Simpozionul Internațional de Teologie „Importanța rugăciunii în viața eclesială și personală”

În perioada 10-12 octombrie, la Palatul Patriarhiei din București s-au desfășurat lucrările Simpozionului Internațional de Teologie „Importanţa rugăciunii în viaţa eclesială şi personală a credincioşilor”, organizat de Patriarhia Română în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. În cadrul celor opt sesiuni de comunicări au fost dezbătute aspecte privind importanța rugăciunii, modele oferite de sfinții isihaști, dar și provocări din societatea contemporană în ceea ce privește experiența rugăciunii.

 

Luni, 10 octombrie

Prima zi a lucrărilor evenimentului academic a debutat cu sesiunea solemnă de deschidere, în cadrul acesteia, Prea­fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul de bun-venit intitulat „Rugăciunea constantă aduce bucurie sfântă în viața Bisericii și a credinciosului”. Desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sesiunea solemnă a fost moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Reprezentanți ai autorităților centrale și ai mediului academic au rostit scurte cuvinte de felicitare în care au apreciat rolul benefic al Bisericii noastre în societatea contemporană românească, mai ales la nivel educa­țional și social, prezentând, totodată, aspecte privind rugăciunea din punct de vedere social și ­sociologic.

Mai întâi, Romeo Moșoiu, consilier în cadrul Ministerului Educa­ției, a dat citire mesajului transmis de ministrul educației, lect. univ. dr. Ligia Deca.

Vicepreşedinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Mircea Dumitru a susținut o prelegere în care a vorbit despre impor­tanța rugăciunii în experierea și mărturisirea credinței.

Domnul Florinel Irinel Frunză, director cu atribuții de secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a prezentat în continuare un mesaj în care a apreciat colaborarea fructuoasă dintre Patriarhia Română și instituția pe care acesta o reprezintă.

Ultimul mesaj a aparținut rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, care a susținut o prelegere în care a prezentat considerații de natură eseistică pe tema rugăciunii ca practică socială.

În aceeași aulă a Palatului Patriarhiei s-a desfășurat în continuare prima sesiune de comunicări, moderată de Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, intitulată „Rugăciunea în Sfânta Scriptură. Repere biblice de comuniune a omului cu Dumnezeu prin rugăciune”.

Prima prelegere din cadrul acestei sesiuni a fost prezentată de Înalt­prea­sfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, intitulată „Rugăciunea în vremea lucrului”. Al dolea referat, intitulat „Binecu­vântații noștri părinți – icoane de smerenie”, a fost susţinut de Înalt­preasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Mara­mu­reșului și Sălajului. Ultima prelegere a aparţinut Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, intitulată: „Teologia zidită pe temelia rugăciunii. Perspective filocalice cu privire la lucrarea rugăciunii în viața teologului ortodox”.

În cea de-a doua parte a zilei, în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei a avut loc sesiunea de comunicări cu tema „Rugăciunea în viața liturgică și ascetică (filocalică) a Bisericii”, moderată de părintele prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal.

În cadrul acesteia, prima luare de cuvânt a apar­ținut Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a susținut prelegerea intitulată „Poeți rugători teologhisind despre rugăciune”. În continuare, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a prezentat lucrarea intitulată „Sfântul Paisie de la Neamț, stareț al mănăstirii atho­nite Simonos Petra”. Ultima comunicare a aparținut Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, intitulată „«Defi­niții» ale rugăciunii la Sfântul Ioan Scărarul”.

Prima zi a Simpozionului Interna­țional de Teologie dedicat importan­ței rugăciunii în viața credincioșilor s-a încheiat cu lansarea ediției bilingve a Noului Testament, text original în limba greacă veche și traducere în limba română, apărut la Editura Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos. La evenimentul desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a luat parte și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române.

Întocmirea și apariția acestei noi ediții bilingve a Noului Testament au avut loc la inițiativa Mănăstirii Vatoped și a starețului așezământului monahal athonit, părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul. Lucrarea așază în paralel textul bizantin, în limba greacă, al Noului Testament, cu o nouă traducere a acestuia, realizată de o echipă de cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, coordonată de părintele prof. dr. Constantin Coman, din care mai fac parte: diac. conf. dr. Alexandru Mihăilă, lect. dr. Sabin ­Preda, lect. dr. Octavian Gordon, dr. Ioan Sergiu Lungu, proiectul bucurându-se și de contribuția altor persoane.

La evenimentul moderat de părintele prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul facultății, au luat parte, alături de ­Patriarhul României, și ierarhi membri ai Sfântului Sinod, cadre didactice, clerici, monahi și monahii și un număr impresionant de persoane. Au luat cuvântul părintele prof. dr. Constantin Coman, care a prezentat istoria acestui proiect și a colaborării cu mănăstirea athonită, diaconul conf. dr. Alexandru Mihăilă, care a oferit informații privitoare la versiunea textului grecesc ales pentru traducere și la particularitățile acesteia, precum și arhimandritul Efrem Vatopedinul.

La final, Părintele Patriarh Daniel i-a felicitat pe toți cei implicați în realizarea acestui proiect: „Se văd roadele muncii și ale rugăciunii care au însoțit această muncă, dar în mod deosebit se vede și sprijinul material pe care părintele stareț Efrem l-a oferit acestei echipe de teologi români care, în mod complementar, a contribuit la traducerea din limba greacă în limba română a Noului Testament. Din ce s-a spus mai devreme a reieșit care este specificul acestei traduceri, fiind o șansă de a cunoaște și versiunea bizantină a textului. Din postfața acestei cărți, redactată de părintele profesor Constantin Coman, înțelegem mai bine care au fost criteriile și metoda de lucru. Apropierea de limbajul liturgic și de cel filocalic este foarte necesară fiindcă toate reprezintă același univers spiritual”.

În semn de apreciere pentru efortul depus în realizarea acestui proiect, ­Patriarhul României a oferit Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” părintelui arhimandrit Efrem Vatopedinul, membrilor echipei de traducători, precum și altor ostenitori: ierodiaconul Siluan ­Vatopedinul și monahilor Daniil Vatopedinul și Ermolae Vatopedinul.

Fiecare familie prezentă la eveniment a primit în dar, din partea Mănăstirii ­Vatoped, un exemplar al Noului Testament bilingv.

 

Marţi, 11 octombrie

Simpozionul Internațional de Teologie a continuat marţi, 11 octombrie, cu sesiunea de comunicări intitulată „Rugăciunea personală, familială și comu­nitară/de obște”. Aceasta a fost moderată de părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific, și s-a desfășurat în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. În aceeași încăpere au avut loc și sesiunile următoare: „Importanța rugăciunii pentru vindecarea și sfințirea omului”, moderată de părintele arhimandrit dr. Nectarie Şofelea, și „Denaturarea rugăciunii prin influ­ența ­religiilor orientale și a practicilor pseudo-religioase”, moderată de conf. dr. Adrian Lemeni.

La a treia sesiune de comunicări derulată în cadrul evenimentului organizat de Patriarhia Română în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București au luat parte ierarhi, preoți profesori, monahi, studenți și alți invitați.

Primul care a luat cuvântul a fost părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul, starețul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, care a susținut prelegerea intitulată „Trăirea tainei rugăciunii după părintele Iosif Vatopedinul”. A doua comunicare din cadrul acestei sesiuni i-a aparținut părintelui arhimandrit dr. Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă și exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Referatul s-a intitulat „Importanța Testamentului Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldă­rușani pentru înnoirea isihasmului paisian în Țara Românească”. Această sesiune de comunicări s-a încheiat cu prelegerea susținută de conf. dr. Adrian ­Lemeni, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a prezentat referatul intitulat „Interioritate și contemplare în cunoașterea teologică. Repere din teologia Sfântului Simeon Noul Teolog și a Sfântului Grigorie ­Palama actualizate în contextul rațio­nalității tehnice din lumea de astăzi”.

Sesiunea a patra de comunicări, dedicată dialogului dintre medicină şi credinţă, a fost deschisă de prof. univ. dr. Alexandru-Vladimir Ciurea, membru de onoare al Academiei Române, care a susţinut prelegerea intitulată „Rolul credinţei neurochirurgului în vindecarea afecţiunilor cerebrale”. Prof. univ. dr. Irinel ­Popescu, coordonator al Centrului de Excelență în Medicină Translaţională din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a susținut referatul „Rugăciunea, calea spre vindecare și mântuire”. Ultimul referat din această sesiune s-a intitulat „Importanţa rugăciunii pentru bolnav – perspectiva medicului” şi i-a aparţinut Ancăi Coliţă, profesor universitar. ­Managerul Institutului Clinic Fundeni din București a vorbit despre relația dintre stres și sănătate, subliniind cât de important este rolul preotului în spital.

Cea de-a cincea sesiune de comunicări din Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei a fost deschisă de pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal coordonator al Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române şi director al Publicaţiilor LUMINA, care a susţinut referatul „Consideraţii pastorale privind rugăciunea în mediile audiovizual şi digital”. Pr. prof. univ. dr. David Pestroiu, prodecan al Facultăţii de Teologie Orto­doxă „Justinian Patriarhul” din ­Bucureşti, a vorbit despre „Practici oculte şi formulări pseudo-ortodoxe cu privire la rugăciune. Evaluare misionară”. Conf. univ. dr. ­Constantin-Iulian ­Damian, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a susţinut comunicarea intitulată „Comuniune vs însingurare: o abordare fenomenologică a rugăciunii şi meditaţiei în context contemporan”. Ziua s-a încheiat cu prelegerea liberă a dr. Mirel Bănică, cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române: „Între efort şi aport: rugăciune şi muncă în mănăstirile ortodoxe din vremea noastră”.

 

Miercuri, 12 octombrie

Simpozionul Internațional de Teologie a continuat miercuri cu ultimele trei sesiuni de comunicări dedicate rugăciunii în viața liturgică și filocalică a Bisericii, dar și rugăciunii personale, familiale și comunitare. Şi în a treia zi, în Sala „Conventus”, au fost prezenți ierarhi, preoți profesori de la facultățile de teologie ortodoxă din București și Iași, reprezen­tanți ai Universității din Bucu­rești, monahi și studenți teologi.

Sesiunea a şasea de comunicări, intitulată „Rugăciunea în viața liturgică și ascetică (filocalică) a Bisericii”, moderată de pr. conf. dr. Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucu­rești, a fost deschisă de pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul fa­cul­tății, care a prezentat tema „Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, Sfântul Paisie Velicikovski, Sfântul Nicodim Aghioritul și ­Filocalia”. Următoarea prelegere, „Rugăciune și pedagogie – cea mai înaltă formă a educației creștine”, a aparținut prof. dr. Romiță Iucu, președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București. Sesiunea s-a încheiat cu referatul intitulat „Lucrarea harului dumnezeiesc prin rugăciune în realizarea mântuirii personale”, susținut de pr. prof. dr. Ștefan Buchiu de la ­Facultatea de Teologie din București.

Sesiunea a şaptea de comunicări a fost moderată de pr. prof. dr. George Gri­goriță, consilier patriarhal. Aceasta a fost deschisă de pr. prof. dr. Viorel Sava, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, care a prezentat tema „Cum arată rugăciunea ob­ștească în postpandemie? O analiză liturgico-pastorală”. Au urmat apoi pr. conf. dr. Gheor­ghe Holbea, cu ­tema „Rugăciunea isihastă în experiența mărturisitorilor din închisorile comuniste”, și arhid. lect. dr. Adrian Sorin ­Mihalache de la Facultatea de Teologie din Iași, cu prezentarea intitulată „Măsuri pregătitoare, de ajutor în rugăciunea practicată în crești­nismul răsăritean. Atenția, li­niș­t(ir)ea, lectura, meditaţia, ritmul şi nemişcarea. Observaţii filocalice și rezultate recente din neuroştiinţe”.

În a doua parte a zilei, simpozionul internațional de teologie a continuat cu sesiunea a opta de comunicări, intitulată „Rugăciunea personală, familială și comunitară/de obște”, care a fost moderată de pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal coordonator, director al Publicaţiilor LUMINA. Sesiunea a fost deschisă de pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române, care a susținut prelegerea „Identitatea isihastă a monahismului românesc reflectată în scrierile Sfinților Gheorghe și Calinic de la Cernica”. În continuare au luat cuvântul pr. prof. dr. George Grigoriță, care a prezentat tema „Reguli pastorale privind rugăciunea personală, familială și comunitară (de obște)”, urmat de pr. conf. dr. Marian Vild de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a susținut referatul „Aspecte ale ­rugăciunii în epistolele pauline şi receptarea lor în tradiţia isihastă”.

Simpozionul internațional de teologie s-a terminat cu prezentarea concluziilor acestui eveniment științific.

 

Conferință a părintelui Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped, la Palatul Patriarhiei

De asemenea, acolada finală a evenimentului a reprezentat-o conferința duhovnicească desfășurată în aceeași seară în Aula Magna a Palatului Patriarhiei, care a fost plină de tineri și credincioși iubitori ai cuvintelor de folos ale unuia dintre cei mai apreciați părinți duhovni­cești contemporani. Susținută de părintele arhimandrit Efrem, starețul Mănăstirii ­Vatoped din Sfântul Munte Athos, și intitulată „Unitatea cu Hristos”, conferința a fost organizată de Asociația Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) a Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești, sub coordonarea Sectorului teolo­gic-educațional al Patriarhiei Române.

Întâlnirea de la Palatul Patriarhiei a fost moderată de pr. prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, care l-a prezentat pe părintele arhimandrit Efrem, subliniind că este cunoscut Bisericii noastre, având strânse legături cu școlile teologice și așezăminte monahale din România. În cuvântul său, părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul a apreciat prezența numeroasă a auditoriului, iar apoi a vorbit despre unitatea cu Hristos, care începe din momentul Botezului: „Întotdeauna mă ­bucur că sunt împreună cu dumneavoastră și mai ales mă bucur de evlavia poporului și ceea ce îmi place foarte mult este că văd la poporul român ortodox o simplitate. Cred că acesta este un dar al lui Dumnezeu, o sete. Știți că a avea sete de Dumnezeu este o harismă. Noi, care suntem monahi, să știți că vine un moment când auzim clopotul sau toaca pentru a merge la slujbă și de multe ori ne vine greu. Îmi aduc aminte că mergeam la părintele stareț și îi spuneam că nu aveam râvna pe care trebuie să o avem și ne spunea că este o schimbare naturală a omului de după cădere, lucru de care trebuie să trecem, pentru că dacă ne biruiește acest lucru suntem pierduți. De aceea, văd această sete spontană a dumneavoastră. Este un lucru care dă multă nădejde în Biserică și, într-adevăr, Biserica lui Hristos este o Biserică luptată, dar atunci când este luptată biruiește, ceea ce este o taină. Mi s-a dat acest subiect de a vorbi despre unitatea cu Hristos. Unitatea cu Hristos începe din momentul în care omul se botează în numele Preasfintei Treimi. Atunci este activată prin Botez lucrarea minții omului, noetică. Omul începe și are nevoie să se împărtă­șească de ceea ce este nezidit. Este oare întâmplător că Hristos S-a botezat? El nu făcuse nici un păcat, nici nu s-a aflat viclenie în gura Lui și cu toate acestea S-a botezat ca să ne arate cum intră cineva în Biserică, ca să înceapă să se săvârșească această legătură cu Hristos Însuși”. În continuare, după cuvântul duhovnicesc a avut loc o sesiune de întrebări la care părintele arhimandrit Efrem a oferit răspunsuri și îndemnuri duhov­nicești.

La final, Alexandru Boboc, pre­șe­dintele Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO), i-a mulțumit stare­țului Mănăstirii Vatoped pentru cuvintele de folos, precum și tuturor celor care au ajutat la organizarea evenimentului. De asemenea, cei prezenți au primit gratuit volumul scris de părintele arhimandrit Efrem, intitulat „Gheronda Iosif ­Vatopedinul – un surâs din veșnicie”, ­îngrijit de maicile de la mănăstirea băcăuană Diaconești și apărut la Editura Bonifaciu. “