Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la manifestările „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”

În acest an, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, s-au împlinit 150 de ani de la „Serbarea de la Putna”, eveniment determinant pentru definirea identităţii naţionale româneşti.

 

În urmă cu 150 de ani, tineri români din toate provinciile istorice româneşti se alăturau lui Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Iraclie Porumbescu și Ciprian Porumbescu, participând la un eveniment istoric, cunoscut ca „Serbarea de la Putna”, manifestare determinantă pentru definirea idealului unității naționale, realizată câteva decenii mai târziu. În perioada 14-18 august, la Mănăstirea Putna au avut loc mai multe evenimente culturale și religioase în cinstea acestei aniversări.

Manifestările au fost deschise de ­către Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel, care a sosit la Suceava în dimineaţa zilei de 14 august, fiind întâmpinat pe Aeroportul „Sfântul Ştefan cel Mare” din oraş, în mod tradiţional, cu pâine şi sare, de către o delegaţie formată din Înalt­preasfințitul Părinte ­Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, alături de reprezentanți ai Centrului eparhial, președintele Consiliului Ju­dețean ­Suceava, Gheorghe Flutur, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, precum şi alte oficialităţi locale şi tineri participanţi la manifestarea de la Putna.

Delegaţia oficială s-a îndreptat apoi către ctitoria ştefaniană, unde Preafericirea Sa şi cei care l-au însoţit au fost întâmpinaţi, în sunete de bucium, de către vieţuitorii aşezământului monahal şi tinerii participanţi la manifestarea cultural-religioasă, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Bacăului şi Romanului, şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

În biserica mănăstirii a fost săvârşită o slujbă de mulţumire, la finalul căreia Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop ­Calinic a rostit un cuvânt de bun venit, mulţumind Întâistătătorului Bisericii noastre pentru binecuvântarea acestei manifestări prin prezenţa sa, reiterând importanţa „Serbării de la Putna” pentru afirmarea idealului de unitate naţională a tuturor românilor.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit, de asemenea, un cuvânt de binecuvântare în care a arătat faptul că, şi în urmă cu 150 de ani, manifestarea tinerilor de la Putna a început tot într-o zi de sâmbătă, subliniind totodată rolul esenţial al acţiunii lor, dar şi al locului unde aceasta s-a desfăşurat: „Această binecuvântată coincidenţă ne arată că Dumnezeu lucrează în mod surprinzător, face minuni, pentru a arăta iubirea Sa faţă de cei care răspund cu iubire chemării Sale. Este o bucurie să fim aici. Spunea cineva că Mănăstirea ­Putna are o putere binecuvântată de Dumnezeu de a se regenera ca simbol spiritual pentru români, chiar dacă adeseori a trecut prin dificultăţi. După adunarea de la Putna şi congresul studenţilor din 1871 s-a constatat că nu a fost vorba de un «parastas», cum spunea cineva, ci de o «naştere din nou», şi anume de o nouă etapă de conştientizare a nevoii unităţii în cuget şi ­simţiri pentru toţi românii, din ţară şi de pretutindeni. De aceea, vedem cum în aceste zile ne întâlnim, prin rugăciune, cu cei care s-au adunat aici, lângă mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, şi, de asemenea, prin cinstire, prin rememorare, a evenimentelor de atunci, dar şi pentru speranţa unei unităţi mai intense a românilor din ţară şi din străinătate”.

În continuare, Părintele Patriarh a vizitat expoziția „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, organizată în incinta Centrului cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”. Acesta a fost însoțit de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înalt­preasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înalt­prea­sfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, precum și de domnul academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Ghid al vizitatorilor a fost scriitorul și criticul literar Adrian Alui Gheorghe, care a afirmat că seria de manifestări care se desfășoară zilele acestea la Putna nu reprezintă o sărbătoare doar pentru mănăstire sau pentru țara noastră, ci pentru întreaga românitate.

Expoziția a pus în lumină, prin obiectele, publicațiile și fotografiile de epocă afișate, povestea organizării și desfășurării Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, din 1871, dar și a unora dintre serbările putnene care au urmat în deceniile următoare. Cel mai important obiect expus rămâne, fără îndoială, urna comemorativă de argint dăruită în 1871 de studenții români, reuniți în Societatea „România Jună”, pentru a înfrumuseța mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. În mod simbolic, aceștia au depus în ea pământ din toate provinciile românești.

Invitații au vizitat și atelierele de restaurare, biblioteca, sălile de lectură, precum și toate spațiile amenajate pentru diversele activități culturale organizate la Mănăstirea Putna.

 

Hramul Mănăstirii Putna, prilej de bucurie și binecuvântare

În dimineața zilei de 15 august, curtea mănăstirii ștefaniene a devenit neîncăpătoare. La sfânta slujbă au luat parte mii de credincioși, mulți dintre ei purtând costume populare, sosiți din multe zone ale țării și ale diasporei și dornici să aducă cinstirea cuvenită Maicii lui Dumnezeu. Printre ei s-au aflat sute de tineri și studenți. Deasupra mulțimilor de pelerini, steaguri reprezentând tricolorul și siglele asociațiilor studențești implicate au fost legănate în bătaia lină a vântului. La slujbă au fost de față și numeroși reprezentanți ai autorităților centrale și locale, dar și personalități din sfera ­culturii.

Pe Altarul de vară aflat în apropierea bisericii mănăstirești, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un numeros sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Din sobor au făcut parte: Înaltpreasfin­țitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; Înalt­preasfin­țitul Părinte Calinic, ­Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților; Înaltprea­sfințitul Părinte Ioachim, ­Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor; Prea­sfin­țitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Prea­sfințitul Părinte Nichifor Botoșă­nea­nul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor; Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădău­ților.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre cea mai mare sărbătoare închinată Maicii Domnului, prezentând la început un scurt istoric al acesteia și precizând existența a zece zile de pomenire a Fecioarei Maria în calendarul Bisericii noastre. Patriarhul României a arătat care sunt izvoarele care vorbesc despre această sărbătoare, menționând în special omiliile unor Sfinți Părinți ai Bisericii. În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit faptul că Maica Domnului a fost înștiințată despre mutarea din viața aceasta înainte cu trei zile de adormirea sa, de Arhanghelul Gavriil, cel care i-a și binevestit cândva că va naște un Fiu. Preafericirea Sa a evidențiat existența unui paralelism foarte interesant între momentul morții pe Cruce a Mântuitorului și cel al Adormirii Maicii Sale: „În icoana sărbătorii, sufletul Maicii Domnului, înveșmântat în alb sau într-un alt veșmânt luminos, este ținut în mâinile Mântuitorului. După cum sufletul Mântuitorului Iisus Hristos a fost încredințat Tatălui ceresc, Maica Domnului își încredințează sufletul Fiului și Dumnezeului său”.

În finalul cuvântului de învățătură, Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre motivul pentru care acest praznic a fost rânduit în ultima lună a anului bisericesc, precum și despre relația sa cu celelalte două mari sărbători ale lunii august, Schimbarea la Față a Domnului și ­Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Această lună simbolizează sfârșitul istoriei mântuirii și venirea în slavă a Mântuitorului nostru Iisus ­Hristos: „Domnul a arătat, la Schimbarea Lui la Față, slava Învierii Sale înainte de pătimirile și de moartea Sa. Dacă ­Biserica ar fi fixat în calendar această sărbătoare în Săptămâna Sfintelor ­Pătimiri, sau mai înainte cu câteva zile, sensul Schimbării la Față nu ar fi fost deplin arătat. De aceea, praznicul acesta este serbat în ultima lună a anului bisericesc, pentru a ară­ta că Hristos nu a înfățișat, cu anticipație, numai slava ­Învierii Sale și a Înălțării la cer, ci și slava celei de-a doua veniri. A treia sărbătoare mare a lunii este închinată Sfântului Ioan Botezătorul. În icoana numită Deisis, a Judecății de Apoi, Mântuitorul apare pe tronul de slavă ca Judecător al viilor și al morților, iar Maica Domnului se află în dreapta Lui, și Sfântul Ioan Botezătorul, dascălul pocăinței, în stânga Lui, mijlocind pentru mântuirea lumii. De aceea, în troparul sărbătorii de astăzi citim «şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre». Maica Domnului se roagă pentru noi în ceasul morții și în Ziua Judecății”. Preafericirea Sa și-a înche­iat cuvântul de învățătură cu o scurtă inter­pre­tare a icoanei acestui praznic.

Îndată după Sfânta Liturghie, Părintele Patriarh a hirotesit doi viețuitori ai așezământului monahal întru arhimandrit. În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a acordat o serie de distincții și ordine celor implicați atât în organizarea manifestărilor de la Mănăstirea Putna, cât și în lucrarea generală a Bisericii. Astfel, Ordinul „Crucea Bucovinei” pentru clerici a fost acordat părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii ștefaniene și exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și altor slujitori. Același ordin pentru mireni a fost acordat academicianului Ioan Aurel Pop, pre­ședintele Academiei Române, lui Gheor­ghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, profesorului universitar Ștefan Gorovei și altor personalități și oficialități. Chiriarhul a oferit Ordinul „Mușatinii” ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, Irinei Vasilciuc, administratorul public al județului Suceava, primarului comunei Putna, Gheorghe ­Coroamă, precum și altor reprezentanți ai autorităților. Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” a fost acordat protosinghelului Pavel Niga, egumen și iconar al Mănăstirii Putna, profesorului universitar Adrian Alui Gheorghe, precum și altor clerici și mireni.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat obștea monahală a Mănăstirii Putna și a oferit în dar așezământului monahal un set de Sfinte Vase confec­ționate în Atelierele Patriarhiei Române, precum și pachete cu tămâie naturală din Oman și mai multe cărți. Credincioșii prezenți au primit, la rândul lor, din partea Preafericirii Sale iconițe ale Adormirii Maicii Domnului. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a oferit în dar Patriarhului României, din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a Mănăstirii Putna, o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos.

Candelă aniversară

În continuare a avut loc o scurtă slujbă în cadrul căreia Preafericirea Sa a sfințit candela aniversară de argint inspirată de urna comemorativă adusă de studenți la serbarea din 1871. A urmat susținerea cuvântului pregătit pentru acest eveniment de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, „Serbarea de la Putna – 150” aflându-se sub autoritatea culturală a instituției conduse de acesta. În prelegerea sa, academicianul a prezentat pe scurt istoria Serbării de la Putna de acum 150 de ani, ilustrând motivele pentru care un asemenea eveniment devenise imperios în acea perioadă a secolului al XIX-lea și ilustrând importanța acelor manifestări pentru constituirea României întregite. „Astăzi nu putem decât să ne înclinăm în fața memoriei acelor făurari de țară, să încercăm să le înțelegem efortul și să le urmăm exemplul. Într-o societate secularizată, dezorientată și tarată de «corectitudinea politică», în care toate marile valori ale omenirii sunt puse sub semnul întrebării, este bine să ne regăsim echilibrul în valorile și virtuțile noastre verificate de istorie. Viața noastră ca oameni este credința noastră, iar viața noastră ca români este națiunea noastră, care, chiar dacă este risipită în patru vânturi, mai are încă marele liant al limbii române, prețuită de cărturarii de la Putna, de la Vasile Alecsandri până la Mihai Eminescu”, a spus președintele Academiei Române. Și președintele ­Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a rostit un cuvânt în care a sub­liniat importanța păstrării identității și specificului național românesc în contextul integrării și existenței în Uniunea Europeană.

La finalul discursurilor, Balada lui Ciprian Porumbescu a fost interpretată la vioară de artistul bucovinean Andrei Tudor. În acest răstimp, reprezentanții studenților participanți la „Serbarea de la Putna – 150” au purtat candela sfințită de argint de la Altarul de vară până în interiorul lăcașului de închinare, așezând-o pe mormântul în care Sfântul Voievod Ștefan cel Mare își doarme somnul de veci. În același timp, coroane de flori oferite din partea mai multor instituții din țara noastră și din Republica Moldova au fost depuse la statuia lui ­Mihai Eminescu, iar studenții implicați au așezat jerbe de flori în dreptul plăcilor comemorative inaugurate în această zi, care îi înfățișează pe făuritorii Serbărilor de la Putna din anul 1871 și din deceniile următoare.

La final, părintele arhimandrit ­Melchisedec Velnic a rostit un cuvânt de mulțumire.

În după-amiaza zilei de duminică, 15 august, Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit o slujbă de pomenire pentru vrednicul de pomenire Arhiepiscop ­Pimen al Sucevei și Rădăuților, la mormântul său de la Mănăstirea Sihăstria Putnei.

 

Congresul studențesc aniversar desfășurat la Mănăstirea Putna

În după-amiaza zilei de luni, 16 august 2021, au continuat manifestările „Serbării de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, prin organizarea Congresului studențesc aniversar. Evenimentul s-a desfășu­rat în incinta Centrului cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii, fiind moderat de Emanuel Buta, secretarul manifestărilor „Serbării de la Putna 2021”. Congresul, la care s-au înscris peste 670 de studenți, a fost precedat de vizionarea filmului creat de tineri și intitulat „Începutul unui ideal”, care a pus în scenă momente de la Serbarea din anul 1871.

Întâlnirea studenților a fost deschisă printr-un cuvânt al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Aniversare și comemorare pentru mai multă comuniune românească”. O alo­cuțiune pe tema studenților de atunci și de acum a fost susținută și de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. A urmat o serie de discuții despre identitate și idealuri, Părintele Patriarh și domnul academician răspunzând unor întrebări fundamentale pe care tinerii și le adresează în prezent.

Întrebat fiind despre posibilitatea existenței unor premise pentru revigorarea vieții studențești și a idealurilor tinerilor în contextul în care numărul celor care împărtășesc valorile credinței și ale unității neamului este incert, Preafericirea Sa a răspuns: „Consider că există astfel de premise care se pot concretiza prin dialog și cooperare între tineri. Nu întotdeauna tinerii entuziaști și înnoitori în gândire și în acțiune au fost majoritari, după cum mărturisește și istoria țării noastre”. Pentru a sublinia ideea, a oferit un exemplu vechi-testamentar: „Într-o perioadă de grea încercare, sub influențe străine, în Israelul antic, prin căsătoria regelui evreu cu o regină din Fenicia a fost schimbată credința tradițională într-un singur Dumnezeu cu idolatria. Foarte mulți se închinau zeului Baal. Sfântul Proroc Ilie a fost singurul în vremea aceea care s-a împotrivit în mod deschis familiei regale, întreaga sa istorie fiind cunoscută. La un moment dat, acesta a devenit aproape deznădăjduit, crezând că a ­rămas singurul om din popor fidel lui Dumnezeu. Domnul, însă, i-a răspuns, arătându-i că mai există alți 7.000 de bărbați care au păstrat în mod tainic credința și nu s-au închinat lui Baal. Așadar, fidelitatea se manifestă uneori în mod deschis, iar alteori, credincioșia, convingerile puternice și dorința de realizare a unui ideal se manifestă într-un mod mai discret. Nu întotdeauna ­oamenii cu același ideal au și același comportament”.

În continuare, discursuri au susținut și reprezentanții organizațiilor studențești care au participat la atelierele online în cadrul cărora a fost pregătită Declarația finală a Congresului aniversar. La final, aceasta a fost citită și semnată atât de reprezentanții asociațiilor, cât și de studenții prezenți.

Programul acestei zile s-a încheiat ­după apusul soarelui, atunci când studenții au marcat pe Dealul Crucii, cu torțe, momentul aniversar, prin figurarea numărului „150”. O procesiune a avut apoi loc spre așe­ză­mântul monahal. La final, cu toții au participat la un foc de tabără și la cina câmpenească organizate în vecinătatea mănăstirii.

Patriarhul României şi-a încheiat ­vizita la Mănăstirea Putna

Marţi, 17 august 2021, Patriarhul ­Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, și-a încheiat vizita la ­Mănăstirea Putna.

Preafericitul Patriarh Daniel a să­vârșit în dimineața de marţi, 17 august, un Trisaghion pentru tatăl părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a trecut la cele veşnice duminică dimineaţă, în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului. Pentru sufletul celui trecut din lumea aceasta, alături de ­Prafericitul Părinte Patriarh Daniel s-au rugat Înalt­preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înalt­preasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înalt­prea­sfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și Prea­sfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În continuare, Preafericirea Sa i-a ­felicitat pe cei care s-au implicat în buna organizare a evenimentului, a binecuvântat obștea Mănăstirii Putna și credin­cioșii prezenți, fiind condus de către soborul de ierarhi spre Aeroportul Inter­național „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Manifestările prilejuite de Serbarea de la Putna din acest an au continuat marţi cu Simpozionul „Eminescu și Putna”.

Miercuri, 18 august 2021, s-a desfă­șurat itinerarul „Pe urmele lui Eminescu”, realizat de studenți și de participanții la Simpozionul „Eminescu și Putna”.