Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit marţi, 25 septembrie, biserica Mănăstirii Măxineni din judeţul Brăila. Locaşul de cult, stăreţia şi zidul de incintă au fost refăcute din temelii începând cu anul 2008. Slujba de târnosire a ctitoriei voievodului Matei Basarab de la confluenţa râurilor Buzău şi Siret a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Numeroşi pelerini din Arhiepiscopia Dunării de Jos şi din întreaga ţară şi-au îndreptat paşii către Mănăstirea Măxineni pentru a participa la târnosirea bisericii restaurate la frumuseţea de odinioară. Sărbătoarea a început în duh de rugăciune, cu participarea la Sfânta Liturghie arhierească săvârşită la un Altar de vară amenajat în apropierea noului zid de incintă al mănăstirii de către ­Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor; Înaltprea­sfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; Înaltpreasfinţitul Părinte ­Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor; Preasfinţitul Părinte ­Galaction, Episcopul Alexandriei şi ­Teleormanului; Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Prea­sfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. La chinonic, grupurile de copii ale parohiilor Ianca, Brătuleşti şi Lieşti, îmbrăcaţi în frumosul port popular românesc, au interpretat cântece patriotice. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Ortodoxia”.

Mănăstirea Măxineni, 
simbol al Crucii şi al Învierii

După slujba Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii Mănăstirii Măxineni, cu hramul „Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. Cu acest prilej, Patriarhul României a oferit sfântului locaş cel de-al doilea hram: „Învierea Domnului”. „Am sfinţit astăzi biserica voievodală ctitorită de cel mai mare ctitor român de biserici, Matei Basarab. Această biserică a fost bombardată în 1917, în timpul Primului Război Mondial, şi mai bine de 70 de ani a fost părăsită, până în 24 iunie 1990, când s-a săvârşit din nou Sfânta Liturghie şi a reînceput viaţa de mănăstire, prin grija Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, la acea vreme Arhiereu-vicar al Episcopiei Dunării de Jos. Timp de 14 ani, până în 2004, s-au construit biserica nouă şi chiliile din jur. În 2007 au început demersurile pentru restaurarea din temelii a bisericii vechi, voievodale, şi a incintei mănăstirii, iar în acest An Centenar al Marii Uniri din 1918, toate lucrările sunt încheiate”, a spus Preafericirea Sa. În continuare, Patriarhul României a vorbit despre cel de-al doilea hram acordat locaşului re­sfinţit: „Biserica restaurată a fost înviată din morţi. De aceea, cu acordul Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Casian, propunem ca această biserică cu hramul «Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul» să primească un hram nou: «Învierea Domnului», pentru că a fost dărâmată, a fost moartă şi a înviat din morţi. O vedem frumoasă, zveltă, de la distanţă. Această mănăstire a avut şi un rol strategic, aproape de graniţa cu Moldova. Avem în faţă reconstruite biserica, stăreţia şi zidul de incintă făcut din cărămidă pregătită cu mâna. Deşi este toamnă, trăim o bucurie de Înviere, ca de Sfintele Paşti, pentru că prin toate greutăţile Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, după ani de persecuţie comunistă, viaţa mănăstirilor a fost reluată în această parte a ţării, iar Mănăstirea Măxineni reprezintă un simbol al Crucii şi al Învierii. Poporul român este, în istorie, un popor purtător de Cruce şi doritor sau căutător de Înviere. Vedem aici taina Crucii şi a Învierii simbolizată într-o mănăstire bombardată, distrusă, părăsită, abandonată, dar care a înviat, a revenit la frumuseţea cea dintâi, pentru că nu doar a fost reconstruită, ci i s-a oferit şi o pictură foarte frumoasă executată de domnii Marcel şi fiul său, Daniel Codrescu”.

La final, Patriarhul României a tâlcuit înţelesurile teologice ale săvârşirii slujbei de sfinţire a unei biserici. În continuare, Preafericirea Sa a oferit distincţii celor care au contribuit în mod deosebit la lucrările de reconstrucţie a mănăstirii. Protos. Atanasie Dorin, stareţul Mănăstirii Măxineni, şi protos. Paisie Agache, fost stareţ al aşezământului monahal, au primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” pentru clerici. Părintele Horaţiu Moldovan, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici. Francisk-Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru mireni, iar prof. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române şi director al Muzeului Brăilei „Carol I”, a primit Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” pentru mireni.

Pentru Biserica „Învierea Domnului” şi „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a Mănăstirii Măxineni, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit o părticică din cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu. Actul de donaţie a fost citit de arhim. Nectarie Şofelea, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Tot pentru locaşul de cult, Preafericirea Sa a oferit o cruce de binecuvântare lucrată în Atelierele Patriarhiei Române, pachete cu tămâie naturală din Oman, o Evanghelie, un Apostol şi mai multe cărţi de cult şi volume apărute recent la Editurile Patriarhiei Române. Înalt­preasfinţitul Părinte Casian a adresat mulţumiri Patriarhului României, în numele clerului şi al credincioşilor Arhiepiscopiei Dunării de Jos, pentru săvârşirea slujbei de sfinţire a bisericii Mănăstirii Măxineni şi i-a oferit o icoană Deisis.

La sărbătoarea Mănăstirii Măxineni au participat reprezentanţi ai mănăstirilor reuniţi luni în sinaxa monahală a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei la Lacu Sărat, numeroşi credincioşi, reprezentanţi ai autorităţilor de stat centrale şi locale, academicieni şi oameni de cultură. La final, toţi cei prezenţi au avut posibilitatea de a trece prin Sfântul Altar pentru a săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă.

 

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter