Facultatea de Teologie Orto­doxă „Justinian Patriarhul”, a Universităţii din Bucureşti, a organizat joi, 15 iunie, în Amfiteatrul „I.G. Coman”, seminarul cu tema „Receptarea hotărârilor Sfân­tului şi Marelui Sinod al Bisericii ­Ortodoxe, Creta, 2016”. Evenimentul a fost prezidat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi a reunit preoţi profesori, teologi şi studenţi.

Seminarul cu tema „Receptarea ho­tă­rârilor Sfân­tului şi Marelui Sinod al Bi­sericii Ortodoxe, Creta, 2016” a fost deschis de moderatorul primei sesiuni de comunicări, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, care a subliniat impor­tan­ţa şi necesitatea dezbaterii unei asemenea teme. În des­chi­derea primei sesiuni, a fost citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Un pas important în practica sinodalităţii ortodoxe universale. Semnificaţia liturgică, pastorală şi misionară a Sinodului din Creta”. Mesajul a fost citit de pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal coordonator, de la Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bise­riceşti externe.

Despre pregătirea, desfăşu­rarea şi hotărârile Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a vorbit pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onori­fic, care a prezentat succint contextul şi procesul îndelungat în care s-au desfăşurat lucrările pregătitoare pentru întrunirea tuturor Bisericilor Ortodoxe. „Suntem în procesul de receptare a hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod, care au fost fie discutate, fie s-a luat act de ele şi de Sfintele Sinoade ale celor patru Biserici Ortodoxe care nu au fost prezente (n.r.: Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Rusă, Bise­rica Ortodoxă Bulgară şi Biserica Ortodoxă a Georgiei). Şi cele patru Biserici în mod diferit au găsit unele formulări care ar trebui corectate, îmbunătăţite, dar nici una dintre aceste patru Biserici nu a considerat că desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod, ca şi hotă­rârile luate, este motiv de dezbinare în Biserică. În mod concret, chiar Biserica Bulgară, şi fiecare dintre celelalte Biserici, a conti­nuat în mod firesc comuniunea cu Bisericile participante la Sinod. Mai mult, ca un amănunt, a avut loc în Italia, în a doua jumă­tate a anului trecut, o întrunire a Comi­siei de dialog dintre Bisericile Or­to­doxe şi Biserica Roma­no-Ca­tolică, iar Biserica Georgiei, care nu a fost la Sinod, a fost prezentă la întrunirea respectivă. Dacă pentru Bisericile Ortodoxe care nu au fost prezente Sfântul şi Marele Sinod şi hotărârile lui nu repre­zintă motiv de dezbinare, ci aceste texte urmează să fie discutate, cu atât mai mult Sinodul nu poate fi un motiv de sminteală şi de dez­binare pentru alţi ierarhi, clerici sau credincioşi din alte Biserici, pentru că Sinodul acesta nu a trădat cu nimic învăţătura Bi­se­ricii noastre. Dimpotrivă, a evi­den­­ţiat-o într-o formulare pastoral-misionară pentru necesită­ţile de astăzi ale Bisericii Ortodoxe”, a precizat pr. prof. dr. Viorel Ioniţă.

În continuare, conf. dr. Adrian Lemeni a explicat semnificaţiile Enciclicii Sfântului şi Marelui Si­nod al Bisericii Ortodoxe, un docu­ment care, alături de Mesajul Sfân­tului şi Marelui Sinod, se di­ferenţiază de documentele Sfântului şi Marelui Sinod, care se con­centrează pe câte o temă anu­me. Enciclica reprezintă o sinteză cuprinzătoare a temelor abordate în documentele Sinodului, dar şi anumite provocări specifice ale lumii contemporane care necesită un răspuns din partea Bisericii. În cadrul comunicării, conf. dr. Adrian Lemeni a subliniat mai multe aspecte care reies din trei din cele şapte capitole ale Enciclicii, şi anume „Educaţia în Hristos”, „Biserica în faţa provocărilor contemporane” şi „Biserica în faţa globalizării, a fenomenelor extreme de violenţă şi migraţie”. Astfel, Sinodul atrage atenţia asu­pra sistemului educaţional secularizat şi individualist, a secula­rizării, utilizării necontrolate a biotehnologiei, omogenizării nivelatoare şi impersonale promovate de globalizare, ideologiei drepturilor omului, chiar şi a fundamentalismului, ca „expresie a unei religiozităţi morbide”, care aten­tează la diluarea relaţiilor personale şi a trăirii comuniunii în plan intrapersonal şi interperso­nal.

Prima sesiune a continuat cu prezentarea şi explicarea diferi­telor aspecte ale documentelor Sfân­tului şi Marelui Sinod. Astfel, diac. lect. dr. Ionuţ Mavrichi a vor­bit despre „Misiunea Bisericii în lumea contemporană”, iar pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu despre „Diaspora ortodoxă”. Următoarele patru documente, aprobate de Sfân­tul şi Marele Sinod întrunit în perioada 16-26 iunie 2016 în Creta, au fost explicate în cadrul celei de-a doua sesiuni de lucru, moderată de pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu. Documentul „Autonomia şi modul ei de proclamare” a fost prezentat de diac. lect. dr. George Grigoriţă; „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimen­tele la aceasta” de pr. prof. dr. Daniel Benga; iar „Relaţiile Bise­ricii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine” de pr. prof. dr. Viorel Ioniţă. Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de dezbateri.

La finalul evenimentului, Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieş­teanul­ a evidenţiat necesitatea organi­­zării unor astfel de întâlniri în care sunt explicate diferite teme teologice.

„Sper ca astfel de evenimente să aducă un plus de lă­murire pentru cei care mai caută răspunsuri, însă toţi trebuie să fim conştienţi că, fără nici o excepţie, sinodalii s-au dus acolo cu povara aceasta a responsa­bilităţii pentru mântuirea păsto­riţilor încredinţaţi, că toate lu­­crările s-au desfăşurat sub această sfântă responsabilitate spirituală excepţională şi pentru că nici Si­nodul nu a căutat aşa ceva, nimeni nu a făcut nici un fel de concesie curentelor moderne. Sfântul şi Marele Sinod rămâne un Sinod pastoral pentru că a dat răspun­suri la aceste provocări, mai ales din lumea diasporei, problema postului şi a căsătoriei ­mixte”, a spus PS Părinte Varlaam Ploieş­teanul.

 

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter