Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și al Catedralei Patriarhale

Pelerinajul istoric, reluat după doi ani din cauza pandemiei, a deschis sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. Credincioșii care au participat luni, 24 octombrie 2022, la procesiunea tradițională „Calea Sfinților” au trăit bucuria reîntâlnirii cu sfântul ocrotitor și momente de comuniune frățească, mărturisind cre­dința ortodoxă pe străzile Capitalei prin cântare și rugăciune în comun. Anul acesta, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, aducător de sfinți în cetatea Bucureștilor, l-a avut împreună-rugător pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama, ale cărui cinstite moaște au fost aduse din Mitropolia de Veria, Naousa şi Kampania (Grecia).

 

Potrivit tradiției, procesiunea a început în două locuri din centrul Capitalei, cu două coloane. Prima coloană, condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a plecat de la Catedrala Patriarhală cu icoana și racla cu sfintele odoare duhovnicești ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care au fost purtate pe Bulevardul Regina ­Maria. Din alai au făcut parte stareți de mănăstiri, clerici din protopopiatele sectoarelor 4, 5 și 6 ale Capitalei și din Ilfov Sud, preoți de caritate și mulțime de credincioși. În urma raclei, pelerinii, care au purtat în mâini fire de dumitriţe, ­crizanteme și alte flori parfumate de toamnă, au intonat cântări închinate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou împreună cu membrii Grupului psaltic „Tronos” al ­Catedralei Patriarhale.

În cea de-a doua coloană a procesiunii, condusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, au fost purtate icoana și moaștele Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, și icoana și moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina. Procesiunea a plecat de la ­Biserica „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, urmând traseul: Calea Șerban Vodă – str. Bibescu Vodă – baza Dealului Patriarhiei. Cortegiul a fost deschis de clerici purtând Sfânta Cruce, ripide și steaguri bisericești, urmați de eleve ale Seminarului Teologic Ortodox „Sfânta Filofteia” de la Mănăstirea Pasărea, ­monahi și monahii. Acestora le-au urmat clerici din protoieriile sectoarelor 1, 2 și 3 ale Capitalei și din Protoieria Ilfov Nord. La acest braț al procesiunii au luat parte stareții mănăstirilor din cuprinsul ­Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și consilierii eparhiali.

Procesiunea de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou a plecat în sunet de clopote și în bătăi de toacă, iar pe parcursul ei, un grup de psalți a intonat troparele și condacele sfinților ale căror cinstite moaște au fost purtate, precum și troparul Cincizecimii și condacul „Apărătoare Doamnă”. O mulțime semnificativă de credincioși și pelerini a întregit coloana, aducând laude acestor sfinți ­împreună cu clericii prezenți, prin cântare, în duh de rugăciune.

La Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei, procesiunea cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, care a venit de la Catedrala Patriarhală, s-a întâlnit cu procesiunea cu moaștele Sfinţilor ­Împăraţi Constantin şi Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie. Aici a avut loc un moment important al evenimentului, întrucât celor două coloane li s-a adăugat delegația Mitropoliei de Veria, Naousa şi Kampania (Grecia), condusă de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon, care a adus racla cu moaștele Sfântului ­Ierarh Grigorie Palama, precum și icoana Sfântului Ierarh Grigorie și a familiei sale.

În continuare, alaiul clericilor și credincioșilor a urcat spre Catedrala ­Patriarhală, unde a fost întâmpinat la Altarul de vară de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi membri ai Sinodului mitropolitan al ­Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.

 

Întâmpinarea sfintelor moaște la Altarul de vară

După intonarea troparelor sfinților și săvârșirea slujbei Polihroniului, Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare: „Sfântul ­Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, al cărui hram îl prăznuim zilele acestea, dar și Sfântul Ierarh ­Grigorie Palama, ale cărui moaște au fost aduse spre închinare și binecuvântare din Mitropolia de Veria, Naousa și ­Kampania (Grecia), împreună cu icoana Sfântului Ierarh Grigorie și a sfinților din familia sa, ne unesc într-o comuniune tot mai profundă, învățând de la aceştia atât puterea rugăciunii în singurătate, cât și a rugăciunii în viața de familie. Aceste două feluri de rugăciune se văd în scrierile Sfântului Grigorie Palama, dar și în viața familiei sale: a părinților, fraților și surorilor sale, în total șapte persoane, canonizate împreună de ­Patriarhia Ecumenică în anul 2009, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Pantelimon de Veria, Naousa şi Kampania”. Patriarhul României a mulţumit oaspetului grec şi a chemat la cinstirea sfinţilor prin imitarea exemplului lor de vieţuire: „Astăzi, prin bunăvoința Înaltprea­sfințitului Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania, căruia îi mulțumim pentru prietenie și dărnicie, ne putem închina nu doar Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, pe care îi avem spre cinstire permanent în Catedrala Patriarhală, ci și moaștelor Sfântului Ierarh Grigorie Palama și icoanei familiei sale sfinte. Toți acești sfinți ne cheamă la o împreună-lucrare cu harul lui Dumnezeu, prin rugăciune și pocăință, prin smerenie și milostenie, pentru a dobândi pacea inimii şi sfinţenia sau asemănarea cu Dumnezeu Cel sfânt, după cum ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel, zicând: «Căutaţi pacea cu toţi şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu» (Evrei 12, 14)”.

De asemenea, Înaltpreasfințitul ­Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei, a rostit un cuvânt în care a mulțumit Întâistătătorului Bisericii noastre pentru invitație, rememorând vizita anterioară în care moaștele Sfântului Grigorie Palama au mai poposit în țara noastră: „Cu deosebită emoție îmi amintesc de manifestările impresionante ale dragostei și respectului poporului român cel iubitor de sfinți pe care le-am trăit acum câțiva ani, în 2009, anul în care, printr-un act patriarhal și sinodal al Patriarhiei noastre Ecumenice a ­Constantinopolului, au fost canonizați și trecuți în rândurile sfinților Bisericii ­Ortodoxe universale membrii familiei Sfântului Grigorie Palama, atunci când am adus la Galați cinstitele, de har purtătoarele și de mir izvorâtoarele moaște ale marelui nostru ­Părinte al Bisericii, Sfântul Grigorie Palama, la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Casian al ­Dunării de Jos și având, bineînțeles, înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. De aceea, cu multă ­bucurie am acceptat invitația Preafericirii Voastre și am adus din nou aici nu un tezaur lumesc sau o moștenire istorică, ci o comoară cerească, un fragment din cinstitele moaște ale Sfântului Grigorie ­Palama, a căror valoare nu constă în mărime, ci în harul Duhului Sfânt, al Celui ce S-a sălășluit într-însele și ține laolaltă instituția Bisericii, al Celui ce împăr­tășește harismele și preface oasele uscate într-un izvor nesecat de sfințire și de har, vindecând, deopotrivă, bolile sufletești și trupești”.

La final, sfintele icoane şi sfintele moaşte au fost depuse spre închinare, până vineri, 28 octombrie, în „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de pelerini.

 

Prăznuirea Ocrotitorului Bucureștilor și al Catedralei Patriarhale

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, se ­bucură, în fiecare an, de un bogat program liturgic la care pelerinii ce poposesc pe Dealul Patriarhiei au posibilitatea de a participa.

În seara zilei de luni, 24 octombrie, în Catedrala Patriarhală, Preasfințitul ­Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit slujba Privegherii în cinstea Sfântului ­Ierarh Grigorie Palama, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Clericii și credincioșii pre­zenți au adus laudă de seară teologului luminii necreate, ale cărui sfinte moaște au fost aduse și așezate spre închinare tot în această zi de către delegația Mitropoliei de Veria, Naousa și Kampania, din Grecia, condusă de Înalt­prea­sfin­țitul Părinte Mitropolit Pantelimon.

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat viața și lucrarea ierarhului pomenit.

În dimineața zilei de marți, 25 octombrie, Sfântul Grigorie Palama a fost ­cinstit prin săvârșirea Sfintei Liturghii. Atât la slujba Privegherii, cât și la Sfânta Liturghie, răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Potirul” al ­Mănăstirii Radu Vodă din Capitală.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvâr­șit marți, 25 octombrie 2022, în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic ­Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, slujba Privegherii la Altarul de vară din vecinătatea Catedralei Patriarhale.

Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu ierarhul au făcut parte preoţi vicari şi consilieri din cadrul Adminis­trației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhi­episcopiei Bucu­reș­tilor, precum și părinții protoierei ai celor șase protopopiate ale Capitalei și din județul Ilfov.

La finalul Vecerniei cu Litie, Prea­sfin­țitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul a rostit un cuvânt de învățătură în care a prezentat aspecte din viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, evidențiind apoi modul în care trebuie să ne raportăm la sfinți.

În continuare, la Altarul de vară a fost săvârșită slujba Utreniei, după rânduiala îndătinată, răspunsurile de la strană fiind oferite de studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie cinstit cu fast liturgic

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost cinstit miercuri, 26 octombrie, pe Colina Bucuriei cu fast liturgic. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de către Înalt­prea­sfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania.

Împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania (Grecia), s-au rugat Înalt­preasfințitul Părinte Timotei, Arhi­episcopul Aradului; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din ­Ungaria; Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix; Preasfințitul ­Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de clerici membri ai Administrației ­Patriarhale și eparhiale: vicari, consilieri, inspectori, protoierei, precum și alți preoți și diaconi.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit ­Pantelimon după citirea pasajului. Înaltpreasfinția Sa a evidențiat faptul că Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a arătat ocrotitor nu doar al Tesalonicului, unde se află cinstitele sale moaște, ci pentru toți cei care îl cheamă în ajutor: „Minunile și recu­noaș­terea de care s-a bucurat Sfântul și slăvitul Mare ­Mucenic Dimitrie, ­Izvorâtorul de Mir, pe care îl cinstim astăzi, se răspândesc din vremea muceniciei sale până în zilele noastre, de la o margine până la alta a lumii. Tocmai de aceea s-a și schimbat primul text al troparului Sfântului Mucenic Dimitrie, pentru că el nu mai este cinstit doar ca mare apărător al cetății sale, a Tesalonicului, ci și ca mare apărător al lumii întregi, iar aceasta nu este doar o simplă figură de stil, ci o realitate concretă, pentru că fiecare epocă, fiecare om, fiecare cetate și fiecare țară pot să-și aducă mărturia personală față de nenumăratele și marile minuni pe care, cu puterea lui Dumnezeu, le-a săvârșit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Domnitori și patriarhi, clerici și mireni, oameni importanți și neînsemnați, înțelepți și cei fără de carte, bogați și săraci au devenit primitori ai ajutorului și ai iubirii sale sfinte, au devenit părtași ai minunilor sale. Ei au fost martori ai mirului care izvorăște cu îmbelșugare din sfintele sale moaște cele pline de har prin mucenicia sa. Acest mir a izvorât nu doar în trecut, când cinstitele sale moaște se aflau în mormânt, în biserica sa din Tesalonic, ci până în ziua de astăzi din fiecare părticică a sfintelor sale moaște izvorăște acest mir făcător de minuni și bine înmiresmat. De aceea, este o mare binecuvântare pentru cetatea Tesalonicului, dar și pentru ­întreaga Biserică Ortodoxă a lui Hristos”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

Totodată, ierarhul grec a mulțumit Prea­fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru invitația oferită de a veni la București, apreciind organizarea hramului Catedralei Patriarhale, credința și iubirea de sfinți a poporului român.

La finalul Sfintei Liturghii, Înalt­preasfinția Sa a rostit un cuvânt de ­binecuvântare în care a vorbit despre aflarea minunată a cinstitelor moaște ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie în ­localitatea italiană San Lorenzo in Campo, repatrierea lor în cetatea Tesalonicului și reașezarea lor în catedrala închinată lui, unde săvârșesc și astăzi numeroase minuni.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, condusă de părintele conf. univ. dr. Stelian Ionașcu.

 

Ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, marcată în mod solemn

Sărbătoarea Ocrotitorului Bucureștilor și al Catedralei Patriarhale a debutat miercuri seară, 26 octombrie, prin săvârșirea Privegherii Mari în cinstea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, rânduială ce cuprinde Vecernia unită cu Litia și Utrenia. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, înconjurat de un sobor de ieromonahi și diaconi, la Altarul de vară al sfântului lăcaș de pe Colina Bucuriei.

După slujba Vecerniei unită cu Litia, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat folosul rugăciunii, subliniind importanța împletirii rugăciunii publice, prin participarea la sfintele slujbe ale Bisericii, cu rugăciunea particulară.

În continuare, soborul de slujitori a săvârșit slujba Utreniei Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, cântările fiind intonate de membrii Grupului „Tronos” al Catedralei Patriarhale, împărțiți în două strane, conduse de părintele arhidiacon Mihail Bucă, respectiv de protopsaltul Gabriel Rădășanu.

În ziua cinstirii sfântului ocrotitor al Bucureștilor, precum și în ajun, pelerinajul din Cetatea Bucureștilor s-a intensificat, pelerinii așteptând răbdători ore întregi la rândul care ajunsese până pe strada 11 iunie, pentru a petrece o clipă de rugăciune la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și la cea a Sfântului Ierarh Grigorie Palama.

Ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost marcată în mod solemn la Altarul de vară prin Sfânta ­Liturghie săvârșită de Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa şi Kampania, Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, împreună cu un impresionant sobor alcătuit din 38 de arhierei, români și străini, preoți și diaconi, în prezența autorităților de stat și a miilor de credincioși veniți din toate colțurile țării.

 

„Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un călugăr isihast”

În cuvântul de învățătură rostit după citirea fragmentului evanghelic, Întâi­stătătorul Bisericii noastre a evidențiat dragostea poporului român față de sfinții cuvioși rugători, cum a fost și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor: „Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un călugăr rugător, isihast. De aceea, Dumnezeu l-a învrednicit, pentru multa sa smerenie și multele sale nevoințe, să fie atât de mult iubit și cinstit, încât să ajungă aici, în capitala Țării Românești, la sfârșitul Războiului ruso-turc. În anul 1774, la cererea românului Hagi Dimitrie, generalul rus Petru Saltîkov a binevoit să lase aceste moaște sfinte aici, întrucât, așa cum motiva cel care a cerut moaștele, războiul a adus o mulțime de pagube popoarelor din această zonă. Sfântul Dimitrie, Ocrotitorul Bucureștilor, este un sfânt rugător, care a trăit la sfârșitul secolului al 13-lea și începutul secolului al 14-lea. Se știe că începând cu secolul al 12-lea, cu anul 1185, în părțile acestea s-a înființat Țaratul româno-bulgar de către frații ­Petru și Asan, care a avut-o ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Românii și bulgarii aveau evlavie foarte mare față de sfinții cuvioși rugători. De aceea, până astăzi sfinții cuvioși sunt foarte mult apreciați în Ortodoxie. Ei sunt numiți «de Dumnezeu purtătorii Părinții noștri», pentru că au practicat rugăciunea neîncetată”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Teologul energiilor necreate”

Preafericirea Sa a subliniat și faptul că teologul care a sistematizat toată trăirea și gândirea teologică isihastă a fost Sfântul Grigorie Palama, ale cărui sfinte moaște se află aduse spre închinarea credincioșilor la București: „Sfântul Grigorie Palama este teologul rugăciunii neîncetate, împreună cu Sfântul Grigorie Sinaitul, dar mai ales este teologul luminii celei necreate a slavei Preasfintei Treimi, care s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos ca fiind nu lumină de la soare, ci lumină care izvora din interiorul Persoanei Mântuitorului, deci lumină necreată, veșnică. El a demonstrat în fața adversarilor săi, care erau impregnați de o gândire scolastică, apuseană, că există o distincție între ființa divină, care nu se împărtășește creaturilor, și energiile divine sau lucrările dumnezeiești, care se împărtășesc prin iubirea lui Dumnezeu făpturilor create de El. Sfântul Grigorie Palama mai este numit și teologul energiilor necreate”.

De asemenea, Patriarhul României a precizat că toată viața Bisericii și sfințirea se fac prin harul Preasfintei Treimi arătat în Iisus Hristos și împărtășit apoi prin Duhul Sfânt. „Prin dumnezeiescul har se face sfințirea slujitorilor Bisericii și prin el se sfințesc toate lucrările sau activitățile Bisericii. Harul acesta, însă, este dat nouă de Hristos și împărtășit nouă de Duhul Sfânt, mai ales prin Sfintele Taine ale Bisericii, dar și prin viața de rugăciune. Prin rugăciune ne întâlnim cu Dumnezeu și El revarsă iubirea Sa în sufletul celui care se roagă. Sfântul Apostol Pavel, când îi binecuvântează pe ­Corinteni, în Epistola a doua, spune: «Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!» (2 Cor. 13, 13). Se poate înțelege din această binecuvântare ce este harul. Harul reprezintă iubirea lui Dumnezeu Tatăl și împăr­tășirea sau comuniunea Duhului Sfânt. Harul este al întregii Sfinte Treimi, dar descoperit nouă de Hristos și dăruit nouă prin Duhul Sfânt. De aceea, avem expresii în scrierile Noului Testament ca de pildă «tronul harului» și «duhul harului», care înseamnă Duhul Sfânt. De aceea, Sfântul Ambrozie de Milano a spus că tronul Tatălui și al Mielului este Duhul Sfânt, iar râul de cristal care vine din tronul Tatălui și al Mielului este harul Duhului Sfânt. Avem această lucrare tainică și sfântă a harului în viața Bisericii, iar aceasta se știe că este în primul rând în Sfintele Taine începând cu Botezul, deoarece prin Botez primim harul Prea­sfintei Treimi pentru a conlucra cu el și a ajunge la sfințenie sau la asemănarea cu Dumnezeu”, a subliniat Preafericirea Sa.

 

Mulțumiri celor care au ajutat la organizarea hramului

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit mai întâi celor doi mitropoliţi invitați la această sărbătoare a sfinților isihaști, între care este numărat și ocrotitorul Catedralei Patriarhale: „Reprezintă o mare bucu­rie și o mare onoare faptul că Înalt­preasfin­țitul Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei, din Grecia, ne-a adus moaștele Sfântului Grigorie Palama. Dânsul a promis, atunci când a săvârșit Sfânta Liturghie cu prilejul cinstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul Tesalonicului, că în anii următori va aduce mâna dreaptă a acestui sfânt, pentru închinare, și ne va lăsa o părticică din moaștele sale. Astfel, cei doi Sfinți Dimitrie, din 26 și 27 octombrie, vor avea o și mai mare legătură între ei prin sfintele moaște, ținând seama și că Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, are chipul pe stema Bucu­reștiului. Această promisiune plină de dărnicie și prietenie a Înalt­preasfințitului Mitropolit Pantelimon reprezintă pentru noi o bucurie, o încurajare și o intensificare a comuniunii dintre popoarele noastre ortodoxe, grec și român. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost, în secolul al 4-lea, un mare apărător al dreptei credințe, până la moarte. Se spune că atunci când au încetat perse­cuțiile, a apărut monahismul, ca o formă de nevoință duhovnicească, fiind numit martiriul alb, comparativ cu cel roșu, al sângelui. Așadar, există și o legătură tainică între mucenicie și monahism. Aceste sărbători în care sfinți din neamuri diferite se întâlnesc prin moaștele lor, prin invitarea unor slujitori ortodocși din alte ­Biserici, întăresc comuniunea ortodoxă, mai ales într-o vreme în care există mult individualism, dezbinare și tulburare. De aceea, considerăm că sfinții care ne aduc pace în suflet sunt și mijlocitori înaintea Preasfintei Treimi pentru trimiterea păcii între popoare”.

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre lucrarea sfinților isihaști, cărora le este închinat Anul comemorativ 2022, ei fiind aceia care au căutat pacificarea sufletului, și-au curățit inima de gândurile rele și au simțit binecuvântarea lui Dumnezeu. Patriarhul României a subliniat că rostul vieții duhovnicești nu este postul sau rugăciunea sau nevoința, ci curățirea inimii și a cuvintelor, așa încât unii dintre sfinții isihaști s-au învrednicit, cu voia lui Dumnezeu, să vadă încă din lumea aceasta slava Sa din Împărăția cerurilor. Preafericirea Sa i-a mulțumit în mod ­deosebit ierarhului grec pentru darul de a ne închina la moaștele marelui dascăl al isihasmului, Sfântul Grigorie Palama.

La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon și-a exprimat recunoștința pentru invitația de a sluji împreună cu Preafericirea Sa și cu ceilalți arhierei în ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou. Ierarhul a evidențiat în cuvântul său și importanța covârși­toare a ocrotirii și mijlocirii sfinților pe care Dumnezeu i-a ales spre a apăra și bine­cuvânta poporul binecredincios: „Cred că nu există cineva care să nu își dea seama cât de mare este binecuvântarea de a avea prezența și ocrotirea unui sfânt în cetatea sa, deoarece acesta mijlocește pentru ea înaintea lui Dumnezeu și se roagă pentru toți locuitorii ei. Dumnezeu, în înțelep­ciunea Sa, nu a dat doar îngerilor porunca de a ne ocroti, ci a îngăduit și sfinților și aleșilor Săi, care sunt frații noștri născuți în cer mai înainte de noi, să ne păzească și să ne ocrotească pe noi și orașele în care trăim, ferindu-ne de primejdii. Bunul ­Dumnezeu a mai îngăduit ca noi să avem sfintele lor moaște, cele pline de har, ca pe niște ziduri puternice și de netrecut, pentru a ocroti cetățile noastre de toți vrăjmașii, dar și pentru a fi comori ale harului și izvoare nesecate de vindecări sufletești și trupești”. La finalul cuvântului său, Mitropolitul Pantelimon a oferit ­Patriarhului României un recipient conținând mir izvorât de la sfintele moaște ale Marelui Mucenic Dimitrie.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mulțumit pentru prezență și Înalt­preasfințitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, din Bulgaria, eviden­țiind existența unei puternice prietenii duhov­nicești româno-bulgare prin doi mari sfinți isihaști: Sfântul Dimitrie cel Nou și Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab. În semn de recu­noș­tință, Părintele Patriarh a oferit atât ierarhului grec, cât și celui bulgar câte o frumoasă icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Patriarhul României și-a exprimat recunoș­tința și față de toate persoanele și instituțiile implicate în buna organizare a manifestărilor prilejuite de sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, mulțumind în special ierarhilor membri ai Sfântului Sinod care au slujit; reprezentanților auto­rităților de stat care au participat la Sfânta Liturghie; clericilor slujitori; Primăriei Municipiului Bucu­rești; Direcției Administrație Publică și Centrului Cultural al Municipiului București; Primăriei Sectorului 4 al ­Capitalei; Direcției Generale a Poliției Municipiului Bucu­rești; Inspectoratului General al Poliției Române – Brigada Rutieră a Capitalei; Poliției Locale a Municipiului București; Poliției Locale a Sectorului 4; Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București; Serviciului de Ambulanță București-Ilfov; Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucu­rești-Ilfov; voluntarilor Catedralei Patriarhale și ai Parohiei Afumați 2 din Protoieria Ilfov Nord, parohie ce a oferit gratuit cele 50.000 de sticle cu agheasmă pentru pelerini; membrilor permanențelor Consiliului Național Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor; clericilor slujitori ai Catedralei Patriarhale; corurilor care au înfru­musețat slujbele săvârșite în zilele sărbătoririi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou; protopopilor și preoților participanți din Arhiepiscopia Bucureștilor; clericilor voluntari care au îndrumat credincioșii; voluntarilor din grupul „Tineri în acțiune”; Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române și pelerinilor prezenți la evenimentele de pe Dealul Patriarhiei.

 

Încheierea manifestărilor de prăznuire a Cuviosului Dimitrie la Catedrala Patriarhală

În seara zilei de 27 octombrie, slujba Privegherii pentru Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, Mitropolitul Țării Românești, a fost săvâr­șită la Catedrala Patriarhală de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. La sfârșitul slujbei Utreniei, ierarhul dunărean a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre puterea înnoitoare a participării la pelerinaje, dar și despre rolul pe care sfinții îl au în viața fiecărui creștin.

Vineri, 28 octombrie, Sfânta Liturghie spre cinstirea Sfântului Ierarh Iachint și a Sfintei Teofana Basarab a fost săvârșită de soborul Catedralei Patriarhale. Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhi­diaconul protopsalt Mihail Bucă.

Soborul de slujitori al Catedralei Patriarhale, în glasul clopotelor, al toacei de lemn și al cântărilor psalților, în frunte cu Sfânta Cruce, ripide și steaguri bisericești, a purtat, în miezul nopții, vineri spre sâmbătă, după închinarea ultimului pelerin, racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și cele cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina de la „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Bucuriei la locul lor de cinstire consacrat din pronaosul catedralei.

Moaștele Sfântului Grigorie Palama, care au binecuvântat în mod special anul acesta hramul Catedralei Patriarhale, au fost înapoiate tot vineri, 28 octombrie, în Grecia, de către delegația Mitropoliei de Veria, Naousa și Kampania, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon.