Eveniment istoric în Galați: Episcopul Nifon Niculescu s-a întors pentru vremelnica odihnă în ctitoria sa

În perioada 24-26 septembrie, Arhiepiscopia Dunării de Jos a găzduit o serie de evenimente religioase şi culturale pentru a marca momentul istoric al reînhumării în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi a osemintelor marelui ierarh Nifon Niculescu, Episcop al Eparhiei de pe Dunăre în perioada 1909-1922. Acestea au fost descoperite în Cimitirul „Şerban Vodă”-Bellu din Bucureşti prin eforturile cercetătorului Ionuţ-Daniel Barbu. Apoi, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi prin strădania Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, au fost strămutate într-o raclă de lemn, care a fost aşezată într-o nişă din peretele Catedralei Arhiepiscopale, pe care Episcopul Nifon a ctitorit-o, târnosind-o la praznicul Schimbării la Faţă din anul 1917.

 

Slujba Parastasului pentru Episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos (1860-1923) săvârşită vineri, 24 septembrie 2021, de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, la Biserica Albă din Bucureşti, a fost evenimentul care a deschis seria acestor manifestări cultural-duhovnicești. La această biserică din centrul Capitalei, în perioada 1881-1895 vrednicul de pomenire Nifon Niculescu a fost diacon și preot.

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a reliefat calitățile care au împodobit personalitatea Episcopului Nifon al Dunării de Jos, cât şi importanța și semnificația demersului de aducere a osemintelor Episcopului Nifon Niculescu la Catedrala ­Arhiepiscopală din Galați în Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul.

 

Scurt popas la Brăila şi întâmpinare a vrednicului de pomenire ierarh la Galaţi

După săvârşirea slujbei de pomenire de la Biserica Albă din Capitală, delegaţia condusă de părintele vicar eparhial Ionel Rotaru a adus osemintele marelui arhiereu în eparhia pe care a păstorit-o timp de 12 ani, făcând la Brăila o scurtă oprire la Biserica „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul”, unde a fost săvârşită
o slujbă de pomenire şi unde a fost ­întâmpinată cu multă ­căl­dură de credincioşi şi preoţi din oraş.

Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a întâmpinat rămăşiţele pământeşti ale vrednicului de po­menire Episcop Nifon la fostul Palat Episcopal din Galaţi, actualul Muzeu eparhial al Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în prezenţa clericilor, seminariştilor şi a credincioşilor. Înaltpreasfinţia Sa a aşezat pe un catafalc însemnele arhiereşti descoperite în mormântul din Bucureşti: engolpionul cu icoana Sfintei Treimi şi a Maicii Domnului, crucea de la mitră şi o cruce cu braţul stâng frânt, respectiv racla de lemn, împodobită cu stema Eparhiei Dunării de Jos din vremea păstoririi Episcopului Nifon, în care au fost depuse osemintele sale. De asemenea, chiriarhul Dunării de Jos a depus peste racla de lemn un epitrahil şi un omofor cu chipul Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, şi al Sfântului Neagoe Basarab, fiind săvârşită o slujbă de pomenire.

De aici, osemintele Episcopului Nifon au fost purtate până în foaierul principal al muzeului, unde Înaltpreasfinţia Sa a rostit un cuvânt de evocare, în care a sub­liniat principalele coordonate ale vieţii şi slujirii Episcopului Nifon Niculescu, arătând faptul că strămutarea osemintelor sale în ctitoria sa de la Galaţi este un act de dreptate şi de cinstire a înaintaşilor. Apoi, catafalcul a fost purtat de elevi ai Se­minarului Teologic din Galaţi până în capela aşezământului, unde părintele profesor Mihai Săsăujan şi arhidiaconul profesor Ioan ­Caraza de la Facultatea de Teologie din Bucureşti împreună cu cercetătorul Ionuţ-Daniel Barbu, prin eforturile căruia au fost descoperite rămășițele pământești ale ierarhului, au evocat personalitatea marelui arhiereu, precum şi eforturile deosebite depuse pentru recuperarea osemintelor sale din locul lui de înmormântare.

 

Sfântă Liturghie, Parastas şi
simpozion în fostul Palat Episcopal

Sâmbătă, 25 septembrie, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, a săvârşit Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru Episcopul Nifon în capela fostului ­Palat Episcopal, aşezând lângă racla cu osemintele sale un săculeţ de pământ de la mănăstirea tulceană Celic-Dere, pe care fostul Episcop al Dunării de Jos a restaurat-o ca o autentică lavră a Ortodoxiei româneşti, prin eforturi deosebite. În cuvântul de binecuvântare rostit la ­final, Episcopul Tulcii a remarcat eforturile Preasfinţitului Părinte Nifon pentru ajutorarea păstoriţilor săi.

În continuare, în sala festivă a Muzeului Arhiepiscopal s-a desfăşurat simpozionul intitulat „Personalitatea Episcopului Nifon, ierarh vrednic, liturghisitor evlavios, misionar harnic, filantrop energic şi patriot luminat”, în cadrul căruia Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, Preasfinţitul Părinte Episcop Visarion, cercetătorul Ionuţ-Daniel Barbu, arhidiaconul profesor Ioan Caraza, precum şi părintele consilier Eugen Drăgoi au susţinut prelegeri în care au evocat aspecte semnificative din viaţa, lucrarea, slujirea şi suferinţa ierarhului care a păstorit Eparhia Dunării de Jos în timpul Primului Război Mondial.

 

Procesiune cu rămăşiţele pământeşti ale Episcopului Nifon

Sâmbătă seară a fost organizată și o procesiune în care racla cu osemintele vrednicului de pomenire episcop, săculeţul cu pământ de la Mănăstirea Celic-Dere din judeţul Tulcea şi însemnele sale arhiereşti descoperite în mormântul din Capitală au fost purtate de la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiri­tualității Creștine de la Dunărea de Jos, fost Palat Episcopal, către ctitoria sa, Catedrala Arhiepiscopală închinată Sfântului Apostol Andrei şi Sfântului Ierarh Nicolae. La ieşirea din fostul Palat Episcopal, în prezenţa reprezentanţilor Armatei Române, a preoţilor din oraşul Galaţi şi a copiilor înveşmântaţi în port tradiţional, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a rostit un trisaghion. Apoi, s-a mers în procesiune către Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei”, unde pe scările capelei aşezământului aşteptau profesorii şi elevii seminarişti. După un scurt popas în lăcaşul de rugăciune al aşezământului teologic, rămăşiţele pământeşti ale Episcopului Nifon au fost purtate până în faţa troiţei din curtea şcolii teologice gălăţene, unde a fost săvârşită o slujbă de pomenire.

Procesiunea, căreia i s-au alăturat şi se­mi­nariştii gălăţeni, a continuat până în faţa ca­tedralei din Galaţi, unde a fost rostit tri­saghionul, rămăşiţele pământeşti ale vrednicului de pomenire Episcop al Dunării de Jos fiind apoi aşezate pe un catafalc împodobit cu flori în catedrală, pentru ca toţi cei care doresc să poată aduce un omagiu celui care s-a ostenit la finalizarea sfântului lăcaş.

Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a săvârşit slujba Parastasului şi a rostit un cuvânt de omagiere a marelui ierarh, arătând faptul că întoarcerea sa în catedrala pe care a construit-o şi a sfinţit-o, după 98 de ani, este o lucrare a proniei divine.

 

Depunerea osemintelor în cripta din peretele Catedralei Arhiepiscopale

Duminică, 26 septembrie, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale şi ai Armatei Române, a copiilor îmbrăcaţi în frumosul port popular, a conducătorilor aşezămintelor monahale din eparhie şi a numeroşi credincioşi, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte părintele vicar eparhial Ionel Rotaru, părintele consilier eparhial Gelu Aron şi arhi­diaconul profesor Ioan Caraza.

La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul gălăţean a săvârşit slujba de pomenire pentru depunerea osemintelor Episcopului Nifon Niculescu în cripta din peretele Catedralei Arhiepiscopale. La momentul specific, Înaltpreasfinţia Sa a uns cu mir de nard, untde­lemn şi vin osemintele vrednicului de pomenire îna­intaş în scaunul Dunării de Jos, pe care apoi le-a înfăşurat în tricolor şi le-a depus într-un săculeţ nou în locul pregătit în zidul catedralei. Prin acest act, Episcopul Nifon se adaugă celorlalţi trei ierarhi care i-au urmat în scaun şi care se odihnesc în Catedrala Arhiepiscopală din ­Galaţi, temeluind astfel viţa arhiereilor care au slujit la Altarul corabiei andreiene, catedrala pe care el a finalizat-o şi a sfinţit-o la 6 august 1917.