Marți, 10 noiembrie, Înaltpreasfin-ţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a primit, la propunerea Facultăţii de Geodezie din Bucureşti, titlul de doctor honoris causa din partea Universităţii Tehnice de Construcţii din Capitală. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Evenimentul solemn al decernării titlului de doctor honoris causa Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei s-a desfăşurat în Sala „Anghel Saligny“ din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri a Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, facultate pe care Înaltpreasfinţia Sa a absolvit-o în anul 1972. Din prezidiu au făcut parte: prof. dr. ing. Anton Anton, preşedintele Senatului Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti; prof. dr. ing. Iohan Neuner, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti; prof. dr. ing. Laurenţiu Rece şi prof. dr. ing. Radu Sârghiuţă, prorectori ai Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, şi prof. dr. ing. Dumitru Onose, decanul Facultăţii de Geodezie din Bucureşti.

Titlul de doctor honoris causa a fost conferit Înaltpreasfinţiei Sale „în semn de înaltă preţuire pentru contribuţiile remarcabile din ultimele patru decenii la dezvoltarea vieţii sociale din România, pentru contribuţia deosebită adusă dezvoltării învăţământului, ca autor a numeroase cărţi şi monografii de specialitate, drept recunoaştere a modului strălucit de îmbinare a teoriei cu practica, prin participare directă şi responsabilă la realizarea unor şcoli de teologie, cât şi ca întemeietorul unor centre de cercetare în teologie, pentru modul cum reprezintă în ţară şi străinătate comunitatea academică din Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri şi din Facultatea de Geodezie ale Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti“, după cum a precizat prof. dr. ing. Anton Anton.

IPS_ANDREI_DHC_1În continuare, IPS Mitropolit Andrei a rostit cuvântul intitulat „Oamenii preocupaţi de ştiinţele exacte pot avea şi o viaţă religioasă profundă, pentru că între spirit şi materie este complementaritate şi nu antagonism“, în care a punctat trei probleme ce frământă societatea contemporană: „Omul, materie şi spirit“; „Cunoaşterea ştiinţifică şi cunoaşterea religioasă“; „Semne încurajatoare în ceea ce priveşte raportul între ştiinţă şi religie“. „Cei cinci ani pe care i-am petrecut aici au fost binecuvântaţi de Dumnezeu. Pe lângă cunoştinţele tehnice acumulate, m-am legat sufleteşte de colegii mei a căror prezenţă mă însoţeşte şi mă va însoţi până în eternitate. Apoi, cu toate că eram în plină epocă comunistă, în Bucureşti pulsa o viaţă spirituală profundă (…), cu toate că ideologia oficială era cea marxistă, oamenii îşi aveau viaţa lor spirituală. Pe furiş, chiar şi cadrele didactice de aici puteau fi observate la biserică. Paradoxal, acum, în deplină libertate, se observă o atitudine a unora potrivnică credinţei. Li se pare poate că nu e corect politic să fie aşa de mare procentul celor care au încredere în Biserică, nu e european şi nu e în ton cu vremurile“, a arătat Înaltpreasfinţia Sa.

 

 

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter