În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc luni, 7 octombrie 2019, sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor Simpozionului Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe”. Lucrările simpozionului au fost deschise de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul „Prețuire și responsabilitate pentru valorile satului românesc”.

 

La eveniment au participat şi au luat cuvântul Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Na­ționale; acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte; prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Univer­sității din București. Sesiunea festivă a Simpozionului Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a cre­dinței ortodoxe” a fost moderată de Preasfin­ți­tul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În partea a doua a zilei, în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei au avut loc două sesiuni de comunicări în care au fost tratate teme ce au evidențiat ethosul spi­ritual și cultural al poporului român. De asemenea, alte sesiuni de comunicări ştiinţifice au avut loc marţi, 8 octombrie, ultima zi a simpozionului.

Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București

Ionel-Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale

Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale, a subliniat relația vitală dintre familie, Biserică și școală pentru crearea unui nivel superior de viață în mediul rural românesc. „Triada familie, școală, Biserică în orice comunitate sătească și sănătatea acestei relații definitorii pentru comunitatea rurală sunt rețelele care ne pot seta anumite așteptări de la satul respectiv. Într-un sat cu familii funcțio­nale, cu o școală prezentă, cu o Biserică activă, ne putem aștepta la lucruri cu totul spectaculoase, întrucât fundamentul este bine așezat. Ancorele familiei, edu­cația dată de școală și morala creștină sunt o bază de pornire în viață, pe care se vor așeza toate celelalte: oportunitățile și perspectivele de educație și dezvoltare profesională, integrare socială, o viață cu bune repere pentru momentele grele și deciziile complicate”, a precizat Ionel Florian Lixandru. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a evidențiat faptul că mediul rural a fost baza care a oferit patrioți, artiști, teologi și scriitori cu o pregătire profundă. „Satul românesc, izvor perpetuu de ­cultură și credință ortodoxă, omagiat astăzi în chip fericit de Patriarhia Română, a fost pentru Academia Română, dincolo de preocuparea istorică, sociologică, artistică permanentă, și un prilej de solemnă evocare, cel puțin cu două cadre de referință. Au rămas în analele culturii naționale două celebre discursuri de recepție: cel din 5 iunie 1937, al lui Lucian Blaga, «Elogiul satului românesc», și cel din 29 mai 1940, al lui Liviu Rebreanu, «Laudă țăranului român». Ambele texte academice au pus în lumină tot ce datorăm ca români satului și sătenilor numiți țărani, după legătura lor cu țara, cu țărâna, cu latinescul «terra», urmași ai unor locuitori sedentari, de obârșie latină, în mijlocul unei Europe Răsăritene cu migratori slavi și asiatici, de creștini sub semnul Romei și celei de-a doua Rome, în mijlocul unei Europe Răsăritene”, a spus acad. Răzvan Theodorescu. Următorul cuvânt a fost rostit de Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, care a expus o analiză asupra satului contemporan și a apreciat activitățile filantropice, sociale, culturale și pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române, mai ales în mediul rural. De asemenea, a subliniat rolul fundamental al colaborării dintre Biserică și Stat în lucrarea pentru emanciparea satului românesc. „Apreciez în mod deosebit faptul că manifestările ­organizate de Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel dedicate satului românesc nu se rezumă doar la celebrarea idealizată a satului românesc cu întreaga sa bogăție spirituală, ci vizează mai ales abordarea problemelor prezentului. Această viziune ne face să înțelegem faptul că trecutul, prezentul și viitorul sunt legate cu nenumărate fire unul de celălalt. Pentru a răspunde problemelor prezentului este important să ne uităm la moștenirea trecutului, unde găsim deopotrivă lecții importante cu privire la ceea ce trebuie îndreptat și, totodată, posibile soluții pentru rezolvarea sau diminuarea dificultăților actuale. Satul românesc este matricea spirituală a poporului român, este locul în care s-a format și s-a consolidat identitatea lui națională, spirituală, ethosul, tot ceea ce alcătuiește unicitatea neamului românesc”, a precizat secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi. În încheiere, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector al Universității din București, a analizat secularizarea ca fenomen complex, cu urmări imprevizibile, și a apreciat implicarea Sectorului teologic-educațional al ­Patriarhiei Române în organizarea unor astfel de conferințe și simpozioane.

În sesiunea a doua de comunicări au fost tratate teme ce evidențiază ethosul spiritual și cultural al poporului român: „Satul românesc – moștenire istorică, zestre spirituală, trăinicie a credinței ortodoxe, garanție a securității și siguranței alimentare” (acad. Cristian Hera); „Ritmurile vieții cotidiene și timpul calendarului creștin ortodox” (acad. dr. Cornelia-Sabina Ispas); „Rolul Bisericii Ortodoxe Române în educarea tinerilor din mediul rural” (prof. univ. dr. Nicolae Istudor).

După-amiază a avut loc cea de-a treia sesiune de comunicări științifice, organizată în două părți, în cadrul căreia au fost programate prelegeri pe diferite teme: „Dimitrie Gusti și satul satelor” (conf. univ. dr. Paulina Popoiu); „Rolul credinței ca factor de promovare și consolidare a unității spirituale în comunitatea satului” (pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu); „Satul ca unitate dăinuitoare a identității de neam” (prof. univ. dr. Ilie Bădescu); „Sentimen­tul religios la români: rugăciunea țăranului” (prof. univ. dr. Doru Radosav); „Rânduiala sătească: Comoara de învățăminte pierdută și regăsită” (Daniel Leș); „Impactul socio-medical al programelor de voluntariat «Sănătate pentru sate», «Educație și prevenție pentru sănătate», «Campania de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin» și «Vino să donezi sânge, salvează o viață!»” (Dănuț Prună).

A doua zi a simpozionului a debutat cu cea de-a patra sesiune de comunicări ştiinţifice intitulată „Şcoala din tinda Bisericii: primele forme de educaţie în satul românesc” şi moderată de pr. dr. Florin Marica, consilier patriarhal, coordonator al proiectului „Alege şcoala!” În primul referat din cadrul acestei sesiuni, „Şcoala din Biserică. Începuturile şi evoluţia învăţământului (teologic) în (şi prin) Biserică. Şcoli bisericeşti şi şcoli domneşti”, pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a reliefat faptul că în spaţiul românesc şcoala nu a fost separată de Biserică. În continuare, pr. conf. dr. Nicuşor Beldiman, consilier patriarhal, a arătat în referatul „Rolul predicii în promovarea valorilor religioase şi culturale în satul românesc” importanţa cultică a predicii, mai ales în satul românesc, aceasta răspunzând în permanenţă preocupărilor spirituale ale credincioşilor. Ultimul referat din cadrul celei de-a patra sesiuni, „Ernest Bernea – un primus inter pares al etnografiei româneşti”, a fost susţinut de dr. Costion Nicolescu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român. Acesta a evocat figura marelui etnograf, care a cunoscut şi cercetat satul în mod nemijlocit, revelându-i adevăratul spirit.

A cincea sesiune de comunicări ştiinţifice, intitulată „Forme şi manifestări de organizare administrativă a satului românesc”, a fost moderată de prof. dr. Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În referatul de deschidere al acestei sesiuni, „Iubirile mântuitoare ale ţăranului român: moşia, neamul, lumina cunoştinţei, cerul”, prof. dr. Gheorghiţă Geană, cercetător la Institutul de Antropologie al Academiei Române, a arătat care sunt valorile fundamentale şi definitorii ale satului autentic românesc. În al doilea referat, „Funcţiile laice ale Bisericii în satul românesc din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea”, dr. Simion Retegan, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca al Academiei Române, a precizat faptul că, în spaţiul intracarpatic, preotul de sat a avut și responsabilități administrative față de obște. În continuare, Temistocle Diaconu, primarul comunei Pădureni, judeţul Vaslui, a exemplificat modul în care satul poate îmbrăţişa modernitatea, păstrându-şi, în acelaşi timp, spiritul său autentic, tradiţional. În ultimul referat al acestei sesiuni de comunicări, „Simbolismul crucii în arta populară românească”, prof. dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog, a arătat faptul că la sat crucea este prezentă în toate locurile fundamentale, fiind unul dintre reperele esenţiale care ghidează viaţa ţăranului.
În partea a doua a zilei a avut loc ultima sesiune de comunicări ştiinţifice, intitulată „Criza actuală a satului românesc şi implicarea Bisericii Ortodoxe Române în atenuarea acesteia”.

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter