Sesiune dedicată Sfântului Voievod Neagoe Basarab la Academia Română

Amfiteatrul „Ion Heliade ­Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române a găzduit miercuri, 22 septem­brie, sesiunea „Neagoe Basarab (1512-1521) – 500 de ani de la moarte”, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române. Au participat ierarhi, membri ai celui mai înalt for ştiinţific şi cultural din România, clerici, profesori şi cercetători din diverse domenii. Evenimentul a fost transmis online în timp real şi a avut loc în contextul împlinirii, în 15 septembrie 2021, a cinci secole de la mutarea la Domnul a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a cărui dată de pomenire a fost rânduită de Biserica Ortodoxă ­Română în 26 septembrie.

Moderatorul sesiunii ştiinţifice a fost prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, partener al Academiei Române în organizarea evenimentului. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la această manifestare culturală a fost Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Seria comunicărilor a fost deschisă de acad. Ioan Aurel Pop, care a vorbit despre menirea legală şi îndatorirea de suflet de a cinsti valorile culturii româneşti. Preşedintele Academiei Române a subliniat atât statura europeană, cât şi conştiinţa naţională a Sfântului Voievod Neagoe ­Basarab. În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a vorbit despre „contemporanii de spirit ai Sfântului Neagoe ­Basarab”, amintind cele mai importante nume de la cumpăna secolelor XV-XVI. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a susţinut prelegerea intitulată „Idee dinastică şi arhitectură eclesială – posteritatea Curţii de Argeş”, pornind de la cele două ramuri ale dinastiei domnitoare a Basarabilor în Ţara Românească: Drăculeştii şi Dăneştii, fiecare cu o ctitorie reprezentativă servind drept necropolă a neamului din care făceau parte. Prezent de la distanţă, acad. Eugen Simion a vorbit despre un proiect editorial de ­excepţie: tipărirea sub egida Academiei Române şi a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, în colaborare cu Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George ­Călinescu”, a Învăţăturilor lui Neagoe ­Basarab către fiul său Theodosie (Bucureşti, 2020, 1.186 pp.). Această ediţie a fost pregătită de prof. dr. Dan Zamfirescu, cel mai de seamă reprezentant al cercetării operei Sfântului ­Neagoe, ajuns la venerabila vârstă de 87 de ani, dintre care nu mai puţin de 60 i-a dedicat acestui subiect, cu rezultate remarcabile pentru istoria, literatura şi cultura română. În continuare, prof. univ. dr. Laura Bădescu, director adjunct al Institutului „George Călinescu”, a vorbit despre „instituţia genului literar în cultura română veche” şi a susţinut o argumentaţie temeinică despre literalitatea operei parenetice a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, subliniind că, „în fapt, aceasta este salvarea Învăţăturilor: a o aduce foarte aproape de literatură şi a dovedi că aceasta este literatură de cea mai pură esenţă”.

La finalul sesiunii ştiinţifice a avut loc lansarea albumului-carte „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, apărut la Editura Fundaţiei „Calinic ­Argeşeanul” (Oieşti Pământeni, 2021, 656 pp.) în limbile română, engleză şi greacă. Prezentarea volumului a fost ­făcută de pr. prof. dr. Nicolae Brînzea, coordonator al Serviciului de Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului, întrucât proiectul editorial a fost realizat cu sprijinul ­Guvernului României.

În sală s-au aflat stareţul Mănăstirii Curtea de Argeş, arhim. Caliopie Ichim, clerici membri ai Administraţiei eparhiale argeşene, profesori şi pasionaţi de cultură, la care se adaugă urmăritorii din mediul online, conectaţi cu ajutorul tehnologiei la videoconferinţa transmisă în timp real.