Palatul Patriarhiei a găzduit, în zilele de 6-7 iunie 2019, Conferința internațională „Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizațiile religioase”, organizată de Secretariatul de Stat pentru Culte în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. De asemenea, în același edificiu s-a desfășurat, în perioada 6-9 iunie, Conferința internațională „Relațiile dintre Stat și denominațiunile religioase în Uniunea Europeană”. La ambele evenimente a participat și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, susţinând discursuri despre tematica conferințelor.

 

În ziua de 6 iunie 2019, a avut loc în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei sesiunea de deschidere a conferinței „Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizațiile religioase”, care a adus în dialog specialiști din domeniul cultelor religioase din întreaga lume și reprezentanți ai autorităților centrale din țara noastră.

Cuvântul din deschiderea conferinței a fost rostit de prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, care a subliniat că libertatea religioasă și bogăția diversității culturale sunt elemente constitutive ale unei societăți democratice. „Anul trecut am avut bucuria să particip la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, un locaș de cult care simbolizează lupta noastră pentru obținerea indepen­denței de stat și a unității națio­nale, realizată pe deplin în anul 1918, precum și spiritul european al națiunii române. Sfințirea noii Catedrale Patriarhale în anul în care am sărbătorit Centenarul Marii Uniri a fost posibilă datorită implicării, energiei și tenacității Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, precum și sprijinului Guvernului României, care demonstrează astfel că înțelege simbolismul și utilitatea acestui proiect de anvergură națională și europeană. Pluralismul religios și etnic, bogăția diversității culturale sprijină puternic efortul nostru de a construi o societate mai consensuală și mai democratică. (…) Guvernul României consideră benefică afirmarea cultelor și asociațiilor religioase în spațiul public ca actori care pot contribui în mod durabil la dezvoltarea societății românești și europene”, a spus prim-ministrul României.

În continuare, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul „Statul democratic neutru și cultele religioase autonome cooperează pentru binele societății în general”. Adresând un cuvânt de bun venit participanţilor la acest eveniment important din agenda Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Preafericirea Sa a subliniat mai întâi actualitatea temei dezbătute, deoarece postmodernitatea „nu poate ignora una dintre trăsăturile esențiale ale persoanei umane, și anume, dimensiunea religi­oa­să sau spirituală”. De aceea, Patriarhul României a arătat care este locul şi misiunea Bisericii în societate: „Biserica privește în primul rând spre Dumnezeu şi spre propriii credincioși, este atentă la împlinirea misiunii ei spirituale de-a aduna persoanele şi popoarele în iubirea Preasfintei Treimi, dar ea este preocupată și de ajutorarea ce­lor aflați în sărăcie, boală, singurătate sau deznădejde. Biserica își împlinește menirea ei spirituală şi socială, indiferent de ideologia politică statală, care adeseori, în ultimele secole, a fost antireligioasă sau anticreștină. Biserica şi Statul, distincte şi autonome, dar slujind aceiași cetățeni, fiecare în modalitatea proprie, au dovedit de-a lungul timpului că pot coopera pentru binele comun al societății.”

Întâistătătorul Bisericii noastre s-a referit la situaţia ultimilor treizeci de ani din România: „După căderea regimului comunist în anul 1989, România ultimelor trei decenii a cunoscut realizări importante în plan social ca ur­mare a cooperării între Stat şi cul­tele recunoscute, dar şi a cooperării practice între diferitele comunități religioase. În anul 2005, în calitate de conducător al delegației Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezen­tanții celorlalte culte recunoscute din România, la invitația Secretariatului de Stat pentru Culte, am participat direct la elaborarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Acel demers comun încununat de succes a reprezentat un important exercițiu democratic şi de cooperare interin­sti­tuțională, interconfesională şi interreligioasă, fără precedent în ţara noastră. Legea organică privind regimul general al cultelor, la care am făcut referire, a intrat în vigoare în luna ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. Această lege a dezvoltat principiile cuprinse în articolul 29 din Constituţia României, respectiv libertatea de credință religioasă şi libertatea cultelor, autonomia cultelor faţă de Stat, dar şi sprijinul pe care Statul îl acordă cultelor, deoarece recunoaște contribuția acestora la viața societății. Astfel, în România, Statul este neutru faţă de culte, iar cultele sunt autonome, însă acestea cooperează cu Statul pentru binele societăţii în general”.

Baza legislativă a relaţiei dintre Stat şi cultele recunoscute de la noi este inspirată de diferite modele europene, în special cel german, „iar motivația sprijinului financiar direct sau a facilităților fiscale acordate cultelor constă în aplicarea unor principii, precum: principiul garantării active a dreptului fundamental la libertate de religie; principiul recunoașterii utilității publice a cultelor; principiul cooperării între state şi comunitățile religioase; principiul respectării dreptului de proprietate şi al compensării bunurilor preluate de către Stat (în cazul Bisericii Ortodoxe Ro­mâne, preluarea s-a realizat în etape succesive, începând cu anul 1863, prin secularizarea sau naționalizarea averilor bisericești)”, a spus Preafericirea Sa.

Pentru a încheia, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat că experienţa ultimelor decenii din ţara noastră e bazată pe parteneriat social sau cooperare în folosul societăţii în general, concretizată prin consolidarea şi restaurarea a numeroase monumente istorice eclesiastice, edificarea unor noi locaşuri de cult, dezvoltarea unei importante structuri funcţionale de asistență socială şi medicală a Bisericii, înfiinţarea unor instituţii de învăţământ teologic şi confesional în întreaga ţară, susţinerea eforturilor românilor din afara graniţei de a-şi menține identitatea religioasă, culturală şi lingvistică. Toate aceste realizări datorate şi sprijinului constant al Statului Român, prin Guvernul României – Secretariatul de Stat pentru Culte şi prin alte autorităţi publice centrale şi locale, reprezintă un răspuns la discuţia despre cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase.

Evenimentul a continuat prin prezentări și discuții. Ján Figel, trimis special pentru promovarea libertății religioase sau a credinței în afara Uniunii Europene, a susținut prezentarea „Libertate și responsabilitate: contribuția liderilor reli­gioși, comunităților și organizațiilor constituite pe baza credinței”, iar Kishan Manocha, consilier principal pe probleme de libertate a religiei și credinței de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, a prezentat tema „Către o abordare incluzivă pentru promovarea libertății de religie sau credință pentru toți”.

În final, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, a rostit un cuvânt în care a prezentat un istoric al Secretariatului de Stat pentru Culte, instituția organizatoare, precum și unele caracteristici ale libertății religioase și ale modelului românesc de relație Stat și culte. „După ce, de-a lungul istoriei sale de aproape 160 de ani, Secretariatul de Stat pentru Culte a suferit mai multe reorganizări în funcție de natura regimurilor politice succesive, instituția și-a asumat misiunea sprijinirii exercitării liber­tății religioase prin susținerea eforturilor cultelor religioase de a-și redobândi locul cuvenit în societatea românească. În mod concret, Guvernul României sprijină activitatea cultelor religioase prin contribuții la salarizarea personalului clerical și neclerical în țară și în străinătate. Totodată, Guvernul României acordă sprijin financiar pentru construirea și repararea locașu­rilor de cult. Aceste fonduri sunt distribuite conform principiului proporțio­nalității cu numărul de credincioși și membri ai fiecărui cult, dar și cu nevoile reale ale cultelor. Identitatea națională românească se întemeiază pe întâlnirea fertilă între diferite etnii și tradiții religioase. De aceea, Statul român nu pri­vește diversitatea etnică și plura­lismul religios ca o amenințare la adresa stabilității sale”, a spus secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi.

Conferința a continuat şi în ziua de 7 iunie 2019, în cadrul acesteia fiind susținute o serie de comunicări în care au fost abordate teme precum „Libertatea religioasă și diplomația”, „Dialogul interreligios în Europa” sau „Dimensiunea pozitivă a libertății religioase”.

Conferința privind relația dintre Stat și denominațiunile religioase

În perioada 6-9 iunie 2019, în Aula Magna a Palatului Patriarhiei a avut loc Conferința interna­țională „Relațiile dintre Stat și denominațiunile religioase în Uniunea Europeană”, care s-a desfă­șurat pe patru sesiuni de lucru care au tratat teme precum „Modele ale relațiilor dintre Stat și denominațiunile religioase în Europa” și „Provocări și perspective privind viitorul relațiilor dintre Stat și denominațiunile religioase în Europa”.

La sesiunea inaugurală a conferinței au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Sergiu Nistor, consilier prezidențial, Ana Birchall, viceprim-ministru și ministru interimar al justiției, și Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

În deschidere, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, a evidențiat importanța temei conferinței pentru Europa contemporană.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „Impor­tanța cooperării dintre Biserică și Stat în context european”. Pornind de la principiile legislative de funcţionare a Uniunii Europene, Preafericirea Sa a precizat că nu există un „model european” de relație a comunităților religioase cu autoritatea politică, „ci sistemele legislative în vigoare în statele membre oscilează de la o sepa­rație radicală până la o identificare aproape totală între o anumită comunitate reli­gioasă și un stat. Totodată, Uniunea Eu­ro­peană își propune să dialogheze cu de­no­minațiunile religioase pentru ca acestea să exprime contribuția lor specifică la construcția europeană”. Totodată, a făcut referire la situaţia actuală a Ortodoxiei din Uniunea Europeană, unde „sunt patru state membre cu populație majoritar ortodoxă (Grecia, Cipru, România și Bulgaria) în care sunt organizate și funcțio­nează Biserici autocefale, iar în alte state membre există importante comunități ortodoxe organizate etnic și în mod autocefal (Polonia, Cehia și Slovacia) sau autonom (Finlanda și Estonia). De asemenea, în unele state membre există consistente comunități ortodoxe organizate etnic în diasporă (Italia, Spania, Franța, Germania, Belgia, Austria). România, cu o populație de peste 16.307.000 de credin­cioși ortodocși, este cea mai mare țară cu populație majoritar ortodoxă membră a Uniunii Europene”.

Patriarhul României a descris principiul care stă la baza relaţiei dintre Stat şi Biserică în Ortodoxie: „În statele majoritar ortodoxe, relația Stat-Biserică a urmat inițial principiul bizantin al simfoniei, adică al armoniei, al înțe­legerii și cooperării dintre două instituții distincte, care sunt unite de viața socială comună a oamenilor în dubla lor calitate de cetățeni ai Statului și de credin­cioși ai Bisericii. În concepția bizantină despre societate existau două sisteme ierarhice, cel al Bisericii și cel al Imperiului, care coexistau în același spațiu, mărturiseau o singură credință în Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul lumii și urmăreau același final: unirea lumii văzute cu Dumnezeu Cel nevăzut. Cu toate acestea, cele două sisteme ierarhice, statal și eclesial, au fost concepute și înțelese ca diferite și distincte, iar orice tentativă de a le amesteca s-a dovedit a fi nefastă. În acest sens, un bun exemplu de raport între cele două sisteme ierarhice a fost oferit de către Epanagoga sau Eisagoga (o codificare a dreptului bizantin, promulgată în anul 886), în care legislatorii au juxtapus distinct cele două sisteme, neamestecându-le. Așadar, în Imperiul Bizantin, Biserica, deși a cooperat strâns cu autoritatea imperială, și-a păstrat totuși autonomia sa în raport cu aceasta în ceea ce privește activitățile eclesiastice. Totuși, simfonia Biserică-Stat n-a fost niciodată simetrică, în sensul de egalitate între cele două instituții, ci aproape mereu asimetrică, deoarece Biserica s-a organizat și funcțio­nat întotdeauna în Stat și se ruga permanent pentru autoritățile Statului”.

Principiul bizantin al simfoniei presupune faptul că „locul Bisericii este întotdeauna în interiorul Statului”, potrivit învăţăturii ortodoxe în care „Biserica este atât o realitate duhovnicească, sacra­mentală sau mistică, cât și o realitate instituțională, socială, iar omul – ca subiect al istoriei – apar­ține atât Îm­pă­răției cerurilor, cât și împărăției Cezarului (cf. Matei 22, 21). Din punct de vedere practic, acest mod de relaționare se desfășoară între anumite limite și se fundamentează pe baza unor condiții invocate reciproc. Așadar, modelul or­todox de relație Biserică-Stat include atât autonomia Bisericii față de Stat, cât și o cooperare distinctă și limitată a acestora în spirit de respect reciproc”, a adăugat Preafericirea Sa.

Din pespectiva principiului eclesiologic al autocefaliei – fundamentat „pe expe­riența profundă pe care Ortodoxia o are în raport cu Taina Preasfintei Treimi, înțeleasă ca fiind comuniunea supremă de viață și iubire veșnică între Persoane divine egale și distincte” -, fiecare Biserică locală își stabileşte modul de relaționare cu Statul în care se organizează și funcționează. În context european, însă, fiecare Biserică autocefală trebuie să cultive cooperarea practică și solidaritatea creștină pentru a uni astfel libertatea națională cu coresponsabilitatea europeană a Bisericii”, a subliniat Întâi­stătătorul Bisericii noastre.

Legislaţia românească în domeniul cultelor şi unicitatea profilului spiritual românesc pot servi drept reper pentru relaţia Biserică-Stat în Uniunea Europeană, a conchis Patriarhul României: „Cu doar cinci zile înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a fost promulgată Legea nr. 489/2006 prin care s-a (re)introdus sistemul cultelor recunoscute, completat și cu unele elemente de sorginte bizantină, în special în ceea ce privește modalitatea practică de cooperare dintre Stat și Biserică. Această nouă lege garantează autonomia cultelor recunoscute în raport cu Statul și reglementează modul de cooperare distinctă dintre Stat și cultele recunoscute, precum și sprijinirea acestora de către Stat. Noua lege indică și cele 18 culte recunoscute în România, cărora le oferă statutul de persoane juridice de utilitate publică și le recunoaște rolul lor spiritual, educațional, social-caritabil, cultural, în viaţa societăţii, precum și statutul lor de „factori ai păcii sociale” în parteneriat cu Statul. Legislația românească actuală privitoare la relația Stat-Biserică reflectă, așadar, într-o oarecare măsură, faptul că România este unica țară cu populație majoritar neolatină, dar de tradiție ortodoxă, aparținând Orientului creștin, prin viața sa eclesială, dar și Occidentului, prin latinitatea sa ling­vistică. Această unică specificitate constituie o responsabilitate proprie României de a contribui și din punct de vedere spiritual și cultural la promovarea cooperării în Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește buna cooperare dintre Stat și deno­mi­na­țiunile religioase”.

De asemenea, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, a susținut o prezentare în care a vorbit despre relațiile dintre Stat și culte în România și Europa.

Evenimentul a continuat până duminică, 9 iunie, iar prelegerile au fost susținute de ierarhi români și străini, profesori spe­cialiști de la universități din țară și străinătate.

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter