cu un volum să fie publicate.

Cu binecuvântare şi dragoste în Hristos,

Preşedintele Sfântului Sinod

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

2015 – Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii

Hotărârea Sfântului Sinod privind declararea anului 2015 ca Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii în Patriarhia Română, adresată ierarhilor şi eparhiilor ortodoxe române din ţară şi străinătate:

Cu dragoste în Hristos, Vă aducem la cunoştinţă că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 septembrie 2014, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod cu privire la declararea anului 2015 ca Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii.

În referat s-a precizat că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut iniţiativa de a concretiza pe plan local, în fiecare eparhie, tema anului 2015, declarat de Sfântul Sinod Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi (hotărârea nr. 10.717/29 octombrie 2013), prin aprofundarea aspectelor supuse dezbaterii cu prezentarea importanţei şi rolului marilor păstori de suflete (ierarhi, preoţi şi călugări) care, prin slujirea şi activitatea lor, au contribuit la susţinerea, consolidarea şi dinamizarea vieţii şi misiunii parohiei şi mănăstirii, sub toate aspectele.

Printre marii păstori de suflete, un loc aparte îl ocupă Sfântul Ioan Gură de Aur, care, prin viaţa şi activitatea sa, s-a dovedit a fi un apărător al dreptei credinţe, un învăţător al pocăinţei, un luminător al familiei creştine şi al vieţii monahale şi un promotor al filantropiei creştine.

În sprijinul acestei iniţiative a fost invocat şi argumentul împlinirii unui număr de ani de la evenimente importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de la proclamarea publică a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a unor sfinţi români, după cum urmează:

130 de ani (aprilie 1885) de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române;
90 de ani (februarie 1925) de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie;
60 de ani (octombrie 1955) de la proclamarea publică a canonizării unor sfinţi români (ierarhi, călugări) mari păstori de suflete din provinciile româneşti: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului; Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Mitropoliţii Transilvaniei, precum şi Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion şi Oprea;
10 ani (septembrie şi decembrie 2005) de la proclamarea publică a canonizării unor sfinţi români (ierarhi, călugări) mari păstori de suflete din provinciile româneşti: Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei (la 14 octombrie 2005); Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona (la 9 septembrie 2005); Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (la 3 decembrie 2005).

De asemenea, s-a menţionat prezenţa, în calendarul Bisericii noastre, a numeroşi alţi sfinţi români (ierarhi, preoţi şi călugări), care s-au remarcat printr-o frumoasă activitate pastorală, precum şi existenţa, în istoria eparhiilor, a unor mari păstori de suflete din rândul ierarhilor, preoţilor şi călugărilor, ale căror viaţă şi activitate pot constitui modele în abordarea temelor anului 2015, respectiv: Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul comemorativ al marilor păstori de suflete din eparhii.

În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, Sfântul Sinod a hotărât declararea anului 2015 ca Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii, în Patriarhia Română, urmând ca această temă să fie tratată împreună cu tema „2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi“, aprobată de Sfântul Sinod prin Hotărârea nr. 10.717 din 29 octombrie 2013;

Cu binecuvântare şi dragoste în Hristos,

Preşedintele Sfântului Sinod

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Hotărâri ale Sfântului Sinod pentru susţinerea orei de religie în învăţământul public

Întrunit în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală în zilele de 16 şi 17 decembrie 2014, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act cu îngrijorare de decizia discriminatorie şi umilitoare referitoare la ora de religie a Curţii Constituţionale a României, din 12 noiembrie 2014. În acest context, Sfântul Sinod a hotărât:

– Informarea de către centrele eparhiale a profesorilor de religie şi a părinţilor că până la adoptarea de către Parlamentul României a unei noi forme a Legii Educaţiei Naţionale (nr. 1/2011) statutul consacrat al orei de religie rămâne nemodificat. Profesorii de religie şi părinţii trebuie să facă publice cazurile din şcoli în care se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie.

– Încheierea de parteneriate între parohii şi şcoli pentru dezvoltarea cooperării cu scopul ajutorării elevilor din familii sărace sau cu risc de abandon şcolar şi pentru susţinerea şi îmbunătăţirea predării orei de religie.

– Aprobarea iniţiativei părinţilor de înfiinţare a Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), cu filiale la nivel local.

– Solicitarea de către Patriarhia Română a convocării unei întruniri extraordinare a Consiliului Consultativ al Cultelor din România pentru stabilirea unor măsuri şi acţiuni comune tuturor cultelor, în vederea susţinerii statutului actual al orei de religie în învăţământul de stat.

Sfântul Sinod a hotărât cooperarea cu Ministerul Sănătăţii pentru prevenirea bolilor şi ajutorarea bolnavilor, precum şi susţinerea demersurilor Colegiului Medicilor din România pe lângă autorităţile abilitate pentru identificarea unei metode alternative ca răspuns la solicitările acelor pacienţi care din motive de conştiinţă sau religioase refuză cardul naţional de sănătate.

Hotărâri ale Sfântului Sinod privind cardul de sănătate

La solicitarea Patriarhiei Române, Ministerul Sănătăţii a precizat avantajele generale, pentru pacienţi şi furnizorii de servicii medicale, ale cardului naţional de sănătate.

La rândul său, Colegiul Naţional al Medicilor din România a menţionat că, din punct de vedere etic, nu mai există nici o raţiune de a respinge cardul de sănătate. Singura problemă care trebuie rezolvată este elaborarea unei soluţii alternative pentru acei pacienţi care din motive de conştiinţă şi religie refuză cardul, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a promis că pentru astfel de persoane va căuta şi va propune o metodă alternativă.

În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale şi sociale, Sfântul Sinod* a hotărât:

Ia act de scrisoarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (nr. 13.486 din 19 septembrie 2014) adresată dlui prof. dr. Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România, şi dlui Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii, prin care se solicită un punct de vedere asupra impactului pe care implementarea cardului naţional de sănătate îl are asupra unor credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de răspunsul că, „din punct de vedere etic, nu există nici o raţiune pentru respingerea cardului de sănătate“ (dl prof. dr. Vasile Astărăstoaie).
Aprobă ca Biserica Ortodoxă Română să susţină demersurile Colegiului Medicilor din România pe lângă autorităţile abilitate pentru identificarea unei metode alternative ca răspuns la solicitările acelor pacienţi care din motive de conştiinţă sau religioase refuză cardul naţional de sănătate.
Aprobă ca ierarhii să îndemne clerul, monahii şi credincioşii ca, în contextul tulburării provocate de opiniile confuze şi contradictorii din mass-media cu privire la cardul naţional de sănătate, să rămână statornici în credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos, să cultive mai întâi sănătatea sufletească prin rugăciune şi fapte bune, şi să decidă raţional, nu emoţional, totdeauna cu calm şi înţelepciune.

Prezenta hotărâre a fost comunicată tuturor eparhiilor din ţară şi străinătate în vederea adoptării măsurilor necesare pentru punerea în aplicare.

* Decizia Sfântului Sinod nr. 13.621 luată în şedinţa de lucru din 16-17 decembrie 2014 privind formularea unui punct de vedere al Bisericii Ortodoxe Române despre cardul naţional de sănătate.

Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014

În ziua de 4 februarie 2015, în Sala de conferinţe a Centrului naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae“ din Bucureşti, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti, organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au examinat şi au aprobat Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc, pe care îl redăm în continuare.

Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014, proclamat în Patriarhia Română An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic, cultural-misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ

Printre evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

– manifestările organizate de Patriarhia Română în cadrul „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, respectiv: deshumarea moaştelor Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, în ziua de 13 mai 2014, şi cinstirea lor prin aşezarea într-o raclă nouă de argint aurit; organizarea, în ziua de 21 mai 2014, a procesiunii-pelerinaj cu moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, de la Catedrala Patriarhală la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti; sfinţirea noii picturi şi binecuvântarea lucrărilor de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, ctitoria sa, coliturghisirea ierarhilor Sfântului nostru Sinod şi a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori prezenţi la Bucureşti, în ziua de 16 august 2014, şi citirea Actului Sinodal Comemorativ al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni;

– organizarea unor procesiuni-pelerinaj cu moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu la cele mai importante biserici ctitorite de el în Ţara Românească şi în Transilvania, precum şi în alte eparhii: în Arhiepiscopia Bucureştilor (biserica din Mogoşoaia, jud. Ilfov); în Arhiepiscopia Târgoviştei (biserica din Potlogi, jud. Dâmboviţa); în Arhiepiscopia Sibiului (biserica din Făgăraş şi Mănăstirea Sâmbăta de Sus, jud. Braşov); în Arhiepiscopia Râmnicului (Mănăstirea Hurezi, jud. Vâlcea), în Arhiepiscopia Iaşilor (la Iaşi, cu prilejul sărbătoririiSfintei Cuvioase Parascheva), în Arhiepiscopia Dunării de Jos (la Galaţi şi Brăila, cu prilejul prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul municipiului Galaţi); în Arhiepiscopia Buzăului (la Buzău, la Catedrala Arhiepiscopală, cu prilejul resfinţirii Palatului brâncovenesc-Reşedinţă Arhiepiscopală, şi a sfinţirii bisericii mari de la Mănăstirea Brazi), în Episcopia Devei şi Hunedoarei (în mun. Deva şi mun. Petroşani);

– vizita Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru a participa la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, hramul Catedralei Patriarhale (24-27 octombrie 2014);

– vizita Preafericitului Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, la Bucureşti, la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru a participa la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, care este şi hram al Catedralei Mântuirii Neamului (28 noiembrie – 2 decembrie 2014);

– sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată în comun de Patriarhia Română şi Academia Română cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române (Palatul Patriarhiei, 24 ianuarie 2014);

– comemorarea liturgică a împlinirii a 7 ani de la trecerea la Domnul a Preafericitului Părinte Teoctist, al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (iulie 2014);

– marcarea împlinirii a 5 ani de la înălţarea unor episcopii la rangul de arhiepiscopii prin momente liturgice şi aniversare locale (Arhiepiscopia
Râmnicului, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Arhiepiscopia Aradului);

– emiterea Deciziei Patriarhale pentru organizarea alegerilor şi constituirea organismelor deliberative şi executive din Biserica Ortodoxă Română, pentru perioada 2014-2018, la nivel parohial (adunările parohiale, consiliile parohiale şi comitetele parohiale), la nivel eparhial (adunările eparhiale şi consiliile eparhiale) şi la nivel central bisericesc (Adunarea Naţională Bisericească şi Consiliul Naţional Bisericesc). Emiterea unui număr de 30 de Decizii Patriarhale pentru confirmarea Adunărilor eparhiale pentru eparhiile din ţară şi pentru una din afara graniţelor ţării;

– organizarea a 6 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cadrul cărora au fost discutate, adoptate şi comunicate 130 de hotărâri (cu 40 mai mult faţă de 2013);

– organizarea şedinţei solemne a Sfântului Sinod pentru evaluarea modului de desfăşurare în Patriarhia Română a manifestărilor din cadrul Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi a Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni;

– organizarea a două şedinţe de lucru ale Adunării Naţionale Bisericeşti, o şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc şi 45 de şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc;

– evaluarea rezultatului colectei naţionale în sprijinul creştinilor din Siria, aprobată prin hotărâre sinodală, precum şi a modului în care eparhiile au acordat ajutoare sinistraţilor din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, în urma inundaţiilor din aprilie 2014;

– aprobarea unor măsuri privind contribuţiile eparhiilor pentru
susţinerea activităţii televiziunii Trinitas şi a postului de radio Trinitas ale Patriarhiei Române;

– adoptarea de măsuri privind extinderea la nivel naţional a campaniei „Donează sânge, salvează o viaţă!“, cu sprijinul Televiziunii Române şi al Ministerului Sănătăţii;

– vizitele canonice (9) ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel efectuate în: Arhiepiscopia Timişoarei (1 octombrie, 5-7 noiembrie şi 27-28 decembrie); Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei (20 septembrie); Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor (21 septembrie);
Arhiepiscopia Sibiului (4-5 octombrie); Arhiepiscopia Râmnicului
(11-12 octombrie); Episcopia Devei şi Hunedoarei (7-9 noiembrie); Arhiepiscopia Dunării de Jos (26-27 noiembrie);

– în ziua de 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în postul vacant de Arhiepiscop al Râmnicului. Întronizarea noului Arhiepiscop al Râmnicului a avut loc în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, 8 iunie 2014, în Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea;

– în ziua de 16 decembrie 2014, Sfântul Sinod a ales pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop onorific Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, în demnitatea de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului. Întronizarea noului Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului a avut loc în ziua de duminică, 28 decembrie 2014, în Catedrala Mitropolitană din Timişoara;

– tot în ziua de 16 decembrie 2014, Sfântul Sinod a ales pe Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, în demnitatea de Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului. Întronizarea noului Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului a avut loc în ziua de duminică, 4 ianuarie 2015, în Catedrala Arhiepiscopală din Roman;

– în ziua de 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Antonie Telembici în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, cu titulatura de Orhei, hirotonia acestuia întru arhiereu fiind oficiată în data de 24 mai 2014, în Catedrala Patriarhală, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi;

– în ziua de 29 mai 2014 a avut loc hirotonia întru arhiereu a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Ieronim Creţu, ales din 29 octombrie 2009, de către Sfântul Sinod, pentru postul vacant de Episcop-vicar patriarhal, cu titulatura Sinaitul. Hirotonia a fost oficiată în Catedrala Patriarhală, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi;

– în ziua de 29 septembrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titulatura Prahoveanul, hirotonia acestuia întru arhiereu fiind oficiată în data de 30 octombrie 2014, în Catedrala Patriarhală, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi;

– Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2015 ca „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii“ şi tratarea acestei teme împreună cu tema „2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi“; totodată, Sfântul Sinod a declarat anul 2016 ca „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox“ şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti“.

În cadrul Oficiului canonico-juridic s-au elaborat: documentaţii, propuneri de amendamente şi intervenţii către Parlament, Guvern, ministere şi alte instituţii competente, în ceea ce priveşte diferite proiecte de acte normative aflate în dezbatere în cadrul acestora (privind Constituţia României, ora de religie, cimitirele etc.); au fost formulate puncte de vedere la Curtea Constituţională în dosare având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate ale unor dispoziţii din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult şi din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

Principalele activităţi ale Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurate prin Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase, pe plan extern, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiţionale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relaţiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităţilor ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL la Sinaxa Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe privind pregătirea viitorului Sinod al Bisericii Ortodoxe (Constantinopol, 5-9 martie);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Sfinţirea Catedralei Arhiepiscopale „Învierea Domnului“ din Tirana, Albania (31 mai – 2 iunie 2014);

– vizita frăţească a Preafericitului Părinte Patriarh TEOFIL al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (24-27 octombrie);

– vizita frăţească la Patriarhia Română a Preafericitului Părinte Patriarh IOAN al X-lea al Antiohiei şi al Întregului Orient, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României (28 noiembrie – 2 decembrie);

– semnarea Deciziei Patriarhale de acord şi restabilire a comuniunii bisericeşti (Bucureşti, Ierusalim, 2-3 februarie);

– participări ale unor reprezentanţi ai Patriarhiei Române la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice şi întâlniri bilaterale intercreştine: întrunirea, la Patriarhia Română, a Comisiei de evaluare a Dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania (Bucureşti, 29 aprilie – 2 mai); Forumul European Ortodox-Catolic (Minsk, Belarus, 2-6 iunie); Comitetul Central al Consiliului Mondial al Bisericilor (Geneva, Elveţia, 2-8 iulie); cea de-a XIII-a Întrunire a Comisiei mixte internaţionale pentru dialog teologic între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică (Amman, Iordania, 15-23 septembrie); întrunirea unui grup de lucru din cadrul Comisiei Mixte pentru Dialogul teologic între Biserica Ortodoxă şi Bisericile Vechi Orientale (Atena, 23-26 noiembrie).

Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile Uniunii Europene a desfăşurat activităţi de studiu şi analiză la scară europeană a chestiunilor importante pentru viaţa Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, au fost publicate două studii sintetice despre Studiul religiei în şcolile publice din Europa şi respectiv Finanţarea cultelor în Statele Uniunii Europene şi s-a pregătit un al treilea studiu despre Protecţia datelor personale în UE.

Dintre activităţile Sectorului teologic-educaţional în anul 2014, menţionăm:

– finalizarea şi semnarea Protocolului cu privire la predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învăţământul preuniversitar şi la organizarea învăţământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar, încheiat între Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte (29 mai);

– realizarea proiectului de parteneriat între parohii şi şcoli pentru dezvoltarea cooperării în vederea susţinerii şi îmbunătăţirii orei de religie;

– constituirea grupurilor de lucru pentru revizuirea programelor şcolare şi editarea de noi manuale pentru seminariile teologice ortodoxe;

– finalizarea Regulamentului-cadru unitar de organizare şi funcţionare a învăţământului teologic ortodox universitar;

– organizarea celui de-al VII-lea Congres Naţional Hristos împărtăşit copiilor (Mănăstirea Caraiman, 17-18 septembrie);

– Concursul naţional de proiecte duhovniceşti Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine (1 februarie – 21 mai);

– Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei, ediţia a III-a (27 ianuarie – 21 mai);

– Simpozionul naţional Constantin Brâncoveanu şi contribuţia lui la sporirea patrimoniului cultural, educaţional, spiritual şi social-filantropic al Ţării Româneşti, în contextul european al veacului al XVIII-lea (20-24 mai); publicarea volumului corespondent simpozionului;

– Congresul internaţional de teologie Sensurile şi importanţa Sfintei Taine a Spovedaniei şi ale Sfintei Taine a Împărtăşaniei în teologia, spiritualitatea şi misiunea ortodoxă contemporană (5-8 octombrie); publicarea volumului corespondent congresului;

– Concursul naţional de muzică bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a VII-a (1 iulie – 27 octombrie);

– continuarea proiectului Alege şcoala!, etapa a treia, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane; proiectul are ca obiectiv oferirea de şanse egale la educaţie pentru un număr de 1.325 de elevi şi dezvoltarea de acţiuni remedial-corective pentru un număr de 318 persoane care au abandonat şcoala;

– în anul şcolar 2014-2015 predau disciplina religie 6.800 de profesori, dintre care 4.266 de titulari şi 148 de titulari de altă specialitate, care au avut în completarea normei ore de religie; 1.299 sunt clerici, 5.337 laici cu studii teologice şi 164 cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 1.901 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.591 gradul didactic II, 1.824 gradul didactic I, iar 129 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 de inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii;

– în cadrul Patriarhiei Române funcţionează 29 de seminarii teologice, cu diferite specializări – Teologie Pastorală, Teologie Patrimoniu, Ghid turism religios, Filologie, Ştiinţe sociale, Ştiinţele naturii, şi 9 licee teologice ortodoxe. În anul şcolar 2013-2014 au fost şcolarizaţi 5.540 elevi la nivel liceal; din 1.265 de elevi în clasa a XII-a, 936 au obţinut diplomă de bacalaureat. În şcolile teologice preuniversitare au fost şcolarizaţi 59 de elevi din afara graniţelor ţării, 37 provenind din Republica Moldova, 2 din Serbia şi 20 din Ucraina. În anul şcolar 2014-2015 au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.410 elevi, iar pentru anul şcolar 2015-2016 au fost solicitate 1.620 de locuri;

– în cadrul unităţilor de învăţământ teologic ortodox preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică 868 de profesori; dintre aceştia, 463 sunt titulari şi 405 sunt suplinitori. Fondurile alocate acestor şcoli, în anul şcolar 2013-2014, au fost în valoare totală de 2.533.874 de lei, dintre care 982.058 de lei au fost investiţi de centrele eparhiale;

– în cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa);

– în anul universitar 2013-2014, au fost şcolarizaţi 5.481 de studenţi. În anul 2014 au absolvit 1.205 studenţi, iar în anul universitar 2014-2015 s-au înscris 1.461. În cadrul specializăriiTeologie Pastorală au fost şcolarizaţi 4.065 de studenţi, iar 941 absolvenţi au obţinut diplomă de licenţă. În anul universitar 2013-2014, numărul masteranzilor a fost 2.316, dintre care 1.211 absolvenţi, iar în anul universitar 2014-2015 s-au înscris 1.156. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 328 de doctoranzi, dintre care 139 în anul universitar 2014-2015. În anul universitar 2013-2014, 54 de doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie;

– în anul universitar 2013-2014, 389 de cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 88 de profesori, 64 de conferenţiari, 150 de lectori, 75 de asistenţi, 6 preparatori universitari şi 2 cadre asociate.

Prin Sectorul cultură şi patrimoniu religios s-au organizat programe şi cursuri de formare şi perfecţionare profesională pentru specializările: conservatori bunuri culturale, muzeologie generală, gestionar-custode, evidenţa şi gestiunea patrimoniului. În contextul Anului comemorativ 2014 consacrat Sfinţilor Martiri Brâncoveni a fost realizat, în cadrul grilei de programe a postului de televiziune TRINITAS TV, ciclul săptămânal de emisiuni: „Moştenirea brâncovenească“, cu participarea unor invitaţi de prestigiu din lumea bisericească şi laică, iar în cooperare cu Sectorul teologic educaţional a fost organizat Concursul „Icoana ortodoxă – lumina credinţei“, ediţia a III-a (icoană pe lemn şi icoană pe sticlă).

– Centrul Sfântul Constantin Brâncoveanu a derulat lucrări de restaurare a 50 de icoane vechi aparţinând Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi 15 volume de carte veche din colecţia Arhiepiscopiei Dunării de Jos. De asemenea, a fost restaurată tâmpla istorică a Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti – ctitorie brâncovenească. Alte intervenţii au fost realizate la Arhiepiscopia Iaşilor – în cadrul Centrului
Resurrectio, la Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Râmnicului,
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Episcopia Giurgiului etc.;

– la Reşedinţa Patriarhală a fost reorganizat Muzeul Patriarhilor României, iar la solicitarea Arhiepiscopiei Dunării de Jos, prin programul Regio, a fost realizat Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine la Dunărea de Jos;

– Comisia de pictură bisericească a organizat examenul de autorizare a pictorilor şi zugravilor bisericeşti (31 martie – 8 aprilie), iar în perioada 5-8 mai, a organizat Conferinţa naţională „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească“.

În anul 2014, Radio TRINITAS şi-a desfăşurat activitatea în patru studiouri: Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Sibiu, cu 30 de angajaţi şi 25 de colaboratori, organizaţi în două departamente: redacţional şi tehnic. În cadrul proiectului „Români de lângă români“, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, au fost prezentate, în cadrul emisiunilor şi buletinelor informative, comunităţi româneşti din cinci ţări: Franţa, Belgia, Germania, Spania şi Italia. În parteneriat cu Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Radioul Patriarhiei Române a derulat proiectul „Culori radiofonice în 1001 voci“ destinat copiilor nevăzători. Din iunie 2014, Radio TRINITAS funcţionează într-un nou sediu, în clădirea Centrului cultural-social „Iustin Patriarhul“. Au fost modernizate staţiile de emisie Bucureşti şi Bucegi-Coştila, prin înlocuirea echipamentelor tehnice. Casa de discuri TRINITAS a editat nouă CD-uri audio, conţinând cuvinte duhovniceşti, muzică bisericească psaltică şi corală.

În prima parte a anului 2014, sediul Televiziunii TRINITAS a Patriarhiei Române a fost mutat temporar din Palatul Patriarhiei, aflat în şantier de consolidare şi restaurare, în sediul Centrului cultural-social „Iustin Patriarhul“. Noul sediu a fost adaptat noii sale funcţiuni şi renovat integral. În contextul Anului omagial euharistic şi Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni au fost incluse în grila TRINITAS TV două emisiuni noi: Moştenirea brâncovenească şi Duhovnicie şi viaţă creştină. Au fost finalizate 26 de filme documentare noi şi au fost editate 12 DVD-uri cu producţii originale TRINITAS TV. În prezent, activitatea TRINITAS TV urmăreşte cu prioritate echilibrarea şi stabilizarea bugetară a instituţiei, prin recuperarea creanţelor, prin reducerea cheltuielilor şi prin identificarea unor noi surse de finanţare, precum şi completarea şi înnoirea dotării tehnice a televiziunii.

Activitatea Publicaţiilor LUMINA din anul 2014 s-a materializat prin ediţiile tipărite şi prezenţa virtuală pe site-ul www.ziarullumina.ro. Ediţia Naţională şi Ediţia de Oltenia ale Ziarului Lumina, precum şi tirajul integral al săptămânalului Lumina de Duminică se tipăresc la Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române. Ediţiile regionale sunt imprimate în teritoriu (la Iaşi, Cluj şi Timişoara), din raţiuni privind difuzarea rapidă către abonaţi. În anul 2014 a fost publicat suplimentul lunar „Lumina literară şi artistică“ şi suplimentul bilunar „Lumina Pelerinului“; a fost îmbogăţit fondul de imagini „Fototeca Ortodoxiei“ şi a fost imprimat albumul „The BASILICA Press Center – Orthodox Media Ministry in the early 3rd Millenium“, realizat prin cooperarea dintre cele 5 componente ale Sectorului comunicaţii şi relaţii publice.

Activitatea Agenţiei de ştiri Basilica s-a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii publicate pe site-ul www.basilica.ro, care au reflectat informaţii privind viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014. Biroul de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române a redactat peste 60 de comunicate de presă, ştiri, documentare, drepturi la replică şi precizări în cazul unor prezentări tendenţioase sau al atacurilor la adresa Bisericii, al unor erori de informare în legătură cu probleme bisericeşti sau aflate în dezbatere publică.

Pentru promovarea Anului omagial euharistic şi Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS) au publicat 9 volume consacrate Sfintelor Taine ale Spovedaniei şi Euharistiei, dintre care amintim: Îndemnuri şi rugăciuni pentru Spovedanie şi Împărtăşanie (Ed. IBMO), Spovedania şi Euharistia, izvoare ale vieţii creştine (primul volum este intitulat „Sfânta Spovedanie – Taina pocăinţei şi a iertării păcatelor“, iar volumul al doilea, „Sfânta Euharistie – arvuna vieţii veşnice“) (Ed. BASILICA), Pr. dr. Vasile Gavrilă, Sfânta Taină a Cununiei – Comuniunea iubirii (Ed. BASILICA), Sfânta Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie – întrebări şi răspunsuri liturgice (Ed. TRINITAS) şi 13 volume dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Viaţa, Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi Slujba Sfinţilor Martiri Brâncoveni (Ed. IBMO), Biblia adecă Dumnezeiască Scriptură a Vechiului şi Noului Testament. Tipărită întâia oară la 1688 în timpul lui Şerban Cantacuzino, Domnul Ţării Româneşti, şi cu osârdia Logofătului Constantin Brâncoveanu (retipărită într-o nouă ediţie după 326 de ani în facsimil şi transcriere cu aprobarea Sfântului Sinod şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române), Ed. IBMO; Ştefan Ionescu şi Panait I. Panait, Constantin Vodă Brâncoveanu. Viaţa, domnia, epoca (Ed. BASILICA); Pr. Niculae M. Popescu, Viaţa şi Faptele Domnului Ţării Româneşti Constantin Vodă Brâncoveanu (Ed. BASILICA; Pr. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, Monografia Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti. Volum omagial la împlinirea a 300 de ani de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni (1714-2014), Ed. BASILICA; Pr. Emil Nedelea Cărămizaru, Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu (Ed. BASILICA); Istoria Aşezămintelor Brâncoveneşti în imagini şi cuvinte (Ed. BASILICA); „Brâncoveanu Constantin, boier vechi şi domn creştin“ (carte pentru copii), Ed. BASILICA.

În ceea ce priveşte publicarea de carte teologică, sub egida Editurilor Patriarhiei Române, portofoliul a fost îmbogăţit cu un număr de 54 de titluri noi, cu caracter dogmatic, istoric, liturgic, pastoral şi monografic. În cadrul Departamentului „Carte de cult“ s-a continuat opera de diortosire a textelor liturgice, publicându-se un număr de 19 volume (10 cărţi de cult + 6 cărţi de muzică bisericească + 3 formate diferite pentru calendarul bisericesc 2015), la care se adaugă 27 de acatiste şi vieţi de sfinţi, publicate în colecţia „Acatiste şi Vieţi de Sfinţi“.

În cursul anului 2014 au fost imprimate la Tipografia Cărţilor Bisericeşti: 142 de titluri într-un total de 413.959 exemplare tipărite, din care: 243.687 volume carte şi 170.268 exemplare reviste. De asemenea, s-au executat 1.084.437 ex. broşuri, ghiduri şi pliante, 375.159 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade, 72.119 ex. pastorale, 83.236 ex. felicitări, 217.000 ex. calendare foi, 188.600 ex. calendare agendă, 34.500 ex. calendare birou, 41.900 ex. calendare de perete cu spiră, 3.000 ex. calendare cu însemnări, 973.417 ex. icoane de diverse dimensiuni şi alte lucrări.

Între lucrările importante de la Atelierele Institutului Biblic în anul 2014 menţionăm: realizarea a trei racle din argint de dimensiuni mari pentru: Biserica „Sfântul Gheorghe”–Nou din Bucureşti, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Mănăstirea Pantocrator – Episcopia Alexandriei şi Mănăstirea Neamţ – Arhiepiscopia Iaşilor; 2 chivote din argint de dimensiuni mari: macheta Catedralei Mântuirii Neamului şi macheta Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Totodată, a fost realizat Ordinul Sfinţilor Martiri Brâncoveni (pentru episcopi, pentru preoţi şi pentru mireni) şi Ordinul Crucea Maria Brâncoveanu. De asemenea, în cadrul Atelierelor s-a confecţionat mobilier bisericesc şi a fost recondiţionat mobilierul vechi-istoric de la următoarele biserici din Bucureşti: „Sfântul Gheorghe“-Nou, „Sfântul Vasile“-Victoriei, „Sfânta Treime“-Tei, Colţea, Iancu Nou Bălăneanu.

Centrul de pelerinaje „Sfântul Apostol Pavel“ al Patriarhiei Române a desfăşurat în cursul anului 2014 activităţi misionare de pelerinaj, cu destinaţii în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia, Grecia, Bulgaria, Italia, Rusia, Georgia), prin participarea unui număr de peste 26.000 de pelerini (372 pelerinaje interne şi 233 pelerinaje externe). În colaborare cu Ziarul Lumina a fost realizat suplimentul bilunar „Lumina Pelerinului“, care se distribuie gratuit, împreună cu ziarul. De asemenea, au fost deschise şase noi sedii, în: Bucureşti, Sibiu, Braşov, Galaţi, Brăila şi Bacău.

Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române a desfăşurat în anul 2014 importante lucrări pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, au fost finalizate în proporţie de 95% lucrările de realizare a suprastructurii catedralei între cotele 0,00 m ÷ +9,00 m, 70% cele între cotele +9,00 m ÷ +18,00 m şi au fost demarate lucrările pentru nivelul +18.00 m ÷ +27,00 m. Aceste lucrări evaluate în cantităţi înseamnă: 2.578 mc de zidărie, 7.788 mc beton turnaţi, 3.909 tone armătură flexibilă, 1.715 tone armătură rigidă, 25.468 mp cofraje şi peste 30.000 ml de suduri. Toate aceste lucrări sunt recepţionate din punct de vedere calitativ, iar plăţile efectuate corespund stadiilor fizice.

Centrul de Conferinţe – Palatul Patriarhiei a desfăşurat 158 de acţiuni (conferinţe, congrese, seminarii, simpozioane etc.) până în luna aprilie 2014, când au fost demarate lucrările de restaurare, consolidare şi protecţie a Palatului Patriarhiei, prin finanţare europeană. Până la data de 31 decembrie 2014 au fost finalizate lucrările de consolidare a terenului şi a clădirii la nivelul demisolului II. În prezent continuă lucrările de consolidare a clădirii, fiind demarate în paralel şantierele de execuţie a instalaţiilor şi cele privind finisarea şi restaurarea.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreţinere ARCADA, a efectuat lucrări de renovare, reamenajare şi dotare tehnică la: Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei“, Reşedinţa Patriarhală, Depozitul de Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureştilor ş.a. Începând cu luna aprilie 2014 au fost demarate lucrări de renovare şi modernizare la Centrul cultural-misionar „Familia“ – Casa „Sfântul Pantelimon“. În data de 28 octombrie 2014 au avut loc sfinţirea şi inaugurarea corpului C, cu un număr de 12 camere de cazare, bucătărie complet utilată şi o sală polivalentă. Este necesară continuarea proiectului de modernizare şi compartimentare a corpurilor A, B şi D ale Centrului cultural-misionar „Familia“ – Casa „Sfântul Pantelimon“, această lucrare misionară având în primul rând ca scop promovarea valorilor familiei creştine. Aici vor fi organizate evenimente misionare şi culturale dedicate familiei creştine, dar şi ajutorării familiilor credincioase modeste care au mulţi copii. Centrul „Familia“ va organiza şi agape sau mese festive pentru diferite evenimente din viaţa familiei. În viitor sperăm să construim în apropiere şi un paraclis.

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2014, în lucrarea social-filantropică a Bisericii noastre au fost implicate un număr de 10.576 de persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 25 inspectori eparhiali de specialitate şi eparhiali, 452 asistenţi sociali, 1.309 persoane cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi etc.), 8.761 voluntari şi membri ai comitetelor filantropice. În cursul anului 2014, atât în Bucureşti, cât şi în diferite localităţi din cuprinsul eparhiilor, s-a desfăşurat activitate socială în cadrul a 785 de instituţii şi servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. La nivelul structurilor bisericeşti (centre eparhiale, protopopiate şi parohii), diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 158 cantine sociale şi brutării, 51 instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 85 centre de zi pentru copii, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidenţiale vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grădiniţe sociale şi after-school, 14 locuinţe protejate, 94 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 1 instituţie de învăţământ pentru adulţi, 21 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabără, 63 centre educaţionale şi alte 117 instituţii cu specific diferit. În cuprinsul eparhiilor, la nivelul structurilor eparhiale se află în derulare un număr de 576 proiecte şi programe sociale, din care: 36 cu finanţare externă, 53 cu finanţare publică, 430 finanţate din fonduri proprii şi 57 cu finanţare mixtă.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 512 preoţi, dintre care: 151 în unităţi militare şi penitenciare şi 361 în spitale, aşezăminte de ocrotire socială, unităţi de învăţământ etc. În toate unităţile menţionate mai sus există în prezent 424 biserici şi capele sfinţite, altele 88 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

Atât în cadrul aşezămintelor, cât şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale, au primit asistenţă 87.474 de beneficiari, după cum urmează: a) 39.006 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 3.892 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 22.429 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 19.857 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale; e) 2.290 alte categorii. În cadrul activităţii filantropice s-au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 10.855.632,03 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 17.230.904,66 lei.

În ansamblu, pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2014, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 87.365.322,13 lei şi 106.906 euro.

În afară de acestea, Biserica Ortodoxă Română a oferit Patriarhiei Antiohiei şi a Întregului Orient suma de 500.000 de euro, în urma colectei desfăşurate la nivelul întregii Patriarhii Române pentru ajutorarea creştinilor din Siria şi Orientul Mijlociu, victime ale prigoanei şi violenţei.

Ca o concluzie la această prezentare succintă, putem spune că activitatea Bisericii Ortodoxe Române desfăşurată în anul 2014 a fost încununată cu multe realizări, în plan pastoral-liturgic, cultural-misionar şi social-filantropic, susţinută cu jertfelnicie sau dăruire de sine de ierarhi, clerici şi mireni, de mulţi tineri şi vârstnici sensibili la suferinţa altora şi dornici de a aduce lumină şi speranţă, bucurie şi mângâiere în sufletele celor întristaţi, devenind astfel pentru ei mâinile iubirii milostive a lui Hristos.

Desigur, opera social-filantropică a parohiilor şi mănăstirilor necuantificată prin organizaţii şi programe sociale bisericeşti este mult mai mare decât cea menţionată mai sus.

Mulţumim în mod deosebit tuturor celor care ajută Biserica noastră în lucrarea ei misionară, mai ales în această perioadă de criză.

Ne rugăm lui Dumnezeu să dăruiască sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie tuturor celor care iubesc Biserica lui Hristos din poporul român şi sprijină activitatea ei de mărturisire şi slujire, prin cuvânt şi faptă, a iubirii milostive a lui Hristos pentru oameni!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Ziua onomastică a Patriarhului României

Miercuri, 17 decembrie, în ziua de prăznuire a Sfântului Proroc Daniel, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi-a sărbătorit onomastica.

După Sfânta Liturghie a urmat oficierea tradiţionalei slujbe de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra Patriarhului nostru şi Bisericii Ortodoxe Române. La slujba Te Deum-ului de mulţumire săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori, au participat ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, din Patriarhia Bulgariei; Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din Patriarhia Antiohiei şi a Întregului Orient, precum şi numeroşi clerici şi credincioşi. La slujbă au participat şi membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, ai Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti, protopopi, stareţi şi stareţe din Bucureşti, Ilfov şi Prahova. La final, a fost săvârşit Polihroniul, în cadrul căruia au fost pomeniţi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhii români ortodocşi, clerul şi poporul binecredincios.

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a rostit o meditaţie despre legătura duhovnicească dintre nume şi persoana umană. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a arătat că Dumnezeu îşi arată sfinţenia Sa şi bunătatea prin mulţimea sfinţilor aleşi. „Mulţumim lui Dumnezeu pentru ajutorul primit de la El prin sfinţii Săi şi totdeauna ne aducem aminte de ceea ce spune psalmistul, că «Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi». Sfinţii reflectă parţial diferite aspecte ale înţelepciunii, bunătăţii şi sfinţeniei lui Dumnezeu. Cel cu adevărat Sfânt şi Izvorul sfinţeniei este numai Dumnezeu, dar Dumnezeu Milostivul împărtăşeşte sfinţenia Sa celor care cred în El şi-L iubesc, împlinind în viaţa lor voia Lui. De aceea, Dumnezeu este minunat întru mulţimea sfinţilor Săi din diferite veacuri, diferite locuri, cu profesiuni diferite şi din diferite etnii“, a spus Preafericirea Sa. Patriarhul României a vorbit şi despre Sfântul Proroc Daniel, subliniind faptul că acesta a prefigurat prin viaţa şi minunile săvârşite de Dumnezeu asupra sa venirea lui Mesia în lume şi eliberarea oamenilor din robia păcatului. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit tuturor celor prezenţi Pastorala la sărbătoarea Naşterii Domnului – 2014 cu titlul „Dumnezeu coboară în lume pentru a înălţa pe om“.

Rugăciune de binecuvântare pentru noul Preşedinte al României

La Palatul Parlamentului a avut loc duminică, 21 decembrie, ședinţa solemnă reunită a Senatului şi Camerei Deputaţilor dedicată ceremonialului depunerii jurământului de către Preşedintele ales al României, domnul Klaus Werner Iohannis. Prezent la eveniment, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit o rugăciune de binecuvântare pentru noul Preşedinte al României.

Deschiderea şedinţei festive a celor două camere ale Parlamentului a fost marcată de intonarea Imnului Naţional al României. După acest moment solemn, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a prezentat hotărârea privind validarea alegerii Preşedintelui României în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În continuare, Klaus Iohannis a depus jurământul conform prevederilor stipulate de Constituţia României, a semnat textul acestui document şi l-a înmânat preşedintelui de şedinţă. Preşedintele de şedinţă, Valeriu Zgonea, a citit Declaraţia Parlamentului României cu privire la depunerea jurământului de către Preşedintele României.

După aceste momente, preşedintele de şedinţă l-a invitat pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, să binecuvânteze învestitura Preşedintelui României. Preafericirea Sa a rostit o rugăciune de binecuvântare pentru noul Preşedinte al României, pentru conducătorii ţării noastre şi pentru poporul român.

„Milostive Doamne, dăruieşte conducătorilor noştri Duhul înţelepciunii care întăreşte popoarele şi le înalţă, insuflă în inimile aleşilor iubire de patrie şi de neam, ca să fie ei conducători binecuvântaţi prin care să se arate voia Ta cea sfântă şi ocrotirea Ta pe care cu bunătate ai dăruit-o Bisericii Tale şi poporului român. Nu pentru dreptăţile noastre îndrăznim a cere mila şi ajutorul Tău, ci pentru a Ta nemăsurată iubire de oameni, pentru credinţa şi dragostea cea nestrămutată a strămoşilor noştri pe care noi îi avem mijlocitori înaintea Ta pentru ţara noastră România şi pentru poporul român credincios de pretutindeni“, s-a rugat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

După rugăciunea şi binecuvântarea Patriarhului României, Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a rostit un mesaj cu ocazia învestirii sale oficiale. După ședinţa solemnă a Parlamentului, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia de predare-primire a funcţiei de Preşedinte al României între Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.

Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi la Catedrala Patriarhală

Biserica Ortodoxă i-a sărbătorit vineri, 30 ianuarie, pe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Episcopii-vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul. La Sfânta Liturghie a asistat şi Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, care a efectuat o vizită la Patriarhia Română, la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
După rostirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat însemnătatea sărbătorii închinate Sfinţilor Trei Ierarhi.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit Preşedintelui României pentru prezenţă şi pentru faptul că Excelenţa Sa arată poporului importanţa rugăciunii şi a legăturii omului cu Dumnezeu, ca izvor de iubire curată şi de lumină pentru viaţa omului şi pentru toată fapta cea bună. „Prezenţa dumneavoastră în Catedrala Patriarhală este plină de semnificaţie, mai ales pentru faptul că participaţi la o sărbătoare a trei mari dascăli ai creştinătăţii, nu numai răsăritene, ci şi apusene. Toţi marii teologi apuseni, inclusiv Martin Luther, în scrierile lor au citat pe aceşti trei mari sfinţi ai Bisericii, doctori ai Bisericii Universale. (…) Aceşti trei mari Sfinţi Părinţi ne cheamă la unitate, pentru a mărturisi iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni şi pentru a lucra la apărarea dreptei credinţe şi a demnităţii umane, să fim mai umani, mai buni, mai milostivi şi mai sensibili în faţa suferinţei oamenilor. (…) Sfinţii Trei Ierarhi ne ajută pe toţi cei care avem responsabilităţi în conducere să îi îndemnăm pe oameni la conlucrare, comuniune şi mai ales să fim sensibili la a apăra şi promova demnitatea umană, fiindcă omul a fost creat după chipul Sfintei Treimi“, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
După Sfânta Liturghie, potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, la Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, au avut o întrevedere în timpul căreia au fost discutate teme privind relaţiile instituţionale şi cooperarea dintre autorităţile de stat şi Biserica Ortodoxă Română.

Noul Ambasador al Palestinei la Bucureşti, în vizită de prezentare la Patriarhul României

Luni, 5 ianuarie 2015, la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa, Domnul Fuad Kokaly, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Palestinei în România, însoţit de Preasfinţitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei).

Domnul ambasador Fuad Kokaly a mulţumit pentru primire şi a prezentat diferite aspecte ale situaţiei dificile din Orientul Mijlociu cauzate de conflictele existente în cadrul unor ţări din regiune, conflicte ce creează mari probleme în rândul popoarelor din această zonă, inclusiv în rândul poporului palestinian şi, în special, în rândul creştinilor.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a exprimat speranţa că, prin rugăciune către Dumnezeu Cel Atotputernic, prin eforturile factorilor responsabili din regiune şi cu sprijin internaţional se vor identifica soluţii pentru o pace durabilă, care va contribui la buna convieţuire a tuturor celor care trăiesc în această zonă.

În cadrul întrevederii, Preafericirea Sa a subliniat importanţa acordată de Patriarhia Română şi Palestina Căminului românesc pentru pelerini de la Ierihon destinat primirii pelerinilor români care vizitează anual Locurile Sfinte, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române. De asemenea, în contextul solicitării domnului ambasador Fuad Kokaly, s-a analizat şi posibilitatea ca, pe viitor, studenţi ortodocşi palestinieni să poată studia la facultăţile de teologie ortodoxă din România, pentru a contribui la o mai bună cooperare între cele două popoare.

La finalul întrevederii, domnul ambasador Fuad Kokaly şi-a exprimat dorinţa ca în cadrul unei viitoare vizite oficiale a Patriarhului României la Locurile Sfinte să fie incluse în program şi întâlniri cu oficialităţi palestiniene la cel mai înalt nivel.

Ambasadorul Greciei la Bucureşti în vizită la Patriarhia Română

În ziua de 21 ianuarie 2015, la Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit vizita Excelenţei Sale, Domnul Grigorios Vassiloconstandakis, Ambasadorul Greciei în România.

Excelenţa Sa a mulţumit pentru primire şi a solicitat binecuvântarea Patriarhului României la începutul unui nou an, 2015. În continuare, domnul ambasador a menţionat eforturile autorităţilor elene pentru depăşirea crizei economice prelungite şi a subliniat activitatea social-filantropică a Bisericii Greciei în ajutorarea familiilor sărace din Grecia, în această perioadă dificilă.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat relaţiile tradiţionale de frăţietate dintre cele două Biserici Ortodoxe surori şi a apreciat modul în care Biserica Greciei, sub îndrumarea înţeleaptă a Preafericitului Părinte Arhiepiscop Ieronim al Atenei şi al Întregii Elade, susţine speranţa şi cultivă solidaritatea în societatea elenă pentru depăşirea efectelor crizei economice.

Patriarhul României a subliniat creşterea an de an a numărului de pelerini români la locurile sfinte din Grecia şi a menţionat intenţia Agenţiei de Pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române de a intensifica organizarea de pelerinaje la hramurile unor mănăstiri importante din Grecia (Sfântul Ierarh Spiridon, Sfântul Ierarh Nectarie, Sfântul Ioan Rusul, Sfântul Efrem cel Nou etc.).

Domnul ambasador a exprimat dorinţa de a vizita mănăstiri şi biserici reprezentative din România, precum şi disponibilitatea de a susţine programele de pelerinaje ale Patriarhiei Române în Grecia.

Ambasadorul Iordaniei în vizită de prezentare la Patriarhia Română

În ziua de 28 ianuarie 2015, la Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa, Domnul Saker Malkawi, Ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei la Bucureşti.

Domnul ambasador a mulţumit pentru primire şi a apreciat rolul important pe care cultele religioase îl au în promovarea dialogului interreligios şi al păcii în societate pentru evitarea neînţelegerilor dintre popoare de culturi şi religii diferite. În acest sens, oaspetele iordanian a evidenţiat climatul de bună înţelegere şi respect reciproc între cultele religioase din România.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a felicitat şi i-a urat succes domnului ambasador la începutul misiunii diplomatice în România. Patriarhul României a exprimat speranţa continuării colaborării rodnice pentru o mai bună cunoaştere reciprocă între cele două popoare prin schimburi culturale şi intensificarea organizării de pelerinaje de către Patriarhia Română la obiective religioase din Iordania.

Excelenţa Sa, Domnul Saker Malkawi, a apreciat această iniţiativă şi a exprimat intenţia sprijinirii pelerinajelor Patriarhiei Române în Iordania. Totodată, domnul ambasador a reiterat invitaţia autorităţilor iordaniene adresată Patriarhului României de a vizita Locurile Sfinte din această ţară.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit pentru invitaţie şi a precizat că la momentul potrivit vor fi stabilite coordonatele unei vizite a Patriarhului României la Locurile Sfinte din Orientul Mijlociu, inclusiv din Iordania.

100 de ani de la naşterea Patriarhului Teoctist

Sâmbătă, 7 februarie, s-au împlinit 100 de ani de la naşterea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist. Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhală, a fost pomenit cel de-al cincilea Patriarh al României. Slujba Parastasului a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Preasfinţia Sa a arătat, în cuvântul ţinut, câteva repere din viaţa Patriarhului Teoctist.

De asemenea, la Reşedinţa Patriarhală, în cadrul întâlnirii aniversare a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române cu ostenitorii Publicaţiilor LUMINA, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evocat chipul luminos şi plin de bunătate al predecesorului său în cuvântul „Lumină peste timp“.

Lumină peste timp

La împlinirea a 100 de ani de la naşterea vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist (1915-2015) reînnoim un cuvânt de omagiere a memoriei acestui vrednic Arhipăstor al Ortodoxiei româneşti, fiind încă vii în inimile noastre dragostea sa neţărmurită pentru Biserică şi popor, chipul său luminos şi bunătatea sa sufletească. Lucrarea sa pastorală, misionară, duhovnicească, culturală şi socială pentru binele Bisericii Ortodoxe Române reprezintă pentru noi, cei de astăzi, ierarhi, cler şi credincioşi, un prilej de a înţelege mai duhovniceşte istoria recentă a Bisericii noastre, care a avut de înfruntat multe încercări şi umiliri, dar a cunoscut şi puterea ajutorului primit de la Dumnezeu spre a birui aceste încercări.

Ne reamintim acum cu emoţie de „Betleemul“ Patriarhului Teoctist, satul Tocileni din ţinutul Botoşanilor, din frumoasa Moldovă, unde a văzut lumina zilei la 7 februarie 1915 şi de Mănăstirea Vorona, unde a devenit frate de mănăstire la vârsta de 14 ani şi i-au fost încredinţate primele rosturi în Biserică. De acolo, din Moldova Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, până la demnitatea de Patriarh, fericitului întru adormire Patriarhului Teoctist i s-au adăugat anii şi vredniciile slujind lui Hristos şi Bisericii Sale, timp de 57 de ani, numai în demnitatea arhierească, iar ca slujitor al Sfântului Altar (ierodiacon, ieromonah, arhiereu), 70 de ani în total.

Părintele Patriarh Teoctist a răspândit în jurul său lumină din lumina lui Hristos, pentru că a fost un ierarh evlavios şi harnic. A păstorit în vreme de oprelişti comuniste, dar şi de libertate agitată, totdeauna într-un context misionar care a cerut multă veghe şi jertfelnicie, multă înţelepciune şi luptă duhovnicească. De aceea, experienţa rugăciunii i-a fost izvor de putere spirituală, de curaj şi înţelepciune, de bunătate şi iertare, de dialog şi cooperare atât în vreme de necaz şi suferinţă, cât şi în timp de noi speranţe şi multiple împliniri.

Statornicia sa în credinţă ca tărie sufletească l-a ajutat să slujească Biserica în vremuri grele, urmând pilda Sfântului Apostol Pavel: „în multă răbdare, în necazuri, în nevoie, în strâmtorări, (…) în osteneli, în privegheri, în posturi, în curăţie, în cunoştinţă, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în dragoste“ (cf. 2 Corinteni 6, 4-6).

În contextul ostil Bisericii din vremea regimului comunist, Părintele Patriarh Teoctist a fost un arhiereu harnic şi înţelept care a lucrat pentru păstrarea credinţei şi a valorilor culturale româneşti inspirate de ea.

După anul 1990, Părintele Patriarh Teoctist a folosit libertatea pentru a urma tradiţiei româneşti privind prezenţa activă a Bisericii în societate. A răspândit lumină şi speranţă prin multele biserici construite din temelie, prin multe canonizări de sfinţi români, prin reintroducerea religiei în şcolile publice, prin reintegrarea învăţământului teologic în reţeaua de stat, prin reactivarea asistenţei religioase a preoţilor de caritate în unităţile militare, în spitale şi în penitenciare, prin înfiinţarea multor centre social-filantropice pentru persoanele defavorizate, precum şi prin înfiinţarea de cabinete ori centre social-medicale.

A adus bucurie multor români prin eparhiile reactivate sau nou-înfiinţate în ţară şi în afara hotarelor actuale ale României. A cultivat comuniunea prin relaţii frăţeşti pline de lumină şi de căldură cu toate celelalte Biserici Ortodoxe surori, dar şi prin grija părintească pentru fraţii noştri români de pretutindeni.

Din sufletul său bun şi paşnic a izvorât adesea îndemnul spre dialog şi cooperare cu alte Biserici creştine, fiind înţelept păstrător al tradiţiei irenice a Ortodoxiei româneşti, care a evitat atât izolarea de alţi creştini, cât şi dizolvarea identităţii proprii în întâlnirea sau coexistenţa cu aceştia.

Binecuvântata moştenire pe care ne-a lăsat-o Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist trebuie păstrată şi cultivată în continuare cu înţelepciune şi responsabilitate.

Chiar la vârsta sa venerabilă, Părintele Patriarh Teoctist arăta o uimitoare tinereţe şi o dinamică viguroasă în receptarea şi promovarea noilor şanse pastorale şi misionare ale Bisericii în societatea românească de azi. În acelaşi timp, era conştient că totdeauna mai sunt unele probleme de rezolvat potrivit cu nevoile concrete ale Bisericii. Să ne gândim doar la dorinţa sa arzătoare de a vedea construită Catedrala Mântuirii Neamului! În acest sens, am păstrat locaţia aleasă de Preafericirea Sa pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, apoi, în anul 2010, am organizat concursul pentru proiectul construirii Catedralei Mântuirii Neamului pe amplasamentul
respectiv. Lucrările au început în anul 2010, iar astăzi catedrala creşte deja în înălţime de la o lună la alta, în stil arhitectural românesc, aceasta fiind şi dorinţa sa.

Prin tot ceea ce ne-a lăsat ca moştenire spirituală a personalităţii şi activităţii sale bisericeşti şi româneşti, Părintele Patriarh Teoctist rămâne în memoria noastră ca fiind un om evlavios şi înţelept, un păstor harnic şi răbdător, precum şi un mare iubitor de Biserică şi popor.

Întrucât simţim astăzi că, prin lumina vieţii şi a faptelor sale pilduitoare, vrednicul de pomenire Părintele nostru Patriarh Teoctist este tainic prezent în Biserica noastră ca o lumină peste timp, ca o călăuză spirituală, ne rugăm lui Hristos Domnul, Arhiereul Veşnic, să aşeze sufletul lui în locaşurile sfinţilor Săi slujitori, în bucuria îngerilor, în lumina şi iubirea Preasfintei Treimi.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Patriarhul Teoctist, comemorat la Academia Română

La Biblioteca Academiei Române a avut loc joi, 12 februarie 2015, o sesiune specială dedicată comemorării Patriarhului Teoctist al României.

Sesiunea festivă, care s-a desfăşurat în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, a fost moderată de academicianul Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, care a vorbit în deschidere despre legătura strânsă pe care Patriarhul Teoctist a avut-o cu Academia Română, al cărei membru de onoare a fost. „Ne-am gândit să nu treacă neobservat un moment din biografia unui om pe care l-am cunoscut, şi anume Patriarhul Teoctist al României. Ar fi împlinit, şi nu ar fi fost imposibil, 100 de ani pe 7 februarie 2015, şi evident l-am fi sărbătorit în prezenţa lui. Aşa, ne amintim de el cu bucurie“, a spus Eugen Simion.

În continuare, Preasfinţitul Timotei Prahoveanul a citit cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, intitulat „Lumină peste timp“, cuvânt dedicat împlinirii a 100 de ani de la naşterea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist.

Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit romano-catolic de Bucureşti, a evocat prima sa întâlnire cu Patriarhul Teoctist, din anul 1977 de la Iaşi. „Ne-a arătat dragostea sa frăţească, primitoare şi sinceră. Primirea pe care ne-a făcut-o
atunci, timpul pe care ni l-a dat cu vădită bucurie mi-au rămas pentru totdeauna întipărite în mintea şi inima mea. Era de o fineţe şi de o eleganţă aparte în gesturile sale de primire, precum şi de o anume nobleţe moştenită din tradiţia şi aerul familiei care l-a născut şi crescut în frumoasa Moldovă“, a spus IPS Ioan Robu. În continuare, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a spus că, pentru cei care l-au cunoscut, Patriarhul Teoctist rămâne o „icoană vie“. „Patriarhul Teoctist este o legendă. A fost inconfundabil în modul său de a se manifesta, în modul său de a-i întâmpina pe oameni… Întotdeauna cuvântul său avea un miez, avea un tâlc, pentru că mereu a căutat să se perfecţioneze, să-şi învingă slăbiciunile proprii“, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

Academicianul Dan Berindei a spus că personalitatea Patriarhului Teoctist nu va fi uitată decât peste sute de ani, pentru că a îmbinat dragostea de Dumnezeu şi de Biserică cu dragostea de patrie şi de neam: „Avea o însuşire fundamentală: acest ataşament faţă de valorile poporului său, ale ţării, încât se confunda cu România prin însăşi purtarea sa şi graiul său“.

Secretarul de stat Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, a vorbit despre latura părintească a Patriarhului Teoctist. „Este greu să fii obiectiv când cunoşti timp de mulţi ani un om şi când relaţiile instituţionale se transformă încet, încet în relaţii personale. Relaţia noastră a fost extrem de vie, încărcată de sinceritate, încât a atins zona confidenţelor“, a spus secretarul de stat.

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a vorbit despre devotamentul pe care Patriarhul Teoctist îl avea faţă de prietenii săi, amintind că îl suna pentru a se întâlni şi discuta, şi a ţinut de câteva ori să participe la momente importante din viaţa academicianului sau să îl sprijine în momente grele.

Personalitatea celui de-al cincilea Patriarh al României a fost elogiată în cadrul acestei sesiuni festive şi de alţi academicieni, oameni de cultură, personalităţi publice, profesori. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Biblioteca Academiei Române, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină

În a treia săptămână a lunii ianua-rie a fiecărui an (19-26 ianuarie în 2015), Bisericile creştine din întreaga lume organizează seri de rugăciune pentru unitatea creştină. Tema Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină din anul 2015 a fost inspirată din textul scripturistic „Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: «Dă-Mi să beau»” (Evanghelia după Ioan, capitolul 4, versetul 7). În Bucureşti, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină (19-26 ianuarie 2015) a debutat luni, 19 ianuarie, la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, prin slujba Vecerniei desfăşurată în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a reprezentanţilor cultelor creştine din Capitală. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori ai Catedralei Patriarhale.

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor s-a desfăşurat după următorul program: marţi, 20 ianuarie, ora 17:00, la Biserica Reformată Calvineum din strada Luterană 13 bis; miercuri, 21 ianuarie 2015, ora 17:00, la Catedrala Episcopală Greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare“ din strada Polonă 50; joi, 22 ianuarie 2015, ora 17:00, la Catedrala Episcopală Evanghelică Luterană din strada Luterană 1; vineri, 23 ianuarie 2015, ora 17:00, la Catedrala Episcopală Armeană „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din bulevardul Carol I 43; sâmbătă, 24 ianuarie 2015, ora 17:00, la Biserica Luterană din strada Badea Cârţan 10; duminică, 25 ianuarie 2015, fiecare Biserică a făcut rugăciuni pentru unitatea creştină în cadrul slujbelor duminicale; luni, 26 ianuarie 2015, ora 17:00, la Catedrala Romano-catolică „Sfântul Iosif“ din strada General Berthelot 17.

Unirea Principatelor Române sărbătorită la Patriarhia Română

Sâmbătă, 24 ianuarie, s-au împlinit 156 de ani de la Unirea Principatelor Române. La Catedrala Patriarhală a fost oficiată o slujbă de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român, la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă. Patriarhia Română şi Academia Română au organizat sesiunea de comunicări ştiinţifice „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române“, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală, moderată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi de acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române.

În cadrul Sfintei Liturghii, oficiată la Catedrala Patriarhală, au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti şi Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat, la finalul slujbei de Te Deum oficiată de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, importanţa zilei de 24 ianuarie. „Această zi sfântă solemnă pentru unitatea poporului român este deosebit de semnificativă şi trebuie să spunem, cum am mai precizat de mai multe ori, că Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1859, care s-a realizat la Bucureşti, când acelaşi domnitor din Moldova a devenit şi domnitor al Ţării Româneşti, nu este Unirea mică, ea este «unirea de bază» şi cea de la Alba Iulia din 1918 este «unirea de vârf», de aceea se numeşte Marea Unire. Dar aceasta este unirea de bază, pentru că aceasta a permis crearea în 1862 a statului unitar modern numit România. Deci, Principatele Unite din 1862 s-au numit România. Astfel, unirea aceasta de bază, baza statului modern România, este astăzi aniversată în toată ţara ca sărbătoare naţională“, a explicat Preafericirea Sa. La finalul slujbei, Patriarhul României, membri ai Academiei Române, consilieri patriarhali şi preoţi ai Arhiepiscopiei Bucureştilor au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată pe Dealul Mitropoliei, unde au depus coroane de flori.

În sala Sfântului Sinod, s-a desfăşurat Sesiunea de comunicări ştiinţifice intitulată „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române“. Cuvântul de deschidere i-a aparţinut Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, membru de onoare al Academiei Române. „Unirea Principatelor s-a realizat pe Dealul Mitropoliei, într-o clădire care a aparţinut Mitropoliei, deoarece Mitropolitul Ţării Româneşti era preşedintele Adunării Deputaţilor, adunare care atunci, în 24 ianuarie, a fost mai amplă şi s-a numit Adunarea Electivă a Ţării Româneşti. Este de remarcat faptul că, la Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza a fost ales şi domnitor al Ţării Româneşti în unanimitate. O contribuţie deosebită în acest sens a avut Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, care a cerut membrilor Adunării Elective să depună jurământul pe Evanghelie şi cruce în faţa icoanei Sfintei Treimi. Aveau de atunci ideea că cele trei provincii româneşti trebuie să fie unite ca şi Sfintele Persoane ale Sfintei Treimi. De aceea, hramul «Sfânta Treime» a fost dat marilor catedrale, mai ales acelora din Transilvania (Sibiu, Blaj, Alba-Iulia şi Arad). Sfânta Treime a fost din punct de vedere liturgic modelul inspirator pentru unitatea naţională“, a explicat Preafericirea Sa.

Au luat cuvântul în continuare acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Dan Berindei, preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod.

La final, au urmat intervenţii ale participanţilor pe marginea comunicărilor prezentate, iar actorul Dorel Vişan a rostit poezia „Mortua est!“ a poetului naţional Mihai Eminescu. Membrii Academiei Române au vizitat Muzeul Patriarhilor României şi Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa Patriarhală.

Poetul Mihai Eminescu comemorat la Academia Română

În Aula Mare a Academiei Române a avut loc joi, 15 ianuarie, o sesiune solemnă dedicată Zilei Culturii Naţionale şi poetului Mihai Eminescu, de la a cărui naştere s-au împlinit 165 de ani. Evenimentul a fost organizat de Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.

Sesiunea comemorativă a fost deschisă de acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, care a prezentat rolul înaltului for de cultură şi educaţie românească în păstrarea şi cultivarea valorilor perene naţionale. „Fidelă obiectivelor pentru care a fost creată acum aproape 150 de ani, Academia Română a fost şi continuă să fie garantul menţinerii şi promovării culturii naţionale şi al afirmării ei depline“, a spus academicianul. Preşedintele Academiei Române a amintit că Eminescu a fost valorificat şi prezentat foarte bine de către academicienii din trecut şi din prezent, iar Academia este păstrătoarea, de la 1912, a preţioaselor manuscrise eminesciene pe care le oferă publicului românesc în volume şi colecţii
prestigioase. Ionel-Valentin Vlad a mai spus că ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, aleasă şi ca Zi a Culturii Naţionale, trebuie să devină o mare sărbătoare a românilor şi a celor care iubesc România.

În continuare, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a prezentat mesajul preşedintelui României, Klaus Iohannis. „Este datoria mea ca, dat fiind scurtul răstimp de la învestirea mea în cea mai mare demnitate în stat, să folosesc acest prilej şi acest loc pentru a exprima întreaga mea apreciere, respect şi gratitudine celor care prin creaţia lor, zi de zi, şi uneori mai degrabă zi şi noapte, adaugă la patrimoniul creativ şi la identitatea culturală a României“, a transmis preşedintele României.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, a rostit cuvântul intitulat „Credinţă şi cultură în istoria poporului român“. După ce a făcut o amplă prezentare a conţinutului conceptului de cultură în accepţiune contemporană, Preafericirea Sa a arătat că în jurul cultului creştin s-a dezvoltat cultura noastră naţională.

Prezent la sesiunea comemorativă, prim-ministrul României, Victor Ponta, a vorbit despre necesitatea încheierii unui acord politic şi în ceea ce priveşte cultura românească şi a făcut o invitaţie Academiei Române să dezvolte un astfel de proiect de durată medie şi lungă.

În continuare, academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, a vorbit despre necesitatea sprijinirii culturii române de către instituţiile statului român. Academicianul şi-a exprimat temerea că, în contextul globalizării şi al dezvoltării unei conştiinţe transnaţionale prin internet şi mijloacele de comunicare moderne, limbile care nu se bucură de circulaţie internaţională, cum este şi limba română, culturile medii, între care se regăseşte şi cultura noastră naţională, sunt ameninţate cu dispariţia.

În continuare, ministrul culturii, Ioan Vulpescu, a spus că Eminescu este nu numai o personalitate românească, ci a devenit un mare gânditor european, un om care cunoştea foarte bine timpul său şi este şi un reper pentru vremurile noastre. De asemenea, ministrul a spus că ideea de stat naţional şi cultură naţională nu trebuie privită cu suspiciune de cei care susţin proiectele europene şi supranaţionale.

La eveniment au mai luat cuvântul şi academicienii Dan Berindei, Răzvan Theodorescu, Ioan-Aurel Pop, Marius Sala, Solomon Marcus, Mihai Cimpoi. La final, actorul Dorel Vişan a prezentat un moment poetic inspirat din lirica eminesciană. La comemorarea lui Mihai Eminescu au mai participat: fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, IPS Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit romano-catolic de Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române, Sorin Matei Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, reprezentanţi ai instituţiilor statului, oameni de cultură, profesori, studenţi şi elevi. Tot ieri, în Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române, a fost vernisată expoziţia „Mihai Eminescu – expresie integrală a sufletului românesc“ şi a fost lansat volumul „Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor“.

Credinţă şi cultură în istoria poporului român

Cuvânt rostit în cadrul Adunării Generale a Academiei Române, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, joi, 15 ianuarie 2015

Aniversarea Zilei Culturii Naţionale, ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, care şi-a iubit deopotrivă ţara, cultura şi credinţa strămoşească, ne îndeamnă la o reflecţie asupra sensurilor profunde privind credinţa şi cultura în viaţa poporului român.

Distincte, dar nedespărţite, credinţa şi cultura la români s-au aflat într-o relaţie de comuniune, din care au rezultat mari valori ale spiritualităţii româneşti.

Enciclopedia Concisă Britanica defineşte cultura ca fiind „ansamblul cunoştinţelor, credinţelor şi comportamentelor umane ce reprezintă atât rezultatul, cât şi o componentă a capacităţii umane de a studia şi de a transmite cunoştinţele către generaţiile următoare. Astfel, cultura constă în limbă, idei, credinţe, obiceiuri, tabuuri, coduri, instituţii, instrumente, tehnologii, lucrări de artă, ritualuri, ceremonii şi simboluri. A jucat un rol crucial în evoluţia umană, oferind fiinţelor umane posibilitatea de a adapta mediul la propriile scopuri, mai degrabă decât să depindă exclusiv de selecţia naturală. Fiecare societate umană are propria cultură sau propriul sistem socio-cultural. Diferenţele dintre culturi sunt atribuite unor factori precum: habitate fizice şi resurse diferite; sfera posibilităţilor inerente în domenii cum ar fi limba, ritualul şi organizarea socială; fenomenele istorice cum ar fi dezvoltarea legăturilor cu alte culturi. Atitudinile, valorile, idealurile şi credinţele individuale sunt în mare măsură influenţate de cultura (sau culturile) în care trăieşte persoana. Schimbarea culturală are loc ca rezultat al schimbărilor ecologice, socio-economice, politice, religioase şi al altor schimbări fundamentale care afectează o societate“ (Enciclopedia Concisă Britanica, Editura Litera, Bucureşti, 2009, p. 614).

Din acest citat mai extins se vede că religia sau credinţele religioase şi simbolurile, ceremoniile şi ritualurile inspirate de ele sunt parte integrantă din cultura poporului.

Relaţia dintre religia creştină şi cultură este subliniată mai direct într-un Dicţionar enciclopedic de etică creştină, apărut la Paris în anul 2013, din care cităm un scurt pasaj:

„Religia a ocupat întotdeauna un loc special în analiza culturală. Practica religioasă este strâns legată de ansamblul sferei culturale şi contribuie, prin creaţii artistice, literare şi arhitecturale care îmbogăţesc cultura unei întregi societăţi, chiar şi în ochii acelor persoane care nu aderă la o tradiţie religioasă. Bogăţia simbolică a creştinismului a făcut posibil un vocabular şi stiluri pe care nu putem să le ignorăm dacă vrem să înţelegem formele şi conţinutul moştenirii culturale“ (Dictionnaire encyclopédique d´éthique chrétienne, Les Éditions du Cerf, Paris, 2013, p. 529).

Din punct de vedere teologic, religia sau credinţa religioasă este relaţia directă şi cultivată a omului cu Dumnezeu – Creatorul lumii, iar cultura este modul în care omul (persoane şi popoare) înţelege şi foloseşte lumea creată de Dumnezeu; cultura este totalitatea relaţiilor cultivate de om în contactul său cu existenţa înconjurătoare: de la modul în care omul cultivă pământul şi studiază stelele până la felul în care cultivă prietenia şi poezia.

Prin cultură, omul exprimă atât modul său de viaţă în lumea aceasta, cât şi crezul şi înţelegerea pe care el le are despre viaţă şi despre rolul său în lume. În starea ei originară şi normală, aşa cum este ea voită de Creator, întreaga existenţă activă a omului este într-un fel cultică, religioasă, întrucât ea se desfăşoară în prezenţa şi în creaţia lui Dumnezeu. Omul, ca fiinţă pământească inteligentă, liberă şi iubitoare, a fost creat „după chipul lui Dumnezeu“ (cf. Facere 1, 26) ca să reprezinte şi să preamărească pe pământ pe Dumnezeu-Creatorul, prin ceea ce el este şi face în lumea aceasta. Însă păcatul, ca slăbire sau rupere a legăturii vii a omului cu Dumnezeu-Creatorul său, determină pe om să nu mai perceapă suficient prezenţa spirituală a Creatorului în creaţie, în lumea creată de El. În această situaţie, lumea oamenilor, ca mediu natural şi societate, nu mai este pentru om şi o lume a lui Dumnezeu-Creatorul universului, iar cultura pierde în conştiinţa omului secularizat dimensiunea sa cultică de recunoaştere şi apreciere a darurilor creatoare pe care Dumnezeu-Creatorul le-a sădit în oamenii creaţi după chipul Lui, ca prin ele să poată fi cultivată comuniunea de viaţă şi iubire cu Dumnezeu şi întreolaltă.

O analiză teologică şi spirituală a istoriei umanităţii arată că atunci când slăbeşte credinţa oamenilor în Dumnezeu-Creatorul, cultura lor se umple de idoli sau dumnezei falşi, care sunt adesea proiecţii ale patimilor egoiste colective. Însă credinţa adevărată, ca relaţie a omului cu Dumnezeu-Creatorul, distinct de lume, dar nu absent din ea, ajută pe om să-şi păstreze atât conştiinţa sa de fiinţă raţională şi liberă în raport cu celelalte creaturi, cât şi conştiinţa sa de fiinţă responsabilă în faţa Creatorului, a lui Dumnezeu.

Întrucât prin credinţă omul cultivă relaţia sa cu Dumnezeu-Creatorul, cultul religios reprezintă forma esenţială a culturii sufletului. În acest sens se confirmă adevărul că „sufletul culturii este cultura sufletului“. În cult, cultura şi credinţa nu apar în dihotomie, ci se armonizează. În limba latină şi în limba română, cultul şi cultura au, din punct de vedere etimologic, o rădăcină comună, implică ideea de cultivare, dar şi de relaţie cu cineva sau cu ceva. În jurul cultului creştin s-a dezvoltat cultura noastră românească tradiţională. Este îndeobşte cunoscut că primele forme de cultură evoluată sunt legate de cult (cărţi, şcoli, artă etc.). Credinţa creştină sfinţeşte sufletul poporului şi transfigurează cultura într-o comuniune între generaţii, iar cultura, la rândul ei, ajută credinţa să se exprime în mod dinamic şi durabil.

Aşadar, credinţa şi cultura nu sunt două entităţi paralele, ci, deşi distincte, ele se întrepătrund şi se conţin reciproc. Cultura oferă sol fertil credinţei, iar credinţa face să rodească perenitatea culturii ca pe o liturghie a identităţii unui popor, săvârşită în devenire şi dăinuire spre slava lui Dumnezeu-Domnul istoriei şi demnitatea neamului.

Din punct de vedere teologic, tot ce este autentic, curat şi sfânt în cultura unui popor devine cunună sau coroană de lumină a acestuia în Împărăţia lui Dumnezeu, unde „neamurile (popoarele) îşi vor aduce slava şi cinstea lor“ – după cum spune ultima carte a Noului Testament, Apocalipsa (21, 26).

Credincios lui Hristos şi deci iubit de Hristos Care „ieri şi azi şi în veci este acelaşi“ (Evrei 13, 89), poporul român exprimă în cultura sa creştină ceea ce rodeşte din întâlnirea credinţei sale statornice în Dumnezeu cu istoria frământată şi schimbătoare a oamenilor.

Spiritualitatea românească a arătat într-un mod propriu, corespunzător poziţiei sale geografice particulare între Orient şi Occident, o mare putere de sinteză culturală. Părintele Dumitru Stăniloae formula lapidar această sinteză creştinată, spunând că noi, românii, avem simţul misterului din tradiţia creştină ortodoxă răsăriteană şi luciditatea latină. „Spiritul de sinteză complexă al neamului nostru – spune el – nu se explică numai din persistenţa lui din veacuri imemorabile în spaţiul de mijloc între Occident şi Orient, ci şi în îmbinarea în el a caracterului latin şi a creştinismului ortodox. De altfel, caracterul nostru latin nu e străin de vechimea fiinţei noastre de traci, care nu s-au mutat niciodată din acest spaţiu de mijloc între Occident şi Orient, ci şi din îmbinarea în el a caracterului latin şi al creştinismului ortodox“ (Dumitru Stăniloae, Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1992, p. 14).

Simţul misterului sau al tainei, care nu are nimic de-a face cu obscurantismul, este o capacitate spirituală deosebită de a citi dincolo de evenimentele istoriei lumina prezenţei active a lui Dumnezeu în ea. Simţul misterului ca legătură nevăzută a omului cu Dumnezeu a dat poporului român tăria de a respinge necredinţa sau ateismul ca fiind contrare naturii şi vocaţiei sale.

Pe de altă parte, luciditatea latină, în înţelesul de simţ al măsurii şi al deschiderii spre universal, a ajutat creştinismul românesc să evite atât războaiele sângeroase confesionale şi disputele sterile de ordin speculativ dogmatic, cât şi sentimentalismul mistic, nebulos şi fanatic. Luciditatea latină ne-a ajutat să evităm extremele şi a dat spiritualităţii noastre buna-cuviinţă şi simţul binecuvântat al vieţii în comuniune.

Aceste trăsături esenţiale ale culturii şi spiritualităţii româneşti trebuie cultivate constant, deoarece statornicia românească, exprimată lapidar şi popular în cuvintele: „iar noi locului ne ţinem, cum am fost aşa rămânem“, este astăzi greu încercată de fenomenul emigraţiei, al secularizării şi al globalizării.

Mihai Eminescu a cunoscut bine viaţa şi istoria poporului român, precum şi rolul Bisericii şi al credinţei în dezvoltarea culturii şi a limbii române ca veşmânt viu al învăţăturilor de credinţă şi al cultului liturgic. Făuritor al limbii române literare moderne, Eminescu a înţeles că între multe daruri moştenite de la înaintaşi în patrimoniul spiritual al neamului românesc, cel mai mare dar este limba naţională în care ne exprimăm identitatea şi comuniunea între generaţii, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului românesc. Astfel, el a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului (…)“ (Mihai Eminescu, Timpul, 14 august 1882, în Opere, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1989, vol. 13, pp. 168-169); fiind „păstrătoarea elementului latin (…) care a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise (…)“ (Idem, „Liber-cugetător, liberă-cugetare“, Timpul, 2 februarie 1879, în Opere, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1989, vol. 10, p. 187).

Opera poetului naţional Mihai Eminescu ne arată comuniunea şi rodirea luminoasă a credinţei şi a culturii poporului român, fiind un îndemn la o mai bună cunoaştere a identităţii şi demnităţii noastre româneşti, a dezvoltării şi dăinuirii noastre spirituale în istorie, în dialog cu popoarele lumii.

Astăzi, felicităm şi binecuvântăm pe toţi cei care cinstesc memoria şi citesc opera poetului naţional Mihai Eminescu, precum şi pe toţi cei care contribuie la îmbogăţirea culturii româneşti cu valori perene!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Curtea Constituţională recunoaşte importanţa orei de religie şi implicit încurajează participarea elevilor la aceasta

În ziua de 23 ianuarie 2015, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 59/2015, a fost publicată motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 669 din 12 noiembrie 2014, privitoare la statutul orei de religie.

Întrucât decizia nr. 669/2014 a fost percepută în societate ca „o lovitură dată orei de religie“, în motivarea sa, Curtea Constituţională afirmă în mod pozitiv şi argumentat importanţa orei de religie, astfel:

– dreptul părinţilor de a asigura educaţia copiilor lor minori potrivit propriilor convingeri (paragraful 19);

– obligaţia Statului Român neutru şi imparţial (paragraful 22) de a asigura predarea religiei ca parte a trunchiului comun şi de a include această disciplină în planul-cadru de învăţământ (paragraful 16);

– şcoala trebuie să fie deschisă pentru idei şi valori religioase şi de aceea statului îi este interzis să adopte soluţii legislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite de respect faţă de convingerile religioase sau filosofice ale părinţilor (paragrafele 20-21).

Patriarhia Română îndeamnă pe toţi cei implicaţi în asigurarea educaţiei religioase a copiilor (părinţi, şcoală, parohie) să dea dovadă de maximă responsabilitate şi angajare în acest proiect de mare valoare spirituală şi culturală, ai cărui beneficiari sunt copiii şi, implicit, societatea românească în ansamblu. Ora de religie din România promovează valorile umane perene şi comportamentul paşnic, într-o vreme în care în alte ţări
mulţi tineri educaţi în spiritul secularismului se îndreaptă spre mişcări extremiste, deoarece lumea secularizată individualistă de azi a pierdut simţul sacrului şi al comuniunii spirituale profunde la nivel de individ, familie şi societate, după cum remarcă unii sociologi contemporani.

În concluzie, motivarea responsabilă, nuanţată şi echilibrată a Curţii Constituţionale corectează orice propagandă alarmistă şi agresivă de discreditare a orei de religie, propagandă oarecum asemănătoare cu cea din timpul comunismului ateu. Cine se înscrie pentru a participa la ora de religie doreşte să cunoască şi să cultive valorile spirituale perene în locul modelor efemere şi nu confundă libertatea cu vidul spiritual. Să-i învăţăm pe copii şi tineri iubirea de Dumnezeu şi de oameni pentru a creşte spiritual în cultura generozităţii!

Au fost inaugurate noi spaţii la Facultatea de Teologie din Bucureşti

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Capitală au fost inaugurate noi spaţii destinate procesului didactic şi de cercetare. Acestea au fost binecuvântate miercuri, 4 februarie, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, însoţit de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul s-a înscris în manifestările prilejuite de aniversarea a nouă decenii de la ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie.

Slujba de binecuvântare a noilor spaţii a fost săvârşită în prezenţa ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, reprezentanţi ai Universităţii din Bucureşti şi ai altor instituţii de învăţământ superior din Capitală, preoţi consilieri patriarhali şi eparhiali, preoţi profesori, cadre didactice universitare şi studenţi teologi.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române i-a felicitat pe cei care au contribuit la realizarea lucrărilor de consolidare şi amenajare a mansardei clădirii şi a subliniat faptul că această lucrare de înnoire face parte din procesul educaţional, îndemnându-i pe tinerii studenţi teologi să studieze cu mai multă râvnă şi să fie recunoscători faţă de oportunitatea de a beneficia de noi spaţii de cercetare şi activităţi.

Mulţumiri au fost adresate şi de către pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, care a precizat că „extinderea spaţiului destinat procesului de învăţământ din Facultatea de Teologie era extrem de necesară“ şi că investiţia realizată „va determina în mod cert o creştere calitativă a învăţământului teologic din facultate“.

Lucrările de extindere au fost posibile datorită contribuţiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a Universităţii din Bucureşti şi a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi s-au desfăşurat sub coordonarea părintelui decan Ştefan Buchiu şi a părintelui lect. dr. Aurel Mihai, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În semn de preţuire şi recunoştinţă, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit instituţiei o icoană a Maicii Domnului. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ pentru mireni ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Câmpeanu; rectorului Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, prof. univ. dr. Remus Pricopie, fost ministru al educaţiei; rectorului Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, fost ministru delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică; rectorului Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Mircea Dumitru. De asemenea, Ordinul Crucea „Maria Brâncoveanu“ a fost oferit prorectorului Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Maria Voinea; Ordinul „Sfântul Ştefan cel Mare“ pentru mireni directorului general administrativ al Universităţii Bucureşti, Adrian Albu, şi directorului Spaţii de învăţământ din cadrul Universităţii din Bucureşti, Florin Miulescu; iar Diploma de onoare „Sfântul Apostol Andrei“ pentru clerici a fost acordată decanului Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu; vicarului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pr. lect. dr. Aurel Mihai, şi directorului Centrului cultural-social „Iustin Patriarhul“, pr. dr. Viorel Barbu.

Pentru marcarea acestui moment a fost dezvelită o placă aniversară şi a fost montat un ceas performant în locul orologiului, vechi de opt decenii. Lucrările vor continua la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, în special pentru amenajarea faţadelor şi schimbarea tâmplăriei.

Noile spaţii cuprind sediile celor două departamente ale facultăţii, sediul şcolii doctorale, două centre de cercetare, şase săli de curs pentru programele masterale, un birou pentru profesorii seniori, un birou pentru preoţi spirituali, trei birouri pentru directorii departamentelor şi şcolii doctorale, un centru de documentare, un birou de protocol, o cameră de oaspeţi, grupuri sanitare şi sediul Asociaţiei Studenţilor Teologi Ortodocşi.

Tot miercuri seară, Patriarhul României a inaugurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Capitală şi o nouă filială a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“. Aceasta se află în Sala Patriarhilor şi facilitează studenţilor şi cadrelor didactice accesul virtual la fondul de carte al bibliotecii. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a oferit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu“ directorului general al Bibliotecii Centrale Universitare, conf. Mireille Carmen Rădoi, iar instituţiei, un set de cărţi liturgice şi istorice apărute la Editurile Patriarhiei Române.

10 ani de „Lumina“

Cotidianul „Ziarul Lumina“ al Patriarhiei Române a sărbătorit sâmbătă, 7 februarie, împlinirea a 10 ani de neîntreruptă apariţie. Cu acest prilej, ostenitorii ediţiei naţionale, precum şi colegii de la ediţiile regionale de Moldova, Transilvania, Oltenia şi Banat au adus mulţumire lui Dumnezeu în Catedrala Patriarhală, după care au primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cel care în urmă cu un deceniu a pus bazele primului cotidian ortodox din lume, la Iaşi, în timpul păstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Programul aniversar a început în Catedrala Patriarhală cu slujba de Te Deum, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din redacţia centrală şi redacţiile regionale ale „Ziarului Lumina“. La finalul slujbei, Preasfinţia Sa i-a felicitat pe toţi angajaţii Publicaţiilor LUMINA şi a subliniat importanţa prezenţei unui cotidian creştin în peisajul mediatic actual. „Acest ziar este primul cotidian ortodox din întreaga lume, iar ideea aceasta, ca Biserica noastră să aibă o publicaţie cotidiană, este una foarte veche, în perioada interbelică, ea fiind susţinută de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, de mulţi teologi şi de mulţi jurnalişti creştini. Printre cei mai importanţi s-a numărat, fără îndoială, şi părintele Dumitru Stăniloae care, în mai multe articole publicate într-un ziar cu apariţie de mai bine de un secol şi jumătate – «Telegraful Român», care apare la Sibiu –, a exprimat multe argumente privind necesitatea unui astfel de cotidian. Iată că, acum 10 ani, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a împlinit şi alte visuri curajoase şi vechi ale Bisericii noastre, cum a fost înfiinţarea unui radio creştin sau înălţarea Catedralei Mântuirii Neamului, s-a învrednicit să scoată în ziua de 7 februarie, tocmai ziua când Patriarhul Teoctist împlinea vârsta de 90 de ani, primul număr al acestui ziar, intitulat atât de sugestiv: «Lumina». Doar în acest cuvânt stătea concentrată întreaga gândire legată de apariţia acestui ziar, şi anume ca el să devină un instrument al Bisericii noastre, prin care lumina Evangheliei, lumina Sfintei Liturghii, lumina învăţăturilor Sfinţilor Părinţi să fie adusă în casele şi locurile de muncă ale tuturor românilor“, a subliniat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.

Angajaţii Publicaţiilor LUMINA au fost primiţi de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală, unde le-a adresat un cuvânt de binecuvântare, intitulat „Primul deceniu de cotidian creştin în România (2005-2015)“. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evocat momentul de la 7 februarie 2005 când, în acelaşi salon al Reşedinţei Patriarhale, prima ediţie a cotidianului îi era prezentată vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist Arăpaşu chiar în ziua în care împlinea 90 de ani.

Cu prilejul acestui popas aniversar, Preafericirea Sa a acordat cotidianului „Ziarul Lumina“ Diploma de onoare a Centrului de Presă BASILICA, aceasta fiind înmânată părintelui consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul general al Publicaţiilor LUMINA.

Primul deceniu de cotidian creştin în România (2005-2015)

Mesajul adresat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul împlinirii a
10 ani de apariție neîntreruptă a cotidianului Patriarhiei Române – Ziarul Lumina,
7 februarie 2015

Cotidianul Patriarhiei Române, Ziarul Lumina, împlineşte astăzi, 7 februarie 2015, 10 ani de apariţie neîntreruptă. În cele peste 3.000 de numere care au fost publicate până acum, pulsează viaţa Bisericii din anii de început ai acestui al treilea mileniu creştin. Cu mijloacele specifice presei scrise, dar şi prin dinamica ediţiei online, ziarul îşi împlineşte cu smerenie şi speranţă vocaţia de cronică vie a spiritualităţii ortodoxe româneşti în contextul cultural şi social-economic actual.

Lansat ca noutate publicistică la Iaşi, de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în anul 2005, chiar în ziua când vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist împlinea 90 de ani, primul cotidian creştin din România şi, până în prezent, singurul cotidian creştin ortodox din lume, Ziarul Lumina, a cunoscut la Bucureşti, din anul 2007, o evoluţie ascendentă în plan editorial şi tipografic, precum şi în privinţa extinderii ariei de difuzare către cititori. Tirajul zilnic îl aşază astăzi între cotidienele importante din ţara noastră.

Fondat pe conştiinţa mărturisitoare a valorilor creştine în societate, cotidianul Patriarhiei Române este, dintr-odată, un mijloc de comunicare internă şi o cale de transmitere a frumuseţilor spirituale, morale şi artistice către un public larg, deschis dialogului şi receptiv pentru cooperare în promovarea personalităţilor şi proiectelor luminoase.

Articolele de actualitate religioasă sunt completate de interviuri şi reportaje realizate la parohii şi mănăstiri, în ţară şi în străinătate, tematicilor teologice le stau alături abordări, din perspectiva creştină, ale unor domenii care privesc viaţa socială şi rămân mereu de actualitate: educaţie, sănătate, cultură, patrimoniu natural şi spiritual. Păstrătoare şi promotoare a valorilor perene, Biserica veghează ca sinaxarele şi chipurile sfinţilor, precum şi memoria recentă a jertfelniciei să fie cultivate prin toate mijloacele de comunicare.

Prin Ediţia Naţională şi prin ediţiile regionale, realizate cu sprijinul centrelor mitropolitane din ţară, Ziarul Lumina a devenit un temeinic mijloc de susţinere a activităţii misionare a Bisericii. Alături de Lumina de Duminică şi Vestitorul Ortodoxiei, în triada Publicaţiilor LUMINA, şi împreună cu celelalte componente ale Centrului BASILICA al Patriarhiei Române, cotidianul împărtăşeşte cititorilor lumină din lumina dreptei credinţe şi a faptelor bune.

Într-o societate marcată de şocurile imprevizibile ale tranziţiei, într-un peisaj mediatic dominat de senzaţional şi agresivitate, Ziarul Lumina şi-a propus permanent să aşeze în prim-plan valorile morale şi spirituale tradiţionale sau perene, cultivând totodată respectul faţă de demnitatea umană şi principiile deontologiei jurnalistice.

Lucrare misionară dinamică, proiectul editorial al Publicaţiilor LUMINA se bucură de binecuvântarea şi sprijinul permanent al Bisericii, iar cronica evenimentelor bisericeşti şi sinteza realităţilor din societatea de azi sunt prezentate cu acrivie profesională de tineri teologi şi jurnalişti, îndrumaţi cu înţelepciune şi responsabilitate de părintele Nicolae Dascălu.

Cu mijloacele jurnalistice clasice şi cu trăsături specifice elanului misionar al Bisericii noastre, trăsături izvorâte din bucuria credinţei, mesajul Ziarului Lumina contribuie la promovarea educaţiei tinerei generaţii, cultivând credinţa creştină şi valorile care stau la temelia culturii şi civilizaţiei europene moderne: libertate şi responsabilitate, dreptate şi solidaritate, progres şi speranţă. Ziarul Lumina şi săptămânalul Lumina de Duminică oferă constant informaţii proaspete despre lucrarea pastorală, spirituală şi cultural-educativă a centrelor eparhiale, a parohiilor şi mănăstirilor, a instituţiilor bisericeşti culturale şi sociale din întreaga ţară şi din diasporă.

Într-o lume în care educaţia tinerilor noştri este puternic influenţată de secularism şi sincretism, superficialitate şi dezinteres faţă de patrimoniul spiritual şi cultural tradiţional, ostenitorii cotidianului Patriarhiei Române pun în lumină, prin documentarele, interviurile şi reportajele realizate sub semnul unei responsabilităţi comune, pilda multor personalităţi româneşti, care prin cultura, erudiţia şi profesionalismul lor sunt repere apreciabile. Astfel se realizează un ziar echilibrat, care îi ajută pe tineri să înţeleagă că prezentul lor se sprijină şi pe jertfelnicia generaţiilor anterioare simbolizate de crucile din cimitir, unde odihnesc părinţii, bunicii şi străbunicii multor români de azi.

Conţinutul spiritual, cultural-educaţional şi social-filantropic al vieţii bisericeşti, adunat cu migală în paginile Ziarului Lumina prin mărturii concrete, s-a rostuit tematic, sub forma volumelor tipărite, în Colecţia Media Christiana – Seria LUMINA a Editurii TRINITAS, ca o contribuţie la îmbogăţirea tezaurului cultural naţional.

La acest moment aniversar prilejuit de împlinirea a 10 ani de apostolat mediatic al cotidianului ortodox LUMINA, aducem mulţumire Preasfintei Treimi şi pomenim în rugăciune pe toţi cei care au ostenit şi ostenesc la această lucrare misionară sfântă de cultivare a conştiinţei şi unităţii eclesiale româneşti azi. Aniversarea primului deceniu de cotidian creştin în România este acum ceasul bucuriei de-a vedea roadele cultivate cu iubire smerită, răbdare şi jertfelnicie. Cu această bucurie sfântă, felicităm pe toţi ostenitorii, tipografii, binefăcătorii şi cititorii Publicaţiilor LUMINA şi ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos – „Lumina lumii“ (Ioan 8, 12) să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor în lucrarea lor misionară viitoare.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

„Lumina Educaţiei“ – un nou supliment al „Ziarului Lumina“

Vineri, 6 februarie, a apărut prima ediţie a noului supliment lunar al „Ziarului Lumina“ – „Lumina Educaţiei“. Această primă ediţie are un caracter programatic, cuprinzând articole semnate de specialişti în educaţia religioasă, ce conturează în linii luminoase perspectiva ortodoxă asupra orei de religie şi formării religioase a copiilor şi tinerilor în şi pentru societate. În ediţiile viitoare, suplimentul îşi propune să ofere cititorilor mărturii vii şi edificatoare ale preoţilor, profesorilor de religie, părinţilor şi copiilor care îşi desfăşoară activitatea cotidiană sub auspiciile trinomului Biserică – Şcoală – Familie. Noul supliment a fost lansat sâmbătă, 7 februarie, în cadrul programului festiv organizat cu prilejul împlinirii a 10 ani de apariţie neîntreruptă a „Ziarului Lumina“.

Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan Selejan a fost întronizat în scaunul mitropolitan al Banatului

Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan Selejan a fost întronizat duminică, 28 decembrie 2014, în demnitatea de Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului. Slujba de întronizare a avut loc la Catedrala Mitropolitană „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Timişoara şi a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 17 ierarhi.

Alegerea noului ierarh

Ierarhii desemnaţi prin vot secret de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, în consultare cu Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Timişoarei, în zilele de 6 şi 7 noiembrie 2014, au fost: Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop onorific Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, şi Preasfinţitul Părinte Sofronie Drincec, Episcopul Oradiei.

La şedinţa Sfântului Sinod, care s-a desfăşurat vineri, 16 decembrie, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, după primul tur de scrutin, nici unul dintre cei trei candidaţi desemnaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi (jumătate plus unu din numărul total de voturi valid exprimate) pentru a fi ales. În continuare, a fost organizat un al doilea tur de scrutin între Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop onorific Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi Preasfinţitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului. Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan a fost ales cu 26 de voturi din 45 de voturi valid exprimate.

Ceremonia de întronizare

Mii de credincioşi din întreg Banatul şi din alte părţi, monahi şi monahii, preoţi, profesori şi studenţi de la facultăţile şi seminariile teologice din Timişoara, Arad şi Caransebeş, o delegaţie din partea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, numeroase oficialităţi locale, judeţene şi centrale au luat parte la ceremonia de întronizare a celui de-al treilea Mitropolit al Banatului, în persoana Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan Selejan. Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe surori şi ai celorlalte culte şi confesiuni din urbea de pe Bega.

Potrivit rânduielii bisericeşti, instalarea noului mitropolit a fost precedată de săvârşirea Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Daniel, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu soborul de ierarhi alcătuit din: Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului; Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei; Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscop ales al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului; Preasfinţitul Părinte Lukian, Episcopul ortodox sârb al Ungariei şi administrator al Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Timişoara; Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei; Preasfinţitul Părinte Daniil, Episcopul Daciei Felix; Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria; Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Acordarea însemnelor mitropolitane

După Sfânta Liturghie, un prim moment din cadrul ceremoniei întronizării noului mitropolit a fost citirea Gramatei Patriarhale de instalare de către Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, semnată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. După citirea gramatei, Patriarhul României a oferit Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan Selejan însemnele mitropolitane: mantia arhierească, crucea pectorală, engolpionul, camilafca cu cruce şi cârja mitropolitană, iar apoi l-a condus în tronul arhieresc, întronizându-l ca Arhiepiscop
al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului.

A urmat apoi cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care s-a referit la misiunea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Ioan.

În numele monahilor, clericilor şi credincioşilor Arhiepiscopiei Timişoarei, pr. Ionel Popescu, vicar eparhial, a adresat un cuvânt de felicitare noului arhipăstor.

Şi domnul Victor Opaski, secretar de stat pentru culte, a adresat un mesaj de felicitare Mitropolitului Banatului, asigurându-l de tot sprijinul în lucrarea de păstorire a Bisericii din Banat.

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan a rostit un călduros cuvânt cu prilejul primirii înaltei slujiri de arhipăstor al clericilor şi credincioşilor din Banat, care a fost primit cu emoţie şi aplauze atât de către fiii credincioşi ai locului prezenţi la ceremonie, cât şi de delegaţia celor veniţi din Episcopia Covasnei şi Harghitei.

După ceremonia de întronizare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit noului mitropolit mai multe volume editate de Patriarhia Română şi o cruce de binecuvântare. La rândul său, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan a oferit Întâistătătorului Bisericii noastre o icoană a Sfântului Proroc Daniel. În finalul întregii ceremonii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi întreg soborul de ierarhi au ieşit pe esplanada Catedralei Mitropolitane, iar Mitropolitul Banatului i-a binecuvântat pe toţi cei prezenţi.

Gramata Patriarhală la întronizarea IPS Mitropolit Ioan la Timişoara

† Daniel,

Prin harul lui Dumnezeu,
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal şi
tuturor preaiubiţilor dreptcredincioşi creştini din de Dumnezeu păzita
Arhiepiscopie a Timişoarei şi Mitropolie a Banatului,
precum şi tuturor ascultătorilor şi cititorilor acestei

Gramate Patriarhale,
Har şi pace de la Dumnezeu, Cel în Treime lăudat,
iar de la Noi părintească binecuvântare!

Se cuvine să facem cunoscut tuturor că Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a aşezat în Sfânta Sa Biserică slujiri şi vrednicii deosebite prin trimiterea Preasfântului şi de viaţă făcătorului Duh peste Sfinţii Săi Ucenici şi Apostoli, întărindu-i pe aceştia întru propovăduirea cuvântului Evangheliei Sale, săvârşirea Sfintelor Taine şi călăuzirea credincioşilor pe calea mântuirii (cf. Matei 28, 19), iar Sfinţii Apostoli, prin harul Sfântului Duh, au aşezat în cetăţi episcopi, preoţi şi diaconi, spre a păstori Biserica lui Hristos (cf. Fapte 20, 28).

De aceea, ca slujitor al Bisericii lui Hristos în vrednicia de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, văzând că a rămas vacant scaunul de Arhiepiscop al Timișoarei şi Mitropolit al Banatului, prin mutarea la Domnul, în ziua de 28 septembrie 2014, a vrednicului de pomenire Arhiepiscopul şi Mitropolitul Nicolae (Corneanu), şi călăuzit fiind de îndatorirea de a nu lăsa această Arhiepiscopie şi Mitropolie lipsită de cârmuitorul ei canonic, pe temeiul prevederilor Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, am convocat la sediul Mitropoliei din Timişoara, în ziua de joi, 6 noiembrie 2014, Sinodul Mitropolitan al Banatului, în cadrul căruia, prin vot secret consultativ, au fost desemnaţi doi candidaţi din lista ierarhilor eligibili, iar vineri, 7 noiembrie 2014, şedinţa specială de consultare a Sinodului Mitropolitan cu membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Timişoarei, cu membrii clerici şi mireni din celelalte eparhii ale Mitropoliei, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească şi cu ceilalţi participanţi de drept, în cadrul căreia, prin votul participanţilor, a fost completată lista stabilită de Sinodul Mitropolitan cu încă un candidat.

Împlinind această procedură statutară bisericească şi luând aminte la îndatoririle ce ne revin ca Patriarh, am convocat Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ziua de 16 decembrie 2014, la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti.

În urma votului exprimat, Sfântul Sinod a ales în scaunul vacant al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Mitropoliei Banatului pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop onorific Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, care s-a arătat vrednic de această chemare prin: statornicia sa întru dreapta credinţă; îmbrăţişarea vieţii monahale în Mănăstirea Lainici, judeţul Gorj, din Arhiepiscopia Craiovei; pregătirea sa teologică dobândită la Institutul Teologic Universitar din Sibiu; cursurile de doctorat în domeniul studiilor biblice, de egiptologie şi orientalistică de la Institutul Biblic din Ierusalim; participarea la întruniri, simpozioane, sesiuni de comunicări şi conferinţe teologice, în ţară şi străinătate; slujirea liturgică şi pastorală a Sfintei Biserici în diferite trepte şi ascultări bisericeşti: din anul 1990 ca stareţ al Mănăstirii Lainici, din februarie 1994 ca superior al Aşezămintelor româneşti de la Locurile Sfinte (Ierusalim şi Iordan), apoi, din luna septembrie 1994, prin slujire rodnică în treapta arhieriei, ca Episcop al Covasnei şi Harghitei, iar din data de 23 august 2009 ca Arhiepiscop onorific; prin bogata activitate în slujba ridicării nivelului de reprezentare administrativ-bisericească a Episcopiei păstorite în contextul realităţilor multiconfesionale şi multietnice din acea zonă pastoral-misionară din centrul României; activitatea ierarhică pilduitoare vreme de peste 20 ani, cu rezultate de excepţie în domeniul lucrării misionar-pastorale, administrative, edilitar-gospodărești şi social-filantropice în scopul consolidării vieţii bisericeşti, constând în creşterea numărului unităţilor bisericeşti, edificarea de noi locaşuri de cult, precum şi repararea şi restaurarea celor existente, asigurarea personalului de cult şi a personalului neclerical necesar, revigorarea vieţii monahale, activităţi educative, cultural-religioase şi editoriale în sprijinul întăririi prezenţei ortodoxe şi româneşti în acel ţinut străbun; înfiinţarea Centrului ecleziastic de documentare „Nicolae Colan” din municipiul Sfântu Gheorghe şi a Centrului cultural „Miron Cristea” din municipiul Miercurea Ciuc; înfiinţarea editurii eparhiale Grai Românesc şi a publicaţiei eparhiale Grai Românesc; coorganizarea, alături de autorităţile publice, a celor douăsprezece ediţii ale Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, cu participarea reprezentanţilor comunităţilor româneşti din diferite părţi ale lumii, precum şi a celor douăzeci de ediţii ale Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice „Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”.

În toată această perioadă, Înaltpreasfinţia Sa a arătat multă abnegaţie şi jertfă, simţ practic şi organizatoric, responsabilitate în misiunea încredinţată, echilibru şi realism pastoral.

Drept urmare, potrivit rânduielilor canonice şi prevederilor statutare ale Bisericii Ortodoxe Române, astăzi, 28 decembrie 2014, în Duminica după Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, Noi, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, oferim Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan mantia, crucea şi engolpionul, precum şi camilafca având cruce, adică însemnele rangului mitropolitan, îi înmânăm cârja arhipăstorească şi îl întronizăm ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului.

Pe temeiul celor arătate mai sus, al Sfintelor Canoane şi al prevederilor art. 26 lit. o) şi art. 133 alin. (2) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, facem cunoscut tuturor această Gramată Patriarhală şi dăm alesului Arhiepiscop şi Mitropolit, Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, împuternicirea canonică de păstorire ca Arhiepiscop al de Dumnezeu păzitei Arhiepiscopii a Timişoarei, cu toate oraşele şi satele care ţin astăzi şi vor ţine şi în viitor de această Sfântă Arhiepiscopie, drept mărturie că Înaltpreasfinţia Sa, dobândind această demnitate, are dreptul şi puterea de a aşeza, după rânduielile Sfintei noastre Biserici şi după legile ţării: cântăreţi, citeţi, ipodiaconi, diaconi, preoţi şi protopopi la toate bisericile din Arhiepiscopia Înaltpreasfinţiei Sale, precum şi stareţi şi stareţe, egumeni şi egumene la mănăstiri şi schituri şi de a rândui toate câte i se cuvin ca ierarh eparhiot, spre folosul duhovnicesc al eparhiei pe care o păstoreşte pe calea mântuirii, precum şi de a exercita drepturile şi a îndeplini toate îndatoririle prevăzute de sfintele canoane, de tradiţia bisericească şi de legiuirile Bisericii noastre ca Mitropolit al Banatului.

Din partea Înaltpreasfinţiei Sale aşteptăm, aşa cum îndeamnă Canonul 34 Apostolic, cinstire şi ascultare faţă de Patriarhul României, precum şi faţă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; să continue şi să sporească lucrarea înaintaşilor în acest scaun arhiepiscopal şi mitropolitan; să lucreze în comuniune cu ceilalţi ierarhi din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului; să arate iubire de neam şi grijă părintească pentru parohii şi mănăstiri, pentru valorile credinţei ortodoxe, pentru cultura creştină, pentru învăţământul teologic şi religios, precum şi dragoste părintească faţă de clerul şi dreptcredincioşii creştini, tineri şi vârstnici, făcându-se tuturor călăuză pentru păstrarea neştirbită a dreptei credinţe şi a rânduielilor Bisericii noastre străbune; să cultive relaţii frăţeşti de cooperare cu Mitropoliile din Transilvania în rezolvarea problemelor comune de ordin pastoral şi social ale credincioşilor bănăţeni şi transilvăneni; să se consulte şi să coopereze cu autorităţile de Stat spre binele Bisericii şi al poporului român; să cultive relaţii de respect reciproc cu alte culte oficial recunoscute, pentru păstrarea păcii sociale.

Aşadar, tuturor celor din cinul preoţesc şi cinul călugăresc, precum şi tuturor dreptcredincioşilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, le recomandăm părinteşte şi frăţeşte, cu multă preţuire, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan, drept chiriarh al lor, chemându-i să îl întâmpine cu dragoste fiască, să îl asculte şi să îl cinstească, arătându-i în toate împrejurările sprijin şi împreună-lucrare în tot ceea ce săvârşeşte spre folosul Bisericii şi al poporului român.

Preţuind cu multă bucurie însufleţirea şi dorinţa clerului şi credincioşilor ortodocşi români din Banat de-a păstra dreapta credinţă, unitatea naţională şi spirituală, îi povăţuim pe toţi cu părintească dragoste ca, sub îndrumarea noului lor arhipăstor, să întărească unitatea Ortodoxiei româneşti, vieţuind în pace şi în bună înţelegere ca fii duhovniceşti care cred cu statornicie în Hristos şi „întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică”.

Încredinţăm pe noul Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, milostivirii Bunului Dumnezeu, rugăciunilor Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Banatului, precum şi ale tuturor sfinţilor ierarhi, preoţi, cuvioşi, mucenici, martiri, mărturisitori şi apărători ai dreptei credinţe, care s-au nevoit şi au sfinţit acest pământ binecuvântat al Banatului.

De asemenea, îl încredinţăm pe Înaltpreasfinţia Sa rugăciunilor Înaltpreasfinţiţilor şi Preasfinţiţilor Părinţi ierarhi din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, rugăciunilor cucernicilor preoţi din parohii, împreună ostenitori în ogorul Bisericii, rugăciunilor neîncetate ale călugărilor şi călugăriţelor din mănăstiri şi schituri, precum şi rugăciunilor binecredincioşilor creştini din Arhiepiscopia Timişoarei, faţă de care Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan este chemat să arate dragoste părintească şi purtare de grijă duhovnicească.

Şi astfel, într-un cuget şi o simţire, împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită. Amin!

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Gramată Patriarhală nr. 1/2014, emisă în temeiul Hotărârii nr. 10.994/16 decembrie 2014 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, potrivit prevederilor art. 25 alin. (6) şi art. 133 alin. (2) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, şi făcută public la data de 28 decembrie 2014, în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi.

Continuitate şi înnoire bisericească în Banat

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu prilejul întronizării Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, Timişoara, duminică, 28 decembrie 2014

La cele spuse astăzi în Gramata Patriarhală pentru întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, adăugăm câteva observaţii şi îndemnuri pastorale.

Dacă privim astăzi Banatul din punct de vedere spiritual, pastoral şi misionar, constatăm aici, ca şi în alte zone ale României, că libertatea pe care a dobândit-o Biserica noastră după căderea regimului comunist în decembrie 1989 a fost folosită cu prioritate pentru a revigora viaţa spirituală, activitatea culturală, socială şi misionară a Bisericii.

Au fost construite biserici noi, create noi şcoli de teologie ortodoxă, noi parohii, noi mănăstiri, multe centre cultural-educaţionale şi social-filantropice. A fost dezvoltată o amplă activitate a Bisericii cu tinerii. În Arhiepiscopia Timişoarei, aceste activităţi au fost promovate şi susţinute de vrednicul de pomenire Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului, de Preasfinţitul Episcop-vicar Paisie Lugojeanul, de ostenitorii Centrului eparhial, de Consiliul eparhial şi Adunarea eparhială, de clerul din parohii şi de monahii din mănăstiri, precum şi de o mulţime de credincioşi mireni harnici şi darnici. Pentru toate aceste împliniri dăm slavă lui Dumnezeu şi mulţumim celor care s-au ostenit în lucrarea pastorală, socială şi misionară a Bisericii din Banat.

Cu toate acestea, activităţile actuale ale Bisericii din această zonă trebuie intensificate şi multiplicate, în faţa mai multor fenomene care slăbesc viaţa creştină eclesială şi personală. Aceste fenomene sunt secularismul materialist-consumist şi individualismul indiferentist care erodează viaţa spirituală a familiei şi a comunităţii, precum şi simţul solidarităţii sau al întrajutorării. La acestea se adaugă fenomenul emigraţiei şi al depopulării parohiilor, din motive economice, mai ales în mediul rural. În acest context, criza spirituală sau morală a societăţii este amplificată de o prelungită criză economico-financiară. Ca o consecinţă a acestor fenomene, a crescut numărul parohiilor şi al mănăstirilor sărace, care au nevoie de sprijin şi încurajare.

Această întrajutorare se poate realiza prin înfrăţirea între parohii mai înstărite şi parohii sărace, între mănăstiri mai consolidate financiar şi mănăstiri sau schituri mai modeste. De asemenea, trebuie identificate noi surse de susţinere a activităţilor pastorale, cultural-misionare şi social-filantropice din protopopiate, parohii şi mănăstiri. În toate aceste activităţi trebuie însă promovate corectitudinea şi transparenţa financiară, bazate nu pe teama de sancţiuni, ci pe conştiinţa că toate activităţile pastoral-misionare ale Bisericii sunt lucrări sfinte, nu doar Sfânta Liturghie sau sfintele slujbe din locaşul de cult. În acest sens, Sfântul Teodor Studitul spune că oricine împlineşte o activitate în folosul comunităţii creştine săvârşeşte o liturghie. Însă, dacă activităţile administrative, culturale şi sociale ale Bisericii nu sunt percepute ca lucrări sfinte, există pericolul să contribuim noi înşine la secularizarea Bisericii din interiorul ei.

Din această perspectivă, prezenţa mănăstirilor cu o viaţă liturgică şi spirituală mai intensă influenţează pozitiv şi viaţa spirituală a parohiilor. Am observat personal această lucrare benefică de când, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolitul Nicolae Corneanu (în anul 2003), am înfiinţat, în satul natal, Dobreşti, judeţul Timiş, o mănăstire cu ajutorul unor monahi veniţi aici de la Mănăstirea Sihăstria de Neamţ, din Moldova.

Banatul a avut mănăstiri multe înainte de stăpânirea otomană şi habsburgică, dar puţine au mai rămas în secolele 19 şi 20. De aceea, după anul 1990, ierarhii ortodocşi români de la Timişoara, Arad şi Caransebeş s-au străduit să reînfiinţeze sau să înfiinţeze mănăstiri şi schituri noi, care contribuie la o promovare mai intensă a spiritualităţii ortodoxe astăzi.

De asemenea, Postul de Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS şi Ziarul Lumina ale Patriarhiei Române sunt de un real folos pentru promovarea credinţei creştine ortodoxe şi a spiritualităţii româneşti, atât în viaţa parohiilor, cât şi în viaţa mănăstirilor din toată România, dar mai ales în comunităţile bisericeşti, care se confruntă cu fenomenul prozelitismului eterodox, ai cărui agenţi profită de sărăcia materială a multor creştini ortodocşi, oferindu-le ajutoare materiale, spre a-i îndepărta de Biserica lor strămoşească şi a-i atrage la alte credinţe.

Din acest motiv, trebuie intensificată cateheza ortodoxă nu numai pentru copii şi tineri, ci şi pentru adulţi. În acelaşi timp, toate slujbele liturgice ortodoxe trebuie săvârşite corect şi deplin, fără prescurtări şi inovaţii arbitrare, izvorâte din ignoranţă teologică sau din aroganţă individuală, sub pretextul că omul modern-secularizat este grăbit. Cel care este grăbit sau comod în viaţa spirituală, evitând rugăciunea stăruitoare, postul şi pocăinţa, de fapt evacuează Crucea din creştinism şi nu va simţi deplin bucuria şi pacea Învierii lui Hristos în viaţa sa.

Înaltpreasfinţite Părinte Ioan,

Unele din aceste aspecte pastorale prezentate succint aici le-aţi întâlnit în cei 20 de ani de activitate pastorală într-o zonă a României în care românii sunt minoritari. Însă înţelepciunea şi curajul, dragostea de Biserică şi Neam, hărnicia şi dărnicia pe care le-aţi cultivat şi fructificat până acum vă vor fi de mare folos în noua slujire pastorală din Banat în care intraţi acum. Experienţa unei convieţuiri paşnice cu alte etnii şi cu alte confesiuni religioase din Harghita şi Covasna va fi de mare folos în promovarea relaţiilor de bună convieţuire cu alte etnii şi confesiuni din Banat, unde alături de români convieţuiesc, de secole, germani, şvabi, sârbi, maghiari, evrei, iar mai recent şi mulţi italieni în municipiul Timişoara. Toţi aceştia s-au bucurat de-a lungul timpului de ospitalitatea şi respectul românilor bănăţeni, care la rândul lor au învăţat adesea de la alte etnii multe lucruri practice privind modul de-a organiza activităţile familiei şi ale comunităţii.

Timişoara, cel mai important centru universitar din vestul României, oraş multietnic şi multiconfesional, este o punte de legătură între România şi Europa Occidentală, fără însă a uita identitatea şi vocaţia sa românească, legătura sa cu Transilvania, cu Ţara Românească şi cu Moldova. Acesta a fost motivul principal pentru care Catedrala Mitropolitană din Timişoara a fost construită în stil moldav ştefanian adaptat la mediul urban. Iar ospitalitatea pe care bănăţenii au arătat-o muncitorilor veniţi din Moldova în anii 1970 şi apoi celor din Maramureş explică faptul că astăzi populaţia judeţului Timiş numără 30% moldoveni şi un număr mai restrâns de ardeleni.

Totuşi, în această mare diversitate culturală din Banat, esenţial rămâne mesajul Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos Cel ce a crescut în Nazaret şi a activat mult timp în Capernaum, adică în două oraşe din Galileea neamurilor (pe care aţi vizitat-o adesea), deoarece iubirea Sa nemărginită cuprinde toate persoanele umane şi toate popoarele. Ca înţelept arhipăstor al Bisericii din Banat veţi constata, ca şi în Transilvania, că iubirea părintească sinceră arătată ierarhilor din Mitropolie, preoţilor, monahilor şi credincioşilor din eparhie este cea mai sfântă lucrare de arhipăstorire a oamenilor pe calea mântuirii spre Împărăţia iubirii şi fericirii eterne a Preasfintei Treimi.

Hristos Domnul, Capul şi Arhipăstorul veşnic al Bisericii Sale, să vă ajute să aveţi bucuria lucrării duhovniceşti roditoare în această Mitropolie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Patriarhul României, cetăţean de onoare al judeţului Timiş

Cu ocazia vizitei prilejuite de întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan Selejan ca Mitropolit al Banatului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit titlul de cetăţean de onoare al judeţului Timiş. Evenimentul a avut loc în Sala „Viena“ a Hotelului Timişoara, duminică, 28 decembrie, în prezenţa celor 17 ierarhi ai Sfântului Sinod participanţi la ceremonia de întronizare, a autorităţilor locale şi judeţene, a clericilor, monahilor şi monahiilor din Arhiepiscopia Timişoarei şi Episcopia Covasnei şi Harghitei.

În deschiderea evenimentului, Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, a citit textul de laudatio. Au fost evidenţiate meritele Preafericirii Sale, un vrednic fiu al Banatului, care prin activităţile desfăşurate pe plan ecumenic şi cultural a făcut cinste Bisericii bănăţene şi judeţului Timiş. În continuare, Preafericirii Sale i-au fost înmânate un colan de argint împodobit cu mai multe medalioane reprezentând stema judeţului, o medalie şi o plachetă cu însemnele judeţului Timiş. „Suntem bucuroşi că judeţul Timiş avansează în multe privinţe şi este o punte de legătură între România şi Europa Occidentală. Vă mulţumim pentru această frumoasă şi nobilă distincţie şi, totodată, rugăm pe Bunul Dumnezeu să binecuvânteze Consiliul Judeţean, pe toţi membrii Consiliului Judeţean, oraşul Timişoara, judeţul Timiş. Biserica – împreună cu autorităţile locale, ajutate de cele centrale – doreşte să aducă bucurie oamenilor, deoarece aceştia ne acordă încredere“, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul României a dăruit Consiliului Judeţean o icoană cu Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, iar preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a primit din partea Preafericirii Sale diploma şi medalia omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni. De asemenea, şi IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a primit din partea Consiliului Judeţean o diplomă de onoare şi însemnul judeţului Timiş.

Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim a fost întronizat Arhiepiscop

Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim Giosanu a fost întronizat duminică, 4 ianuarie, în demnitatea de Arhiepis-
cop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Înaltpreasfinţia Sa a fost ales prin vot secret în scaunul vacant de Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului cu 35 de voturi din 45 de voturi valid exprimate, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurată vineri, 16 decembrie, la Reşedinţa Patriarhală.

Evenimentul întronizării a avut loc după săvârşirea Sfintei Liturghii în Catedrala Arhiepiscopală Sfânta Cuvioasă
Parascheva din Roman. Însemnele arhiepiscopale au fost înmânate de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

La ceasul de sărbătoare au participat un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, stareţii şi stareţele din arhiepiscopie, autorităţi locale şi centrale, numeroşi credincioşi, precum şi reprezentanţi ai altor culte. Cei prezenţi s-au închinat sfintelor moaşte scoase din catedrală şi aşezate într-un baldachin special.

Ceremonia întronizării noului arhiepiscop

După Sfânta Liturghie, a urmat ceremonia de întronizare a Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim. Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, a citit Gramata Mitropolitană, după care a urmat înmânarea mantiei arhiepiscopale noului Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului, apoi crucea, engolpionul şi cârja arhiepiscopală.

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a oferit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel un dar pentru catedrală constând într-un set de vase liturgice.

A urmat un cuvânt din partea Centrului eparhial şi al preoţilor din arhiepiscopie, citit de părintele Alexandru Zamfir, consilier administrativ bisericesc.

La finalul ceremoniei de întronizare, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim a rostit un cuvânt cu ocazia întronizării, în care a vorbit despre misiunea pe care o are şi despre proiectele pe care le-a început în calitate de Episcop-vicar al acestei eparhii şi pe care doreşte să le continue.

„Sunt conştient de faptul că, în contextul european şi mondial actual, misiunea Bisericii este dificilă, ea trebuind să răspundă şi să soluţioneze problematici fără precedent în istoria sa bimilenară. Circulaţia valorilor, migraţia forţei de muncă în căutarea unei vieţi cât mai bune, interferenţa culturală, etnică şi religioasă, accesul la un volum foarte mare de informaţie şi puterea de înţelegere a generaţiilor de tineri, contextul pluralist şi noul mod de înţelegere a coabitării interumane ne descoperă o lume poate nu nouă, dar în orice caz într-o continuă căutare de sine şi continuă schimbare. Astfel, în acest peisaj eterogen, Biserica, prin ierarhii săi, este necesar să găsească o cale, cea mai potrivită, pentru a face accesibil şi inteligibil cuvântul Evangheliei, care să răspundă acestei căutări şi să hrănească sufletul, mintea şi inima acestui om contemporan, care pare prizonierul unei lumi din ce în ce mai abandonate virtualului“, a spus IPS Ioachim.

De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a mulţumit Patriarhului României pentru încrederea şi sprijinul acordat de-a lungul timpului, precum şi Înaltpreasfinţitului Mitropolit Teofan, celorlalţi ierarhi ai Sfântului Sinod şi clerului şi credincioşilor păstoriţi.

Gramată Mitropolitană la întronizarea IPS Ioachim ca Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului

Preaiubitului cler din parohii şi mănăstiri, dreptmăritorilor creştini din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi tuturor ascultătorilor şi cititorilor acestei Gramate Mitropolitane: har şi pace sfântă de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, iar de la noi binecuvântare arhierească şi frăţească întru Hristos îmbrăţişare.

Se cuvine să facem cunoscut tuturor că Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a aşezat în Biserica Sa slujiri deosebite prin pogorârea Sfântului Duh peste Sfinţii Săi Ucenici şi Apostoli. Pe aceştia, Hristos i-a întărit întru propovăduirea Evangheliei Sale şi, prin punerea mâinilor, într-o neîntreruptă succesiune, toţi slujitorii Bisericii de la Sfinţii Apostoli până astăzi sunt părtaşi aceloraşi daruri de multe feluri ale Preasfântului şi de Viaţă Făcătorului Duh şi răspunzători pentru credincioşii încredinţaţi spre păstorire.

Luând aminte că în ziua de 4 noiembrie 2014 Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Eftimie al Romanului şi Bacăului a plecat dintre pământeni în veşnicia Împărăţiei cerurilor după o slujire rodnică în Via Domnului din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, s-au luat măsurile cuvenite în vederea alegerii noului chiriarh al venerabilei eparhii moldave.

Astfel, în conformitate cu rânduielile bisericeşti privitoare la alegerea de episcopi, Sinodul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, în data de 13 decembrie 2014, au chibzuit cu frică de Dumnezeu şi cu grijă faţă de poporul cel dreptslăvitor din această eparhie şi au propus Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române persoane potrivite pentru slujirea de arhiepiscop al Romanului şi Bacăului.

În ziua de 16 decembrie, anul mântuirii 2014, după săvârşirea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, ierarhii Sfântului Sinod au ales, prin vot secret, pe Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul ca Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului.

Născut în localitatea nemţeană Stăniţa, Preasfinţitul Părinte Ioachim a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ. Pregătirea universitară şi-a împlinit-o la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi la Institutul „Sfântul Serghie“ din Paris.

În anul 1980, Preasfinţia Sa a fost tuns în monahism la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Neamţ, unde a fost hirotonit ierodiacon de către vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist. În anul 1985 a fost transferat la Centrul eparhial Iaşi, unde a îndeplinit mai multe slujiri: arhidiacon al Catedralei Mitropolitane din Iaşi, secretar al chiriarhului şi colaborator al revistei „Mitropolia Moldovei şi Sucevei“.

În ziua de 30 decembrie 1990 a fost hirotonit ieromonah de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care l-a hirotesit ulterior protosinghel şi arhimandrit.

La propunerea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Eftimie, în anul 1998 a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, cu titulatura de „Băcăuanul“.

Pregătirea teologică, râvna duhovnicească şi lucrarea misionară săvârşită cu jertfelnicie ca arhiereu şi episcop-vicar în Eparhia Romanului şi Bacăului, ascultarea faţă de IPS Părinte Arhiepiscop Eftimie şi faţă de rânduielile canonice ale Bisericii Ortodoxe au constituit motivaţia alegerii Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul ca Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului în data de 16 decembrie 2014.

Ca urmare a alegerii amintite rânduit-am în consultare cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ca astăzi, 4 ianuarie, anul mântuirii 2015, de prăznuirea Soborului Sfinţilor 70 de Apostoli, a Sfântului Cuvios Teoctist şi a Sfintei Cuvioase Apolinaria, să aibă loc la Catedrala Arhiepiscopală din Roman slujba Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii în cadrul căreia să se săvârşească rânduiala întronizării Înaltpreasfinţitului Ioachim ca Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului.

În exercitarea slujirii de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei înmânez, cu credinţă în ajutorul lui Dumnezeu, Preasfinţitului Ioachim cârja arhipăstorească, aşezându-l în scaunul de Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului.

Pe temeiul Sfintelor Canoane şi al prevederilor art. 133 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, facem cunoscut tuturor că Înaltpreasfinţitul Ioachim primeşte astăzi împuternicirea canonică de arhipăstorire ca Arhiepiscop al păzitei de Dumnezeu Arhiepiscopii a Romanului şi Bacăului, cu toate oraşele şi satele care ţin astăzi şi vor ţine şi în viitor de această eparhie. Dăm mărturie în faţa lui Dumnezeu, a ierarhilor Sfântului Sinod aici de faţă, a autorităţilor de Stat, a preoţilor şi credincioşilor că Înaltpreasfinţitul Ioachim este rânduit Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, eparhie sufragană a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cu jurisdicţie asupra protopopiatelor, parohiilor, mănăstirilor şi a altor aşezăminte bisericeşti din judeţul Bacău şi din partea de sud-est a judeţului Neamţ (Protopopiatul Roman). În exercitarea slujirii de Arhiepiscop, Înaltpreasfinţia Sa are darul, puterea şi îndatorirea de a rândui în conformitate cu rânduielile Sfintei Biserici Dreptmăritoare a lui Hristos: citeţi, cântăreţi, ipodiaconi, diaconi, preoţi la toate bisericile din parohiile eparhiei, stareţi şi stareţe la sfintele mănăstiri şi schituri, îndeplinind toate câte se cuvin unui ierarh pentru zidirea duhovnicească a credincioşilor încredinţaţi spre mântuire.

Înaltpreasfinţia Sa este îndatorat să păstreze neştirbită credinţa Bisericii Ortodoxe a lui Hristos chiar cu preţul vieţii sale; să dea dovadă în continuare de jertfelnicie în lucrarea pastoral-misionară şi în opera filantropică; să aibă grijă deosebită pentru construcţia de noi biserici; să sprijine viaţa parohială şi mănăstirească, să înfiinţeze grădiniţe, şcoli, aşezăminte medicale şi culturale; să manifeste atenţie deosebită faţă de pastoraţia tinerilor, a celor bătrâni şi bolnavi, a copiilor celor plecaţi la muncă în străinătate; să lupte pentru întoarcerea la credinţă a celor rătăciţi; să ajute pe românii ortodocşi din Covasna şi Harghita, precum şi pe cei din Basarabia; să aibă dragoste faţă de toţi. Din partea Înaltpreasfinţiei Sale aşteptăm cinstire şi ascultare faţă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, de Sinodul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de legile creştineşti ale Ţării.

Recomandăm cu dragoste şi căldură pe Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioachim tuturor preoţilor şi credincioşilor din parohiile Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, precum şi tuturor vieţuitorilor sfintelor mănăstiri din această eparhie. Înaltpreasfinţia Sa vă este tuturor singur arhiereu aici, pe pământ, lucrând în numele şi cu puterea Arhiereului Celui veşnic, Iisus Hristos. Vă îndemnăm să-l cinstiţi cum se cuvine, să-i daţi ascultare în cele către Dumnezeu, să-l sprijiniţi să poarte întru toate crucea de arhipăstor. Sub cârmuirea Înaltpreasfinţiei Sale, vă îndemnăm să rămâneţi pe mai departe fii şi fiice ale Bisericii celei „una, sfântă, sobornicească şi apostolească“, să cinstiţi valorile familiei şi ale neamului, să păstraţi unitatea dreptei credinţe, vieţuind în pace şi bună înţelegere.

Şi astfel, cu toţii, într-un cuget şi cu o inimă, să preaslăvim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită. Amin.

Semnatu-s-a această Gramată Mitropolitană şi întăritu-s-a cu pecetea Sfintei Mitropolii a Moldovei şi Bucovinei în ziua 4, luna ianuarie, anul mântuirii 2015 de la Naşterea lui Hristos.

† Teofan

Din milostivirea şi purtarea de grijă
a lui Dumnezeu,

Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei

Preasfinţitul Andrei, noul Episcop al românilor ortodocşi din Covasna şi Harghita

Duminică, 15 februarie, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor centrale şi judeţene, a consilierilor eparhiali şi a protopopilor, a numeroşi preoţi din Episcopia Covasnei şi Harghitei, dar şi a multor preoţi şi credincioşi din Arhiepiscopia Sibiului, a avut loc ceremonia de întronizare a Preasfinţitului Andrei, noul Episcop al românilor ortodocşi din Covasna şi Harghita.

Alegerea noului Episcop alEpiscopiei Covasnei

Şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea noului Episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei a avut loc joi, 5 februarie. Sfântul Sinod a ales prin vot secret pe Preasfinţitul Părinte Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, în scaunul vacant de Episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, cu 38 de voturi din 45 de voturi valid exprimate. Candidaţii desemnaţi, în ziua de 23 ianuarie 2015, de către Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, în consultare cu Adunarea eparhială a Episcopiei Covasnei şi Harghitei, au fost Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

PS Părinte Andrei –date biografice

Preasfinţitul Părinte Andrei Făgărăşeanul s-a născut la 22 noiembrie 1967, în localitatea Cheţani, judeţul Mureş. A urmat şcoala generală în anii 1974-1982, în localitatea natală, iar între anii 1982 şi 1986, Liceul Industrial din oraşul Iernut, judeţul Mureş. Între anii 1996 şi 2000, a urmat
cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, iar între 2002 şi 2005, a urmat
cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Aristotel“ din Salonic, Grecia. În prezent, urmează cursurile Şcolii doctorale a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu.

A intrat ca vieţuitor la Mănăstirea Topliţa, judeţul Harghita, în data de 8 septembrie 1988. La vârsta de 23 de ani, în 19 iulie 1990, a fost tuns în monahism cu numele Andrei. În data de 20 iulie 1990, a fost hirotonit ierodiacon pe seama Mănăstirii Topliţa. La 21 noiembrie 1990, a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Topliţa, iar la 29 noiembrie 1990, a fost hirotesit duhovnic. La 10 august 1995, este numit stareţ al Mănăstirii Făgeţel. La 29 august 1999, este hirotesit protosinghel, iar la 29 august 2006, este hirotesit arhimandrit. La 1 octombrie 2005, a fost numit exarh al mănăstirilor din Episcopia
Covasnei şi Harghitei, iar la 9 iulie 2008, a fost ales de către Sfântul Sinod în postul de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titulatura „Făgărăşeanul“, fiind hirotonit întru arhiereu la praznicul Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august 2008, la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov.

Ceremonia de întronizare

Soborul de arhierei care a liturghisit în Catedrala Episcopală Sfântul Nicolae din Miercurea Ciuc în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi a fost format din Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului,
Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfinţitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Înaltpreasfinţitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Andrei, Episcopul ales al Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Ungariei, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, Preasfinţitul Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

După Sfânta Liturghie, PS Visarion a citit Gramata Mitropolitană de întronizare a episcopului ales pentru Covasna şi Harghita, iar mai apoi IPS Mitropolit Laurenţiu a oficiat ceremonia prin care PS Episcop Andrei a primit însemnele episcopale şi a fost aşezat în scaunul arhieresc din Catedrala Episcopală.

IPS Mitropolit Laurenţiu a subliniat în cuvântul de binecuvântare de la acest moment chemarea misionară a noului Episcop din Covasna şi Harghita.

„Am considerat că ucenicul Înalt-preasfinţitului Părinte Mitropolit Ioan, care a lucrat timp de şapte ani la noi ca Episcop-vicar, împlinindu-şi întru toate îndatoririle sale, este destul de matur, de responsabil şi învrednicit de Dumnezeu să conducă această eparhie deosebită, misionară“, a spus IPS Mitropolit Laurenţiu.

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost citit de Preasfinţitul Varlaam, Episcop-vicar patriarhal. Au urmat mesajele de felicitare şi de încurajare din partea IPS Mitropolit Andrei, din partea preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, transmis prin consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, din partea secretarului de stat pentru culte, Victor Opaschi, care a transmis şi mesajul premierului Victor Ponta, iar în cele din urmă, PS Episcop Andrei a rostit cuvântul de binecuvântare şi de mulţumire.

„În aceste momente îmi îndrept gândul către slujitorii Sfintelor Altare, străjerii credinţei şi apărătorii idealurilor duhovniceşti, cei care oriunde au slujit, ca purtători de har, au devenit modele de viaţă pentru păstoriţii lor. Preacucernicului cler, dedicat sfintei misiuni, trudind cu timp şi fără timp în aria Sfintei Biserici, aduc binecuvântarea şi susţinerea mea. Cinstesc şi respect preoţii care sunt inspiraţi de idealurile misionare şi mă înclin în faţa lucrării nezgomotoase şi de multe ori neştiute şi necunoscute“, a spus Preasfinţitul Părinte Andrei.

Nu în cele din urmă, consilierul administrativ-bisericesc al Episcopiei Covasnei şi Harghitei Teodor Bijec a citit cuvântul de bun venit din partea administraţiei eparhiale şi a tuturor clericilor şi credincioşilor din Episcopia Covasnei şi Harghitei.

La final, noul episcop întronizat a fost prezentat mulţimilor de credincioşi pe treptele din faţa Catedralei Episcopale, iar cei prezenţi au primit binecuvântarea celui care le este de acum înainte arhiereu şi păstor de suflete.

Un nou slujitor al Bisericii şi al Neamului în Harghita şi Covasna

Mesajul adresat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia întronizării Preasfinţitului Părinte Andrei Moldovan ca Episcop al Covasnei şi Harghitei

Preasfinţite Părinte Episcop Andrei,

La solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu al Ardealului, vă adresăm cuvânt de binecuvântare pentru noua misiune pastorală pe care o începeţi astăzi.

Prin lucrarea harului Preasfântului Duh, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române v-a încredinţat spre păstorire poporul dreptcredincios din tânăra şi dinamica Episcopie a Covasnei şi Harghitei, aflată într-o zonă a României în care românii ortodocşi sunt minoritari, iar lucrarea pastorală arhierească este în acelaşi timp necesară şi anevoioasă.

În acest sens, marea demnitate şi responsabilitate de a mărturisi şi sluji, prin cuvânt şi faptă, prezenţa şi lucrarea Domnului Iisus Hristos, Marele-Preot sau Arhiereul veşnic, în Biserica Sa, trebuie împlinită lucrând „cu timp şi fără timp“ pentru întărirea comuniunii ortodoxe şi româneşti în acest ţinut străbun, unind viaţa spirituală cu misiunea pastorală, iar pacea interetnică şi interconfesională cu dragostea de Ţară şi Neam!

Mărturisitor şi slujitor al Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos, înaintaşul Preasfinţiei Voastre în această demnitate, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, acum Mitropolitul Banatului, a păstorit cu multă înţelepciune şi râvnă duhovnicească Epis-copia Covasnei şi Harghitei, pe care a ctitorit-o şi a consolidat-o prin creşterea numărului unităţilor bisericeşti (parohii şi mănăstiri), prin edificarea de noi locaşuri de cult şi restaurarea celor vechi, prin intensificarea vieţii parohiale şi monahale, a activităţii educative, cultural-religioase şi social-filantropice.

Astăzi, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, sărbătorim cu multă bucurie, împreună cu întreaga Biserică Ortodoxă Română, dar mai ales cu clerul şi credincioşii din această eparhie, întronizarea Preasfinţiei Voastre ca nou Episcop al Covasnei şi Harghitei.

Calităţile teologice, duhovniceşti şi pastorale deosebite, pe care le-aţi dovedit în slujirea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, ne îndreptăţesc să avem speranţa că slujirea de chiriarh pe care o începeţi astăzi va fi o lucrare rodnică, binecuvântată de Dumnezeu şi folositoare Bisericii şi Neamului românesc.

De aceea, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Păstorul Cel Bun (Ioan 10, 11) şi Arhiereul mărturisirii noastre (Evrei 3, 1) să vă dăruiască mult ajutor în slujirea pastorală şi socială ca Episcop ortodox român al Covasnei şi Harghitei, spre a conduce pe calea mântuirii clerul, monahii şi credincioşii ortodocşi români din această eparhie cu o vocaţie deosebită în păstrarea credinţei ortodoxe şi a convieţuirii paşnice cu alte etnii şi confesiuni. Pentru a împlini această lucrare sunt foarte necesare consultarea şi cooperarea cu Mitropolitul Ardealului, cu ierarhii ortodocşi români din Transilvania şi cu Patriarhia Română, în luarea de hotărâri majore pastorale, sociale şi patriotice.

Acum, la începutul slujirii chiriarhale a Preasfinţiei Voastre, vă încredinţăm, Preasfinţite Părinte Andrei, de sprijinul nostru personal şi al ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în lucrarea sfântă la care aţi fost chemat, spre slava Preasfintei Treimi, binele Bisericii noastre, demnitatea şi unitatea poporului român!

Cu părintească binecuvântare şi frăţească dragoste în Hristos,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Şedinţa anuală a Adunării eparhiale al Arhiepiscopiei Bucureştilor

În Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală s-au desfăşurat joi, 22 ianuarie, lucrările şedinţei anuale a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Şedinţa a fost precedată de o slujbă de Te Deum, oficiată în Catedrala Patriarhală de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în prezenţa membrilor Adunării eparhiale. Preşedintele Adunării eparhiale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a citit „Cuvântul de deschidere” a şedinţei şi raportul-sinteză, pe care îl redăm mai jos. La final, în plenul adunării, au fost supuse la vot rapoartele prezentate, raportul privind activitatea financiar-contabilă desfăşurată pe 2014 şi proiectul de buget pentru anul 2015.

Misiune şi responsabilitate în activitatea Arhiepiscopiei Bucureştilor din 2014

Raportul-sinteză citit în cadrul şedinţei anuale a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, Reşedinţa Patriarhală, 22 ianuarie 2015

În anul 2014, activitatea Centrului eparhial al Arhiepis-copiei Bucureştilor a cunoscut un dinamism deosebit prin reorganizarea activităţilor protoieriilor din Capitală şi din judeţul Prahova. Astfel, au funcţionat 12 protopopiate care totalizează un număr de 703 parohii (323 urbane şi 380 rurale), 42 filii şi 103 paraclise. La acestea se adaugă un număr de 43 unităţi monahale şi 547 cimitire. Numărul de angajaţi clerici care au deservit aceste unităţi de cult a fost de 1.204 preoţi şi 71 diaconi, în anul 2014 fiind hirotoniţi 36 de preoţi şi 7 diaconi, numiţi în posturile vacante prin concurs. Alături de aceştia, în instituţiile socio-medicale, structurile de apărare ale Statului şi cimitirele de stat şi-au desfăşurat activitatea 124 preoţi de caritate.

În ceea ce priveşte personalul din cele 43 de unităţi monahale, în anul 2014 au fost închinoviaţi un număr de 27 vieţuitori, au fost săvârşite două rasoforii, 18 tunderi în monahism şi au fost hirotoniţi 4 ieromonahi şi 3 ierodiaconi, numărul total al vieţuitorilor din mănăstiri fiind de 776 persoane.

I. Dintre activităţile administrativ-pastorale şi economico-patrimonialeale Arhiepiscopiei Bucureştilor desfăşurate în anul 2014 amintim: reorganizarea protoieriilor din Capitală, cu respectarea configuraţiei administrativ-teritoriale a sectoarelor municipiului Bucureşti, adică o protoierie corespunzând unui sector. De asemenea, în decembrie 2014 a fost luată hotărârea reorganizării administrative-bisericeşti a municipiului Ploieşti prin înfiinţarea a două protopopiate: Ploieşti Nord şi Ploieşti Sud, care şi-au început activitatea în luna ianuarie anul 2015.

Tot în anul 2014 au fost înfiinţate 5 parohii noi, târnosite 8 biserici şi sfinţite cu agheasmă 9 locaşuri de cult, unele dintre acestea fiind resfinţite în urma recepţionării lucrărilor de consolidare, restaurare sau renovare. La acestea se adaugă punerea pietrei de temelie pentru 4 biserici noi şi un centru educaţional, lucrările la cele 52 de biserici şi 10 capele aflate în construcţie şi la cele 71 biserici la care se execută lucrări de consolidare sau restaurare, precum şi 195 şantiere de pictură sau de restaurare a picturii. Sumele cheltuite cu lucrările de construcţie, consolidare, restaurare, reabilitare şi pictură au fost de 41.740.136,6 lei.

Referitor la bunurile imobile bisericeşti, în anul 2014 a fost întocmită situaţia centralizată a imobilelor – case parohiale din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor şi a fost finalizată intabularea dreptului de proprietate şi folosinţă asupra bunurilor imobile aparţinând unui număr de 18 unităţi locale de cult.

Din punct de vedere economic, a fost iniţiat şi implementat cu succes programul de contabilitate şi gestiune WinMentor în toate protoieriile din Arhiepiscopia Bucureştilor.

Segment vital pentru întreg Centrul eparhial, fabrica de lumânări Făclia Sfinţilor Români s-a menţinut şi în anul 2014 ca principală sursă de venituri a Arhiepiscopiei Bucureştilor. Alături de aceasta, Serviciul Colportaj a înregistrat o creştere a volumului de vânzări şi o extindere a activităţii şi a numărului magazinelor de desfacere prin amenajarea şi deschiderea Librăriei Ortodoxe din Bd. Regina Maria nr. 1, sector 4, Bucureşti.

În cadrul Cooperativei agricole Via Domnului (Mănăstirea Sfânta Maria – Urlaţi) a fost încheiat programul de reconversie a plantaţiilor cu viţă-de-vie pe o suprafaţă totală de 40,4 ha. Distribuţia de vin liturgic (cultic) a crescut faţă de anul 2013 cu 30%, ca urmare a extinderii distribuţiei către alte eparhii care nu deţin suprafeţe de viţă-de-vie. Ca o recompensă a eforturilor depuse în anii precedenţi în vederea obţinerii unui vin de calitate, Cooperativa agricolă Via Domnului a obţinut medalia de aur pentru soiul Cabernet Sauvignon (producţie 2012) la Concursul Internaţional de vinuri Bucureşti 2014 (după ce, în anul 2013, a obţinut medalia de aur pentru soiul Merlot – producţie 2012).

Veniturile obţinute de Arhiepiscopia Bucureştilor din toate aceste activităţi economice sunt folosite pentru a susţine activităţile cultural-misionare, educaţionale şi social-filantropice începute în anii precedenţi, precum şi altele noi, organizate conform noilor cerinţe.

II. În ceea ce priveşte activităţile cultural-misionare desfăşurate de Arhiepiscopia Bucureştilor în anul 2014, Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a publicat mai multe volume, broşuri, pliante, mape, calendare etc. Dintre publicaţii, amintim, în contextul Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, albumul Ctitorii brâncoveneşti. Elemente de artă eclesială medievală (secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea), colectiv de autori, şi lucrarea Mucenicia Brâncovenilor. O analiză a surselor istorice, autor Sebastian-Laurenţiu Nazâru.

Arhiepiscopia Bucureştilor, prin Centrul eparhial, protoieriile şi parohiile sale, a continuat să fie şi în anul 2014 cel mai mare susţinător financiar al Ziarului Lumina, al postului Radio TRINITAS şi al postului TV TRINITAS. Totodată, această arhiepiscopie este şi cea mai darnică eparhie în susţinerea financiară a lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului.

În ceea ce priveşte învăţământul teologic, la încheierea anului universitar 2013-2014 erau înscrişi la toate specializările Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ a Universităţii din Bucureşti 1.068 de studenţi. La aceştia se adaugă şi 269 masteranzi şi doctoranzi. La Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti au fost înscrişi, pentru anul şcolar 2013-2014, 200 de elevi. La Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfânta Filofteia“ – Mănăstirea Pasărea, au fost înscrise, pentru anul şcolar 2013-2014, 90 de eleve. În învăţământul religios din şcolile de stat activează 736 profesori de religie, majoritatea având o rodnică activitate în rândul tinerilor.

Dintre activităţile cu tinerii ale Centrului eparhial amintim: proiectul „Dăruind, vei dobândi”, organizat în colaborare cu Colegiul Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi acţiunea „Pe munte spre Cruce”, organizată în colaborare cu Mănăstirea Caraiman şi oficialităţile oraşului Buşteni.

În ceea ce priveşte patrimoniul sacru (liturgic), remarcăm finalizarea lucrărilor de pictură şi conservare-restaurare de la bisericile brâncoveneşti „Sfântul Gheorghe”-Nou şi „Sfântul Gheorghe”-Mogoşoaia şi confecţionarea unei racle de argint aurit pentru moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi a unui baldachin din lemn de tei sculptat şi poleit cu aur.

III. Activitatea social-filantropică a Arhiepiscopiei Bucureştilor, în anul 2014, a fost organizată în cadrul mai multor instituţii caritabile, astfel:

Fundaţia „Bucuria Ajutorului“ prin Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Ierarh Nectarie“ a oferit servicii de spitalizare continuă pentru 417 pacienţi cu diagnostic oncologic în stadiu final. De asemenea, prin Farmacia socială „Vasiliada“ a sprijinit 300 de persoane vârstnice defavorizate, iar prin Centrul de zi pentru copii „Sfântul Stelian“ din Urlaţi a oferit suport educaţional şi material zilnic pentru 30 de copii.
Asociaţia „Diaconia“ a venit în sprijinul a 90 de persoane prin Centrul de găzduire în regim de urgenţă a mamelor cu copii victime ale violenţei domesticedin cadrul Aşezământului „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti, iar prin Centrul de găzduire pentru persoane fără adăpost „Sfântul Ierarh Nicolae“ din Câmpina a oferit cazare, hrană, asistenţă socială şi spirituală unui număr de 71 de persoane.
Centrul de zi pentru copii „Sfânta Muceniţă Sofia“ din Bucureşti a oferit servicii specifice diverse pentru 40 de copii, iar Căminul de bătrâni „Sfânta Mănăstire Pasărea“ a oferit servicii de tip rezidenţial pentru30 de persoane aflate în situaţie de risc de excluziune socială.
În data de 26 octombrie 2014 a fost sfinţit şi inaugurat Centrul rezidenţial pentru persoane vârstnice „Sfântul Silvestru“din Bucureşti, sectorul 2, cu o capacitate de 53 de locuri.
Prin programul Masa Bucurieiau fost ajutate 1.197 persoane aflate în dificultate, valoarea totală a produselor distribuite fiind de aproximativ 640.000 de lei.

În sprijinul celor aflaţi în suferinţă, internaţi în unităţile social-medicale ale statului, îşi desfăşoară activitatea 110 preoţi de caritate care slujesc în 103 locaşuri de cult construite sau amenajate în curtea sau în interiorul unităţilor social-medicale amintite.

Valoarea totală a serviciilor sociale şi medicale furnizate prin instituţiile caritabile (sociale şi medicale) ale Arhiepis-copiei Bucureştilor în anul 2014 a fost de aproape 3 milioane de lei.

Activităţile desfăşurate de Arhiepiscopia Bucureştilor în cursul anului 2014 se înscriu în prevederile şi recomandările programului-cadru stabilit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: 2014 – An omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri
Brâncoveni.

În pofida acestor multiple realizări, trebuie să recunoaştem că nevoile reale ale misiunii Bisericii în societate sunt cu mult mai ample şi nu am reuşit întotdeauna să răspundem concret după cum am fi dorit, criza economică actuală prelungită fiind principalul obstacol în această privinţă.

Suntem recunoscători clerului şi credincioşilor mireni, autorităţilor centrale şi locale şi unor binefăcători sau sponsori care ne-au sprijinit şi sprijină Arhiepiscopia Bucureştilor în activităţile ei multiple. Ne rugăm Preasfintei Treimi să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, bucurie şi mult ajutor în viaţă.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Hirotesii în Paraclisul istoric din Reşedinţa Patriarhală

De sărbătoarea Sfântului Mucenic Haralambie, marţi, 10 februarie 2015, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a hirotesit întru iconom stavrofor pe părintele protoiereu Mihăiţă Stroe de la Protopopiatul Ploieşti Sud şi pe părintele protoiereu Grigore Melnic de la Protopopiatul Câmpina, din judeţul Prahova. De asemenea, Preafericirea Sa a hirotesit arhidiacon pe părintele diacon Valentin Niculae, consilier eparhial la Oficiul canonico-juridic al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Rânduiala hirotesiei a fost săvârşită în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa Patriarhală, iar la slujbă au participat şi membrii Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După hirotesie, părinţii protoierei au primit Gramata de promovare în rang, crucea pectorală, brâul roşu şi bederniţa, iar părintele arhidiacon a primit Gramata de promovare în rang şi crucea pectorală. În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că aceste distincţii bisericeşti sunt o încurajare pentru clerici în activitatea pe care o desfăşoară în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Noi protoierei pentru judeţul Prahova

De la 1 ianuarie 2015, în judeţul Prahova şi-au început activitatea patru noi protopopi. Tot cu această dată, pentru eficientizarea şi intensificarea activităţii pastoral-misionare, social-filantropice şi cultural-educaţionale, parohiile din Protopopiatul Ploieşti au fost reorganizate în cadrul a două noi protoierii: Protopopiatul Ploieşti Nord şi Protopopiatul Ploieşti Sud.

Reorganizarea administrativă a parohiilor din Arhiepiscopia Bucureştilor a început în primăvara anului trecut. Protopopiatele din municipiul Bucureşti, trei la număr la acea dată, au fost reorganizate în şase protopopiate care corespund fiecărui sector al Capitalei.

La finalul anului trecut, reorganizarea administrativă a vizat judeţul Prahova. Astfel, în şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor din data de 9 decembrie 2014, constatându-se că din punct de vedere teritorial unele unităţi administrativ-bisericeşti, deşi sunt mai aproape de municipiul Ploieşti, fac parte din alte protopopiate, s-a aprobat înfiinţarea a două protopopiate, în loc de unul, în municipiul Ploieşti, şi anume Protopopiatul Ploieşti Nord şi Protopopiatul Ploieşti Sud.

De asemenea, s-a hotărât arondarea parohiilor din protoieriile judeţului Prahova pe principiul proximităţii. În baza hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind evaluarea personalului de conducere de la Centrul eparhial şi din teritoriu, având în vedere noua situaţie administrativă din judeţul Prahova, foştii protoierei ai protopopiatelor Ploieşti, Câmpina şi Urlaţi şi-au încetat activitatea începând cu data de 1 ianuarie 2015, unii încheind o slujire de 20-30 de ani în aceste funcţii. „Dată fiind necesitatea intensificării activităţilor pastoral-misionare, social-filantropice şi cultural-educative în protopopiatele din judeţul Prahova, în şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 15 decembrie 2014 au fost numiţi patru protopopi noi care şi-au început activitatea cu data de 1 ianuarie 2015: părintele protopop Adrian-Cosmin Matei la Protopopiatul Ploieşti Nord, părintele protopop Mihăiţă Stroe la Protopopiatul Ploieşti Sud, părintele protopop Grigore Melnic la Protopopiatul Câmpina şi părintele protopop Ionuţ Negoiţă la Protopopiatul Urlaţi. Protopopiatul Vălenii de Munte va fi condus în continuare de părintele protopop Florin Boţârcă.

În judeţul Prahova sunt acum 369 unităţi bisericeşti, dintre care 343 parohii, 16 mănăstiri şi 10 filii, organizate în 5 protopopiate“, ne-a declarat părintele arhimandrit Veniamin Goreanu, consilier administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Zilele Tineretului Ortodox în Episcopia Caransebeşului

În perioada 1-3 februarie au fost organizate, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, „Zilele Tineretului Ortodox“. În cadrul evenimentului, organizat pentru prima dată în Episcopia Caransebeşului, au avut loc manifestări cu caracter duhovnicesc, cultural şi artistic la care au participat peste 200 de copii şi tineri de la mai multe centre de tineret din cuprinsul eparhiei.

Manifestările au fost prilejute de sărbătorirea, la praznicul Întâmpinării Domnului (2 februarie), a Zilei Mondiale a Tineretului Ortodox, instituită în anul 1992 de către Adunarea Generală a Syndesmos – Organizaţia Mondială a Tineretului Ortodox. „Zilele Tineretului Ortodox“ au debutat duminică, 1 februarie, prin participarea în număr mare a membrilor centrelor de tineret din eparhie la Sfânta Liturghie în bisericile parohiale din mai multe oraşe. Au fost organizate primele evenimente culturale şi cu caracter duhovnicesc la Oraviţa şi Moniom.

Luni, 2 februarie, a fost un nou prilej pentru copii şi tineri de toate vârstele de a se reuni la Sfântul Liturghie şi de a se împărtăşi cu Sfintele Taine. Manifestări specifice au avut loc la Bocşa, Caransebeş şi Anina.

Manifestările de anul acesta au culminat cu evenimentul de marţi, 3 februarie, când peste o sută de copii şi tineri, alături de aproximativ 30 de preoţi, profesori, voluntari şi părinţi, s-au reunit la Mănăstirea Nera din judeţul Caraş-Severin. Au fost prezente delegaţii de pe întreg cuprinsul eparhiei. După oficierea unei slujbe de mulţumire în bisericuţa cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva a mănăstirii, reprezentantul Centrului eparhial a vorbit celor prezenţi despre scopul întâlnirii şi a transmis mesajul de încurajare şi de binecuvântare al Preasfinţitului Părinte Lucian. A urmat o agapă oferită de obştea Mănăstirii Nera, iar în continuare tinerii au avut bucuria să îl aibă în mijlocul lor pe părintele Teofan Munteanu, duhovnicul mănăstirii, care a răspuns întrebărilor celor prezenţi. La final, tinerii au vizitat complexul monahal şi, beneficiind de vremea frumoasă de afară, au petrecut în comuniune unii cu alţii, plănuind deja următoarele întâlniri comune.

Simpozion despre lucrarea misionară a mănăstirilor şi parohiilor la Severin

În zilele de 10-11 februarie, Epis-copia Severinului şi Strehaiei, în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, a organizat Simpozionul naţional „Slujirea lui Dumnezeu şi a oamenilor în viaţa de mănăstire şi parohie“.
Manifestarea ştiinţifică găzduită de Centrul eparhial din Drobeta-Turnu Severin a fost prilejuită de Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii, potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Deschiderea lucrărilor simpozionului teologic a avut loc marţi, 10 februarie, la Sala „Mitropolit Nestor Vornicescu“. În preambulul evenimentului, invitaţii au luat parte la Sfânta Liturghie arhierească săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, în paraclisul centrului.
Întâlnirea academică a fost deschisă prin cuvântul de binecuvântare al PS Părinte Nicodim. Ierarhul mehedinţean a arătat că menirea simpozionului este de a evidenţia lucrarea misionară a marilor părinţi, păstori de suflete şi ierarhi vrednici de amintire din trecutul Bisericii noastre. Preasfinţia Sa a prezentat comunicarea intitulată „Lupta duhovnicească în scrierile Sfinţilor Părinţi“.
La manifestarea ştiinţifică au participat cu referate ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi profesori de teologie din cadrul centrelor universitare din ţară. Moderatorul simpozionului a fost pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi de la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia.
Comunicările ştiinţifice susţinute în cadrul Simpozionului naţional „Slujirea lui Dumnezeu şi a oamenilor în viaţa de mănăstire şi parohie“ vor fi publicate într-un volum omonim la Editura Didahia a Episcopiei Severinului şi Strehaiei.

A fost instalat noul reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte

Noul reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, a fost instalat duminică, 11 ianuarie, în biserica Aşezământului Românesc de la Ierusalim.

Vizită la Patriarhul Ierusalimului

Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, a primit vineri, 9 ianuarie, la sediul Patriarhiei Ierusalimului, vizita unei delegaţii a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, informează basilica.ro. La această întrevedere au participat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Isihie, Mitropolit de Kapitoliada, şi Înaltpreasfinţitul Părinte Aristarhos, Arhiepiscop de Constantini şi secretar al Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului.

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul i-a transmis Patriarhului Ierusalimului salutarea frăţească a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, şi l-a prezentat pe părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, care va îndeplini de acum ascultarea de reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi superior al Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon. Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie a primit binecuvântarea Patriarhului Ierusalimului, care i-a urat succes în noua ascultare.

Ceremonia de învestire

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ceremonia de învestire în noua slujire a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, duminică, 11 ianuarie. După citirea deciziei patriarhale de instalare a noului superior şi după încredinţarea toiagului, Preasfinţia Sa a rostit un cuvânt de felicitare, iar părintele Teofil Anăstăsoaie s-a adresat clericilor, personalului Aşezămintelor Româneşti de la Locurile Sfinte şi credincioşilor prezenţi, exprimându-şi nădejdea unei bune conlucrări în toate activităţile pe care le implică noua sa ascultare. „Din încredinţarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, începând de astăzi, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie are la Ierusalim responsabilităţi de coordonare, supraveghere, îndrumare şi cooperare cu personalul din subordine din cadrul Reprezentanţei Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi din Aşezămintele Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon. Are, de asemenea, şi alte responsabilităţi liturgice, pastorale, cultural-misionare şi social-filantropice, precum şi administrative, edilitar-gospodăreşti şi financiar-contabile legate de aceste aşezăminte de la Locurile Sfinte. În istoria Aşezămintelor Româneşti de la Locurile Sfinte, istorie care a început odată cu zidirea bisericilor româneşti de la Ierusalim şi a celei de la Iordan, în anul 1935, superiorul acestor aşezăminte s-a îngrijit de pelerinii care au ajuns în Ţara Sfântă. A avut permanent, din încredinţarea Patriarhului României, legături cu Patriarhia Apostolică a Ierusalimului, fiind prezent la toate evenimentele importante desfăşurate la Biserica Sfântului Mormânt şi în toate locurile de închinare însemnate ale Patriarhiei Ierusalimului. Reprezentantul Patriarhiei Române la Ierusalim se subordonează exclusiv Patriarhului României, cu care trebuie să ţină legătura permanent şi faţă de care trebuie să facă o ascultare filocalică, monahală, necondiţionată“, a declarat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

În vârstă de 36 de ani, arhimandritul Teofil Anăstăsoaie este monah cu metania la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti. A fost slujitor la Catedrala Patriarhală, exarh administrativ al mănăstirilor din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, stareţ al schitului bucureştean Darvari şi, în ultima perioadă, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

Vizită la Ambasada României din Israel

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul împreună cu noul superior al Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă s-au întâlnit marţi, 13 ianuarie, cu ambasadorul României în Israel, doamna Andreea Păstârnac. Scopul acestei întrevederi de la Reprezentanţa diplomatică românească din Tel Aviv a fost prezentarea părintelui arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, nou instalat în ascultarea de reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi superior al Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon.

Au fost dezbătute subiecte legate de dialogul religios şi ecumenic, de legăturile dintre Ambasada României din Israel şi Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. De asemenea, s-a discutat despre facilitarea accesului pelerinilor români la Locurile Sfinte şi la modalităţile de asigurare a protecţiei pentru aşezămintele româneşti din Israel.

Cardinalul Reinhard Marx şi Episcopul Heinrich Bedford-Strohm au primit Ordinul „Crucea Sfinţilor Martiri Brâncoveni“

Românii ortodocşi din München au fost vizitaţi în seara de 7 ianuarie de Eminenţa Sa, Cardinalul Reinhard Marx, Arhiepiscop romano-catolic de München şi Freising şi preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici Germani. Eminenţa Sa a fost prezent la slujba Vecerniei săvârşită de Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ a Centrului Bisericesc Ortodox Românesc din München. La finalul slujbei, după citirea elogiului (Laudatio), Înaltpreasfinţitul Mitropolit Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, a oferit oaspetului Ordinul „Crucea Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, cea mai înaltă distincţie a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, ca semn de mulţumire pentru sprijinul acordat comunităţii ortodoxe româneşti.

Înaltpreasfinţitul Mitropolit Serafim a amintit că numărul românilor din Germania a crescut foarte mult, fiind nevoie de biserici pentru slujire în comunităţile/parohiile ortodoxe române în formare. Datorită acestei necesităţi, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului a apelat la bunăvoinţa creştinilor catolici şi evanghelici. „Am oferit această distincţie pentru ajutorul direct pe care ni l-a dat în calitatea de Arhiepiscop al Münchenului şi Freisingului în ceea ce priveşte cumpărarea unui teren la München pe care vom construi o biserică, o reşedinţă episcopală, un centru mănăstiresc şi un centru comunitar pentru românii ortodocşi“, a spus IPS Mitropolit Serafim. În cuvântul de mulţumire, arhiepiscopul catolic a declarat că se simte onorat şi totodată îndatorat a promova şi de acum înainte întrajutorarea creştină, neuitând de Biserica Ortodoxă Română şi de credincioşii români care şi-au găsit o casă pe pământ german. Eminenţa Sa a subliniat şi bunele legături existente atât între Biserica Catolică din Germania şi mitropolia noastră, dar şi pe cele dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă Română, evocând şi momentul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti în 1999 şi întâlnirea acestuia cu Patriarhul Teoctist, ne-a transmis ierod. Ioan Dumitru Popoiu.

În seara zilei de 5 februarie, Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, i-a acordat Episcopului luteran de Bavaria, dr. Heinrich Bedford-Strohm, Ordinul „Crucea Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, pentru sprijinul acordat comunităţilor ortodoxe româneşti din landul bavarez.

Evenimentul s-a desfăşurat după slujba Vecerniei, oficiată în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ a Centrului Bisericesc din München, Germania, de către Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului. „La sfârşitul Vecerniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit a prezentat pe scurt situaţia românilor ortodocşi din Germania, unii dintre ei având o pregătire foarte bună şi care şi-au găsit în Germania o a doua patrie. Mulţi dintre cei sosiţi în Germania, înainte sau după Revoluţia din 1989, provin din familii mixte, fiind căsătoriţi cu saşi şi şvabi. Astfel, pastoraţia acestor familii mixte reprezintă un specific pentru activitatea Bisericii Ortodoxe Române din Germania. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim a vorbit şi despre poziţia Bisericii noastre din Germania, landul bavarez fiind primul care a recunoscut Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord statutul de «Corporaţie de drept public». De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a amintit şi de relaţiile foarte bune dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Luterană din Germania, între care există un dialog oficial începând cu anul 1979. Pe lângă contribuţia adusă la prosperitatea Germaniei,
Înaltpreasfinţia Sa şi-a manifestat convingerea că rolul românilor ortodocşi din Germania este şi acela de a da o mărturie vie despre spiritualitatea şi evlavia ortodoxă“, ne-a relatat pr. Alexandru Nan, protopop de München.

Ceremonia de conferire a Ordinului „Crucea Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ a fost precedată de citirea de către Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul a elogiului (Laudatio), alcătuit de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim şi adresat Episcopului Heinrich Bedford-Strohm. În acest cuvânt au fost amintite începuturile Mitropoliei româneşti din Germania şi situaţia ei actuală, s-a făcut referire la contribuţia Bisericii Luterane la achiziţionarea, în capitala Bavariei, a terenului pe care se va construi o biserică ortodoxă românească de tradiţie bizantină, o reşedinţă episcopală, o mănăstire şi un centru comunitar pentru românii ortodocşi. Totodată, a fost subliniat şi faptul că Episcopul Bedford-Strohm susţine printr-un efort continuu valorile creştine şi contribuţiile sociale ale Bisericilor într-o lume pluralistă.

Bucurie duhovnicească pentru românii din Finlanda

În perioada 23-25 ianuarie, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, s-a aflat în mijlocul românilor din Finlanda.

Vineri, 23 ianuarie, Preasfinţitul Părinte Macarie a fost primit de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ambrosius de Helsinki, la Reşedinţa Mitropolitană din capitala Finlandei. În după-amiaza aceleiaşi zile, cei doi ierarhi au participat la vernisajul expoziţiei de icoane vechi de la Muzeul de Artă din oraşul finlandez Riihimäki. Icoanele de patrimoniu expuse se aflau de mai mulţi ani în depozitul acestui muzeu.

Sâmbătă, 24 ianuarie, Preasfinţitul Părinte Macarie a săvârşit Sfânta Liturghie în Biserica Ortodoxă „Sfântul Apostol Iacob“ şi „Sfânta Muceniţă Ecaterina“ de la vechiul Centru Mitropolitan din Helsinki, unde se slujeşte în limba română. Fiind sărbătorită Unirea Principatelor Române, a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru vrednicii înaintaşi care au contribuit la împlinirea acestui act măreţ din anul 1859. La eveniment a participat, alături de români, şi Excelenţa Sa, Cătălin Avramescu, ambasadorul României în Finlanda. Ierarhul românilor din Europa de Nord l-a felicitat pe părintele Ioan Durac pentru slujirea jertfelnică, anul acesta împlinindu-se 20 de ani de când slujeşte constant în limba română la Helsinki.

Duminică, 25 ianuarie, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ambrosius de Helsinki şi Preasfinţitul Părinte Episcop Macarie au săvârşit Sfânta Liturghie în Biserica Ortodoxă „Sfânta Muceniţă Alexandra Împărăteasa“ din oraşul finlandez Turku. Cu acest prilej, a fost sărbătorit părintele paroh Ioan Durac la împlinirea vârstei de 60 de ani de viaţă, în contextul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 85 de ani de la înfiinţarea primelor grupuri catehetice ale misiunii ortodoxe finlandeze din Turku. La Sfânta Liturghie au participat şi Petteri Opro, ministrul finlandez al agriculturii şi pădurilor, şi Cătălin Avramescu, ambasadorul României în Finlanda. Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Episcop Macarie a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Ambrosius, părintelui paroh Ioan Durac şi enoriaşilor parohiei din Turku pentru călduroasa primire şi ospeţie duhovnicească.

Monahul Paisie Aghioritul a fost trecut în rândul sfinţilor de Patriarhia Ecumenică

În cadrul şedinţei de lucru din 13 ianuarie 2015, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a aprobat propunerea Comisiei Canonice de a-l trece în sinaxar pe monahul Paisie Aghioritul. Cuviosul Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiţi părinţi care au vieţuit la Sfântul Munte Athos. Stareţul Paisie s-a născut în Farasa Capadociei – Asia Mică, la 25 iulie 1924. A intrat în obştea Mănăstirii Esfigmenu din Sfântul Munte Athos în 1953, iar în anul următor a fost făcut rasofor, primind numele Averchie. În 1956, a plecat la Mănăstirea Filotheu, urmând ca la 3 martie 1957 să fie făcut stavrofor, primind schima mică şi luând numele Paisie. În 1958 se mută la Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului, la Stomio – Koniţa, unde a rămas până în 1962, când a plecat în peninsula Sinai şi a locuit la Chilia „Sfinţilor Galaction şi Epistimia”. În 1964, a revenit la Sfântul Munte şi s-a stabilit la Schitul Ivironului, la Chilia „Sfinţii Arhangheli”. A primit schima mare la 11 ianuarie 1966. De numele său este legată şi istoria Mănăstirii Sfântul Ioan Evanghelistul şi Teologul din Suroti, căreia i-a pus temeliile de zid şi cele duhovniceşti. Pe la sfârşitul lui 1967, s-a dus la Katunakia (Muntele Athos) şi s-a stabilit la Chilia „Sfântul Ipatie” a Mănăstirii Marea Lavră. În 1968, a mers la Mănăstirea Stavronikita, unde a ajutat la trecerea acesteia de la viaţa idioritmică la cea chinovială, precum şi la punerea bazelor duhovniceşti ale noii obşti. La 1 martie 1969 s-a mutat la Chilia „Sfânta Cruce“, unde a rămas până în 1979, când s-a înscris ca monah aparţinând de Mănăstirea Kutlumuş şi a preluat Chilia „Naşterea Maicii Domnului” – Panaguda, locul unde au primit ajutor mii de suflete. Pe 4 noiembrie 1993, a ieşit pentru ultima oară din Sfântul Munte, pentru a fi prezent, ca de obicei, la privegherea sărbătorii Sfântului Arsenie (10 noiembrie), la Mănăstirea Sfântul Ioan Evanghelistul din Suroti. La scurt timp, i s-a descoperit o tumoare canceroasă la intestinul gros şi s-a luat hotărârea de a fi operat pe data de 4 februarie 1994. A stat internat la Spitalul Theaghenio (Tesalonic) timp de 10 zile, după care a fost adus să se refacă la Mănăstirea Suroti. Însă starea sănătăţii sale s-a înrăutăţit şi mai mult, pe 12 iulie 1994, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului, fiind înmormântat la mănăstirea din Suroti, lângă Tesalonic, potrivit dorinţei sale.

Un prieten al Ortodoxiei şi un slujitor al unităţii creştine

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la slujba de Înmormântare a Monseniorului dr. Albert Rauch, miercuri, 21 ianuarie 2015

Trecerea la cele veşnice a Monseniorului dr. Albert Rauch a adus întristare multă în inimile noastre, ale celor care l-am cunoscut, atât personal, cât şi prin intermediul prodigioasei sale activităţi ecumenice, în cadrul Institutului pentru Bisericile Răsăritene din Regensburg, Germania.

Părintele Albert Rauch a fost un distins fiu al Bisericii Romano-Catolice, care a iniţiat şi a cultivat cu multă abnegaţie şi înţelepciune apropierea catolicilor de Biserica Ortodoxă, în general, şi, mai ales, de Biserica Ortodoxă Română, pentru care nutrea o simpatie deosebită. Prin generozitatea manifestată de-a lungul timpului, în perioada 1966-2013, foarte mulţi studenţi şi clerici ortodocşi din România au beneficiat de burse de studii la Institutul pentru Bisericile Răsăritene, bucurându-se de ospitalitatea şi prietenia părintelui Albert Rauch. De fapt, părintele Albert Rauch a fost sufletul acestui institut pentru promovarea dialogului între Bisericile din vestul şi estul Europei, fiind în acelaşi timp un om evlavios şi practic.

De aceea, el a fost de multe ori oaspetele Bisericii Ortodoxe Române, mai ales cu ocazia primirii titlului de doctor honoris causa al universităţilor din Bucureşti (1997), Oradea (2002) şi Alba Iulia (2008), dar şi când a participat la întronizarea noastră, ca Patriarh al României, în data de 30 septembrie 2007.

Am apreciat mult faptul că, în luna aprilie 2012, părintele Albert Rauch a participat la slujbele din săptămâna Sfintelor Pătimiri şi la slujba Învierii, oficiate în Catedrala Patriarhală de la Bucureşti. Atunci ne-am bucurat împreună de lumina şi pacea Sfintelor Paşti.

Părintele Albert Rauch a cunoscut foarte bine viaţa şi activitatea multor eparhii, şcoli teologice şi mănăstiri din România, pe care le-a ajutat adesea.
Fiind un poliglot, vorbea bine şi limba română. Era un om discret şi generos, smerit şi curajos, înţelept şi prietenos, erudit şi harnic. A reuşit să devină prieten al multor Biserici Ortodoxe şi al multor creştini din diferite continente. Avea un suflet mare, unul cu adevărat ecumenic!

În aceste momente de pioasă cinstire a memoriei sale, ne rugăm Domnului Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat să odihnească sufletul slujitorului Său Albert Rauch, împreună cu drepţii, în iubirea, lumina şi pacea Preasfintei Treimi.

Veşnică să-i fie pomenirea!

† Daniel

Patriarhul României

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Marţi, 16 decembrie

A participat la Slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod, în Catedrala Patriarhală.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod, în Sala Sinodală a Reşedinţei Patriarhale.

A oficiat slujba de binecuvântare a unui nou magazin de cărţi şi obiecte bisericeşti „Librăria Ortodoxă“ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a unui nou birou al Agenţiei de Pelerinaj „BASILICA Travel“ a Patriarhiei Române şi patiseria „Misionarul“. Cele trei spaţii se află în clădirea Centrului social-cultural „Sfântul Apostol Andrei“ din bulevardul Regina Maria nr. 1, sector 4, București.

La slujba de sfinţire au participat ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, consilieri patriarhali şi eparhiali, precum şi angajaţi de la sectoarele Administraţiei Patriarhale şi Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A participat la Concertul tradiţional de colinde al Patriarhiei Române „Răsăritul cel de Sus”, la Opera Naţională Bucureşti. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de binecuvântare, intitulat: „Geniul colindelor româneşti – profunzimea teologică a conţinutului şi simplitatea formei“.

La finalul concertului, a acordat Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru mireni domnului Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti.

Miercuri, 17 decembrie

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod, în Sala Sinodală a Reşedinţei Patriarhale.

În ziua de pomenire a Sfântului Proroc Daniel, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a sărbătorit onomastica. Patriarhul României a participat la slujba de Te Deum, oficiată în Catedrala Patriarhală, mulţumind lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Preafericirii Sale, asupra ierarhilor, clericilor şi credincioşilor.

La slujbă au participat ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse – Patriarhia Bulgariei, Preasfinţitul Părinte Qais (Sadiq), Episcop de Erzurum – Patriarhia Antiohiei, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, ai Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti, protopopi, stareţi şi stareţe din Bucureşti, Ilfov şi Prahova, precum şi numeroşi clerici şi credincioşi.

Cuvântul aniversar a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de mulţumire, iar la final a oferit tuturor celor prezenţi Pastorala de Crăciun – 2014, cu titlul „Dumnezeu coboară în lume pentru a înălţa pe om”.

Joi, 18 decembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală, cu ocazia serbării Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, ocrotitor spiritual al Preafericirii Sale.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a hirotonit în treapta de diacon, pe seama Parohiei Popa Tatu, Protopopiatul Sector 1 Capitală, pe tânărul teolog Ilie-Iulian Stan, inspector eparhial la Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

La Reşedinţa Patriarhală, în prezenţa membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu“ doamnei Iuliana Mateescu, preşedintele Asociaţiei „Renaşterea Obiceiurilor şi Tradiţiilor Româneşti“, în semn de preţuire şi binecuvântare pentru realizarea filmelor documentare „Un chip de lumină – arhimandritul Ioan, stareţ al Mănăstirii Hurezi“, închinat ispravnicului sau supraveghetorului celei mai mari ctitorii brâncoveneşti, şi „Maria, Doamnă a toată Ungrovlahia“, film portret închinat Doamnei Maria Brâncoveanu.

A primit, în Sala Sfinţii Români din Reşedinţa Patriarhală, grupul de colindători „Ţibleşul” din localitatea Spermezeu, judeţul Bistriţa Năsăud.

Vineri, 19 decembrie

A primit 2 grupuri de colindători în Sala Sfinţii Români din Reşedinţa Patriarhală:

– Ansamblul folcloric „Strajancuţa”, Parohia „Naşterea Maicii Domnului”, comuna Straja, judeţul Suceava;

– Grupul de copii al Parohiei Broșteni, Protopopiatul Sibiu.

Duminică, 21 decembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul al Reşedinţei Patriarhale.

A participat la Depunerea Jurământului noului Preşedinte al României, Domnul Klaus Iohannis, şi a rostit rugăciunea de binecuvântare la învestirea noului Preşedinte. Evenimentul a avut loc în Sala de plen a Camerei Deputaţilor din Palatul Parlamentului.

Marţi, 23 decembrie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Miercuri, 24 decembrie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit la Reşedinţa Patriarhală soborul Catedralei Patriarhale cu Ajunul Crăciunului.

Joi, 25 decembrie

În ziua slăvitului praznic al „Naşterii Domnului”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Qais (Sadiq), Episcop de Erzurum, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a fost colindat la Reşedinţa Patriarhală de Corala „Nicolae Lungu” a Catedralei Patriarhale.

Cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare irenică Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori.

A adresat un mesaj de binecuvântare tuturor românilor, din ţară şi din străinătate, cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului (2014) şi a Anului Nou (2015).

Vineri, 26 decembrie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

A adresat un mesaj de felicitare, intitulat: „Bilanț rodnic la popas aniversar”, la aniversarea a 15 de ani de la întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon în demnitatea de Arhiepiscop al Târgoviştei (26 decembrie 1999 – 26 decembrie 2014).

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Un preot cultivat şi un harnic slujitor al Bisericii”, la slujba de înmormântare a părintelui Marin Sava (1940-2014), preot la Biserica Manu Cavafu, Protoieria Sector 4 Capitală.

Duminică, 28 decembrie

În Duminica după Naşterea Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Sfintei Liturghii în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. În catedrală au fost prezenţi înalţi demnitari de stat, reprezentanţi ai autorităţilor locale, civile şi militare, personalităţi din lumea academică şi culturală, reprezentanţi ai altor Biserici, numeroşi preoţi, călugări şi credincioşi.

În cuvântul de învăţătură, rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a explicat înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei din Duminica după Naşterea Domnului, şi anume fragmentul evanghelic ce istoriseşte Fuga în Egipt.

După Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat ceremonia de întronizare a Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan Selejan ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului.

Cu prilejul acestui eveniment din viaţa Bisericii noastre, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care s-a referit la noua misiune a Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului.

Cu ocazia vizitei prilejuite de întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan Selejan ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit titlul de cetăţean de onoare al judeţului Timiş. Evenimentul a avut loc în Sala „Viena“ a Hotelului Timişoara. Titlul i-a fost înmânat de domnul Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Patriarhul României a dăruit Consiliului Judeţean o icoană cu Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, iar preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, domnul Titu Bojin, a primit din partea Preafericirii Sale Diploma şi medalia omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“.

Luni, 29 decembrie

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „O monahie gospodină şi evlavioasă”, la slujba de înmormântare a stavroforei Valentina Ilie (1930-2014), Mănăstirea Ghighiu, judeţul Prahova.

Miercuri, 31 decembrie

La trecerea în Anul Nou civil 2015, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit, în Catedrala Patriarhală, Slujba ce se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat celor prezenţi cuvântul intitulat „Hristos uneşte timpul cu veșnicia şi binecuvântează trecerea anilor”.

Joi, 1 ianuarie

În prima zi a Anului Nou 2015, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte „Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului” şi pe „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul şi Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, înconjuraţi de un sobor de preoți şi diaconi.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a hirotesit întru arhidiacon pe preacucernicul diacon Dumitru Ojog, secretar la cabinetul Preasfinţitului Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

După Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Bisericii noastre a săvârşit slujba de Te Deum la începerea Anului Nou.

La final, Patriarhul României a proclamat în mod oficial Anul 2015 ca „Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi” şi „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii” în Patriarhia Română.

Duminică, 4 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

Luni, 5 ianuarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Excelenţei Sale Domnul Fuad Kokaly, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Palestinei în România.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, soborul Catedralei Patriarhale cu Ajunul Bobotezei.

Marți, 6 ianuarie

În ziua praznicului Botezului Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură, în care a explicat înţelesurile duhovniceşti ale Sfintei Evanghelii care se citeşte în această zi. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi un sobor de preoți şi diaconi.

După Sfânta Liturghie, Patriarhul României, împreună cu Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Timotei Prahoveanul, fiind înconjuraţi de soborul de slujitori ai Catedralei Patriarhale, a oficiat slujba Aghesmei Mari, în faţa Reşedinţei Patriarhale.

La final, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre Agheasma Mare şi despre sărbătoarea Botezului Domnului.

Joi, 8 ianuarie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Vineri, 9 ianuarie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

Sâmbătă, 10 ianuarie

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Qais (Sadiq), Episcop de Erzurum, Biserica Ortodoxă a Antiohiei.

A primit în audienţă pe domnul acad. prof. dr. Emilian
Popescu.

Duminică, 11 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

Luni, 12 ianuarie

A primit în audienţă pe Pcuv. arhim. Cleopa Nistor, consilier patriarhal, administrator al Centrului social-pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol.

Marţi, 13 ianuarie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Joi, 15 ianuarie

A participat, în Aula Academiei Române, la sesiunea solemnă dedicată Zilei Culturii Naţionale şi poetului Mihai Eminescu, de la a cărui naştere s-au împlinit 165 de ani.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, a rostit cuvântul intitulat „Credinţă şi cultură în istoria
poporului român“.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit în audienţă pe PC. pr. cons. Sorin Şelaru, directorul Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Instituţiile Europene, Bruxelles, şi pe domnul profesor Peter De Mey, titularul Catedrei de teologie sistematică la Facultatea de Teologie Catolică din Leuven, Belgia.

Vineri, 16 ianuarie

A primit în audienţă pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei şi Exarh patriarhal.

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Excelenţei Sale Domnul Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone în România.

Duminică, 18 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

Luni, 19 ianuarie

A participat la Rugăciunea pentru unitatea creştinilor, în Catedrala Patriarhală, şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Marți, 20 ianuarie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A primit în audienţă pe domnul Ioan Nani, director general al Antibiotice SA, Iaşi.

Miercuri, 21 ianuarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Excelenţei Sale Domnul Grigorios Vassiloconstandakis, Ambasadorul Greciei în România.

A adresat un mesaj de condoleanţe, intitulat: „Un prieten al Ortodoxiei şi un slujitor al unităţii creştine”, la slujba de înmormântare a Monseniorului Dr. Albert Rauch, Directorul Institutului Teologic pentru Bisericile Orientale din Regensburg, Germania.

Joi, 22 ianuarie

A prezidat şedinţa de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepis-copiei Bucureştilor, în Sala Sfântului Sinod a Reşedinţei Patriarhale.

Preafericirea Sa a prezentat, în deschidere, raportul-sinteză privind activitatea Centrului eparhial în anul 2014, intitulat: „Misiune şi responsabilitate în activitatea Arhiepiscopiei Bucureştilor din 2014”.

Vineri, 23 ianuarie

A primit în audienţă pe Pcuv. protos. Ghedeon Huţănescu, stareţul Mănăstirii Sihăstria Voronei, judeţul Botoşani.

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

Sâmbătă, 24 ianuarie

În ziua aniversării a 156 de ani de la Unirea Principatelor Ţara Românească şi Moldova (24 ianuarie 1859), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la slujba de Te Deum oficiată cu această ocazie în Catedrala Patriarhală.

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat, în cuvântul rostit la finalul slujbei de Te Deum, că ziua de 24 ianuarie este una deosebit de importantă în istoria poporului român.

La finalul slujbei, Patriarhul României, preşedintele Academiei Române, membri ai Academiei Române, consilieri patriarhali şi preoţi ai Arhiepiscopiei Bucureştilor au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată pe Dealul Mitropoliei, unde au fost depuse coroane de flori.

Evenimentele dedicate Unirii de la 1859 au continuat apoi în Sala Sfântului Sinod din Reședința Patriarhală, unde a avut loc sesiunea de comunicări ştiinţifice „Consecințele benefice ale Unirii Principatelor Române“, organizată de Patriarhia Română şi Academia Română. În deschiderea şedinţei, Patriarhul României a adresat celor prezenți un cuvânt de bun venit.

Duminică, 25 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie şi rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

Marți, 27 ianuarie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La finalul Permanenţei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” pentru clerici părintelui Horia Nicolae Prioteasa. Părintele Prioteasa a deţinut până în această zi funcţia de coordonator al preoţilor de caritate din Arhiepiscopia Bucureştilor.

Miercuri, 28 ianuarie

A primit, la Reşedinţa Patriarhală, în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Domnul Saker Malkawi, Ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei în România.

Joi, 29 ianuarie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

Vineri, 30 ianuarie

În ziua sărbătorii Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa, au slujit Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul şi Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, înconjuraţi de un sobor de preoți şi diaconi.

La Sfânta Liturghie a asistat şi Domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, care a efectuat o vizită la Patriarhia Română, la invitaţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

După Sfânta Liturghie, la Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Excelenţa Sa Domnul Preşedinte al României Klaus Werner Iohannis au avut o întrevedere în timpul căreia au fost discutate teme privind relaţiile instituţionale şi cooperarea dintre autorităţile de stat şi Biserica Ortodoxă Română.

Duminică, 1 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord.

Luni, 2 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Marţi, 3 februarie

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

În raportul-sinteză, intitulat „Activităţile Bisericii în Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014, proclamat în Patriarhia Română An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Miercuri, 4 februarie

A participat, în Catedrala Patriarhală, la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Adunării Naţionale Bisericești.

A prezidat şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti, în sala de conferinţe a Centrului Naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae”, din clădirea Centrului cultural-social „Justin Patriarhul”, Bucureşti.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, însoţit de membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit slujba de binecuvântare şi a inaugurat sediul filialei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a Universităţii din Bucureşti şi noile spaţii de învăţământ de la mansarda Facultăţii de Teologie Justinian Patriarhul din Bucureşti.

Slujba de binecuvântare a noilor spaţii a fost săvârşită în prezenţa ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, reprezentanţilor ai Universităţii din Bucureşti şi ai altor instituţii de învăţământ superior din Capitală, preoţilor consilieri patriarhali şi eparhiali, preoţilor profesori, cadrelor didactice universitare şi studenţilor teologi.

După slujba de binecuvântare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a acordat diplome şi distincţii persoanelor care au contribuit la construirea şi amenajarea noilor spaţii de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Joi, 5 februarie

A participat, în Catedrala Patriarhală, la slujba de Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod.

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

Vineri, 6 februarie

A prezidat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală.

Sâmbătă, 7 februarie

A primit, în Salonul Sfinţii Români din Reşedinţa Patriarhală, pe ostenitorii Publicaţiilor Lumina. Cotidianul Ziarul Lumina al Patriarhiei Române a sărbătorit în această zi împlinirea a 10 ani de apariţie neîntreruptă. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un cuvânt de binecuvântare intitulat „Primul deceniu de cotidian creştin în România (2005-2015)“.

De asemenea, Preafericirea Sa a amintit de momentul din data de 7 februarie 2005 când, în acelaşi salon al Reşedinţei Patriarhale, prima ediţie a cotidianului a fost prezentată vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu în ziua în care împlinea 90 de ani. Pentru a sublinia dubla semnificaţie a evenimentului, 10 ani de la apariţia cotidianului Ziarul Lumina şi 100 de ani de la naşterea Patriarhului Teoctist, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „Lumină peste timp“, în care a evocat chipul luminos şi plin de bunătate al predecesorului său.

Cu prilejul acestui popas aniversar, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat cotidianului „Ziarul Lumina“ Diploma de onoare a Centrului de Presă BASILICA, care a fost înmânată părintelui consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul general al Publicaţiilor Lumina.

Duminică, 8 februarie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală.

Luni, 9 februarie

A primit în audienţă pe domnul Angel Tîlvăr, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare.

A primit în audienţă pe domnul Ioan Vulpescu, ministrul culturii.

Marţi, 10 februarie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la care au participat şi părinţii protopopi.

După şedinţa Permanenţei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a hirotesit întru iconom stavrofor pe părintele protopop Mihăiţă Stroe de la Protopopiatul Ploieşti Sud şi pe părintele protopop Grigore Melnic de la Protopopiatul Câmpina, din judeţul Prahova. De asemenea, Preafericirea Sa a hirotesit arhidiacon pe părintele diacon Valentin Niculae, consilier eparhial la Oficiul canonico-juridic al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Rânduiala hirotesiei a fost săvârşită în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa Patriarhală.

Miercuri, 11 februarie

A primit în audienţă pe Pcuv. protos. Teodosie Pleşca, stareţul Mănăstirii Zosin, judeţul Botoşani, şi pe Pcuv. protos. Siluan Antoci, duhovnicul Mănăstirii Agafton, judeţul Botoşani.

Joi, 12 februarie

A prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

A primit în audienţă pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

Vineri, 13 februarie

A primit în audienţă pe domnul Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, şi pe domnul academician Dan Berindei.

A hirotesit întru duhovnic doisprezece preoţi din Arhiepis-copia Bucureştilor, în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură despre slujirea de duhovnic.

Sâmbătă, 14 februarie

A primit în audienţă pe Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Duminică, 15 februarie

A săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

A adresat un mesaj de felicitare şi binecuvântare, intitulat: „Un nou slujitor al Bisericii şi al Neamului în Harghita şi Covasna”, cu ocazia întronizării Preasfinţitului Părinte Andrei Moldovan ca Episcop al Covasnei şi Harghitei.

Hotărâri ale Sfântului Sinod privind cardul de sănătate

La solicitarea Patriarhiei Române, Ministerul Sănătăţii a precizat avantajele generale, pentru pacienţi şi furnizorii de servicii medicale, ale cardului naţional de sănătate.

În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale şi sociale, Sfântul Sinod* a hotărât:

Ia act de scrisoarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (nr. 13.486 din 19 septembrie 2014) adresată dlui prof. dr. Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România, şi dlui Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii, prin care se solicită un punct de vedere asupra impactului pe care implementarea cardului naţional de sănătate îl are asupra unor credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de răspunsul că, „din punct de vedere etic, nu există nici o raţiune pentru respingerea cardului de sănătate“ (dl prof. dr. Vasile Astărăstoaie).
Aprobă ca Biserica Ortodoxă Română să susţină demersurile Colegiului Medicilor din România pe lângă autorităţile abilitate pentru identificarea unei metode alternative ca răspuns la solicitările acelor pacienţi care din motive de conştiinţă sau religioase refuză cardul naţional de sănătate.
Aprobă ca ierarhii să îndemne clerul, monahii şi credincioşii ca, în contextul tulburării provocate de opiniile confuze şi contradictorii din mass-media cu privire la cardul naţional de sănătate, să rămână statornici în credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos, să cultive mai întâi sănătatea sufletească prin rugăciune şi fapte bune, şi să decidă raţional, nu emoţional, totdeauna cu calm şi înţelepciune.

Prezenta hotărâre a fost comunicată tuturor eparhiilor din ţară şi străinătate în vederea adoptării măsurilor necesare pentru punerea în aplicare. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)

Hotărâri ale Sfântului Sinod pentru susţinerea orei de religie în învăţământul public

– Aprobarea iniţiativei părinţilor de înfiinţare a Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), cu filiale la nivel local.