Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit joi, 15 octombrie 2020, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, o raclă nouă în care va fi aşezat un fragment din moaştele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ. Noua raclă, realizată la Atelierele Patriarhiei Române, de dimensiuni mai mici, va purta mai uşor în procesiuni moaşte ale Sfântului Paisie la evenimente din viaţa Bisericii.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit celor prezenţi la slujba de sfinţire a raclei despre viaţa şi activitatea Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ. „Acest sfânt este de origine din Ucraina, de la Poltava, şi s-a născut în familia unui preot. A trăit în vremea când Iluminismul, ca o mişcare de secularizare în ­Europa, a pătruns mai întâi în Occident şi mai apoi şi în unele ţări din Europa de Răsărit. A trecut în Ţările Române, unde i-a găsit pe unii isihaşti, cum ar fi Vasile de la Poiana Mărului, care era tot ucrainean, şi apoi a plecat la Sfântul Munte Athos. Acolo, a adunat mai mulţi ucenici şi după o vreme a venit în ­Moldova, unde a fost primit cu obştea sa de 64 de călugări la Mănăstirea ­Dragomirna. După ce Bucovina a intrat sub stăpânire austriacă, el a plecat cu obştea mănăstirii de la Dragomirna la Mănăstirea Secu şi apoi la Mănăstirea Neamţ. A fost mult timp stareţul acestor două mănăstiri (…). În viaţa Sfântului Paisie, scrisă de Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, se spune că el nu făcea deosebire între monahii români, bulgari, sârbi, ruşi sau ucraineni adunaţi la Mănăstirea Neamţ. Deci, acest sfânt părinte avea mai întâi dragoste părintească faţă de toţi monahii, indiferent de originea lor etnică”, a spus Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a sub­liniat apoi că lucrarea Sfântului Cuvios Paisie a fost mare, pentru că el a reînnoit viața isihastă de la noi. „A început să traducă scrierile Sfinţilor Părinţi ­Răsăriteni ca fiind o sursă de înnoire şi de adâncire a vieţii duhovniceşti. În acelaşi timp, acest sfânt părinte isihast era şi un foarte bun organizator (…). Prin multa sa străduinţă a reuşit să traducă în limba slavonă Filocalia şi să o publice în 1792 într-o ediţie la Moscova şi în altă ediţie la Sankt Petersburg. Doi ani mai târziu, în 15 noiembrie 1794, a trecut la Domnul. A avut 1.000 de ucenici sau chiar mai mulţi, iar o parte dintre ei, după trecerea la Domnul a Sfântului ­Cuvios Paisie, au mers în Ucraina sau în Rusia şi au înfiinţat o mulţime de mănăstiri isihaste. Cea mai cunoscută dintre toate este mănăstirea de la Optina. ­Părinţii aceştia isihaşti, paisienii nemţeni, au dezvoltat în secolul al XIX-lea o spiritualitate isihastă ortodoxă foarte bogată, care i-a inspirat apoi pe unii scriitori ruşi creştini, cum a fost Feodor ­Dostoievski. Sfântul Paisie de la Neamţ a făcut o şcoală monahală folositoare întregii Ortodoxii. În Ţările Române, dar şi în alte ţări, el a avut ucenici deosebiţi. În prima sau a doua generaţie de ucenici au fost Veniamin Costachi şi Grigorie Dascălul”, a reliefat Preafericirea Sa.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ a fost un dar al Ucrainei pentru români, după cum Sfântul Petru Movilă a fost un dar al românilor pentru Ucraina: „Sfântul ­Cuvios Paisie de la Neamţ a fost un mare apărător al Ortodoxiei în timpul prozelitismului romano-catolic şi protestant (…). Erau deci vremuri în care Ortodoxia trebuia apărată şi vedem că apărarea ei s-a făcut mai întâi de către sfinţi rugători, sfinţi nevoitori şi sfinţi cărturari care îndemnau poporul să păstreze credinţa, dar şi să redescopere bogăţia Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe. Sfântul Cuvios Paisie a devenit un simbol al isihasmului în secolul al XVIII-lea şi în secolele care au urmat. El este un sfânt rugător în ceruri, un sfânt cu o vieţuire luminoasă şi un om de echilibru, care leagă grija pentru mântuirea sufletului de milostenie şi de organizarea vieţii bisericeşti. Să ne rugăm Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ şi tuturor sfinţilor să binecuvânteze Mănăstirea Neamţ şi toate eforturile pe care le face părintele stareţ Benedict Sauciuc, împreună cu obştea de acolo şi cu toţi credincioşii pelerini care vin să se roage la moaştele acestui sfânt”.

La final, părintele arhimandrit ­Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamț, care a fost prezent la slujba de sfințire a noii racle, ne-a vorbit despre istoricul descoperirii moaştelor Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ: „Sfântul ­Cuvios Paisie a fost înmormântat în ­Biserica Înălţării Domnului de la Mănăstirea Neamţ. Au fost multe polemici legate de locul în care ar fi înmormântat sfântul, iar pentru faptul că în 1986 s-a descoperit un sfânt necunoscut la ­Mănăstirea Neamţ, mulţi dintre cei care veneau la noi spuneau că acest sfânt necunoscut ar fi Cuviosul Paisie ­Velicicovschi. Pentru a înlătura aceste polemici, cu binecuvântarea Înaltprea­sfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, în data de 23 septembrie 2013, o comisie de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a cercetat mormântul Sfântului Paisie. Cu bucurie, vă mărturisesc faptul că am găsit trupul Sfântului Cuvios Paisie în sicriul în care a fost aşezat atunci când el a trecut la Domnul. Am luat de acolo sfintele moaşte, care au fost cercetate, şi în 20 mai 2015 am făcut o raclă mare pentru ele. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, am făcut această raclă mai mică pentru procesiuni”.

La slujba de sfințire au participat și părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, și părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator al Atelierelor ­Institutului Biblic și de Misiune ­Ortodoxă al Patriarhiei Române.

Racla cea mare cu moaştele Sfântului Cuvios Paisie va rămâne permanent în biserica Mănăstirii Neamţ.

 

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter