Mănăstirea Putna, un rug aprins de 550 de ani

Sărbătoarea de 550 de ani de la ziua punerii pietrei de temelie a Mănăstirii Putna a început de sâmbătă seara, 9 iulie, cu slujba Privegherii. Înainte de slujbă, pe mormântul Sfântului Ștefan a fost așezată o casetă de sticlă în care au fost expuse două obiecte prezente la slujba de început, cu 550 de ani în urmă.

A fost adus din muzeul mănăstirii fragmentul de lemn păstrat până azi din trunchiul paltinului în care s-a înfipt săgeata voievodului atunci când a ales locul viitoarei ctitorii. Acesta a fost păstrat de-a lungul secolelor în Altarul bisericii voievodale, iar în anii 60 ai veacului trecut a fost transferat în muzeu. Peste fragmentul de paltin a fost așezată candela pusă de către Sfântul Ștefan la piciorul Sfintei Mese, în 10 iulie 1466, care a fost descoperită cu ocazia cercetărilor arheologice.

După Priveghere, părintele profesor Constantin Coman, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a ținut un cuvânt despre ce reprezintă monahii în general pentru popor și, în particular, ce este Putna pentru români.

Duminică dimineața au fost săvârșite slujba Acatistului Bunei Vestiri şi Sfânta Liturghie. Alături de clericii mănăstirii și alți iubitori ai ctitoriei ștefaniene, din țară și din nordul Bucovinei, ținutul Herței și Basarabia, la slujbă au participat o parte dintre foștii viețuitori ai mănăstirii care acum au ascultare în alte mănăstiri sau centre eparhiale. În fruntea soborului de 55 de clerici a fost Înaltprea­sfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, fost stareț al mănăstirii în perioada 1958-1961.

După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Pimen a săvârșit slujba sfințirii noilor clopote ale mănăstirii. Cel mai mare, numit Sfântul Ștefan cel Mare, are 5.200 kg. Urmează, în ordinea descrescătoare a mărimii, clopotele cu numele Sf. Ierarh Iacov Putneanul, Sf. Ierarh Teoctist, Sf. Daniil Sihastrul, Sf. Ierarh Ghenadie, Sf. Ierarh Ilie Iorest, Cuviosul Sila, Cuviosul Natan, Cuviosul Paisie, Cuviosul Arsenie și Eustatie Protopsaltul, cel mai mic clopot, de 8 kg. În timp ce grupul psaltic cânta încă „Mântuiește, Doamne, poporul Tău”, din clopotniță au izbucnit glasurile melodioase ale noilor clopote. Spre bucuria celor prezenți, clopotele au fost trase minute în șir, cel care le-a mânuit fiind un clopotar venit special din Basarabia, Denis Latîșev.

A urmat un moment artistic. Pe scenă a urcat mai întâi Grupul de elevi „Fiii Putnei”, pregătit de preotul Vasile Bogdan
Negrea, elevii recitând și cântând lucrări legate de Sfântul Ștefan. A urmat Grupul coral preoțesc „Fiii Bucovinei”, care a interpretat cântarea „Altarul Mănăstirii Putna”, a cărei melodie a fost compusă de Ciprian Porumbescu, pe versurile lui Vasile Alecsandri. Apoi, Oleg și Lucia Sacaliuc au interpretat „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Toate acestea au fost transmise în direct pe pagina de Facebook a mănăstirii.

La final, părintele stareț al mănăstirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, a mulțumit tuturor celor prezenți la această slujbă a recunoștinței, și generațiilor de viețuitori și ctitori de peste veacuri, care parcă s-au adunat și ei, din locașurile de veci, în această zi, la maica lor, Putna.

Colocviile Putnei, ediţia a XVIII-a

Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna a organizat în perioada 20-23 iulie, la mănăstirea suceveană, o ediție aniversară „Putna 550” a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”, ediția a XVIII-a.

Evenimentul a început în după-amiaza zilei de miercuri, 20 iulie. După slujba de Te Deum din biserica voievodală, a urmat deschiderea oficială a simpozionului, în Sala Mare a Casei Domneşti. Gazda întrunirii, stareţul Mănăstirii Putna, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, a ţinut să mulţumească tuturor participanţilor la această ediţie istorică. Sfinţia sa a vorbit în continuare despre importanţa acestui sfânt locaş în care, de 550 de ani, asemenea unui rug nestins, se înalţă liturghiile şi rugăciunile monahilor şi ale credincioşilor, aplecându-se apoi asupra ctitorilor şi a sfinţilor din trecutul mănăstirii: „Cu recunoştinţă ne îndreptăm în această zi către toţi aceşti ctitori, sfinţi, călugări ai acestei mănăstiri, stareţi, episcopi, toţi născuţi de o mamă duhovnicească ce se cheamă Putna“. Al doilea mare ctitor al mănăstirii, Mitropolitul Iacob Putneanul, a fost trecut în rândul sfinţilor de curând. Moaştele sale au fost deshumate, cu aprobarea Sfântului Sinod, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi s-au aflat „de culoarea pâinii coapte, culoarea sfinţeniei şi a desăvârşirii întru Dumnezeu“.

În continuare, a luat cuvântul domnul profesor universitar Ştefan S. Gorovei de la Facultatea de Istorie din Iaşi, care a prezentat ultimele numere, 1 şi 2 din anul 2015, ale revistei „Analele Putnei“, editată de Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare“ al Mănăstirii Putna, precum şi cartea „Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna“, volumul al II-lea. Domnia Sa a prezentat şi câteva cărţi recent publicate de alţi colaboratori ai Centrului „Ştefan cel Mare“. Istoricul ieşean a vorbit despre „Colocviile Putnei“ ca fiind nu doar prilejul întâlnirii între specialişti consacraţi, ci şi o adevărată şcoală de formare a tinerilor istorici. Mulţi dintre colaboratorii actuali ai Centrului „Ştefan cel Mare“ au participat la început la „Colocviile Putnei“ în calitate de studenţi masteranzi sau doctoranzi, ajungând apoi să se înscrie cu comunicări la simpozion şi să publice lucrările în „Analele Putnei“.

Au urmat pe parcursul a trei zile comunicările ştiinţifice ale acestei ediţii, prezentate de profesori şi cercetători din ţară şi din străinătate.

În încheierea lucrărilor, Corul „Eustatie Protopsaltul“ al Mănăstirii Putna a interpretat în Sala Mare a Casei Domneşti trei cântări dedicate Maicii Domnului şi Mănăstirii Putna. Gazda simpozionului, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, a mulţumit tuturor participanţilor pentru strădania depusă în cercetarea epocii lui Ştefan cel Mare şi a trecutului Mănăstirii Putna. Stareţul Mănăstirii Putna a prezentat înaintea participanţilor micuţa cruce de lemn sculptat, ferecată în argint, cu care a fost îngropat Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul.

Simpozionul s-a încheiat cu o excursie de studii la Mănăstirea Coşula, ctitorită de marele vistiernic Mateiaş în anul 1535, şi la Mănăstirea Popăuţi, din Botoşani, ctitorită de Ştefan cel Mare în 1496, ale căror fresce deosebit de frumoase şi valoroase au fost de curând restaurate.

 

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Not readable? Change text. captcha txt

Inserati termenul dorit si apoi apasati tasta Enter