Sesiune omagială 
la Academia Română

Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, a organizat luni, 26 martie, o sesiune omagială dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România, intitulată „România şi Republica Moldova. Ieri, Azi şi Mâine”. La evenimentul desfășurat în Aula Academiei Române au participat Preafericitul Părinte 
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, academicieni, ambasadori, 
senatori, deputaţi şi miniştri.

Sesiunea omagială de la Academia Română dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România a fost deschisă de acad. Victor Voicu, secretarul general al Academiei Române, care a susţinut prelegerea cu titlul „Unirea Basarabiei cu România, strălucită izbândă identitară românească”. „Unirea din 27 martie 1918 trebuie consfinţită şi evocată fără ezitare ca o izbândă a românismului în Basarabia, după mai bine de 100 de ani de eforturi de rusificare şi schimbări demografice majore. Simţământul conştiinţei identitare a românilor basarabeni a fost de neclintit. Şi nu trebuie să uităm că unirea Basarabiei cu România niciodată nu a fost recunoscută de Rusia şi Ucraina. Dar, Basarabia şi românismul au rezistat, rezistă şi vor rezista”, a spus acad. Victor Voicu.

La eveniment au mai susţinut prelegeri: acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Dan Berindei, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române (Republica Moldova), Maia Sandu, fost ministru al educaţiei (Republica Moldova), şi prof. Dan Dungaciu.

În cadrul sesiunii omagiale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a prezentat participanţilor evenimentul religios de la Iaşi, din 25 martie 2018, când a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, şi a Sfântului Gheorghe Pelerinul. „Aceşti doi sfinţi români, unul basarabean şi celălalt ardelean, sunt simboluri ale celor două Provincii care în anul 1918 s-au unit cu patria-mamă, cu Regatul României. Sfântul Iosif Naniescu, basarabean la origine, a fost Mitropolit la Iaşi între 1875 şi 1902, pentru 27 de ani. S-a născut în 1818 şi a fost trecut în rândul sfinţilor după 200 de ani de la naştere (…). El a rezidit Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Construcţia acesteia a început în timpul Mitropolitului Veniamin Costachi, dar rezistenţa zidurilor nu a fost suficientă şi ea a devenit în 1857 un proiect eşuat şi abandonat. Atunci când a ajuns Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Iosif Naniescu a pus a doua piatră de temelie, în anul 1880, şi a rezidit catedrala (…). Celălalt sfânt a fost un mirean din Transilvania, din satul Şugag, judeţul Alba. A trăit a doua parte a vieţii sale la Piatra-Neamţ. Iată că în Biserică, treapta cea mai înaltă de demnitate nu este una administrativă, ci sfinţenia este cea mai înaltă treaptă a demnităţii omului, deoarece omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu şi chemat să ajungă la asemănare cu Dumnezeu. Chipul este dat şi asemănarea se obţine prin conlucrare cu Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul României a precizat că proclamarea solemnă a canonizării celor doi sfinţi români s-a făcut cu două zile înainte de a serba 100 de ani de la evenimentul istoric de la Chişinău, când Sfatul Ţării a hotărât unirea Basarabiei cu patria-mamă. „Noi aniversăm evenimentele şi instituţiile şi comemorăm pe cei decedaţi, care au fost făuritori ai Unirii. De aceea, la 27 martie, în toată Patriarhia Română se va săvârşi o slujbă de Te Deum, ca mulţumire lui Dumnezeu pentru această iniţiativă curajoasă şi patriotică, şi un Trisaghion. În acelaşi timp comemorăm pe făuritorii Unirii Basarabiei cu România. Mulţi dintre ei se află înmormântaţi în cimitirul Mănăstirii Cernica, precum şi în câteva cimitire din Capitală”, a evidenţiat Preafericirea Sa.

La final, Patriarhul României a prezentat două cărţi referitoare la Unirea Basarabiei cu România, pe care le-a oferit celor care au susţinut prelegeri în cadrul sesiunii omagiale: albumul facsimil intitulat „Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii”, carte publicată în 1933 şi republicată în 2018 de Patriarhia Română, şi volumul „Activitatea preoţilor de armată în campania din 1916-1918”.

 

Ședință aniversară 
în Parlamentul României

Centenarul Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă a fost sărbătorit marți, 27 martie, şi de Parlamentul României prin organizarea unei ședințe comune. La eveniment a participat și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai altor culte, precum şi o delegație parlamentară din Republica Moldova. După alocuţiuni, în şedința solemnă a Parlamentului României a fost adoptată „Declarația solemnă a Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918”. Evenimentul s-a încheiat cu vernisajul unei expoziții organizate de Arhivele Naționale ale României şi cu lansarea Albumului filatelic aniversar, realizat de Romfilatelia, conținând o emisiune de mărci poștale aniversare.

 

Slujbe de pomenire pentru membrii Sfatului Ţării din Basarabia

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, Prea­sfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit marţi, 27 martie, slujba Te Deum-ului, apoi slujba de pomenire pentru membrii Sfatului Ţării din Basarabia care au votat Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, dar şi pentru toţi susţinătorii acestui act istoric. Împreună cu Preasfinţia Sa au slujit arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal la Cabinetul Patriarhal, şi arhim. Veniamin Goreanu, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod. La evenimentul religios de la Catedrala Patriarhală au participat ambasadorul Iuliana Gorea Costin, consilieri patriarhali, consilieri eparhiali, precum şi numeroşi credincioşi, atât din România, cât şi din Republica Moldova. La finalul slujbei de Te Deum, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu 
prilejul Unirii Basarabiei cu România, intitulat: „Unirea Basarabiei cu România – un act de dreptate istorică şi de demnitate patriotică”.

În cimitirul Mănăstirii Cernica, unde sunt înmormântați făuritori ai acestui act istoric, a fost săvârșită în aceeaşi zi slujba Parastasului. Ceremonialul liturgic a fost oficiat de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a rostit un cuvânt de învățătură şi a evocat virtuţile românilor ctitori de țară din 1918.

La slujbă a participat și doamna ambasador Iuliana Gorea Costin, președinte al Asociației Europene de Strategii Politice „Nicolae Costin”.

Slujbe de parastas pentru ­pomenirea făuritorilor Unirii Basarabiei cu România au fost săvârșite și în alte locuri din Capitală, unde reprezentanți ai acestora odihnesc spre așteptarea învierii de obște: ­Cimitirul Bellu, Cimitirul ­Colentina, 
Cimitirul Herăstrău, Cimitirul „Sfânta Vineri”, Cimitirul Ghencea civil, Cimitirul Străulești, Cimitirul ­Cărămidari.

Cu prilejul aniversării Unirii Basarabiei cu România, au fost oficiate slujbe de Te Deum și s-au tras clopotele în toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Române timp de un minut.

 

Expoziţie la Palatul Patriarhiei

În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc marţi, 27 martie 2018, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, vernisajul expoziţiei cu documente, fotografii şi cărţi referitoare la Unirea Basarabiei cu România. Expoziţia a fost organizată de Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

La eveniment au participat Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, ambasadorul Iuliana Gorea Costin, președinte al Asociației Europene de Strategii Politice „Nicolae Costin”, consilieri patriarhali şi eparhiali, oameni de cultură, precum şi persoane interesate de acest eveniment. În deschidere, arhim. Policarp Chiţulescu, consilier patriarhal, directorul Bibliotecii şi Arhivei Sfântului Sinod, a subliniat că fondul documentar al expoziţiei este alcătuit din facsimile după documentele Unirii din 1918, fotografii şi alte lucrări. „Expoziția se înscrie în seria evenimentelor iniţiate de Patriarhia Română în acest an. Dintre documentele aflate în facsimil, prezentate aici, menţionez Declaraţia Sfatului Ţării privind proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti, de la 9 iunie 1917, primul pas spre unirea cu România. Mai avem facsimil după Declaraţia Unirii Provinciei Basarabia cu România, adoptată în Sfatul Ţării la 27 martie 1918, Decretele regale şi Legile care consfinţeau această importantă mişcare. Între fotografiile rare şi cu valoare de document prezente menţionez cele cu Hora Unirii din Piaţa Unirii din Iaşi, la 9 iunie 1917, cu prilejul sosirii trupelor de ostaşi ardeleni voluntari, care aveau misiunea de a merge la Chişinău, întrucât acolo armatele bolşevice dezorganizate se dedaseră la jafuri şi la crime. În imagini mai puteţi descoperi chipurile membrilor Sfatului Ţării, care era un organism de conducere a nou-proclamatei republici. El era compus din români luminaţi, cărturari, oameni de cultură”, a precizat arhim. Policarp Chiţulescu.

În continuare, părintele arhimandrit a vorbit despre cărţile care au susţinut Unirea Basarabiei cu România, lucrări publicate fie înainte de 1918, fie după acest an. „Aş vrea să pomenesc aici numele poetului Mihai Eminescu, care are o lucrare intitulată «Basarabia», dar şi lucrările lui Nicolae Iorga, «Nea­mul românesc din Basarabia» publicată în anul 1905, şi «Basarabia noastră», publicată în anul 1912”, a spus arhim. Policarp Chiţulescu. Mai sunt expuse: lucrarea prof. Ştefan Ciobanu, o monografie dedicată Basarabiei şi publicată în 1926; dar şi lucrările unor oameni de cultură precum cele ale lui Petre Cazacu, pr. Paul Mihail sau ale Mitropolitului Antonie Plămădeală.

Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a subliniat în cuvântul rostit la acest eveniment că trebuie să găsim puterea de a readuce în actualitate momentul istoric din 27 martie 1918. „Să nu lăsăm această vatră veche românească, această parte a poporului nostru să fie pe mai departe înstrăinată de marea naţiune română. Să nu lăsăm nici pământurile strămoşeşti, amestecate cu jertfa şi osemintele eroilor, moşilor şi strămoşilor noştri, să fie pe mai departe, în mod nedrept, sub influenţă şi stăpânie străine. Cred că a venit vremea să ne ocupăm mai mult de restaurare şi de reîntoarcere la ceea ce a fost bun şi drept în istoria poporului nostru. Lucrul acesta trebuie înţeles şi de popoarele vecine, pentru că o bună vecinătate, o frăţietate şi cooperare pe temeiul aceleiași credințe pe care o avem, este foarte importantă. Să construim poduri de unitate şi de înţelegere, să reparăm greşelile şi ambiţiile unor oameni din istorie”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.

 

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter