Academia Română și Patriarhia Română au organizat miercuri, 24 ianuarie, sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, cu prilejul împlinirii a 159 de ani de la acest eveniment istoric important. Au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat, academicieni, ierarhi, preoți și personalități ale culturii românești. Sesiunea festivă a fost precedată de slujba de Te Deum, săvârșită în Catedrala Patriarhală, și de ceremonia depunerii coroanelor de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

 

Rugăciuni spre veșnică pomenire a făuritorilor Unirii Principatelor Române, cu aceste nobile gânduri a început la Patriarhia Română sărbătorirea acestui moment deosebit din istoria poporului român. La rugăciunile de pomenire, din cadrul Sfintei Liturghii, s-au adăugat rugăciunile de mulțumire și recunoștință înălțate în cadrul slujbei de Te Deum, săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La slujbă au participat Președintele României, Klaus Werner Iohannis; Președintele Academiei Române, academicianul Cristian Hera, repre­zen­tanți ai instituțiilor de stat, IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târ­goviștei și Exarh patriarhal, Preasfințiții Părinți Varlaam Ploieș­teanul și Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, respectiv PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, preoți consilieri patriarhali și eparhiali, preoți de la parohiile din ­Capitală și credincioși.

La statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost depuse coroane din partea instituțiilor reprezentative ale statului, precum Președinția Română, Academia Română, Patriarhia Română.

Evenimentul dedicat sărbătoririi celor 159 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859) a continuat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. Această locație are o semnificație deosebită, deoarece Adunarea electivă a Munteniei a ales domnitor al Ţării Românești pe Alexandru Ioan Cuza într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.

Evenimentul academic, intitulat „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, a fost deschis de acad. Cristian Hera, președintele Academiei Române, care a precizat că unirea Moldovei cu Ţara Românească a încheiat o primă etapă a visului secular al românilor. „Unitatea de limbă, tradiții și obiceiuri, credință și dragoste pentru Hristos și pentru glia străbună a reprezentat tăria poporului român încă de la formarea sa între Carpați, Dunăre și Mare. Semnif­i­cația acestei uniri a călăuzit permanent generațiile care au urmat. Importanța covârșitoare a Unirii Principatelor Române a reprezentat un pas hotărâtor pentru evoluția țării noastre legat pentru totdeauna de numele lui Alexandru Ioan Cuza. […] Să transmitem urmașilor noștri o țară unită, demnă și respectată în care să domnească concordia, indiferent de deosebirile dintre noi, de orice natură ar fi, etnice, religioase, sociale sau politice. Să avem în permanență un singur gând: unirea face puterea!”, a spus președintele Academiei Române.

 

Două sesiuni de comunicări

Intelectualitatea progresistă, formată la înalte școli occidentale, a avut un rol decisiv în înfăptuirea Micii Uniri de la 1859, a afirmat Președintele României, Klaus Werner Iohannis. „Mesajul peste timp al actului Unirii Principatelor, ca și al Marii Uniri, se regăsește în spiritul, în energia și în determinarea socială de a ne urma destinul european. În aceste două momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, românii au avut în frunte conducători destoinici. Când au existat oameni de stat responsabili, iar aspirațiile tuturor românilor s-au concretizat într-un proiect comun, atunci România a fost un stat puternic”, a spus președintele Klaus Werner Iohannis.

Sesiunea inaugurală a mai cuprins două cuvântări, și anume cea rostită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, intitulată „Clădirea în care s-a decis Unirea”, respectiv „Meditație despre ziua de aur a veacului”, rostită de acad. Dan Berindei, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Dubla alegere în Principatele Române a fost un act grandios pentru români și curajos la nivel european, bazat pe un obiectiv comun al unei întregi națiuni și datorat unei generații de oameni politici care nu au urmărit interese personale, a explicat acad. Dan Berindei. „Nu putem înțelege pe deplin, în pasivitatea patriotică a zilelor noastre, manifestată de societate, dimensiunile implicării națiunii noastre, susți­nerea atunci cu fervoare a cauzei Unirii, nici forța mobilizatoare pe care o putea avea «Hora Unirii», sau presa unionistă, chiar hăituită de cenzură. […] Pe harta Europei a apărut prin voință, inteligență și faptă un nou stat cuprinzător al unei națiuni care a manifestat atunci, prin conducătorii ei, capacitatea de a-și găsi și afirma locul în concertul statelor Europei”, a spus acad. Dan Berindei.

În partea a doua a evenimentului a avut loc sesiunea de comunicări științifice. Au participat domnul acad. Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române, care a vorbit despre Unirea Principatelor în context internațional, evidențiind evoluția istorică firească spre unire a Principatelor Române.

Sesiunea a continuat cu prezentarea academicianului Ioan-Aurel Pop, care a reliefat importanța Unirii de la 1859 pentru românii din Transilvania.

Academicianul Victor Voicu, secretarul general al Academiei Române, a explicat rolul elitei românești în înfăptuirea Unirii Principatelor Române, dar și aportul acad. Eugen Simion în instituirea Zilei Culturii Naționale, respectiv al istoricului Stelian Neagoe pentru instituirea zilei de 24 ianuarie ca zi națională. Secretarul general al Academiei Române a prezentat și complexul context istoric, politic și diplomatic al Unirii Principatelor Române, care a încununat sacrificiile românilor de până atunci.

Ultima comunicare științifică a aparținut academicianului Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, care a exemplificat rolul „mesianicilor noștri pozitivi”, și anume al acelora care au făcut Unirea din 1859 și au pus bazele României moderne. De asemenea, a punctat necesitatea creării unei elite, mai ales în plan politic, întrucât, a spus domnia sa, „elita nu are o justificare dacă nu se pune în slujba nației”.

 

Întâlnire de tradiție

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit celor care au luat cuvântul și celor care au participat la această întrunire spirituală, patriotică și academică: „A devenit deja o tradiție ca în fiecare an, la 24 ianuarie, Academia Română și Patriarhia Română să organizeze comunicări științifice pentru a ne aminti de faptul că aici, pe locul acestui palat, a fost casa Mitropoliei în care s-a decis Unirea Principatelor Române”.

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre urmările Legii secularizării averilor mănăstirești din 1863: „A fost vorba la început că vor fi trecute în proprietatea statului doar averile mănăstirilor închinate străinilor. Apoi au fost secularizate și averile mănăstirilor românești, adică o pătrime din teritoriul țării. Din aceste averi s-a făcut prima împroprietărire a țăranilor. Terenurile acestor mănăstiri au fost date în mare parte țăranilor români, ceea ce a fost un act de dreptate. Marea problemă a secularizării averilor mănăstirești este că s-a făcut cu pripeală, cu grabă, cu tăvălugul. Ca atare, la scurt timp, viețuitorii mănăstirilor care au fost deposedate au devenit muritori de foame. Și tot Alexandru Ioan Cuza a început o serie de măsuri compensatorii. Atunci s-a hotărât că, dacă s-au luat Bisericii atâtea averi care erau și mijloace de întreținere a clerului și monahilor, trebuie să se ofere un sprijin financiar. Acesta nu este un salariu întreg, ci doar sprijin parțial, continuat în timpul Regelui Carol I printr-o nuanțare și intensificare. Noi, când primim un sprijin financiar de la stat, nu primim cadou, ci o compensație parțială pentru averile toate. Dacă le-am primi pe toate înapoi – ceea ce nu este realist să se întâmple -, nu am avea nevoie de sprijinul statului”. Patriarhul României a arătat că, după secularizarea averilor mănăstirești, numeroase biserici, nemaifiind îngrijite, s-au deteriorat și au fost distruse valori de monument istoric și cultural deosebit. În anul 1850, numai în București erau 64 de mănăstiri, iar multe instituții centrale ale statului român au sedii ridicate pe vetrele unor biserici sau așezăminte monahale: Președinția României, Palatul Regal, Ateneul Român, Cercul Militar Național, Palatul CEC. „Ne bucurăm că am putut ajuta statul român modern, pentru că s-a luat de la străini și s-a dat românilor, dar avem conștiința că în toate realizările poporului român, Biserica a fost prezentă”, a încheiat Preafericirea Sa.

La finalul sesiunii de comunicări științifice, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a prezentat lucrarea „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, apărută recent în două volume la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, și a vorbit despre rolul publicisticii religioase pentru întărirea sentimentului național în preajma anului 1918.

 

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter