Preafericitul Părinte Patriarh Daniel săvârșind slujba Canonului cel Mare în Catedrala Patriarhală, luni, 2 martie

 

Duminică, 1 martie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

 

Luni, 2 martie

În prima zi a Postului Sfintelor Paşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Canonului cel Mare şi a rostit cuvânt de învăţătură în Catedrala Patriarhală.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 4 martie

A participat la Palatul Cotroceni la ceremonia de decernare a Premiului European „Coudenhove-Kalergi” Excelenţei Sale domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional ­Bisericesc.

A adresat un mesaj de binecuvântare, intitulat: „Stavrofora Semfora Gafton – stareţă înţeleaptă şi harnică”, la slujba de înmormântare a preacuvioasei maici stavrofore Semfora Gafton, proinstareţa Mănăstirii Techirghiol, stavropighie patriarhală.

 

Duminică, 8 martie

În prima Duminică a Postului Mare, Duminica Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta ­Liturghie în Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit ­Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar ­patriarhal, Prea­sfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de soborul Catedralei Patriarhale.

În Duminica Ortodoxiei a acestui an, 2020, Patriarhul ­României a sărbătorit 30 de ani de la hirotonia întru ­arhiereu. Cu acest prilej, în timpul Sfintei Liturghii din Catedrala Patriarhală, s-au înălţat rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile pe care Preafericirea Sa le-a primit de la Dumnezeu în toţi aceşti ani.

După Sfânta Liturghie, a fost prezentat volumul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, „Omagierea satului românesc şi evocarea patriarhilor cărturari: Lucrarea Bisericii în ­societate în anul 2019”, apărut la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Volumul a fost prezentat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care i-a adresat Patriarhului României un cuvânt de felicitare cu prilejul împlinirii celor 30 de ani de la primirea arhieriei.

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de mulţumire lui Dumnezeu pentru binecuvântările revărsate asupra Bisericii Sale în timpul slujirii arhiereşti de până acum. De asemenea, a mulţumit şi celor prin care Dumnezeu lucrează, cler şi popor, pentru folosul Bisericii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, evidenţiind că toate ­lucrările pe care Preafericirea Sa le realizează se fac împreună cu ostenitorii din administraţia bisericească şi „prin sprijinul pe care noi îl primim prin rugăciunile din Biserică şi prin rugăciunile credincioşilor noştri, care în mod tainic, dar eficient se roagă pentru Biserică, pentru ţară, pentru popor”.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei Sfintei Liturghii, esplanada Catedralei Patriarhale, duminică, 8 martie

 

Luni, 9 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Marţi, 10 martie

A primit la Reşedinţa Patriarhală pe domnul Ştefan ­Dumitraşcu, arhitectul-șef al Capitalei.

 

Miercuri, 11 martie

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a trimis, către toate eparhiile din cuprinsul ­Patriarhiei Române, o Rugăciune specială pentru ­încetarea noii epidemii (coronavirus/Covid-19) spre a fi citită de către arhiereu sau preot înainte de Otpustul slujbei (Sfânta Liturghie, Vecernie sau Pavecerniță).

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

A hirotesit întru duhovnici 16 preoţi şi un ieromonah din Arhiepiscopia Bucureştilor, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură despre semnificaţia şi responsabilitatea slujirii de duhovnic.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la finalul slujbei de hirotesie întru duhovnic săvârșită în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, miercuri, 11 martie

 

Joi, 12 martie

A aprobat Îndrumările Cancelariei Sfântului Sinod către parohii și mănăstiri pentru respectarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu noul coronavirus (Covid-19).

 

Duminică, 15 martie

În Duminica a doua din Postul Sfintelor Paşti, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie ­Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Bisericii noastre a înălţat către Dumnezeu Rugăciunea specială pentru încetarea noii epidemii.

Referindu-se la noua epidemie provocată de coronavirus ­(Covid-19) şi la unele măsuri impuse de autorităţi, Preafericirea Sa a adresat îndemnul „de a transforma această perioadă de criză medicală într-o perioadă de întărire în credinţă şi de sporire a dragostei noastre faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Este nevoie ca să ne gândim mai mult la modul în care noi primim putere de la Dumnezeu prin pocăinţă pentru păcate, prin rugăciune, prin citirea scrierilor sfinte, prin spovedanie mai deasă, prin împărtăşire mai deasă şi prin toată fapta cea bună. Putem să îi ajutăm pe cei aflaţi în suferinţă mai întâi prin rugăciune şi apoi printr-o ajutorare, prin trimiterea unui ajutor material şi o încurajare spirituală celor care se află în izolare sau în carantină. Nu trebuie ca această ­auto­izolare sau carantină să fie considerată ca însingurare, ci un prilej de a spori comuniunea, iubirea noastră smerită faţă de Dumnezeu şi iubirea noastră milostivă faţă de semeni. Prin urmare, trebuie să ne rugăm şi să lucrăm nu numai pentru sănătatea sufletelor şi a trupurilor noastre, ci şi pentru sănătatea semenilor noştri. Regulile pe care autorităţile le-au impus au ca scop ferirea de boala care se transmite şi în acelaşi timp grija faţă de semenul nostru: să nu-i transmitem lui acest virus şi astfel să contribuim la deteriorarea sănătăţii lui. Este, într-un mod paradoxal, timpul în care faţă de ­aproapele păstrăm o anumită distanţă pentru binele lui şi pentru binele nostru”.

 

Luni, 16 martie

După slujba Vecerniei săvârşită în Catedrala Patriarhală, Patriarhul României a adresat un cuvânt de încurajare şi speranţă în contextul în care pe teritoriul României a fost decretată stare de urgenţă în plină epidemie de ­coronavirus. Cuvântul a fost intitulat: „Starea de ­urgenţă este o stare specială de prevenire a extinderii epidemiei, nu o stare de panică și descurajare”.

 

Marţi, 17 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 19 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative ­aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 22 martie

A săvârşit Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

În Duminică a treia din Postul Mare, a Sfintei Cruci, ­Patriarhul României a arătat importanţa rugăciunii şi a faptelor bune în viaţa creştinului, mai ales în vremuri de încercare: „În aceste zile de grea încercare, când crucea ­suferinţei din cauza epidemiei actuale este prezentă în aproape toată lumea, noi trebuie să ne întărim în credinţă, să biruim frica prin credinţă şi să intensificăm credinţa prin rugăciune şi prin fapte bune. Numai iubind pe Dumnezeu mai mult în rugăciune şi pe semenii noştri prin fapte bune biruim frica şi transformăm teama în curaj şi speranţă”.

A aprobat Noile măsuri ale Cancelariei Sfântului Sinod privind slujbele și activitățile sociale bisericeşti, elaborate pe baza Ordonanţei militare nr. 1 din 17 martie 2020 şi a Ordonanţei militare 2 din 21 martie 2020, care au stabilit măsuri succesive privind limitarea libertăţii de mişcare şi întrunire a cetăţenilor, ceea ce a afectat și viața religioasă publică a credincioşilor.

 

Marţi, 24 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 25 martie

În ziua sărbătorii Bunei Vestiri, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

La sfârşitul predicii în care a explicat înţelesurile ­duhovniceşti ale sărbătorii Bunei Vestiri, Preafericirea Sa a arătat cum credinciosul poate sta acasă într-un mod folositor în perioada de izolare impusă de autorităţi: „Se cunoaște că toate dispozițiile autorităţilor de stat, în toate ţările, îndeamnă ca noi să stăm acasă. Însă cum stăm acasă? Pentru că, dacă nu stăm acasă în mod folositor, chiar dacă nu luăm virusul, statul acasă ne poate îmbolnăvi, prin faptul că devenim descurajați. Dacă teama de boală devine o psihoză sau o nevroză colectivă, ne deteriorăm sănătatea psihică, chiar dacă sănătatea trupului nu este atinsă de acest virus care s-a răspândit în toată lumea. În această privință, la întrebarea «Cum stăm acasă?», răspundem: în mod pozitiv și activ, prin rugăciune și prin activități bune. Ne rugăm dimineața, la prânz și seara, folosim cărți de rugăciuni, dar și rugăciunile pe care le cunoaștem pe de rost, citim cărți duhovnicești, care ne luminează sufletul, ne întăresc credința și iubirea față de Dumnezeu și față de semeni, comunicăm în fiecare zi cu cei din casă față către față, dar și cu cei de afară, prin telefon sau prin scris, pentru a-i încuraja și pentru a cultiva speranța în activitatea lor. (…) Ajutăm cu vorbă bună și cu faptă bună pe cei care au nevoie de ajutorul nostru. De asemenea, în această perioadă ­terminăm lucrări pe care nu am apucat să le terminăm înainte din lipsă de timp. Dacă am început să scriem ceva, putem acum, pentru că avem mai mult timp la dispoziție stând acasă, să încheiem lucrarea respectivă. În acest timp trebuie să fim activi prin activități spirituale, intelectuale și de încurajare a semenilor noștri, de întărire în credință și în iubire față de Dumnezeu, prin rugăciune, și față de semeni prin fapte bune”.

 

Joi, 26 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 29 martie

În Duminica a patra din Postul Mare, a Sfântului Ioan Scărarul, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a săvârşit Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Făcând o anumită asemănare între virusul care a provocat pandemia din ultima perioadă şi duhul mut şi surd pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a scos din fiul tatălui îndurerat, vindecându-l, aşa cum arată Sfânta Evanghelie din Duminica a patra a Postului Sfintelor Paşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat importanţa rugăciunii, a postului şi a iubirii faţă de semeni: „Aproape întreaga lume suferă de această pandemie provocată de un virus nevăzut, de un duh mut și surd care nu se arată, nu vorbește, nu face zgomot, dar ne arată lucrarea lui de chinuire a oamenilor, prin spaimă, prin panică, prin suferință și adesea prin moartea pe care o produce în cei care au o imunitate mai slăbită. (…) Deci Evanghelia de astăzi ne arată cum trebuie să ne luptăm cu acest virus, cu acest duh mut și surd. Ne luptăm mai întâi prin întărirea în credință, prin întărirea în rugăciune, prin intensificarea rugăciunii, prin postul care înseamnă o căutare mai intensă a iubirii lui Dumnezeu și o practicare mai intensă a iubirii față de semenii noștri. (…) De ce este nevoie de rugăciune și de post pentru a alunga duhurile rele? Pentru că ele sunt, în general, pline de mândrie și de răutate. Numai rugăciunea smerită și milostivă îi poate alunga. Numai atunci când cel care dorește să-i alunge pe demoni are smerenie multă în suflet și iubire milostivă adunate prin post și rugăciune, duhurile necurate ascultă de el. Această recomandare a Mântuitorului ne arată că prin rugăciune și post noi dobândim iubirea smerită și milostivă a lui Hristos, dobândim prezența Duhului Sfânt, care alungă duhurile necurate sau rele. De aceea, rugăciunea și postul sunt o putere vindecătoare și sfințitoare (…). Prin post noi ne smerim și prin rugăciune ne luminăm și ne umplem de iubirea lui Hristos.

 

Luni, 30 martie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Preotul-pictor Ioan Tudorache – model de viaţă închinată permanent Bisericii lui Hristos”, la slujba de înmormântare a ­părintelui Ioan Tudorache, preot pensionar îmbisericit la Parohia Şerban Vodă, Protoieria Sector 3 Capitală.

 

Marţi, 31 martie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Joi, 2 apriie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Duminică, 5 apriie

În Duminica a cincea din Postul Mare, a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

După ce a prezentat viaţa Sfintei Maria Egipteanca, „care a trăit în pustia Iordanului 47 de ani în post şi rugăciune, în pocăință multă și în mari nevoințe duhovnicești, curățindu-și mintea de orice gând păcătos”, referindu-se la vremea de pandemie ce a cuprins întreaga lume, Preafericirea Sa a spus: „Vedem că, în mod neașteptat, nu este nevoie acum să mergem în pustie, pentru că aproape toate orașele au devenit pustii prin faptul că în ele nu mai circulă atât de mulți oameni, pe străzile orașelor nu mai este forfotă, nu mai este mulțime de oameni, pentru că oamenii s-au izolat în case. Putem spune la fel ca prorocul Ieremia în Plângerile sale: «cât de pustie este cetatea cea cu mult popor altădată» (Plângerile lui Ieremia 1, 1). Acolo era din cauza ducerii în robie a evreilor, dar aici este din cauza unei alte robii, şi anume teama de boală, de răspândirea acestui nou virus care produce multă spaimă, dar desigur și multă suferință și chiar multe decese. (…) Bisericile aproape goale, pentru că nu mai participă iubiţii noştri credincioşi la slujbe, ne îndeamnă la smerenie şi să transformăm starea de izolare într-o lucrare folositoare, spirituală, să transformăm suferinţa bolii în speranţa eliberării de boală şi de toate neajunsurile pe care această pandemie le creează. Toate acestea le putem face înmulţind rugăciunea, umplând sufletele noastre de lumina rugăciunii smerite şi de lumina faptelor şi cuvintelor bune, de întrajutorare a ­semenilor, cu ajutorul lui Hristos Cel răstignit şi înviat, spre slava Preasfintei Treimi şi spre bucuria Învierii pe care o ­aşteptăm cu credinţă şi cu multă dorinţă.

 

Marţi, 7 apriie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 8 apriie

A aprobat Îndrumările Cancelariei Sfântului Sinod privind slujbele de Florii, din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti, în condiţiile Stării de urgenţă.

 

Joi, 9 apriie

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Sâmbătă, 11 apriie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „Păstor ­luminos şi vrednic al Bisericii lui Hristos”  la slujba de înmormântare a părintelui Nicolae Lițescu (1940-2020), preot îmbisericit la Parohia Otopeni, Protoieria Ilfov Nord.

 

Duminică, 12 apriie

În Duminica a şasea din Postul Sfintelor Paşti, a Intrării Domnului în Ierusalim sau Floriile, Patriarhul României a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

În încheierea cuvântului de învăţătură, Preafericirea Sa a amintit cu tristeţe că „anul acesta, sărbătoarea Floriilor este prăznuită într-o atmosferă sumbră din cauza actualei pandemii. O mulțime de oameni suferă de teamă: teama de îmbolnăvire, teama de moarte, teama de schimbare a societății. Este o incertitudine privind viitorul imediat și de aceea noi, în această zi, avem o tristețe în plus și pentru faptul că slujitorii Bisericii nu pot să slujească în biserici având prezenți în mod fizic și credincioșii. Credincioșii urmăresc prin radio, televiziune sau internet slujbele din biserică, iar aceasta este totuși o mângâiere, o consolare. Însă noi, în acest context dificil, trebuie să cultivăm speranța, să ne rugăm Mântuitorului Iisus ­Hristos, Cel ce l-a înviat pe Lazăr și l-a ridicat din ­stricăciune și a schimbat lacrimile Martei și ale Mariei în bucurie, să ne ajute și pe noi să ne ridicăm din teama prea mare de boală și să ne întărim în credință și în fapte bune, în milostenie, în ajutorarea celor aflați în nevoi. Să nu ne gândim atât de mult la noi înșine, ci mai mult la nevoile altora mai slabi, mai săraci și mai neajutorați decât noi. Prin aceasta noi simțim cum în sufletul nostru intră binecuvântarea Mântuitorului Iisus Hristos. (…) Să ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care a intrat în Ierusalim, să intre și în sufletele noastre și în casele noastre, care au devenit în aceste zile paraclise și capele familiale, ținând legătura prin rugăciune cu biserica din parohie. Prin aceasta arătăm și noi că biruința lui Hristos asupra morții și asupra suferinței este biruința iubirii Sale jertfelnice. El a plâns când a văzut mormântul lui Lazăr. Cel mai scurt verset din Noul Testament: «Și a lăcrimat Iisus», îl avem în Evanghelia după Ioan, ­capitolul 11, versetul 35. «Și a lăcrimat Iisus», adică El arăta compasiune. Și astăzi Iisus plânge când o mulțime de oameni suferă, când o mulțime de oameni au decedat, dar așa cum a transformat lacrimile surorilor Marta și Maria în bucurie, așa ne va ajuta și pe noi să ajungem la sărbătoarea Sfintelor Paști și să biruim această mare încercare a pandemiei actuale”.

 

Marţi, 14 apriie

A semnat un acord cu Ministerul Afacerilor Interne privind stabilirea unor măsuri cu ocazia Sărbătorilor Pascale în anul 2020, în contextul Stării de urgenţă.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Miercuri, 15 apriie

A semnat un acord îmbunătăţit cu Ministerul Afacerilor Interne privind stabilirea unor măsuri cu ocazia Sărbătorilor Pascale în anul 2020, în contextul Stării de urgenţă.

A lecturat şi avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate apoi de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

 

Joi, 16 apriie

În Sfânta şi Marea Zi de Joi din Săptămâna Sfintelor ­Pătimiri  ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Conform rânduielii liturgice a Bisericii Ortodoxe, la această Sfântă Liturghie, Patriarhul României a sfinţit şi un al doilea Agneţ, pentru împărtăşirea grabnică a bolnavilor, a copiilor şi a celor aflaţi în situaţii speciale, în timpul anului. De ­asemenea, la finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a ­binecuvântat Paştile (pâini în formă de prescuri, stropite cu agheasmă şi vin), pentru a fi distribuite la domiciliul credincioşilor de către personalul clerical şi voluntari, în zilele de vineri, 17 aprilie, sâmbătă, 18 aprilie, şi în prima zi de Paşti.

Dată fiind starea de pandemie provocată de coronavirus (Covid-19) şi restricţiile impuse de autorităţi, şi anume că slujitorii bisericeşti pot sluji în locaşurile de cult singuri, fără prezenţa fizică a credincioşilor mireni, Patriarhul ­României a slujit fiind înconjurat de un sobor restrâns (doi preoţi şi trei diaconi), iar în Catedrala Patriarhală nu a putut fi prezent fizic nici un credincios mirean.

În cuvântul de învăţătură, Preafericirea Sa a menţionat că în Sfânta şi Marea Joi, Biserica aminteşte patru mari evenimente, şi anume: Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos; Cina cea de Taină sau Sfânta Euharistie; Rugăciunea cea mai presus de fire din Grădina Ghetsimani şi Vânzarea Domnului de către Iuda Iscarioteanul. Vorbind despre Sfânta Euharistie instituită de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină, a insistat asupra faptului că „Sfânta Euharistie nu este un simplu ritual, este întâlnirea cu Hristos. Noi primim ceva, Trupul şi Sângele Domnului, şi ne unim cu Cineva, cu Hristos. Scopul Euharistiei este unirea cu Hristos”.

Referitor la pâinile binecuvântate în formă de prescuri – Paştile, stropite cu agheasmă şi vin, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat: „Cu anticipaţie am binecuvântat şi sfinţit acest Paşti, care reprezintă pe Hristos-Mielul Pascal, ca o binecuvântare, ca o consolare şi ca o mângâiere pentru ­credincioşi. Aceste Paşti se mănâncă înainte de a ciocni oul roşu în noaptea de Înviere. Hristos este Mielul lui Dumnezeu Care S-a jertfit pentru mântuirea noastră.”

În încheiere, Preafericirea Sa a arătat că „în această vreme de epidemie, cea dintâi întristare a Bisericii este faptul că preoții se roagă în biserică fără participarea fizică a credincioșilor. Părintele Cleopa Ilie de la Mănăstirea ­Sihăstria, bazat pe experiența sfinților, ne arată că pe lângă cea mai înaltă formă de împărtășire cu Hristos, care este Sfânta ­Euharistie, există și alte moduri sau feluri de a ne împărtăși de prezența lui Hristos, de venirea lui Hristos în noi. Cea dintâi lucrare prin care noi ne împărtășim cu Hristos duhovnicește este rugăciunea. Prin rugăciune, Hristos, tainic, prin Duhul Sfânt, vine în noi, sălășluiește în noi și ne transmite iubirea Sa smerită și milostivă. Al doilea mod de împărtășire cu Hristos este ascultarea ­cuvântului lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi, ascultarea slujbelor de la biserică, dar și citirea Sfintelor Scripturi. Când noi ascultăm cuvintele lui Hristos, El vine tainic în sufletul nostru, sfințind nu doar auzul, ci și sufletul nostru și trupul nostru. Așa cum spun Sfântul Marcu Ascetul și Sfântul Maxim Mărturisitorul, noi ne împărtășim cu Hristos prin împlinirea poruncilor Lui: porunca iubirii față de ­Dumnezeu și porunca iubirii față de semeni”.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel binecuvântând Paștile (pâini în formă de prescuri, stropite cu
agheasmă şi vin), Catedrala Patriarhală, joi, 16 aprilie

 

Sâmbătă, 18 apriie

A întâmpinat în Catedrala Patriarhală Sfânta Lumină de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, adusă la ­Bucureşti de o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Duminică, 19 apriie

În noaptea de Înviere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Sfintei Învieri  în faţa Reşedinţei Patriarhale, împreună cu Preasfințiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, doi preoţi şi doi diaconi.

Din cauza pandemiei provocată de coronavirus (Covid-19) şi a restricţiilor impuse de autorităţi, credincioşii nu au putut fi prezenţi fizic la slujba din noaptea de Înviere.

La finalul slujbei, Preafericirea Sa a rostit cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat că praznicul Învierii Domnului reprezintă pentru toți creștinii izvor de bucurie, dar şi de întărire în vremuri grele: „Învierea lui Hristos este astăzi pentru noi, ca totdeauna, izvor de lumină și pace, izvor de bucurie, dar și izvor de putere spirituală pentru a lupta cu greutățile vieții, inclusiv pentru a lupta cu boala, cu teama de moarte, cu suferința, cu tot ceea ce în aceste zile ne ­împresoară, neliniștește, ne pune pe gânduri, ne creează o stare de incertitudine pentru prezentul și viitorul nostru. De aceea, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să dăruiască sănătate celor bolnavi, răbdare și pricepere tuturor medicilor și întregului personal medical, să dăruiască consolare celor îndoliați și odihnă sufletelor celor decedați”.

Preafericirea Sa a mulțumit tuturor voluntarilor care în ­perioada premergătoare Sfintelor Paşti au contribuit în mod deosebit la desfăşurarea activităţii misionare şi filantropice a Bisericii: „Ne rugăm lui Hristos Cel înviat din morți să-i ­binecuvânteze pe toți ierarhii, preoții și diaconii, precum și pe toți voluntarii din parohii care în ultimele săptămâni au ajutat spiritual și material multe spitale, multe persoane aflate în dificultate, oameni vârstnici, săraci, dar și multe persoane aflate în nevoi. În mod deosebit dorim să mulțumim preoților și voluntarilor care vineri și sâmbătă au distribuit la casele credincioșilor din parohii Sfintele Paști. De asemenea, în seara trecută au distribuit Sfânta Lumină de la Ierusalim, ca iubiții noștri credincioși, deși se află departe de Biserică din punct de vedere spațial, să simtă că stau în comuniune cu biserica lor din parohie și cu Biserica întreagă din toată lumea prin aceste semne de binecuvântare și mai ales prin rugăciune. Mulțumim tuturor persoanelor din instituțiile publice, dar și tuturor ­oamenilor care lucrează acum cu jertfelnicie pentru binele ­poporului român. Tuturor celor care din cauza pandemiei se află în prezent în casele lor le dorim sărbători de Paști cu pace și sănătate, bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu”.

După slujba Sfintei Învieri, Patriarhul României a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu cei doi ierarhi, doi preoţi şi doi diaconi.

La slujbele din noaptea Învierii Domnului răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.

În prima zi a Sfintelor Paşti, Întâistătătorul Bisericii noastre a săvârşit Vecernia Învierii Domnului sau slujba Învierii a doua, la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi soborul Catedralei Patriarhale.

Cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, Patriarhul ­Bisericii Ortodoxe Române a adresat o scrisoare irenică Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori.

A adresat un mesaj de binecuvântare tuturor românilor, din ţară şi din străinătate, prin intermediul TRINITAS TV, Radio TRINITAS, al site-ului de ştiri BASILICA şi al site-ului Ziarului Lumina ale Patriarhiei Române.

De asemenea, Preafericirea Sa a adresat „preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler şi preaiubiţilor credincioşi din Arhiepiscopia Bucureştilor” Pastorala cu titlul: „Hristos a înviat! Iubirea a biruit moartea”.

 

Miercuri, 22 apriie

A adresat un mesaj de condoleanțe familiei părintelui ­profesor dr. Mircea Basarab, „vrednic și dedicat slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, fondatorul Parohiei Ortodoxe Române «Naşterea Domnului» din München (1976) și al ­Parohiei «Sfântul Dumitru» din Nürnberg (1981)”.

 

Joi, 23 apriie

A participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe”
  din Reşedinţa Patriarhală, cu ocazia hramului.

La finalul cuvântului rostit despre Sfântul Mare Mucenic ­Gheorghe, Preafericirea Sa a spus: „Așa cum a biruit el pe demonii care lucrau prin persecutorii împărați păgâni, așa cum a biruit toate ispitele și suferințele, tot așa ne ajută și pe noi astăzi să trecem prin marea încercare a pandemiei, care aduce multă întristare și multă tulburare lumii întregi. Să-l rugăm, așadar, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe să ne dăruiască ­sănătate și mult ajutor de la Dumnezeu, ca să trecem de această încercare, să arătăm credință mai puternică, iubire mai multă față de Dumnezeu, față de Biserică și față de semenii noștri, spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire”.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”
din Reședința Patriarhală, joi, 23 aprilie

 

Vineri, 24 apriie

În ziua sărbătorii Izvorul Tămăduirii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în ­Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Făcând referire la starea de boală prin care trece întreaga lume în această perioadă, Preafericirea Sa a adresat îndemnul: „Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Vindecătorul ­sufletelor și al trupurilor noastre, și Maicii Domnului, care sunt izvor de tămăduiri, să ne întărească în credință, să ne înmulțească iubirea față de Dumnezeu și față de semeni și să ne dăruiască speranța că vom trece prin această încercare cu ajutorul lui Dumnezeu și cu o întrajutorare, o iubire ­milostivă arătată față de cei bolnavi, față de cei izolați, bătrâni și singuri. (…) Noi, creștinii, avem totdeauna speranță și, așa cum spunea Sfântul Apostol Pavel, fie că trăim, fie că murim, ai Domnului suntem; mult mai importantă decât sănătatea este mântuirea, adică unirea noastră cu Hristos Izvorul Vieții și al Tămăduirilor”.

După Sfânta Liturghie, a fost săvârşită Sfinţirea mică a apei  la Troiţa „Izvorul Tămăduirii” din Parcul „Grădina Maicii Domnului” al Reşedinţei Patriarhale.

A primit la Reşedinţa Patriarhală vizita domnului Ludovic Orban, prim-ministrul României.

 

Duminică, 26 apriie

În Duminica a doua după Sfintele Paşti, a Sfântului Apostol Toma, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”  din Reşedinţa Patriarhală.

Preafericirea Sa a adresat îndemnul la rugăciune către ­Mântuitorul Iisus Hristos ca să ne întărească în credință, aşa cum l-a întărit pe ucenicul Său Toma: „Să ne dăruiască pacea și bucuria Sa, mai ales în aceste vremuri de mare ­tulburare. Să cerem pacea lui Hristos ca El să vină la noi prin ușile sufletelor încuiate uneori de îndoială, de frică prea mare, de spaimă și de panică și să le deschidă, să ne dăruiască pacea Sa binecuvântată și sfântă. Să-I cerem să ne dăruiască bucuria Sa în mijlocul multor întristări. Oamenii au nevoie de bucurie, de întărire, de aceea, noi, ca vestitori ai Învierii lui Hristos, trebuie să transmitem bucurie în jurul nostru prin cuvinte frumoase, prin faptele iubirii milostive, prin ajutorarea celor singuri, bolnavi, bătrâni și îndoliați. Făcând toate acestea, arătăm că și noi suntem ca și Apostolii lui Hristos, vestitori ai Învierii Sale și ai bucuriei Sale”.

 

A consemnat:
Arhimandrit Andrei Anghel
Consilier patriarhal, Cabinetul Patriarhal

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter